Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
31Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ESEU ARGUMENTATIV TEMA IUBIRI în

ESEU ARGUMENTATIV TEMA IUBIRI în

Ratings: (0)|Views: 6,287 |Likes:
Published by manolachelaura2790

More info:

Published by: manolachelaura2790 on Oct 20, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2013

pdf

text

original

 
ESEU ARGUMENTATIV
TEMA IUBIRI în
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI 
citat-suport:
"Iubirea are atâtea feţe, atâtea devieri şi atâtea forme, încât este destul de greu să găseşti un sâmbure central  sau o formă tipică a iubirii".
(Emil Cioran,
 Pe culmile disperării)
IPOTEZA: Deşi pentru simţul comun iubirea este o
 
valoare universală, nealterade timp, de-a lungul vremiinumeroasele sale forme au demonstrat ca înainte de a fi sentiment, senzaţie, pasiune sau chiar exerciţiu deadmiraţie, aceasta rămâne o
 
manifestare profund determinată cultural a fiinţei umane. Astfel, după cum observafilosoful clujean Aurel Codoban în cartea sa,
 Amurgul iubirii. De la iubirea-pasiune la comunicarea corporală 
(2003), conceptul de iubire a cunoscut în istoria Occidentului trei paradigme importante carora, in ciuda faptuluica le prezinta cronologic, le recunoaşte posibila coexistenţă într-o perioadă de timp dată .
De exemplu, Evul Mediu târziu propune
iubirea-pasiune,
adică acel sentiment iraţional prin careindividul nu se îndrăgosteşte neapărat de o
 
 persoană anume, ci de ideea de a fi îndrăgostit. Combinând plăcereasuferinţei din dragoste cu speranţa că a iubi reprezintă o
 
cale de atingere a Absolutului,
iubirea-pasiune
destabilizează concepţia creştină asupra acestui sentiment, vestind, dupa cum rezuma Codoban,
imanenţa carecoboara sacrul din ceruri pe pamant şi face din celălalt singura divinitate la indemană .
Mai târziu, odată cu apariţia mitului cuceritorului Don Juan, tipul de iubire ce obsedează umanitatea seschimbă. Individul începe să aibă conştiinta trecerii timpului, deci a morţii, şi consideră că Absolutul poate fiasimilat doar în măsura în care chiar propria fiinţă devine obiectul dorinţei sau veneraţiei cât mai multor  persoane. În acest fel, omul îşi poate depăşi condiţia limitata şi câştigă aproape un statut divin.
În schimb, cea de-a treia etapa în evoluţia perspectivei occidentale asupra iubirii se fundamenteazătocmai pe respingerea iluziei că sentimentul dragostei permite accesul la cunoaşterea Absolutului. Aşa încâtiubirea caracteristică epocii contemporane, numită de Codoban
corporeism,
se bazează mai mult pe senzaţiidecât pe sentimente, fiinţa umană nu mai caută
 sufletul pereche,
ci doreşte, prin relaţia cu celălalt, să scape desingurătate, să se simtă cât mai bine, să se bucure de viaţă, acceptând fără prea multe mustrari de conştiintă căsentimentele sale nu sunt pe deplin sincere.Astfel, perspectiva lui Codoban evidenţiamultiplicitatea faţetelor iubirii, precum şi imposibilitatea de agândi sentimentul dragostei dincolo de condiţionările sale culturale, înscriindu-se în seria autorilor cerelativizează conceptul de iubire şi
îI
interpreteaza nu ca o
 
esenţă imposibil de pus
 
în cuvinte, ci ca o
 
sumăde reprezentări în istorie. În acest sens, el dezvoltă prin exemplificări concrete aforismul lui Emil Cioran din
 Pe culmile disperării,
conform căruia
este greu săi găseşti, un sâmbure central sau o formă tipică a iubirii.
• În plan literar, aceste două abordări filozofice despre iubire îşi găsesc cel mai potrivit răspuns în romanulcamilpetrescian
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război.
Argumentarea
- Argument I 
• Publicat în 1930, adică în plin proces de manifestare aviziunii moderne despre lume şi viaţă, atunci când individualismul şi subiectivismul sunt consideratesingurele moduri autentice de cunoaşterea a realitatii, romanul descoperă în două dintre experienţelefundamentale ale umanităţii - dragostea şi moartea - temele potrivite pentru a reda aceasta mutaţie psihologică şi socială ce caracterizează noua mentalitate a epocii. În acest fel, un sentiment ca iubirea, deexemplu, nu mai poate fi abordat ca o
 
tipologie unanim recunoscută şi acceptată, ci mai degrabă ca oexperienţă personală asumată. Iar formele literare - o
 
recunoaşte chiar autorul în conferinţa
 Noua structură 
şi
opera lui Marcel Proust 
- se văd nevoite să se sincronizeze cu acest mod de a percepe lumea:
„să nu descriudecât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simţurile mele, ceea ce gândesc eu...Din mine însumi,eu nu pot ieşi... Orice aş face eu nu pot descrie decât propriile mele senzaţii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi”
;De aceea, Camil Petrescu propune un roman subiectiv, în care analiza psihologică e menită să redea câtmai direct şi mai sincer totalitatea trăirilor interioare, îndepărtându-se în acest mod de prelucrarea artificială
 
a faptelor trăite pe care o
 
 produce un roman obiectiv tradiţional.Iar când tema literară este cea a dragostei, efectele acestui tip de scriere nu pot fi decât revelatoare. Maiexact,
o
 poveste de dragoste aparent banală dintre doi studenţi, care trece lin într-o căsnicie destabilizată demoştenirea unei averi, pentru a degenera în scurt timp într-o despărţire, se încarcă de semnificaţii datorităefectelor acestei relaţii asupra lumii interioare a bărbatului. Doar în acest fel istoria celor doi tineri - Ştefan şiEla- reuşeşte să depaşească tipologia clasică a relaţiei eşuate, iar în acest punct poate fi identificat şi meritul prozatorului Camil Petrescu, care desemnează o singură instanţă narativă pentru a reda dramele interioareale protagonistului Ştefan Gheorghidiu. Căci nu există nicio certitudine asupra evolutiei relaţiei celor doi, devreme ce doar unul dintre actanţi se confesează. Iar aceasta limitare de perspectivă induce ideea ca iubireacunoaşte tot atâtea feţe, devieri sau forme câte subiectivităţi o
 
experimentează.
-Argument -II-
De asemenea, Camil Petrescu alege şi un personaj în conformitate cu perspectiva sa relativizantă asupraiubirii. Gheorghidiu nu este o
 
fire mediocră, ci are puterea de a interioriza şi interpreta fiecare detaliu al relaţieicu Ela, oricât de nesemnificativ ar putea să pară acesta pentru ceilalţi, fapt recunoscut chiar de personajul-narator atunci când realizează că soţia nu se ridică la nivelul aşteptarilor sale:
îmi petreceam timpul spionându-i prieteniile, urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanţa unei rochii
şi
dininformarea lăturalnică despre cine ştie ce vizită la vreuna dintre mătuşile ei. Era o suferinţă de neînchipuit care se hrănea din propria ei substanţă.
Pasionat de filosofia lui Kant şi obsedat de cunoaşterea Absolutului,filosoful în devenire nu acceptă nicio opinie despre viaţă, deci inclusiv despre iubire, decât dacă aceasta estefiltrată de conştiinţa sa. Chiar dacă hiperluciditatea îi produce multă suferinţă şi o anumită lipsă de integraresocială, ba chiar îl determină şi să işi anuleze o
 
 parte din sentimente, Ştefan duce până la ultimele consecinţeacest stil de viaţă. Astfel, până să trăiască experienţa războiului, când este depşit de miza supravieţuirii, protagonistul se iluzionează că poate influenţa tot ceea ce ţine de propria existenţă. Intelectualul Gheorghidiuraţionalizează până şi sentimentul dragostei, trasându-i nişte limite clare între care să se poată manifesta. Înconsecinţă, cu un orgoliu nemăsurat, protagonistul încearcă să îi inducă Elei ideea că singura formă valabilă deiubire este cea pe care o
 
hotărăşte el:
 Destinul tău, fată draga, e şi va fi schimbat prin mine.
Mai mult, deşi crede că are o
 
imagine exactă despre dragoste, confruntarea tipologiei pe care singur oimpune cu realitatea efectivă a relaţiei cu Ela scoate la iveală şubrezimea oricărei viziuni unilaterale asupraacestui sentiment. Astfel, cele trei forme ale iubirii identificate de Aurel Codoban se resesc încomportamentul afectiv al eroului.În primă fază, Ştefan este un adept al iubirii-pasiune, considerând ca dragostea reprezintă un mijloc deatingere a Absolutului. De exemplu, în polemica de la popotă, determinată de un articol găzetăresc despre ocrimă pasională ce a rămas fără consecinţe juridice, Gheorghidiu se dă drept un expert în psihologia dragostei,acuzându-i pe toţi ceilalţi că folosesc
noţiuni primare, grosolane, cu înţelesuri nediferenţiate.
In schimb, pentruel împărţirea sentimentelor adevărate presupune identificare cu partenerul, iar 
acei care se iubesc au drept deviaţă şi de moarte unul asupra celuilalt.
Aşadar, după ce se naşte din satisfacerea unei vanităţi ce oferă senzaţiasuperiorităţii -
începusem totuşi să fiu măgulit de admiraţia pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eramatât de pătimaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente, şi cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei meleiubiri.»
, pasiunea dintre el şi Ela reprezintă o
 
depăşire a condiţiilor şi normelor sociale, ridicându-se deasupraoricăror judecăţi morale. Ştefan, urmând exemplul tatălui său, respinge violent şi una dintre tradiţiile familieisale - căsătoria din interes -, refuzând să obţină bunăstarea, financiară prin intermediul unei neveste rahitice,slute, cu
cocoaşa, rigidă ca o
 
buturugă.
, Căci - se întreabă retoric, personajul-narator -
ce voluptate poate fi înafară de aceea a iubirii absolute prin care şi restul se valorifică?
La scurta vreme însă, odata cu femeia pe care o
 
credea
 suflet din sufletul 
lui îl dezamageşte prininteresul faţă, de aspectele materiale ale vieţii, Gheorghidiu începe să experimenteze dragostea de tip Don Juanca răzbunare faţă de Ela, dar şi ca o
 
autoflagelare pentru naivitatea de, care a dat dovadă. Însă Ştefan nu estecuceritorul ce doreşte inimile femeilor pentru a descoperi substanţa lor divina, ci apare aproape in fiecare searala bratul unei alte doamne sau aduce în patul conjuga o
 
actriţă frivolă pentru a-şi demonstra că, inşelându-l cuG., Ela nu e decât o
 
femeie ca toate celelalte. Cu toate acestea, ipostaza de Don Juan dezvaluie o
 
vulnerabilitatea protagonistului. Departe de a-l indeparta de Ela, numeroasele sale relaţii extraconjugale trădează nostalgia

Activity (31)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Catalina Ion liked this
Lavinia Ionita liked this
Nitzu Narcis liked this
Ionela Ionelaa liked this
Errol Juhasz liked this
Țole Lavinia liked this
Laura Marilena liked this
Vasile Zamcu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->