Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
50Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
motivatia invatarii

motivatia invatarii

Ratings: (0)|Views: 3,142|Likes:
Published by alesandra_b

More info:

Published by: alesandra_b on Oct 20, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

 
INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI
LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL
MOTIVATIA ÎNVATARIISIREUSITA SOCIALABucuresti- 2004 -Autori:COORDONATOR:
Dr. Stefan Popenici (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)
ECHIPA DE CERCETARE:
Carmen Balasoiu (Cadrul legislativ, Itemii 8, 9)Paul Blendea (Itemul 1)Mihaela Ionescu (Itemii 1, 19, 20)Serban Iosifescu (Rezumat, Concluzii, editare forma finala)Ovidiu Mantaluta (Metodologie, Itemul 4)Tiberiu M. Mihail (Item 13)Alexandru Modrescu (Itemul 11)Niculae Neagu (Editare, procesare date)Cornelia Novac (Metodologie, prelucrare date statistice)Maria Paraschiv (Itemul 5)Gabriela Parascovici (Procesare date)Viorica Pop (Itemul 6)Dr. Eleonora Radulescu (Itemul 2)
COLABORATORI:
Mihaela MocanuDirectorii şcolilor din eşantionInspectori din cadr ul inspectoratelor şcolare judeţeneProfesori din licee, scoli profesionale sigrupuri şcolare
Institutul de Stiinte ale Educaţiei
Management educaţional ©2005 
Cuprins
REZUMAT ………………………………………………………………………. 21. Introducere …….……………………………………………………………… 62. Metodologia cercetării ………….…………………………………………….. 113. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 174. Rezultatele cercetării …………………………………………………………. 21Itemul (1): modele ………………………………………………………. 21Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. 32Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. 38Itemul (4): motivele identificării cu modelul de succes ………………… 41Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45Itemul (6): rolul scolii în evoluţia spre model …………………………….. 53Itemul (7): rolul scolii în obţinerea succesului în viata …………………… 60Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de şcoala . 62Itemul (10): percepţia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89Itemii (19) si (20). Opţiuni privind continuarea studiilor în funcţie de programul educaţional absolvit …………………….. 985. Concluzii si recomandări generale …………………………………………….. 1066. Bibliografie ……………………………………………………………………. 1097. Anexe ………………………………………………………………………….. 110Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110
REZUMAT
Unul dintre motivele esenţiale pentru care oamenii urmează şcoala, cu precădere duîncheierea învatamântului obligatoriu este
reuşita sociala
: mergem la şcoala pentru a reuşi în viata, pentru a promova însocietate, pentru a câştiga un statut social superior.De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale
modelului dominat
de reuşita sociala reprezintăelemente fundamentale ale
motivaţiei învatarii
, influenţând totodată dinamica pieţei forţei de munca, învatarea pe durata întregii vieţi si din toate activitatile si situaţiile de viata (
lifelong learning / lifewide learning
)si, în ultima instanţa, calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam.
 
Chiar daca în ultimul timp au apărut o serie de studii profesioniste sau articolele de presa care au atins siproblematica educaţiei, nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spaţiul simbolic, al valorilor si opţiunilortinerilor în legătura cu modelele de viata si la motivaţia pentru învatare - care fac obiectul lucrării de fata.Cercetarea de fata a căutat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si, prinaceasta, va fi utila scolii în vederea promovării unor modele sociale pozitive. De asemenea, integrând rezultatelecercetării în curriculum si în viata şcolara, va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iareducaţia si, implicit, instituţia şcolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii îngeneral.Cercetarea s-a realizat pe eşantion reprezentativ, grupul ţinta reprezentându-l elevii din anii terminali de liceu sişcoala de arte si meserii – având în vedere ca, la ora când acest raport este disponibil, ei fie îşi continua studiile,fie fac deja cunostinta cu piaţa forţei de munca din România, modelele sociale de succes identificate captândvalenţe operaţionale sporite. Un element specific acestui eşantion reprezentativ îl reprezintă faptul ca întreagaactivitate şcolara s-a realizat în anii de după 1989, caracterizaţi prin schimbări sociale majore dar si printr-ungrad ridicat de instabilitate, inclusiv în privinţa legislaţiei şcolare. Consideram, pe baza cercetărilor recente aleInstitutului de Stiinte ale Educaţiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii, diluând influenta scolii asupraelevilor, diminuând valenţele formative ale scolii în special sub aspect valoric si comportamental.Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor contra-modele, precum si lamotivaţia alegerii lor. Din constatările noastre, pe primele locuri ca modele ale populaţiei ţinta sunt:
vedeteleTV, membrii familiei, sportivii,
 
oamenii de afaceri
, în
foarte mica măsura
constituind modele de succes
profesorii
,
politicienii, colegii si prietenii sau oamenii de cultura
. În privinţa contra -modelelor, peprimele locuri se afla vedetele TV, oamenii politici, vecinii, membrii familiei, profesorii, prietenii si colegii, în timpce alte categorii profesionale, oamenii de afaceri, dictatorii si terorişti, sportivii au scoruri mici.Dintre criteriile în funcţie de care sunt alese
modelele
, se distanteaza net
realizarea profesionala,notorietatea
si
banii
, iar cele mai
mici scoruri
le au
educaţia, bunătatea, altru ismul
si
religiozitatea
. Înprivinţa
contra modelelor,
motivele dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt:
comportamenteleinadecvate
(mai ales violenta, aroganta, vulgaritatea),
trăsăturile psihice negative
(răutate, prostie,impulsivitate etc. ),
lipsa unui rost sau unui tel în viata.
Important este
ce anume
 îi determina pe tineri sa-si aleagă modele si contramodele. Pe primul loc, dintre factorii sociali, se afla
familia
, urmata de
prieteni
si
colegi
. Factorii ce ţin de
şcoala
, anume
profesorii
si
consilierii şcolari
se afla pe ultimele locuri în opţiuneaelevilor, fapt îngrijorător în opinia noastră, întrucât devine evident faptul ca şcoala nu-si realizează în modcorespunzător funcţia de orientare spre valori si spre modele dezirabile - funcţie considerata ca implicita sirealizata oricum. Cercetarea noastră a mai observat si existenta a doua sub-culturi şcolare – sub-cultura “deliceu” si subcultura “de şcoala profesionala” care, corelate cu sexul si cu mediul de provenienţa, determinavariaţii semnificative în răspunsurile obţinute. Ca urmare, si intervenţiile corective ar trebui sa fie diferenţiate înfuncţie de aceşti factori.Orientarea spre modelele menţionate este întărita si de
modul în care elevii investigaţi îşi vad viitorul
: eidoresc, în primul rând, sa aibă o
cariera
de succes – chiar daca de multe ori “succesul” este vag definit -, saaibă
familie
dar si
siguranţa
din punct de vedere
material
(bani, casa si maşina), ceea ce întareste orientareapragmatica a opţiunilor de viitor a le populaţiei investigate.Următorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul în care elevii chestionaţipercep
rolul scolii
 în devenirea lor sociala spre modelele exprimate: 33,8% dintre elevi percep şcoala ca fiindutila în pregătirea pentru viata sociala si profesionala. Acest procentaj se obţine însa prin cumularearăspunsurilor din mai multe categorii – şcoala este utila, în general, prin: pregătirea intelectuala, educaţiaoferita, cultura, pregătire pentru munca / viata, pregătire pentru comunicare / relaţionare, pregătire psihica sifizica si educarea comportamentului. Exista, însa si elemente din viata şcolara care-i nemulţumesc pe elevi. Înprimul faptul ca
şcoala nu oferă modele
sau
nu este interesata de modelele elevului
. De asemenea, eleviisunt nemultumiti de faptul ca şcoala nu are legătura cu viata reala sau nu oferă informaţii utile / concrete si canu este centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35,8%). Credem ca trebuie sa ne pună pegânduri faptul ca
profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica măsura si nici nu suntinteresaţi de modelele pe care le au elevii
.Aceste critici sunt confirmate si de răspunsurile la itemul următor care, lărgind orizontul, se refera la modul încare şcoala ajuta elevii sa obtina succes în viata. Principalele aspecte prin care şcoala este considerata
utilapentru succesul în viata
sunt:
lucrurile învatate
, în general (fiind astfel confirmata înţelegerea menirii scoliide a pregăti pentru viata),
diploma obţinuta
,
disciplinele şcolare
si
profesorii
. Surprinde plasarea peultimele locuri a activitatilor de
orientare si consiliere
(care au rolul explicit de a pregăti pentru o cariera desucces), a
conducerii scolii
(care are un rol esenţial în dezvoltarea unei culturi organizaţionale puternice) si a
consiliului elevilor
(care se doreşte a fi o adevărata şcoala a democraţiei).Rezultatele obţinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de
informare, orientare siconsiliere pentru cariera
: aproape doua treimi dintre subiecţii chestionaţi nu răspund la aceasta întrebare saudeclara ca nu au beneficiat de consiliere în şcoala. Totodată, consilierea şcolara este perceputa ca fiind un
factor determinant pentru continuarea studiilor doar de către 2,1%
dintre cei chestionaţi în timp ce douatreimi declara ca aceste activitati nu-i ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica măsura sa aibă succes în viata.
Insatisfacţia tinerilor
fata de oferta educaţionala actuala este confirmata, o data în plus, de răspunsurile careindica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal. Marea majoritate a elevilor chestionaţi, care încheiecel mai important si larg segment de şcolarizare - învatamântul preuniversitar –considera fie ca
şcoala nu areun rol semnificativ în succesul modelului ales
, fie, pur si simplu,
nu pot aprecia influenta scolii asuprarespectivului model.
 
Aceasta situaţie este confirmata si de răspunsurile la itemul următor care indica, drept principali factori care aucondus la succesul persoanei model, în ordine,
trăsăturile de personalitate, aspectul fizic, valorificareaunor şanse sau oportunitati,
 înaintea
pregătirii
 /
educaţiei
si
muncii.
Din nou, şcoala nu este perceputa caavând un rol important în succesul modelelor personale.Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio vizuala. Acest lucru estevizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de televiziune si persoanele intens mediatizate.Şcoala pierde si aici teren, mass media (în special televiziunea) fiind văzute nu numai ca un complement,necesar formalului de tip şcolar, dar chiar ca un substitut.
Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata preponderent din publicaţii si emisiuni de divertisment
.Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a studiilor după absolvirea liceului,respectiv a scolii de arte si meserii. A reieşit, indubitabil, dorinţa tuturor elevilor de a continua studiile, o mareparte dintre ei dorind ca, în aceli timp sa si lucreze, fapt care denota doria de independenta siresponsabilitatea drept caracteristici de baza ale generaţiei avute în vedere. Procentul tinerilor care nu doresc sacontinue studiile este mic, ca si cel al nehotarâtilor. Exista, de asemenea, diferente semnificative de opţiune înfuncţie de tipul de învatamânt absolvit (liceu / SAM), nivelul de educaţie a parintilor si mediul de rezidenta(urban / rural).
INTRODUCERE
Unul dintre motivele esenţiale pentru care oamenii urmează şcoala, cu precădere duîncheierea învatamântului obligatoriu este
reuşita sociala
: mergem la şcoala pentru a reuşi în viata, pentru a promova însocietate, pentru a câştiga un statut social superior. De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale
modelului dominat
de reuşita sociala reprezintă elemente fundamentale ale
motivaţiei învatarii
, influenţândtotodată dinamica pieţei forţei de munca, învatarea pe durata întregii vieţi si din toate activitatile si situaţiile deviata (
lifelong learning / lifewide learning
) si, în ultima instanţa, calitatea capitalului uman si tipul societate sprecare ne îndreptam.Ce este
motivaţia
? Succint, putem spune ca este procesul care conduce, ghideasi meinecomportamentele, de la cele elementare (ex. a mânca) până la cele mai complexe, determinând preferinţapersoanei pentru anumite acţiuni sau comportamente. Psihologia educaţiei operează diferenţierea formala dintre
motivaţia intrinseca
(determinata de dorinţele, interesele si preferinţele strict personale) si cea
extrinseca
(determinata, prin impunere, din exterior). Simplu spus, a munci exclusiv pentru bani sau a merge la şcoalapentru ca aşa cer parintii corespunde unei motivaţii predominant extrinseci: performarea unui anumitcomportament are ca motiv obţinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse.Psihologii de diverse orientări sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tindsa fie mai puţin satisfăcute de activitatea depusa în comparaţie cu cele motivate intrinsec. De aceea, atuncicând dispare presiunea externa, oamenii tind sa abandoneze activitatile a căror motivaţie este predominantexterna.Ca urmare, având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vieţii si întoate aspectele vieţii, şcoala este nevoita, acum, sa dubleze motivaţia “externa” (care, ca si în cazul activitatilorde munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractivepentru elevi, numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa înveţe si atunci când nu va mai fi obligat.Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivaţional de tip intrinsec deosebit de important pentruevoluţia individului. Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel conştient,ci si la cel al subconştientului, al comportamentului imitativ: “reţeta de succes” este preluata în mod natural deindivid, dar fara a-si pierde forta motivaţionala.Raportul OECD, lansat la sfârşitul anului 2003 - „
Learners for Life: Student Approaches to Learning: Resultsfrom PISA 2000
” – identifica foarte clar
motivaţia
ca factor principal al succesului elevilor. Raportul oferădovezi concrete în sprijinul presupoziţiei conform căreia o motivaţie puternica si încrederea în propriile puterireprezintă cel mai important factor pentru realizarea unor performante şcolare superioare. Aceste rezultate aufost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea politicilor educaţionale: şcoala nu trebuie saofere numai instruire, ci trebuie sa ajute elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatariiindependente, atât în şcoala cât si în afara ei.Raportul OECD lansat în decembrie 2004
- “Learning for tomorrow’s world: First results from PISA 2003
-releva un alt element foarte important pentru şcoala româneasca: pe lângă datele si analizele comparativeasupra capacitatii elevilor de a aplica si utiliza în situaţii reale de viata ceea ce au învatat în şcoala, raportulreleva faptul ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internaţionala sunt inegale din punct de vederecalitativ. Cu alte cuvinte, unele sisteme de învatamânt oferă elevilor mai multe şanse de a utiliza în viata ceeace învata în şcoala, comparativ cu altele. Ne aflam într-o competiţie în care aceste semnale nu pot fi ignorate,pentru binele copiilor noştri, dar si pentru progresul imediat al societatii româneşti: ezitările sau necunoaştereala acest palier pot afecta calitatea educaţiei si, implicit, calitatea capitalului uman din România. Prezenta saulipsa motivaţiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii româneşti.Pe 20 ianuarie 2004, cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânăra generaţie, fascinata de"descurcareti" si "tupeisti", aici notându-se ca tinerii:
“Nu-i admira pe cei care au reuşit, ci pe cei care s-audescurcat. Pe cei care sunt şmecheri, au tupeu si dau în toata lumea. Pe cei care arata bine, sunt îmbracati mişto si ştiu sa facă bani. Sunt seduşi de personajele slobode la gura, agresive, care <<nu au figuri în cap>>.De cei care vorbesc pe limba lor…”.
Numeroase alte publicaţii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul citat, iar anul 2004 seremarca din acest punct de vedere printr-un interes foarte crescut fata de aceasta problematica. Barometrul deopinie publica (BOP, Gallup România) a inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica, iar

Activity (50)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Peiu Danut liked this
Grecu Ionela liked this
Badu Florin liked this
Nelipovshi Elena liked this
Grecu Ionela liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->