George Toprceanu a fost un poet, prozator, memorialist i publicist romn, membru corespondent al Academiei Romne.

A nceput s scrie din fraged copilrie, ns adevratul su debut literar are loc mai trziu, n timpul liceului, prin publicarea creaiilor sale n diverse reviste literare unde este corespondent... olumele lui George Toprceanu s!au bucurat de succes, de public i de pres, n special poezia, pentru care obine n "#$% &remiul 'aional de &oezie.
Cunoscut ca poet al anotimpurilor (mai ales n Rapsodii), al lumii gingase a florilor si a micilor vietuitoare, George Toprceanu a nfatisat n lirica sa acest univers cu duiosie si umor, el fiind un sentimental care transforma "-n glume lacrimile clare". O astfel de opera literara este si " alada unui greier mic",!oe"ia are o structura #ine articulata, ncepnd cu sosirea toamnei si nc$eindu-se cu monologul greierului prin care "e%prima o mare delicatete si duiosie". (C. Ciopraga) &osirea neasteptata a toamnei "celei ntunecate" este pre"entata e%peditiv n primele patru versuri, poetul insistnd asupra rapiditatii actiunii, asupra surpri"ei ("' venit asa, deodata") si a dimensiunilor impresionante ale peisa(ului luat n stapnire de anotimp ("!este dealuri "gri#ulite.)!este tarini "drentuite"). *lementele cadrului natural sunt caracteri"ate prin epitetele "gri#ulite si "drentuite care atri#uie nsusiri celor doi termeni ai enumeratiei peste dealuri, peste tarini, iar epitetul cea ntunecata evidentia"a una din trasaturile anotimpului + atmosfera mo$orta. Toprceanu insista apoi asupra c$ipului toamnei prin intermediul epitetului triplu lunga, sla#a si "aluda, cu rol personificator, ea aparnd asemenea uni du$ malefic care lasa n urma sa toate relele posi#ile, "!loi marunte,) -run"e moarte,) &tropi de tina.) Guturai.)" *numeratia ploi, frun"e, stropi de tina, guturai ntre termenii careia se intercalea"a epitetele marunte si moarte reliefea"a ntr-un ritm alert fenomenele specifice acestui anotimp si transmite un sentiment de neliniste si de teama. .atura reactionea"a diferit n fata toamnei care "/vine de la munte) lestemnd si lacrimnd", cuprinsi de panica, ciulinii "se pitesc prin vagauni", macesii o ntmpina "cu gra#ite plecaciuni", iar greierasul si face aparitia "pe coasta, la urcus" iesind "din casuta lui de $uma". 'tt toamna, care #lestema si lacrimea"a (sugestie a vntului si a ploii), ct si celelalte elemente ale naturii apar personificate prin intermediul unor ver#e de miscare, "se pitesc", "ntmpina", "a iesit". Cu o arta desavrsita de miniaturist, de fin #i(utier, scriitorul "a#oveste asupra imaginii greierului insistnd asupra coloritului prin folosirea enumeratiei "negru, mic, muiat n tus..., pudrat cu #ruma". 0uiosia si compasiunea cu care Toprceanu vor#este despre greier, gingasia acestuia sunt evidentiate att de enumeratia anterioara, ct si de diminutivele "casuta" si "greieras". !artea finala, care cuprinde monologul greierului, copleseste prin delicatete si duiosie, depasind cu mult gingasia e%istenta n alte creatii, cum ar fi "Rapsodii de toamna". Toamna l gaseste pe greier cu camara goala, fapt pe care-l motivea"a prin credulitatea sa i"vorta dintr-un calcul gresit (".u credeam c-o sa mai vii) nainte de Craciun.) Ca puteam si eu s-adun) O graunta ct de mica)"). 0rama micii vietati este cu att mai mare, cu ct posi#ilitatea mprumutului la "vecina furnica" este e%clusa atta timp ct orice ncercare este urmata de refu" si de #rfa, "-i1nca nu-mi da niciodata,) &i-apoi umple lumea toata) Ca m-am dus si i-am cerut..)". 0e aceea, n cuvintele greierului si face loc disperarea si resemnarea ("0ar de-acus, 2...3) 0ar de-acus s-a ispravit...)"), singura consolare ramnndu-i autocompatimirea, "Cri-cri-cri,) Toamna gri,)Tare-s mic si neca(it)" 4n cuvintele greierului ca si n ntregul te%t si face loc umorul, "folosit ca mi(loc de transmitere a duiosiei" (0. 5icu), caci scriitorul priveste cu ngaduinta, cu ntelegere pasivitatea, negli(enta, naivitatea, ca atri#ute specific omenesti. 6n rol important n reliefarea atitudinii poetului l au si epitetele "toamna gri", glas sfrsit", diminutivul ..piciorus", repetitia "dar de-acus17 si ad(ectivele cu rol de nume predicativ "mic si neca(it", care m#ogatesc registrul stilistic folosit anterior. !rin personificarea greierului "care poate fi totodata un om sarmant, 2...3 un umil functionar. 2...3 un poet necunoscut, neanteles" (0. 5icu), prin atitudinea acestuia, Gcorge Toprceanu prefigurea"a fa#ulele de mai tr"iu, scrise ntre 89:;-89:<, aceasta #alada putnd fi socotita un e%ercitiu preliminar, c$iar daca si are nota ei de originalitate evidenta.

R'!&O044

Rapsodii de toamn ne dezvluie dragostea fa de natur a lui George Toprceanu, care-i ascunde aceast sensibilitate romantic sub o masc ironic: Gze,flori ntrziate! /Muza mea satiric / V-a-nchinat de drag la toate / te-o strof liric!" Refugiul n natur este specific unui temperament romantic, este specific unui poet delicat, care nu poate accepta conflictele i contradiciile vieii sociale, fa de care are o profund atitudine critic !roul liric al te"tului este poetul care noteaz reaciile sale indirect, prin reaciile elementelor naturii #elicateea poetului se e"prim prin descrierea libelulei, prin finalul ncrcat de melancolie $a baza alegoriei se gsete, de fapt, sentimentul dragostei fa de natur %ccentele sale critice i ironice ne dau semnul inteligenei sale (l tie s mbine tragicul cu ironia, delicateea cu critica social, tradiia cu modernismul, realismul cu romantismul, simplitatea cu originalitatea, tririle proprii cu cele ale gzelor. (l tie s ascund o elegie ntr!o rapsodie, un pastel ntr!o satir, fantezia n realitatea,concret. &tilul lui George Toprceanu se caracterizeaz prin simplitate i ec'ilibru clasic, prin cuvinte i e"presii unice, prin

folosirea alegoriei, prin oralitate, prin folosirea neologismelor sau a cuvintelor rare n rim: podgorii! # contradictorii!, melopeelor! # cucur$itaceelor!, glorie! # iluzorie!, campanul! # li$elul!, schi%nice! # potri%nice!, mtrguna! # una!, mselari&! # stare&!, inani&ie! # poli&ie!, mizera$il! # iremedia$il!, rstoac! - pro%oac!, stranie! # $e'anie!" %legoria, ca procedeu poetic, utilizat de George Toprceanu, reia parc procedeul utilizat de poetul popular n Miori&a" (ersonificrile: (e mirare parc-)i &ine / Vntul respira&ia ! zna melopeelor!, *n salcm pri%i spre munte!, +oate florile )optir!, petuniile / ,tau de %or$ ntre ele!, -i)i&ele-ncep s strige! au la baz mitul comuniunii dintre om i natur )etaforele au un aspect particular, fiindc au aceeai particularitate, analogia continu cu viaa uman: spaima florilor!, zna melopeelor!, (oamna cucur$itaceelor!" %lte metafore vizeaz o e"presie original: .u%aer de smal& )i aur / u sclipiri de platin!" )etonimiile au la baz substituia cauz-efect: (e emo&ie/ o pstaie de sulcin/ 0 tcut e1plozie, 2loareasoarelui, $trn, /(e pe-acum se sperie / -au s-i cad n &rn /(in&ii, de mizerie!" *neori, metonimiile se mpletesc cu alte figuri de stil ca, de e"emplu, personificarea: dalia / a o doamn din elit /)i ndreapt talia!, petuniile se ntreab: e ne facem fetelor3!, n timp ce autorul consemneaz: 2armec dnd regretelor!" !fectul se mpletete, n acelai timp, cu trirea psi'ologic a eroinelor %literaiile i asonantele sintetizeaz raportul dintre cuvintele care alctuiesc un conte"t: 4i din papur-l pro%oac / u prelungi aplauze!, n care repetiia lui p sugereaz zgomotul palmelor n aliteraia -un $tlan de $a)tin!sugereaz zgomotul convorbirii + rumoarea &criitorul introduce dialogul, interogaia retoric, aluzia, contrastul, pentru a da via acestui poem comple", care ,ustific interpretarea lui ca rapsodie sau ca meditaie, ca poem sau ca pastel, ori ca satir social, adic situndu-pe punctul de interferen al mai multor specii literare i al mai multor programe estetice