GEORGIANA GALATEANU-FARNOAGA ECATERINA COMISEL Gramiatica limbii engleze pentte az sealar & OMEGAPRES & RAI Bucuresti 1993Coperta: Dana Cruceru Sanda Retinschi — sistent universitar Referenti: Alexandra Vasiliu — profesoaré Anea Tieseu — profesoara Contribufia autoarelor la elaborarea lucrarii a fost urmatoarea: G. Gaifeanu-Farnoagi: cap. 1.0. 34.—3.6.; 7-10; 11.0. 13; 18 19; 22; 2 24-26. E. Comisel: cap. 2.4.—2.5.; 3.7.~3.40.; 4-6; 44; 12: 44-17; 20; 24. Redactor: Simona Rosetti Tehnoredactor: Constantina Velcoviei ISBN 973-9143-01-6 — Omegapres ISBN 973-96189-5-2 — RA!COVINT INAINTE Lucrarea de fafa a fost conceputé ca un material de referinfé pentru elevi, profesori gi alte categorii de persoane interesate de studiul limbii engleze. In tratarea problemelor, s-a avut in vedere modul in care acestea sint prezentate in majoritatea manualelor §i gramaticilor de limba englezi din fara noastri. Au fost de asemenea in atentia autorilor progresele tnregistrate in analiza fenomenului lingvistic In general, nu numai in Romania, dar gi in Arile unde se vorbegte limba englezd, precum gi caracteristica limbii engleze contemporane de a aplica regulile flexibil gi nuantat, in functie de scopul comunicarii, de interlocutor (limbaj oficial sau familiar) si de aspectul limbii (scris_sau oral). Luind in considerafie toate aceste aspecte, Gramaticd limbii engleze pentru uz scolar -prezinta fenomenele gramaticale in mod descriptiv. 7 In cadral parti I, Morfologia, sint studiate regulile privitoare la forma euvintelor. Aceastd prima parte este considerata ca deosebit de importanta pentru cel cate studiazd limba englezi, deoarece primul Jucru care se invati in gramatica unei limbi straine este cum se formeazd categoriile gramaticale de Sark: timpurile verbului, pluralul substantivelor, comparatia adjective- lor ete. Partea a I-a gi partea a III-a, Sintaza propozifici si.Sintaxa frazei, cuprind regulile privitoare la tmbinarea cuvintelor in propozitii si a propozi- fillor in fraze. Aceasta parte este considerata de asemenea importanta, deoa- rece ea arati celui care studiazi limba englezi cum sd foloseascd formele icale pe care le-a invatat. In descrierea formei cuvintelor (In cadrul mor- fologiei) si a functionarii lor in comunicare (in eadrul sintaxei), lucrarea reia afirmajiile confinute in manualele gcolare in vigoare. Cova ce aduce in plus Gramatica limbii engleze pentre uz scolar este 0 ima- gine functionala, de ansamblu, asupra fenomenului gramatical contemporan, prin specificarea atit a unor posibile abateri de la reguli, cit gi a situatiilor in care se folosesc formele gramaticale: in vorbirea curent& sau in limba serisé, in stilul oficial sau in literatura, in varianta britanicé sau cea americana a limbii engleze. In elaborarea lucrarii, s-a pornit de la explicatiile gramaticale gi compen- diile de gramatic& cuprinse in manualele de limb englez& actualmente in uz in gcolile din fara noastré gi de 1a experienja personal gi a altor cadre didac- tice in predarea limbii engleze. In primul rind, autoarele s-au bazat pe traditia creaté de gramaticile elaborate de: Leon Levijchi, Ioan Preda —~ Gramatiea limbii engleze, Ed. Sti- infific 1967; Alice Badescu —Gramatica limbii engleze, Ed. Stiintifica, 1963; Catedra de limba gi literatur englezi. Universitatea din Bucuresti — Gramatica limbii engleze, Ed. Stiintificd, 1962; Ioana Stelanescu — Lectures in English Morphology, Univ. din Bue., 1978. Avind in vedere tendintele recente din limba englez& contemporana, au fost folosite gi lucriri publicate 3in Marea Britanie gin alte yari (vezi cap. Bibliografie); iar pentru a oferi cititorului un cadru de referinta familiar gi posibilitatea de a face compa- ratii cu structura limbii romane, definitiile generale, structura lucrarii si terminologia au fost elaborate pe baza unor gramatici ale limbii romfne: ‘Academia Romaniei—Gramatica limbii roméne, Ed. Academie: Romaniei, 1966; C. Dimitriu —Gramatica limbii roméne explicati. Morfologia, Junimea, 1979; I. Tordan, VI. Robu — Limba romani contemporand, E.D.P., 1978. Trimiterile ia sursele folosite —romAnegti sau straine —nu au fost de regula mentionate pe parcursul lucrarii pentru a nu {ngreuia Jectura, mate- rialele de referinta find specificate la sfirgitul lucrari. Datorit4 caracterului practic al lucrarii, faptele de teorie gramaticalé continute in Gramaticd au fost expuse succint gi insofite de numeroase exempli- ficati, Exemplele prezente in lucrare sint dintre cele mai simple, aga cum sint ele folosite’ in vorbirea curenta sau prezentate in alte gramatici ale limbii engleze, fiind construite pe baza unui vocabular redus gi accesibil, ugor de injeles ‘pentru elevi. Situafiile in care deosebirile dintre cele dou& limbi prezint& dificultati pentru elevul roman au fost subliniate in lucrare gi practicate in exerciiile care urmeazi fiecSrui capitol. Rezolvarea unui mare numir de exercifii a fost inclus& la sfirsitul volumului. Autoarele dorese si-si exprime gratitudinea fa} de autorii gramaticilor limbii* engleze mentionafi anterior, care au pus bazele unei solide tradijii de anglistica In Romania; mulfumirile noastre se indreapta de asemenea catre asist. univ. Sanda Retinschi de la Universitatea din Bucuresti, prof. Alexandra Vasiliu, de Ja liceul de arta George Enescu" gi prof. Anca Iliescu, de la gcoala general nr. 50 din Bucuresti, pentru competenja gi rabdarea cu care au par- Gurs lucrarea in stadiul de elaborare, oferind binevenite sugestii critice. G. G. si B.C.Partea I MORFOLOGIA (Morphology 1.0. GENERALITAJ! 0.1, Morfologia si sintaxa Cele doua parti constitutive ale gramaticii tradifionale sint morfologia gi sintaxa. Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor gi la modificarile formale ale cuvintelor studiate pe parti de vorbire; sintaxa cuprinde regulile privitoare la imbinarea cuvintelor tn propozifii gi fraze*. 0.2, Criterii utilizate in definirea pirtilor de yorbire ' Unitatea de analiza in gramatica traditionali este cuvintul. Gramatica traditionala grupeazd cuvintele in zece clase ‘mari, numite parfi de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, nume- ralul, verbul, adverbul, prepozifia, conjunetia si interjectia. Impartirea cuvintelor in zece parti de vorbire se bazeaza pe folosirea con- comitenta a trei crite rii: a) criteriul semantic —sensul lexical cel mai general al cla- selor de euvinte; b) criteriul morfologic =schimbarile ce au loc in forma cuvintelor pentru exprimarva calegoriilor gramatjcale de gen, numar, caz, persoana, comparatie, mod, timp, aspect si diatezd; c) criteriul sintactic = posibilitatea cuvintelor de a indeplini functii sintactice in cadrul propozifi Definirea partilor de vorbire se bazeaza pe toate cele trei criterii, un singur criteriu fiind insuficient. 6.2.4. Din punct de vedere semantic, parfile de vorbire se disting dupa ceea ce exprimi ele: ,numele unui obiect (substantivul, indirect gi Pronumele, care fine locul unui substantiv), o insugire a unui obiect (adjecti- * Gramatica limbii roméne, vol. 1, Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1966, p. 44.vul), un numér sau o determinare numeric& (numeralul), 0 actiune sau o stare (verbul), o caracteristics a unei actiuni, stari sau insugiri (adverbul), exterior zarea unui sentiment, a unei star fizice, a unui act de voinfa sau imitarea unui sunet (interjecfia)“*, Din punct de vedere al criteriului semantic, parfile de vorbire se impart in: a) parti de vorbire cu sens lexical de sine statator, gicare pot fi parti de proporifie: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul $i interjectia; b) parfi de vorbire care nu au intotdeauna sens lexical de sine statator, exprimind raporturi intre nofiuni, gi care nu pot fi parfi de propozitie: prepozifia, conjuncfia gi articolul. 0.2.2.1n funotie de criteriul morfologic, cuvintele din limba engleza Igi modifics forma pentru exprimarea categoriilor gramaticale de gen, numér, caz, persoand, comparafie, timp, mod, aspect gi diateza. Schimbarile in forma cuvintelor care exprim& categoriile gramaticale aledtuiesc’ flexiunea, In funcfie de prezenta’ sau absenta flexiunii, cuvintele se impart tn: a) cuvinte flexibile, care au cel putin o categorie gramaticali, pentru exprimarea careia {gi modificd forma; b)cuvinte neflexibile, care nu sint marcate pentru categorii gramaticale. 0.2.3, In functie de vriteriul sintacti ec, euvintele se impart in: a) cuvinte care indeplinesc o funcfie sintactic& in propozitie, putind fi o parte principala (subiect, predicat) sau secun. dara (atribut, complement, element predicativ suplimentar] de pro- pozitie; b)cuvinte care nu au o func}ie sintactica, dar care marcheaz& funcfii sintactice : I've bought this book tor Mary. She received the parcel after paying for it, VERBUL (The Verb) Li, Detinitie Verbul este partea de vorbire caro: a) exprima actiuni, procese sau stari; b) are categorii gramaticale de persoand gi numar comune cu alte parti de vorbire gi categoriile specifice de timp, mod, aspect gi diateza; c) indeplineste funcfia sintactica de predicat, * ibid, p. 121.2, Clasificare Verbele pot fi clasiticate din punct de vedere al structurii morfologice sau din punct de vedere al sensului lexical gi al functiei. 1.2.1. Din puact de vedere ai structurii morfologice, verbele pot fi clasi- ficate In: a) verbo simple: go; b) verbe compuse: spotlight ; c} verbe cu particula adverbial’: put on’, put off, put away; d) verbe ou prepozitic obligatorie: look at, listen to, wait for, succeed in; e) looufinni verbale: take care of, make use of. Grupele a), b) gio} nu prezinta particularitaji deosebite. Pentru c) vezi § 8.7, iar pentru d) veri § 8.2.5 1.2.2, Sensul lexical al verbelor., Verbele in limba englez’ se impart in: a} verbe cu sens lexical plin, numite de obicei verbe nofionale; b} verbe cu sens lexical redus, care sint folosite mai mult cu funofii gramati- ie. Ip clasa verbelor cu sens lexical redus intra verbele co pulative, verbele auxiliare gi verbele modale. 1.2.3, Funefia sintactici a verbelor, Pe plan sintactic, verbele cu sens mnsint predicative, adic& pot forma singure predicatul unei pe elnd verbole cu sens lexical redus sint nepredicative, au nevoie de 0 complinire (verh notional, nume predicativ) pentra a deveni predicate: The child is clever. In schimb ele marcheaz& anumite categorii gramaticale. In: The film was seen by millions of people. Fimul a tost vazut de milioane de oameni. was are functia de marci a diatezei pasive, timpul Past Tense, persoana a [-e singular pentru verbul see, 1.2.4, Verbele cu sens lexioal redus se impart f 2) verbe copulative (be, si, coaform gramaticii tradifionale: appear, sesm, look, iw, become, get, gr remain, stay, etc.): He seems ill, * Pare bolnay. b)verbe auxiliare fle, have, shalljshould, will/would, mayjmight, canjcould, do) care indeplinesc funchia de marci a categorilior gramaticale de diatezi, mod, timp, aspect, persoand gi numar, a formei interogative si negative la verbele pe care Je insofesc: He was told a lis, i s-a spus o minciund. — Diateza pasiva. He was trying to catch the ball when he fell. Incerca s& prind& mingea ctnd a cazut, —Aspectul continuu, ete. o)verbe semiauxiliare sau modale fcanjeould, must, have to, may|might, shail|should, will|would, oughi to, etc.) care arata etitudinea vorbitorului fafa de enunt: — po Zt might rain-ta —necesitate: You must fini de pring, ete. S-ar putea s& ploud mai tirziu, before noon. Trebuie 38 termini tnainte1.3. Categoriile gramaticale ale verbului | tn limba englezi, verbul are forme gramaticale determinate de categoriile specifice de timp, aspect, diateza gi mod gi de categoriile nespecifice de per- soana gi numar. In functie de prezenta sau absenfa categoriilor de timp, persoana gi numar, formele verbale in limba engleza se tmpart in forme per- sonale gi nepersonale. Formele personale ale verbului (Finite Forms of the Verb) sint modurile indicativ gi subjonctiv. La aceste forme, verbul este. marcat pentru a exprima categoriile de timp, mod, diatez&, aspect, persoana si numar, iar din punct de vedere sintactic, ele pot forma singure predicatul gi se acordé in numar gi persoang cu subiectul. Formele nepersonale ale verbului (Non-Finite Forms of the Verb) sint infinitivul, Gerund-ul (Gerunziul), participiul prezent gi participiul trecut. Aceste forme nu au categoriile de timp, persoand si numar gi nu pot forma singure predicatul propozitiei. : 1.4, Timpul (Tense) Categoria gramaticali a timpului (Tense), categorie specifics verbelor, se referé la ordinea evenimontelor in timp, aga cum este perceputd aceasta de vorbitor in momentul vorbirii. Momentul in care are loc actul de vorbire este momentul prezent (now). Fata de acest moment, care constituie axa de referinta a prezentului, unele evenimente sint: a) anterioare, cind ele au loc inainte de momentul vorb' tele sint amintite de vorbitor): Present Perfect; b) posterioare fata de momentul vorbirii (evenimentele fiind anticipate de vorbitor, deoarece vor avea loc dup& momentul vorbirii): Future; ce) simultane cu momentul vorbirii (avind loc in acelagi timp) Present. Considerind momentul vorbirii punctul prezent, vorbitorul ‘si poate aminti un eveniment care a avut Joc la un moment anterior momentuluj vorbirii (then). In raport cu acest moment amintit then, care di nagtere axei de referinf& a trecutului, alte evenimente pot fi: (evenimen- a) anterioare momentului trecut then: Past Perfect; b) simultane cu then: Past Tense; c) posterioare: Future in the Past. De asemenea, !n momentul vorbirii (now), vorbitorul poate anticipa anumite evenimente (posterioare momentului vorbirii). in raport cu un anume eveniment posterior momentului prezent (axa de referinfi a viitorului), alte evenimente pot fi: a) anterioare: Future Perfect ; b) simultane: Puture; c) posterioare: engleza nu are marca formala pentru aceste evenimente.i, trebuie astfel luate in consideratie trei elemente: b) momentul (sivirgirii) actiunii; c) axa sau momentul de referinfa. a) Momentul vorbirii este momentul In care enunful este pronuntat de vorbitor: now, b) Momentul acfiunii este momentul in care a avut loc actiunea sau starea: now, then, tomorrow, ete. c)Momentul de referinta reprezinté axa pe care se plaseazd vorbitorul in perceperea evenimentului: axa prezentului, axa trecutului, axa viitorului. In functie de cele trei eleniente — momentul vorbirii, momentul acfiunii gi momentul de referinfi — limba englez& cunoaste urmatorul sistem de timpuri: —pe axa prezentului: Present, Present Perfect, Future; —pe exa trecutului: Past Tense, Past Perfect, Future in the Past; —pe axa viitorului: Future, Future Perfect.* 1.5. Timpul prezent simplu (Present Tense Simple) 1.5.1. Definitie. Prozentul simplu desemneazi un eveniment (0 actiune sau stare) care se intiinpl4 simultan cu momentul vorbirii (prezentul instan- taneu) sau care include momentul vorbirii (prezentul generic gi habitual). 1.5.2. Formit. Din punct de vedere al formei, prezentul simplu este identic eu infinitivul, la toate persoanele singular gi plural, cu excepfia persoaniei a Ill-a singular, care adauga -(¢)s: - I ? Eu inot. El You im. 1w{Voi | inoti, tnotati. Ea We | swim. voi |i She } swims. Typ (moat. They Eijle J inoata. (neutra) 1.5.3, Pronuntarea si ortogratierea ferminafiei -(¢)s la persoana a Hla smguia: preznta aceleagi caracteristic: ca gi terminafia de plural -(e)s a sub- ° stantivelor: (0) se pronunti: [5] dupa consoare surde: He thinks [Oinks]; [2] dupa consoane sonore gi vocale: He studies [ stadiz]. He runs [ranz]; [ig] dupa consoane sibilante: She washes [ wafiz]. Verbole say gi do au la persoana a IIl-a singular o pronunfare deosebita fafa de celelalte persoane: I say [sei] — he says [sez]; J do [du:] — he does [daz]. * Vezi; Ioana Stefinescu, Lectures in. Baglish Morphology, T.U.B., Bucuresti, 1978, pp: 201-208.Din punct de vedere al ortografiei, mejoritatea verbelor adaugi -# la persoana a III-a singular: He walks. She sees. Desinenfa devine -e8 cind verbul se termina tn 8, x, % oh, ch, toh sau o: She watches. It buzzes. He goes. 7 ; Verbele terminate in -y precedat de consoani, schimba y in { gi adaugé -es: I try —he tries. 1.5.4. Intrebuintare. Prezentul simplu are mai multe intrebuingari: 1) Prezentul generic (Generic Simple Present) exprima actiuni genoraic care au loc intr-un interval de timp nespecificat, dar care include momentul vorbirii: ‘The Earth moves round the Sun, Birds fly. Three and three make siz. ‘Adverbele de freeventa tipice pentru propozifiile generice stat: always, never, regularly, ever: Wood always floais on water. 2) Prezentul simplu este folosit pentru acfiuni obignuite, repotate (Habi- tual Simple Present ), care au loc intr-o perioada de timp generalii sau speci- fick, mentionaté prin adverbe sau locufiuni adverbiale de timp ca: on Mondays, in summer, every day sau adverbe sau lecufiuni adverbiale de freevenf& ca: often, frequently, seldom, rarely, occasionally, sometimes, once a week|month{ year: I go to school every Asy. I usually watch TV in the evening. . Nota: Prezentul simplu desemnind achiuni repetate este aproplat de prezentat _goneric deoarece nici el nu individualizeaz4 evenimentele sau specitic’ momentul actiunii. Deosebirea intre cele dowd. folesiri ale presentuiui simplu este urmatoarsa: ‘care contin acfiuni repetate subiectel este individualizat, pe cind in cole yenerice subiectul este goneral: ¥ go skiing in winter. Water boils at 100° Centi- grade. 4 doctor works hard. 3) Prezentul instantaneu (Instantaneous Simple Present) ve referk acfiuni care sint vamate ca avind Joe in intregime in momentul vosbie Aceasta intrebuinfare a prezentului simplu se intilneste fn: a) comentarii: , The goal-keeper misnes the ball and one mare goal is seored. Portarul nu prinde mingea gi se marcbeaz’ thei un gol. I now mix the bn with the cord. Acuin b) demonstra} untul cu cacao. mestec c) exclamafii: Here comes our teacher ! fata (08) vine profesorel nestes! 4) Folosiros prézentului simpin eu atte yalori temporale A) Prezentul cu valoare de viitor este intrebuinjat in proporifii principale: a) pentru exprimarea datei: Tomorrow is December 21°!. Miine este 21 de- combrie. Tomorrow is Saturday. Miine este simbata. b) pentru redarea unor acfitni planificate, unér aranjamente conform unui orer sau program stabilit (de etemplu in excurs: mai ales cu verbe de migcare ca: go, come, leave, return, start, end, finish: We leave Bucharest at sight. We arrive in Predeak at tele. i Ja ora 8, Sosim in Predeal la ora 10, coam din Bucuresti 10