Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
27Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
economia_protectiei_mediului

economia_protectiei_mediului

Ratings: (0)|Views: 1,384 |Likes:
Published by Alice Suciu

More info:

Published by: Alice Suciu on Oct 20, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/09/2012

pdf

text

original

 
1
NOTE DE CURSECONOMIA PROTECTIEI MEDIULUI (E.P.M.)OBIECTIVELE CURSULUI
Obiectivele cursului de EPM sunt urmatoarele:-asimilarea cunostintelor de baza referitoare la economia factorului natural (mediul inconjurator) simodalitatile de maximizare a productiei in conditii de protectie a acestui factor - suport neregenerabil;-formarea aptitudinilor de control al emisiilor poluante (pierderilor accidentale sau tehnologice) dinprocesele de productie si determinarea costurilor de protectie a mediului optime ale organizatiei;-crearea la viitorii manageri a unei atitudini responsabile fata de mediu , in calitate de factor deproductie , suport al dezvoltarii economiei si societatii in ansamblu.
CAPITOLUL NR.1OBIECTUL SI IMPORTANTA DISCIPLINEI, LOCUL SAU IN ANSAMBLUL DISCIPLINELORECONOMICECONCEPTE CHEIE:
In cadrul capitolului se folosesc urmatoarele concepte cheie: mediul inconjurator, factor deproductie neregenerabil,limitarea ofertei , degradarea mediului , distrugerea iremediabila, starea debunastare, bunastarea individuala si sociala, managementul mediului, fluxuri materiale, globalizare,dezvoltare durabila.
1.1. MEDIUL INCONJURATOR- FOCTOR DE PRODUCTIE
Micul Dictionar Enciclopedic ,editia 1986 , defineste mediul drept „
complex teritorial in care seimbina elementele de relief, structura geologica si resursele din subsol,apele si conditiile de clima,solul, vegetatia si fauna , care constituie cadrul natural de desfasurare a vietii materiale a societatiiomenesti
” (la
materiale
am adauga noi si
spirituale
)Viata materiala consta in activitatea productiva – ratiunea de a fi a omenirii adica in combinareafactorilor de productie : munca (resursele umane) , capitalul si mediul inconjurator pentru a obtine bunurilemateriale si serviciile necesare satisfacerii nevoilor de zi cu zi ale omenirii.Cum ajunge mediul inconjurator sa contribuie la productia de bunuri materiale rezulta dinurmatoarele exemple:-productia vegetala se obtine folosind ca resursa principala terenul agricol care constituie suportulplantelor ce le asigura saruri minerale dar si apa necesara dezvoltarii lor; a nu se uita ca si lumina folosita inprocesul de fotosinteza provine tot din mediul inconjurator ca de altfel si caldura; plantele se afla in stransacorelatie cu mediul absorbind bioxid de carbon din aer si degajand oxigenul ce apare in urma fotosintezei;plantele au un rol benefic in mediul inconjurator contribuind la reducerea efectului de sera;-intr-un combinat siderurgic se folosesc ca materii prime minereul de fier, carbunele (sub forma decocs) si calcarul, care provin din resursele asigurate de mediul inconjurator; la acestea se adauga oxigenulnecesar arderii cocxului si apa folosita la racirea cuvei furnalului; furnalul degaja in atmosfera substantepoluante precum CO
2
, SO
2
,praf (oxid de Fe, C, CaCO
3
etc.) fiind un factor de destabilizare a sistemuluiecologic local;-o hidrocentrala functioneaza in urma transformarilor facute de om asupra mediului , princonstruirea unui baraj care creaza lacul de acumulare; energia se obtine folosind apa asigurata de mediulexterior, care prin cadere creaza lucru mecanic; procesul nu este poluant dar este destabilizator pentrusistemul ecologic local.Din cele de mai sus rezulta clar ca
mediul inconjurator este un veritabil factor de productie
,caracterizat printr-o serie de trasaturi generale din care mai importante sunt:
 
2
-este un sistem viu si deschis , care intretine un schimb permanent de resurse cu mediuleconomico-social; este important de subiliniat ca existenta sistemelor vii se datoreaza intrunirii intr-osingura unitate spatiotemporala a trei ipostaze fundamentale ale materiei: substanta , energia si informatia;-functiile mediului reprezinta o insumare sinergica a functiilor componentelor sale;-intre elementele mediului exista o puternica interconditionare ce face ca desprinderea unor elemente independente din ansamblu pentru folosirea lor in economie sa duca deseori la dezechilibreecologice;-dinamica mediului este data de schimbul de substanta , energie si informatie realizat atat intreelementele componente cat si cu mediul economico-social;-odata distrus , mediul ca factor de productie este
neregenerabil
;-mediul este singurul din factorii de productie care continua sa-si mentina caracterul de limitare aofertei, spre deosebire de ceilalti factori , in speta munca si capitalul care in urma dezvoltarii si-au creatposibilitati de
nelimitare a ofertei.
 Datorita caracterului limitat al resurselor provenite din mediu, dar si faptului ca fara existenta sadezvoltarea omenirii nu ar fi posibila, mediul trebuie utilizat in cadrul proceselor productive in conditii demaxima eficacitate si eficienta, excluzand la maximum risipa si mai ales prevenind degradarea sau ceea ceeste mai grav
distrugerea iremediabila
a unor componente ale acestuia.In acest scop stiinta economica a dezvoltat o serie de instrumente prin intermediul carora deciziamanageriala si cea politica precum si inovarea tehnologica pot fi orientate si stimulate in vederea uneiutilizari rationale, in conditii de protectie a mediului inconjurator.
1.2. SCURTA PREZENTARE A EVOLUTIEI CONCEPTELORREFERITOARE LA ATITUDINEA FATA DE MEDIU1.2.1. Scurt istoric
Inceputurile "
economiei mediului
" sunt legate de ceea ce sa numit "
starea de
 
bunastare
" aparutain Marea Britanie in a doua jumatate al secolului al XIX- lea , cand tara ajunge sub guvernarea regineiVictoria , datorita politicii expansioniste , la apogeul puterii maritime si coloniale.Pana la 1900 aceasta stare s-a definit mai mult in raport cu unele realizari pe plan social. Pana laprimul razboi mondial , ambitiosul obiectiv al "starii de bunastare' s-a limitat la intentia de a atinge un "minimnational" al bunastarii intr-un dezinteres aproape total fata de mediu, pentru ca pana la sfarsitul celui de aldoilea razboi mondial sa apara primele preocupari pentru consrvarea mediului, alaturi de cele sociale(educatie, sanatate, asigurarea locurilor de munca).Perioada de reconstructie ce a urmat dupa al doilea razboi mondial, nivelul inalt al ratei dezvoltariieconomice, au favorizat scaderea preocuparilor sociale de ordin calitativ in favoarea celor cantitative. Alsaselea deceniu al secolului trecut marcheaza perioada finala a "miracolelor economiei".Cresterea economica a ajuns la scadenta, deoarece a inceput sa se scrie tot mai mult desprecosturile sociale enorme care si-au facut aparitia. Criza petroliera din perioada 1974-1980 a modificat inmod substantial tabloul realitatilor in favoarea unei reconsiderari a indicatorilor bunastarii sociale. Problemafundamentala a economiei bunastarii nu mai consta in atingerea unui "maxim" ci a unui 'optim" care sepoate realiza in anumite conditii (de ex: ale crizei petroliere ).La un moment dat , diversi ganditori (precum Pigou) au facut legatura intre bunastarea economica siavutia nationala, ca baza materiala a acesteia. Corelatia dintre ele genereaza doua tipuri de oferte:
volumetrice si de distributie.
 Primul tip de oferte (volumetrice) ne arata ca atunci cand nu se inregistreaza o scadere aaccesibilitatii la elementele avutiei pentru saraci, orice crestere in volumul total al avutiei (efectul volumetric)se traduce printr-o crestere a bunastarii economice.Efectele de distributie ne arata ca orice cauza ce limiteaza accesul la elementele avutiei pentru ceisaraci, in cazul unui volum constant al acesteia, presupune de asemenea o crestere in linii generale abunastarii economice.In concluzie Pigou atribuie politicii economice doua sarcini fundamentale : traficul de avutie de la ceicare au mai mult la cei care au mai putin si imbunatatirea performantelor sistemului productiv.Pareto, un alt economist de prestigiu, insista pe idea realizarii unui "
optim social
"."
Noua economie a bunastarii
" fondata in jurnalul anilor '30 si actualizata , graviteaza pe douaprincipii fundamentale: (principiul bunastarii sociale si al compensarii) dand nastere la doua curente:
 
3
-
Un curent
sustine ca beneficial obtinut de comunitate in ansamblu poate fi considerat acceptabil incomparatie cu pierderile inregistrate de unele grupuri , atunci cand toate grupurile sunt tratate de pe pozitiide egalitate (prin aplicarea principiului compensarii);-
Un alt curent
respinge acest rationament sustinand compensarea pierderilor suferite de uniimembri ai societatii cu castigurile altora, pe baza unor actiuni guvernamentale.Dezvoltarile ulterioare ale problematicii economiei bunastarii s-au centrat pe eficienta distributieivenitului, trecand de la bunastarea individuala la cea sociala.Aceasta "goana" dupa bunastare , fie ea individuala sau sociala s-a facut din pacate pe fondulneglijarii corelatiei dintre avutia naturala si activitatea umana, neglijare care reduce sansele supravietuiriicivilizatiei pe Terra. Intensificarea contradictiei dintre om si natura a reliefat faptul ca bunastarea economicareprezinta doar o latura a bunastarii sociale, o alta latura la fel de importanta fiind existenta unui mediusanatos, apt sa ofere resurse si servicii la nivelul unor necesitati rationale.In acest context, dezvoltarea stiintelor despre natura a inceput sa tina cont de aparitia unei noidiscipline , ce isi propune o abordare economica a domeniului realitatii inconjuratoare – managementuleconomiei mediului.
Managementul economiei mediului
, ca stiinta si disciplina economica, opereaza ca si alte ramuriale managementului cu conceptul de eficienta economica. Dupa o indelungata vreme de dezvoltareeconomica in dispret fata de legile naturii , devine foarte greu de acceptat scadenta reprezentand costurilepentru protectia mediului, atat pentru economiile centralizate cat si pentru cele libere; aceasta scadentaeste cu atat mai apasatoare pentru tarile dezvoltate precum S.U.A. si U.E. , carora le revin peste o treimedin aceste costuri.A devenit stringenta reconsiderarea raportului dintre sistemul economic si mediu in sensul intelegeriifaptului ca primul trebuie sa fie un element al celui de al doilea si in consecinta este supus legilor naturalesi energetice . Asadar, sistemul economic nu se poate dezvolta in afara legilor ce guverneaza orice sistem:- cele refereritoare la circulatia materiei, care presupune reciclarea ei permanenta;- fluxul unidirectional al energiei, fara posibilitate de reciclare, avand numai posibilitatea de a setransforma dintr-o foma in alta.Conceptul clasic de proces economic legat de imaginea unei masini de productie si de consumdevine eronat in noua conjuctura din cel putin doua motive:- nu tine cont de etapa urmatoare a consumului, legata de tratamentul reziduurilor, generatoare deexternalitati ambientale;- nu percepe corect faza de extractie a resurselor din mediu; de exemplu, pretul lemnului din paduretrebuie sa respecte diminuarea serviciilor asigurate de ecosisteme in urma reducerii lui.Pentru functionarea sistemului economic sunt indispensabile cantitati crescande de energie care setransforma iremediabil in caldura- energie nerecuperabila. In mod decisiv, activitatea economica a ramurii acontribuit la situatia periculoasa a degradarii biosferei, care poseda o capacitate limitata de asimilare adeseurilor industriale.Fenomenul degradarii mediului este efectul unui ansamblu de procese aflate in continua interactiune :cresterea demografica, cresterea economica, progresul tehnico – stiintific, industrializarea, urbanizarea etc.In ciuda evidentei ca activitatea economica are repercusiuni asupra mediului, teoria economica a tratat anidearandul in mod sporadic aceasta problema.Managementul economiei mediului tinde sa-si asume un rol fundamental in depasirea situatiei actualeprin gestionarea rationala a resurselor , plata unor daune aduse mediului, finantarea unor proiecte demediu, fundamenterea unor politici economice corecte fata de mediu, elaborarea unei legislatii adecvateetc.
1.2.2. Situatia actuala; conceptele de globalizare si dezvoltare durabila.
Evolutia gandirii economice a dus la aparitia in anii de sfarsit ai secolului care s-a incheiat, aconceptelor de
globalizare
si
dezvoltare durabila
.Din multiplele definitii ale globalizarii am ales una foarte renumita a profesorului Bruno Amoroso(1998), care o considera ca fiind de fapt existenta capitalismului cu institutiile lui de baza: corporatiiletransnationale, organismele internationale, care isi desfasoara activitatea pe piata internationala.

Activity (27)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mihaela Coca liked this
d280299 liked this
Zecheru liked this
mona1910 liked this
Oana Andreea liked this
silveradoro liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->