UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

CASE PRFABRICATE DIN LEMN

STUDENT:

Dan Petrescu
TMLC II, Gr. 3

2012-2013

CASE PRFABRICATE DIN LEMN

Constructia caselor a evoluat de-a lungul timpului in diferite forme, in functie de necesitatile umane pentru spatiu si confort, iar tehnologia a suferit si ea transformari in functie de conditiile socio-economice si de disponibilitatea materialelor si a mainii de lucru. Cel mai vechi material de constructie cunoscut a fost lemnul, intotdeauna la indemana si usor de prelucrat cu mijloace relativ simple. Sapaturile arheologice au dovedit ca acest material era cel mai des folosit atat in cladirea de locuinte, cat si de fortificatii si intarituri. De-a lungul secolelor, tehnologia constructiei de lemn a fost adusa la un grad de perfectiune si rafinament care o face sa fie cautata in toata lumea pentru superioritatea fata de alte tehnologii. Exemplul cel mai elocvent de aplicare a acestei tehnologii se gaseste in Canada si SUA, unde 90% din casele individuale si multifamiliale (duplex, triplex, apartamente) pana la 3 nivele, sunt construite din lemn care, in combinatie cu alte materiale, asigura un grad de eficienta economica (costul constructiei si al exploatarii) si de confort neegalat. Factorii socio-economici caracteristici societatii nord americane, cresterea rapida si mobilitatea populatiei, au impus nevoia constructiei de locuinte rapida si ieftina. Deschiderea unor noi centre economice, de exemplu, a facut sa apara peste noapte cartiere si orase noi pentru populatia care migreaza catre oportunitatile nou create. In ultimii 200 de ani tehnologiile nord-americane au dus la un proces de rafinare al metodei de constructie si de utilizare a materialelor, care au ajuns la un nivel de adevarata arta, casele nord-americane fiind solicitate in toate colturile lumii, din Orientul Mijlociu si Indepartat pana in Europa de Est si Vest, din Australia pana dincolo de cercul polar. Caracteristica cea mai importanta a acestor case este rapiditatea de executie, o casa de 200300 mp putand fi data la cheie in 10-12 saptamani, fata de casele traditionale de zidarie care au o perioada de executie de peste 10 ori mai lunga. Alt avantaj major, este rezistenta elastica a structurii de lemn, care ofera securitate cu usurinta la cutremure de gradul 8-8,5 pe scala Richter, cum au demonstrat casele canadiene din orasul Kobe din Japonia si la uragane de 250-300 km/h, cum s-a vazut in multe parti ale Statelor Unite, bantuite de aceste calamitati. Faptul ca peretele sandwich, structura de lemn cu izolatie de vata minerala, ofera o rezistenta termica mult superioara celui de zidarie, permite folosirea peretilor mult mai subtiri, marind astfel suprafata utila cu pana la 15% (la o casa de 200mp, de exemplu, se castiga o camera de 20mp, fara a afecta suprafata construita). Acest lucru e foarte important in special in orase, unde terenurile sunt mici si retragerile impuse nu permit desfasurarea unei amprente generoase a cladirii. In sfarsit, coeficientul de transfer termic foarte mic ( 0,15 ), reduce cheltuielile de exploatare (incalzire, racire) cu 70% fata de constructiiile cu tehnologii umede, care au o inertie termica mult mai mare si un coeficient de transfer termic ridicat ( 2 - 2,7 ).
2

O casa de lemn se poate tine neancalzita de la cateva ore la cateva zile dupa care, la nevoie, se poate reincalzi in cateva minute. Piata imobiliara romaneasca se preteaza perfect la aceasta tehnologie, fiind conditionata de doi factori importanti: lipsa de spatiu locativ de calitate si puterea financiara scazuta a consumatorului, accentuata de dificultatea obtinerii creditelor ipotecare. Din aceste motive, posibilitatea de a construi o casa de 3-4 dormitoare cu 2-3 bai, garaj, la pretul unui apartament mediu, fara dezavantajele inerente locuitului la bloc, are potentialul de a revolutiona calitatea vietii majoritatii familiilor din Romania.

Principalele avantaje ale caselor din lemn sunt urmtoarele: Construciile tradiionale sunt proiectate pentru 50 de ani, dar n regiunea noastr exist case din lemn, care sunt construite de aproape 100 de ani. Perioada de construcie a caselor din lemn este mult mai redus, dect n cazul caselor din zidrie. Astfel, beneficiarul poate economisi cheltuieli importante fa de construciile tradiionale, deoarece finalizarea acestui tip de case poate fi redus chiar pn la dou luni. Izolarea fonic a oricrei case de lemn este foarte uor realizabil cu produsele moderne i variate din zilele noastre.

Att casele pe osatur din lemn ct i casele din grinzi se pot trata cu substane moderne, care protejeaz casa mpotriva ciupercilor, putregaiului i a umiditii, conferind n acelai timp o ignifugare de baz a elementelor tratate. Lemnul purific i filtreaz aerul i ntrete sistemul imunitar al locatarilor. n cazul caselor din lemn nclzim aerul spaiului abitativ i nu pereii acestuia, realizndu-se astfel o economie de 40% fa de construciile tradiionale. Casele de lemn sunt ecologice, sigure, durabile i asigur perioad de construcie redus, indiferent de condiiile vremii. Casele din grinzi sunt sisteme autoportante, ale cror structuri au o stabilitate comparabil cu cea a caselor din piatr iar din punct de vedere seismologic sunt chiar superioare, fiind mult mai rezistente dect cele din piatr. Montajul caselor din lemn se realizeaz cu tehnologie uscat, n orice anotimp al anului, din elemente cu dimensiuni exacte, pregtite n fabric. Preuri case lemn: structurile caselor din lemn cost mult mai puin dect alte structuri.

Dezavantajele construciilor din lemn Lemnul, ca i produs natural, de natur organic, avand structura neomogen i anizotrop pe lang caliti are i o serie de inconveniente i dezavantaje cum ar fi: - Variabilitatea foarte mare a caracteristicilor atat intre specii ct i n cadrul aceleiai specii datorit unor surse de variabilitate foarte diverse; - Variaia caracteristicilor mecanice i fizice pe diferite direcii fa de direcia fibrelor. Datorit neomogenitii structurii lemnului rezistenele sunt diferite n lungul trunchiului lemnului i pe seciune transversal, variaia acestora fiind cuprins ntre 10 40 %; - Influena mare a umiditii asupra caracteristicilor fizico-mecanice, a dimensiunilor i durabilitii lemnului. Spre exemplu variaia umiditii de la 5 pan la 15% duce, la unele specii de lemn, la scderea cu aproape de 2 ori a rezistenei la compresiune. Creterea umiditii favorizeaz, de asemenea, degradarea biologic a lemnului , n special datorit aciunii ciupercilor i creaz probleme de sntate pentru ocupanii construciilor; - Sortimentul limitat de material lemnos att n ceea ce privete dimensiunile seciunii transversale ct i n privina lungimilor. Folosirea unor elemente, sub form de grinzi sau stalpi, cu dimensiuni transversale mari (de obicei peste 20 cm) sau cu lungime mare ( peste 5-6 m) duce, de multe ori, la preuri ridicate. Aceast deficien se poate elimina prin folosirea unor elemente compuse sau a unor elemente realizate din scnduri ncleiate; - Defectele naturale ale lemnului (defecte de form i structur, crpturi etc.), defectele cauzate de ciuperci, insecte sau de unele substane chimice precum i efectele fenomenelor de contracie i de umflare reprezint inconveniente importante ale materialului lemnos de construcie.

Degradri produse de ciuperci i insecte atunci cand nu exist un tratament corespunztor mpotriva acestora. Panourile OSB se realizeaz din lamele de lemn legate cu rini sintetice, care reprezint 2 4 % din masa total. n America se folosesc lamele de dimensiuni mari avnd seciune ptrat cu latura de 75 mm i grosime de 0.4 mm 0.6 mm iar n Europa lamelele folosite sunt cu seciune rectangular de lungime 50 mm 70 mm i lime de 20 mm 30 mm. Panourile se realizeaz din trei straturi. Straturile exterioare, egale ca grosime, au lamelele orientate paralel cu lungimea panoului iar stratul interior, care reprezint aproximativ 50% din volum, are lamelele orientate perpendicular pe lungimea panoului. Grosimea panoului este de 6 ... 40 mm (uzual de maximum 25 mm), iar densitatea este de 550 750 kg/mc. n Europa, panourile OSB sunt realizate de grupul elveian KRONO iar n Romania se folosesc produsele KRONOPOL (Polonia) care au caracteristicile din tabelul 1.23. Conform standardului european produsele OSB se fabric n urmtoarele sortimente: OSB2, de uz general utilizate n mediu uscat, la interior; OSB 3, utilizate la interior i exterior n mediu cu umiditate moderat; OSB 4, utilizate ca elemente structurale n medii cu umiditate ridicat. Plcile se pot folosi la realizarea pereilor structurali, la realizarea elementelor planeelor (plci, grinzi cu inim plin sau cu goluri, etc.) sau ca astereal la arpante.

Elevatia standard a fundatiei este de 30 cm. In faza realizarii fundatiei se monteaza coloanele principale de apa si scurgerile. Dupa realizarea fundatiei, inainte de montajul structurii, partea care ramane in exterior se izoleaza (cu polistiren extrudat ) si hidroizoleaza. Structura de rezistenta este realizata din pereti exteriori portanti. Elementele componente ale acesteia sunt sub forma panourilor de tip sandwich.Toate elementele din lemn sunt ignifugate si tratate fungicid. Operatia se realizeaza prin pulverizare, dupa montajul integral al structurii de lemn. Structura este prinsa de fundatie cu buloane de 14-18 cm. Imbinarea panourilor de structura alaturate se realizeaza cu tije metalice, piulite si saibe. a. Peretii exteriori sunt realizati din structura de lemn de 20 cm grosime, avand in componenta de la exterior la interior : - placa OSB 10mm; - structura rezistenta 20 cm realizata din lemn de rasinoase asamblata nedemontabil cu cuie striate de 9 cm. b. Peretii interiori sunt realizati din structura de rasinoase de 10cm si sunt placati cu OSB pe o parte. c. Planseul are in component grinzi transversale si longitudinale. Grinzile transversale se calculeaza in functie de deschiderea peretilor si de incarcare. Grinzile longitudinale au o inaltime de 15 cm si o grosime de 4 cm si sunt dispuse la distanta de 30 cm in ax.

d. Sarpanta acoperisului este realizata din grinzi de 140x50mm dispuse transversal peste peretii tip sandvich. Structura de rezistenta are in componenta grinzi de 150x50mm asezate pe o structura liniara din elemente de 140x50mm si asigurate in final printr-o grinda de coama de 140x140mm.

Ca strat suport al invelitoarei se foloseste OSB de 10-12 mm. Toate elementele sunt tratate ignifug si fungicid.

10

Case de locuit, case din lemn, case de vacan, case de weekend, bungalouri:
suprafa: cu dimensiuni de chiar pn la 400 mp, pe unul sau mai multe nivele, n funcie de structura pereilor; perei pe osatur din lemn: panouri prefabricate, din lemn, armate cu plci OSB3. Elementele de baz se pot acoperi pe ambele laturi cu materiale de nvelire foarte variate, de la gipscarton la lambriu, de la tencuial la materiale plastice. Materialele de izolare se pot aplica n perete sau pe partea interioar sau exterioar a acestora, funcie de tipul lor; perei chertai: grosimi de baz de 40, 60 sau de 90 mm. sau versiunile duble izolabile ale primelor dou (40+100+40 sau 60+100+60). n cazul pereilor izolabili, ntre cei doi perei de grinzi se insereaz un strat de material izolant de 100 mm. mpreun cu marea majoritate a cablajelor i instalaiilor. Pereii interiori ai acestor case sunt realizate din elemente de aceeai grosime cu cea a pereilor exteriori; podea (opional): poate fi autoportant sau nu, iar pe rama din lemn se poate aplica duumea din lemn de diferite grosimi sau plci OSB3, plafon (opional): poate fi din lemn de diferite grosimi sau din plci OSB3, fiind susinute de grinzi corespunztor dimensionate; acoperi:poate fi mono- sau multistrat, cu sau fr izolaie, acoperit cu plci OSB3, lambriuri sau cu scndur; binale de exterior (ui de intrare i ferestre): ui i ferestre termoizolate CLARITERM , cu geamuri de 4.16.4. mm. Uile de intrare pot fi fabricate n variante pline din lemn sau parial vitrate. Ferestrele pot avea deschidere batant sau roto-basculant; uile interioare: din lemn, pline sau parial vitrate sau celulare, din plci MDF aplicate pe rame din lemn; dotri opionale: mansard, teras, balcon, lucarn, fereastr de mansard, scri interioare, elemente ornamentale pentru grdin.

11

12