Paisprezece abordari in patopsihologie

2013 Universitatea de Stat din Tiraspol, Lilia Roman, gr 12 M.

Paradigma teoretica
DSM IV apare clasificarea Internationala a maladiilo r1992-A.Frances 8tulb. Dispar s-au sunt incorpor in alte cat. (de identitate,transexuale si pasiv-agresive Apar 13 tulb. noi.(sindrom Rett,Heller,Aspenger s.a) DSM IV e constituit din anex A si B 1983 DSM III-revizuit 1986 DSM III-R aprobat de APA (Spitzer si Wiliams1989). 1974 DSM III Incepe procesul de elaborare APA unul dintre obiectivele de baza este determina clinicienii si cercetatorii de a accepta diferite orientari teoretice(Spitzer 1985) DSM-IItermenul reactie a fost abandonat si au fost utilizati termenii care nu au avut la baza un cadru tehnic pentru intelegerea tulburarilor mintale non-organica.

1952 DSM-I Influentatat de curentul biopsihologic A.Mayer

Psihopatologia behaviorista
Behaviorismul Watson-Articolul ,,Psihologia asa cum o vede un behaviorist.1913

1.Studiile asupra conditionarii claice.

2.Studiile asupra conditionarii operante.

3.Orientarea paradigmatica

1.Legate de cercetarile luiI.P.Pavlov 2.J.Wolpe-cercetari ale curentului sudafricanr de terapie behaviorista . 3.Shapiro 1951-studiul experimental al cazurilor clinice la departamentul de psihologie din Londra,initiativa fiind incurajata de Eysensc

Elaborata de Thordiche si Skiner. Dupa Skiner orce comportament este controlat de consecintele sale asupra mediului.Mediul are deci un rol fundamental in beh.skinerian:el selectioneaza anumite raspunsuri ale organismului.

Elaborata de Staats.Teorie erarhica cu m.m. nivele.Al 5-lea nivel este atribuita comportamentului anormal.Prezentari detaliate ale acestei abordari sunt dispo nibile.In volumele consacrate in princi pal.Utilizarii terapeutice a behaviorismului semnate de:Seron ,Van Der Linder(1977), Ladouceur(1984),Bouchard et al.

ABORDAREA BEHAVIORISTA A COMPORTAMENTELOR ANORMALE Comportament dobindit prin invatare dupa Paul si Bernstein(1973)-3moduri de dobindire a raspunsurilor anxiogeneinadaptate. Mollard si Cottraux,1984-discuta modelele comp. ale achozitiei une fobii,a obsesiei-compulsiilor(Cottraux1984)sau a conduitelor inadaptate ale clui.(Forget si Otis1977) Bahav.resping orice fel de cauza interna drept cauza ultima a comportamentului si leaga aparitia oricarui comportament de mediu in care se afla subiectul. Analiza comp.se realizeaza cu ajutorul inform.culese prin diferite tehnici,(Bouchard 1980) Clinicianul determina :durata,fregventa,,intensitatea,precizeaza conditiile specifice de mediu care urmeaza comp.deviant.

Comportamentele anormale sunt grupate in 2 categorii: 1.Lacunare 2.incorecte,inadecvate

Din conceptia lui Staats deriva sistemul ARD(emotional motivational

Cercetatorul efectuaza examinarea directa prin :

observare observarea de tip evenimential observarea duratei comportamentului observarea pe interval temporal sau esantion de timp.

Alte metode p/u realizrea analizei comportamentului. autoobservarea(subiectu-si noteaza durata ,fregventa comp.inadaptat).

convurbirea directa si centrata pe obtinerea de inf.concrete(intrebarile incep prin ce?,unde,cum?cind?)

Jocul

de rol-observarea comp.in mediu natural.

Chestionarea Masuri

fiziologice ce permit aprecierea valorii emotionale a unei situatii. Tehnici cu scopul eliminarii comport.calific drept patologice ,deviante ,inadaptat -terapie comportamentala sau modificarea comportamentului. Adversarii terapiei com. Vorbrsc despre substitutia simbtomelor,disparitia simbtomului-tinta duce la aparitia noului simb.care este ma dezadaptat,dezorganizat decit precedentul.Seron noteaza ca Yates,EysenscRachman,au constatat ca substitutia este rara.

P/u behav.simbtomul nu este decit un conflict intern,solutia cea mai iconica pe care pacientul a gasit-o p/u a rezolva partial acest conflict.i

Pichot(1987)patopsihologia biologica pune accetul in specialpe influenta modificarilor morfologice ssau functionale ale SN asupra genezei tulb.mintale.

Patopsihologia biologica
1822 Antoine ,L.Jbaiye descopera baza anatomica a paraliziei cerebrale care mai tirziu ete admisa dupa lucrarile lui Noguchi si Moore,1913.

In Germania Wilhelm Griesinger,considera ca suportul polilor mintale trebuie cautat la ivelul S.N,intr-o suferinta urganica chiar daca existenta acesteia ,nu poate fi intodeauna dovedita.

Psihiatria engleza Henry Maudsley(18351918)punctul de vedere este asemanator celui a lui Griesinger.

La Moscova S.S.Korsakov(18541900)descrie in 1887 sindromul care-I poarta numele si in cadrul caruia t.m. (amnezia in special cea antero-

Opera lui E.Kraepelin poate fi considerat apogeul psihiatriei organistice. Dementa precoce si psihoza maniaco-depresiva constitue 2intitati importante printre maladiile endogene,afectiuni care tin doar de individul bonlav. Bleuler pune accentul pe mecanismele patopsihologice si nu pe descrierea bolilor Evolutia ulterioara implica aparitia a 2 curente:Psihobiologia dezvoltarii de A.Mever Si organo dmamismul lui Henry Ev.

Graada,dezorientare,confabul arsunt asociate unei polinevrite si au in general alcoolismul drept cauza determinata

Evolutia ulterioara implica aparitia a 2 curente: 1.Psihobiologia dezvoltarii de A.Mever 2. Si organo dmamismul lui Henry Ev Psihopatologia biologica ilustrata prin Biologia comportamentelor suicidare studiul acidului 5-hidroxiindolacetie
5-HIAA in lichidul cefalo-rahidian sunt legate de aparitia comportamentelor suicidare si constitue un marcator al vulnerabilitatii. Rezultatele recente Au demonstrat existenta unei relatii intre tulbura rile metabolismului cerebral a serotoniei si tulbura rile agresivitatii,independent de obiectul acestei agresivitati.

Isterie

Slater concluzioneaza ca diagnosticul de isterie ete ,,o ilozie si o capcana Cercetarile arata ca ipoteza intreprinsa este slab sprijinita de rezultatele obtinute. Mai multe lucrari arata ca in practica medicala locul unde sunt intilnite cele mai fregvent simbtome isterice este clinica neurologica si propune notiunea de ,,isterie neurologica( Marskey,Trimble..) definita ca pierderea,distorsiunea nei functii neurologice evident explicata de o maladie organica sau functionala

Psihopatologia cognitivista
Psih.cog. Aparitia in anii 60 care se refera acum la ansamblul de procese prin care o persoana dobindeste informatii despre sine si mediul sau si le asimileaza p/u a-siregla comportamentul(Hardy19860)
Teoriile cognitiviste I Tr.lui Besk

Prezenta nevrozelor ,cauza gindirii incorecte,gresite.

Dupa Besk cauzele aparitiei depresiei ,cauzele contributive distale duc la cele proximale. -comportament anormal -contributiv distal -diateza cognitiva si stresul Contributive proximale sunt produse relativ automate a tratarii in informatie sau interpretarea informationala care faclegatura cu cele din prezent in baza celor anterioare -inferenta arbitrara(concluzionarea fara fapte) -abstractia selectiva (ne bazam pe un eveniment fara sa percepem in general) -suprageneralizarea(aplicam o situatie la posibil si neposibil) -majorarea si minimizarea(erori logice prin atribuire) -personalizarea(cind supraestimam propria legatura cu evenimentele) -gindirea absoluta(inchiderea alternativa totul sau nimic

-cauza suficienta proximala constituita din triada cognitiva:

Auturepros (opinia negativa despresine) Judecata pesimista la lumea din jur(aprecierea situatiei in culori negre) Dependenta crescuta (negativ despre propria pers.si lume)

II Teoria lu Abromson: Herdi 1986 Conceptul de cognitie se situaza in divizarea psihiculu

Emotia Cognitia Contia

Patopsihologia Etologica
Este studiul comportamentelor speciilor animale n mediul lor natural.

Teoria ataamentului
a. (Harlow,Bowlbg) Coplilul se ataeaz de mama sa i de mediu su prin mecanisme analoge celor ntlnite la animale. Ruptura legturilor,lipsa ngrijirilor materne provoac la animale tulburri ale comportamentului.

Aportul metodologic-la nelegerea

manifestrilor psihopatologice o reprezint descrierea prin observaie a shemelor comportamentale. a. b. c.

Etologia tulburrilor
psihopatologice (McGuire i Fairbanks) Orientarea filosofic Contribuia metodologic Contribuia informaional.

b.

Cercetarea abordat etologic

cuprinde 3 faze: 1.Faza descriptiv(3 etape)cunoaterea ct mai complet a repertoriului al subiecilor studiai. 2.Faza exploratorie( 4 sarcini)examenul preliminar al efectelor difereniate pe care anumii factori selecionari. 3.Faza avaluativ evaluarea sistematic(2 tipuri)- permite verificarea generalitii relaiilor examinate n mod informal,n cursul fazei exploratorii.

Valoarea euristic
1. (Sivadon,1979) 2 direcii Existena unor analogii ntre comportamentele notate la bolnavii mintali i comportamentele adaptive la animale. Studiul comparat al creierului uman i al creierelor animalelor.

2.

Etnopsihopatologia
Etic
Problemele puse de diagnostic
Studiul tulburrilor depresive: Evaluarea depresiei n diferite contexte culturale Bolnavii depresivi din diferite ri din puct de vedre cultural au numeroase caracteristici comune. Schizofrenia: (Devereux) Conflictul care st la baza nevrozei afecteaz majoritatea indivizilor normali Simptomele caracteristice ale nevrozei sau psihozei etnice nu snt improvizate.

Emic
Latoh(Malaezia,Indonezia,S iberia,nordul Japoniei,Africa de N)-o reacie de surpriz i stupefacie. Koro(insulele Celebes(Indonezia)Asia,nor dul Indiei,Singapore,nordul Tailandei)-teama ca penisul s nu se retrag n abdomen,provocnd moartea. Amok(Indochina,Laos)frustrare minor. Windigo(Canade de N)psihoza. Pibloktoq(anumite grupuri de eschimoi)-stare de excitaie,violent asociat cu fuga fr int. Susto(America de S)insomnie,astenie,pierderea apetitului,apatie,depresie i anxietate.

Vindictorul i pacientul

Aspecte legate de variabilitatea diagnosticului

Echivalena instrumentelor de evaluare diagnostic: Coninuturilor Semantic Tehnic De criteriu Conceptual

5 zone n colaborareMontreal,Teheran,Nagasaki Tokyo i Bale

Studiu a utilizat 2 instrumente: O fia de triere pentru selecia bolnavilor Protocolul de evaluare normalizat a tulburrilor depresive(PETD/OMS)

Diagnosticile au fost clasificate n 2 sisteme: 1. Unul propus de centrul din Bale (8 tipuri de stri depresive) 2.Altul-centrul din Teheran (o schem tripartit simplificat cuprinznd:) Depresia endogen Depresia psihogen Alte forme de depresie.

1.

2.

3.

Programul OMS are 3 studii: Studiul Pilot Internaional asupra Schizofreniei(19691977,Africa,Asia,Europa,America Latin i de Nord) Evaluarea i reducerea incapacitii psihiatrice(1980,5 ri europene i o ar african) Determinaii evoluiei tulburrilor mintale(1978-1986,zece ri).

Nebunia sau nevroza cureniei(germanii din Elveia)-tendina de a curaa casa intr-o manier exagerat i iraional. Taijin kyofusho(Japonia)antropofobie: 4 varieti dup Kimura: Ereutofobia Dismorfobia Autodisosmofobia Teama de efectul produs asupra altei persoane de propria privire.

Patopsihologia ecosistemica
Persoana Factori individuali Mediu Factori situaionali

Personalism

INTERACIONISM
(Kantor,Lewin-relaia dintre persoan i mediu)

Situaionism

Abordare ecosistemic (Jasnoski,1984) Teoria general a sistemelor (von Bertalanffy, 1968,Laszlo,1972) Noiunea de simptom Sisteme deschiseinfluenate de factorii externi Ecologia uman (Theodorson,1961) Diagnostica i Terapeutica
(Stachowiak i Briggs,1984)

Sisteme nchiseinteraciunea doar n interiorul sistemului

Spiritul abordrii ecosistemice

6 niveluri: Niv.fiziologic Niv.psihologic Niv.sistemului individ-mediu fizic Niv.familial Niv.familie lrgit

Modelul interacionist (Marsella,Anthony) 4 componente 1.c.,,Persoan-dimensiunea de a face fa: Nivel biologic Nivel psihologic Nivel social 2.c.de mediu-factorii de stres: Categoria Coninutul Descriptorii 3.c.interactiv-dimensiunea stare de stres: Coninutul Parametrii:-ncrcarea sistemului -tip de experien -nivel de activare 4.c.Psihopatologie-stresul biologic: Faza de alarm Faza de rezisten Faza de epuizare 5.Marsella adaug a 5 copmpon.: Comportamente psihopatologice: 1. Diferite sisteme funcionale 2. Atributele cantitative i calitative ale rspunsurilor emise de sistemele enumerate. Reele: Re.persoane normale-j ajut pe subiect s reduc stresul i anxietatea pe care o triete. Re.de tip nevrotic-induce stresul i menine sau sporete stresul subiectivului. Re.de tip psihoticgenereaz i mrete stresul i anxietatea. Funciile: Instrumentale Afective Normative

Reele sociale (Pattison)

1.

1. 2. 3.

2.

3.

simptomele caracteristicile

Structurile de mediu si sociale care nconjoar o persoan: 1. Influeneaz sau exercit un rol de mediator privind evenimentele pe care aceasta le traiete. 2. Afecteaz severitatea simptomelor fizice i psihologice ale acestei persoane. 3. Au caracteristici structurale i interactive diferite n cazul persoanelor deprimate,compa rativ cu persoanele ce nu snt deprimate.

Patopsiholojia experimentala
Nevrozele experimentale (Pavlov,Erofeeva,ShengerKrestovnikova,1912) Simptomologia nevrozelor: Piederea apetitului Tulburri comportamentale Tulburri ale agitaiei Diminuarea reflexelor condiionate pozitive Activiti de tip exploziv Stri fazice: -f.de egalizare -f.paradoxal -f.ultraparadoxal.

Catatonia experimental
Tipuri de substane catatonigene: 1.Catatonia experimental prin meningo-encefalit alergic tuberculoas la animale. 2.Catatonia experimental prin toxina neurotrop a colibacilului intestinal. (Baruk i Jong,1964) Legile: Legea seriei filogenetice: -catatonia experimental nu este posibil la animalele fr neocortex. Legea stadiilor-efectul bulbocapninei este diferit: -dozele mici produc-somnul -dozele medii-catalepsia -dozele mari-epilepsie. Legea difuziunii aciunii substanelor toxice psihotrope: -intensitatea catatoniei experimentale este proporional cu difuziunea impregnrii toxice cerebrale. Legea corelaiilor vasculopsihice: -bulbocapnina determin simultan cu apariia catatoniei,perturbri importante al ntregului sistem circulator.

Catatonia biliar n bila de tubaj duodenal a pacienilor: Schizofrenici Isterici Reumatism-cronic Catatonia experimental la porumbel

Dinamica nevrozelor: Faza de incubaie nevrotic Componena spaial a dinamicii temporale.

Modaliti nevrogene:
Suprancarcarea excitaiei Suprancrcarea inhibiiei Suprancrcarea mobilitii

Cercetrile au artat nu doar c se pot produce n laborator perturbri psihomotorii de tip catatonie,ci i c diverse substane pot avea un efect catatonigen.Impactul acestora cercetrii n plan terapeutic nu a fost semnificat.

Dezvoltri ulterioare:
I direcie-slab reprezentat gndirea pavlovian II direcie-se inspira din teoriile behavioriste III direcie-aportul psihiatriei.

Patopsihologia fenomenologic
Lanteri-Laura,Lyotard 1964,Jaspers,Binswanger,Minkowski,von Gebsattel

Demers discriptivpsihologia empiric descriptiv a fenomenelor(Karl,Jaspers)

Demers cu referine filosofice-studii asupra

schizofreniei,maniei i melancoliei(Binswanger)

Melancolia

Retrospecia melancolic

nelegerea timpului

Protenie (viitor)

Retenie (trecut)

Prezentare (prezent)

Autoreproul melancolic

Studiul fenomenologic al spitalizrii

Alegerea problemei de explorat Culegerea datelor Instrumente Analiza datelor interpretarea rezultatelor

Calitative: Medical Social Fenomenologic

Cantitative

Modelul medical:
1. 2. 3. 4. Boala mintalare cauze individuale,interne Comportamentele pacienilor Persoanele pot fi clasificate drept sntoase i bolnave Diagnosticul servete la departajarea bolnavilor de persoanele sntoase i descrierea diferitor comportamente etiologice i comportamentale ale bolnavilor Specialitii poseda cunoaterea despre boala mintal. Metode de cercetare: Observarea participativ Convorbirea

5.

Modelul social:
1. 2. 3. 4. 5. Spitalizarea este rezultatul devianei subiecilor. Deviana are cauze sociale i externe subiecilor. Comportamentele si atitudinile spitalizailor sint rezultatul unei situaii sociale opresive. Spitalul psihiatric este o societate cu scopuri precise care posed propriile regului si valori. Persoana spitalizat dezvolt strategi,atitudini,comportamente care nu snt legate de vreo patologie,ci mai curndde un sitem de interaciune social n vederea unei adaptri.

Strategii de adaptare pe care le poate utiliza pacientul(Goffman):

a. b. c. d. Retragerea n sine sau regresia Intransigena-refuzul de a colabora,mutismul Instalarea-aprecierea vieii instituionale Conversia-adoptarea opiniei administrative a personalului.

Modelul fenomenologic:
1. 2. Nu cuta cauzele unei maladii sau ale unei deviane care s fi condus la internarea n psihiatrie. ncearc s afle care esteexperiena nebuniei,pornind de la cei care au trit-o i care devin astfel principalele surse de informaii i date.

Fundamete ale metodei

2.Analiza inductividentificarea variabilelor importante i formularea ipotezelor nnaintea culegerii datelor.

1.Abordri holisticenelegerea fenomenelor i situaiilor ntr-o manier global.

3.Ancheta naturalistrespinge impunerea unor ateptri prealabile privind situaia de cercetat.

Etapele cercetrii fenomenologice

2.Analiza datelor: a. Perceperea sensului global b. Delimitarea unitilor cu semnificaie natural c. Delimitarea temei centrale d. Analiza temei n funcie de obiectivele cercetrii e. Definirea fenomenului studiat. 3.Evaluarea calitii datelor culese, verificarea rezultatelor si a concluziilor: a.Calitatea observatiilor: Verificarea reprezentativitii faptelor culese Verificarea prezenei efectelor legate de cercettor Msurtori independeni de situaia sau fenomenul studiat Ponderea datelor culese de la subieci. b.Contrastele folosite: metoda diferenelor-comparaia ntre persoan i fenomen Analiza semnificaiei excepiilor.

1.Culegerea datelor: a. Mrturia persoanei b. Convorbirea c. Procedeele de observare participativ d. Metode mixte.

4.Confruntarea concluziilor : Confruntarea faptelor stabilite cu alte concepii i teorii.