Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cicoare

Cicoare

Ratings: (0)|Views: 8|Likes:
Published by Edwin Thompson
Cicoare
Cicoare

More info:

Published by: Edwin Thompson on Mar 20, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2015

pdf

text

original

 
CICOARECichorium intybus Fam CompositaeDenumiri populare
: doruleţ, încingătoare, ochiul fetei, orologiu, paza drumului, sporiş.
În tradiţia populară
: oamenii cavernelor foloseau această plantă amară în cadrul meselor gargantuerice. Cuvântul”chicoree” vine din latină, şi a apărut în limba franceză în sec !!!"lea. #u se ştie la ce face referire e$presia de %barbă de călugăr” care !"a fost atribuită: călugărilor sau maimuţei diavol care este o mică maimuţă mică din &merica, cu o barbă lungă. '$presia a fost de altfel atribuită cel puţin altor două  plante: usnea barbata"lichen şi nigella" negrilică" o plantă aromatică cu seminţe negre. #aturalizată de puţin timp în &merica era folosită însă de europeni din timpuri străvechi, în special în zona mediteraneană unde se folosea şi se foloseşte la salată frunzele, iar rădăcinile pră(ite şi garnisite cu unt sau smântână.)n *+- anul în care #apoleon ! a decis să ruineze economic area /ritanie interzicând accesul navelor  britanice în porturile 'uropei"nave care transportau cafea"rădăcina de cicoare a folosit ca înlocuitor de cafea. )n 0ranţa se amestecă cu cafeaua în scopul echilibrării savoarei şi pentru a contracara aciditatea şi efectele indezirabile ale stomacului. 1e altfel se foloseşte pentru tratarea acidităţii stomacului. 0rancezii o cultivă şi o socotesc ca prima plantă indispensabilă în afecţiunile digestive, folosită de fapt de ei la toate tulburările digestive.0runzele crude se puneau, pe răni şi tăieturi, ca şi petalele florilor, uneori plămădite în undelemn. 1ecoctul florilor se folosea contra afecţiunilor oculare, iar ceaiul contra durerilor abdominale, contra durerilor de dinţi, pentru calmarea durerilor canceroase şi scăderea tensiunii arteriale. 1in flori, amestecate cu trifoi roşu se făcea un ceai pentru dureri de cap. 2entru ficat şi curăţirea stomacului se bea primăvara sucul stors din frunzele fragede amestecate cu zer. 2este planta înflorită se turna apă fierbinte şi se punea deasupra stomacului ca să liniştească durerile. 3ădăcina de cicoare se folosea la durere de inimă. 4e pisa şi se fierbea în apă sau rachiu şi se bea. 1acă cineva vroia să simuleze gălbinarea folosea doze mari de rădăcină şi ochii şi pielea deveneau galbene dând aspectul de bolnav de gălbinare.)n tradiţia populară cine găsea o cicoare albă trebuia să o lege cu un fir de cânepă de un băţ şi aşa avea  puterea să apere de deochi şi la multe alte lucruri, inclusiv să fie iubit.3ădăcina de cicoare era considerată un adevărat panaceu bun pentru a vindeca toate bolile.
Descriere-
2lantă cu floarea albastră ca cerul senin. 'ste o plantă erbacee, perenă, foarte răspândită la noi, începând de la şes până la munte, prin locuri necultivate, pe marginea drumurilor şi a râurilor. &re rădăcina groasă pivotantă şi tulpina dreaptă, ramificată şi înaltă până la 5 m. 0runzele bazilare sunt alungite, adânc scobite, iar cele tulpinale întregi fără peţiol, oval lanceolate, ascuţite la vârf şi încon(oară  prin baza lor, tulpina. 0lorile hermafrodite, pentamere, de culoare albastră sunt dispuse în capitule a$ilare sau terminale, grupate fie solitar pe tulpină, fie pe ramurile laterale. &u caliciul redus şi corola ligulată. )nfloresc din iulie până la sfârşitul lui &ugust.)n scopuri medicinale se întrebuinţează atât rădăcina cât şi părţile aeriene. 2rimele se recoltează toamna târziu, iar celelalte în timpul înfloririi.
Compoziţie chimică
: rădăcina conţine inulină, cicorină, colină, un principiu amar de natură triterpenică 6lectrecina7, tanin, acid cicoric, acizi aminaţi, amidon, materii dulci, protide, săruri minerale, etc. &celeaşi  principii se regăsesc şi în restul plantei însă în mai mică măsură. 3ezine în rădăcină şi inulină. 8itaminele: /, C, 9, 2.
roprietăţi !armaceutice
: datorită principiilor amare, inulinei şi colinei au proprietăţi eupeptic"amare şi colagoge, în timp ce uleiul volatil şi rezinele sunt răspunzătoare de acţiunea uşor diuretică şi la$ativă, stimulează funcţia ficatului şi rinichilor, a(ută la digestie datorită principiului amar, redă pofta de mâncare. aninul a(ută ca astringent, dezinfectant, cicatrizant. &re şi un uşor efect antibiotic. 'ste deosebit de activ ca diuretic. ăreşte cantitatea de bilă şi o fluidifică 6efect hidrocoleretic7. 'ste un  purificator al sângelui. 'ste un component ma(or al ceaiului depurativ, iar rădăcina al pulberii la$ativ"  purgative. 2urgativ în special în amestec cu 3event. 'ste un tonic general.
"e poate !olosi la următoarele a!ecţiuni
: aciditate gastrică, acnee, afecţiuni dermatologice, afecţiuni digestive diverse, afecţiuni hepatice, afecţiunile de piept 6respiratorii7, afecţiuni stomacale şi intestinale, afecţiuni ale splinei, anemie, anore$ie, aritmii cardiace cu iritabilitate sau dureri, artritism, astenie, atonie gastrică şi digestivă, boala canceroasă, boli de ficat, calculii biliari şi renali, colici hepatice, cancerul de colon, congestie hepatică şi splenică, constipaţie, cosmetică, curăţirea sângelui, depresie, dermatoze,
 
diabet 6calmează setea7, digestie dificilă, dischinezie biliară hipotonă, dispepsie, dureri de cap, dureri de stomac, dureri diverse, friguri, furunculoze, gută, hepatite cronice şi acute, hidropizie, icter, imunitate scăzută, indigestie, infecţii urinare, inflamaţii e$terne, insuficienţă biliară, ischemia cardiacă, lăcrimarea ochilor, lipsa calciului şi magneziului, litiază, oboseală cronică, obstrucţia viscerelor, paludism,  parazitoze intestinale, piele cu aspect pătat, răni, reumatism cronic degenerativ, scrofule, stres, tahicardie, tăieturi 6planta proaspătă7, tulburări digestive, tulburări de metabolism, tulburări hepatice după otrăviri.
#od de !olosire
:
roaspătă -
0runzele în salate, singure sau amestecate cu altele mai puţin amare la toate afecţiunile.
In!uzi
e "5 linguriţe de frunze şi flori se vor pune la 5; ml apă clocotită. 4e acopere pentru *; minute, apoi se strecoară şi se pot consuma 5"< căni pe zi, mai ales în constipaţie."4alată cu lămâie, sare şi usturoi.
Decoct
"0runze şi rădăcini *"5 linguri la 5; ml apă, se fierb *; minute, apoi se strecoară. 4e pot consuma 5"< căni pe zi."4uc obţinut cu storcătorul de fructe din plantă crudă" ;"5; ml pe zi, diluat cu apă.
"irop de cicoare
 "pentru copii şi pentru sugari: suc de cicoare şi zahăr. &mbele în părţi egale se lasă să fiarbă până la consistenţa unui sirop. = linguriţă de 5"< ori pe zi.
$inctura
" ;g rădăcină măcinată se pune într"un borcan cu capac. 4e pune deasupra 5; ml alcool alimentar de > de grade. 4e lasă apoi *; zile la macerat, timp în care se agită de mai multe ori pe zi. 4e strecoară după trecerea perioadei. 4e pune în sticluţe care se închid ermetic de capacitate mai mică. 4e ţine la rece. 4e poate apoi administra câte * linguriţă de < ori pe zi diluată cu * ml apă.
ra!-
în special din rădăcină se obţine cu râşniţa de cafea apoi se cern. 4e păstrează în borcane închise ermetic.
Ca!ea
" 3ădăcina de cicoare poate fi folosită ca înlocuitor de cafea. 4e taie rădăcina în bucăţi mici, care se  pră(esc în cuptor, fără nimic 6ulei, etc7, până culoarea lor devine brun închis spre negru. 4e lasă apoi să se răcească şi se păstrează într"o cutie bine închisă, preferabil de tablă. ?a nevoie se râşnesc câteva bucăţi de rădăcină pră(ită. 2roporţiile sunt în (ur de 5 linguriţe de praf de cicoare la o cană de apă. 4e aduce la fierbere, se lasă la infuzat * minute şi apoi se poate consuma. 4e pot consuma 5"< căni pe zi.
Frunze proaspete
" 1e obicei frunzele sunt amare. 2entru a le îndepărta amăreala şi pentru a le face mai  bune de consum, acestea se pot albi, adică se acopere rozeta de frunze chiar de la ieşirea din pământ 6de lângă colet7 cu paie. 1upă o săptămână frunzele care au fost private de lumină, au devenit albe şi sunt gata pentru a fi consumate în salate. !arna, se dezrădăcinează planta, se taie frunzele de deasupra coletului, iar rădăcina se pune în nisip umed, se acoperă cu un ghiveci, ca să stea la întuneric şi după câteva săptămâni se formează o %salată be( în formă de barbă de călugăr” acea faimoasă andivă be(.
#u%urii !lorali
, pot fi conservaţi în oţet şi florile se pot consuma ca ornament în salate. 1acă sunt prea amare se pot fierbe în câteva clocote în apă.
recauţii la administrarea cicoarei-
 persoanele cu pietri la rinichi nu vor consuma în cantităţi mari cicoare pentru că rădăcina de cicoare are un conţinut ridicat de o$alaţi.
#odul de !olosire pe a!ecţiuni&Aciditate %astrică
" se pot folosi rădăcinile * linguriţă de rădăcini mărunţite puse la 5; ml apă şi fierte  pentru * minute, apoi strecurate. 4au * linguriţă de plantă mărunţită se pune la 5; ml apă clocotită. 4e acopere pentru * minute apoi se strecoară. 4e pot consuma din oricare din acestea câte 5 căni pe zi cu *;"< minute, înaintea meselor principale. '$tern cataplasme cu planta aplicate calde.
Acnee-
 1e obicei frunzele sunt amare. 2entru a le îndepărta amăreala şi pentru a le face mai bune de consum, acestea se pot albi, adică se acopere rozeta de frunze chiar de la ieşirea din pământ 6de lângă colet7 cu paie. 1upă o săptămână frunzele care au fost private de lumină, au devenit albe şi sunt gata  pentru a fi consumate în salate. !arna, se dezrădăcinează planta, se taie frunzele de deasupra coletului, iar rădăcina se pune în nisip umed, se acoperă cu un ghiveci, ca să stea la întuneric şi după câteva săptămâni se formează o %salată be( în formă de barbă de călugăr” acea faimoasă andivă be(.ugurii florali, pot fi conservaţi în oţet şi florile se pot consuma ca ornament în salate. 1acă sunt prea amare se pot fierbe în câteva clocote în apă.
A!ecţiuni dermatolo%ice
" se pot folosi rădăcinile * linguriţă de rădăcini mărunţite puse la 5; ml apă şi fierte pentru * minute, apoi strecurate. 4au * linguriţă de plantă mărunţită se pune la 5; ml apă clocotită. 4e acopere pentru * minute apoi se strecoară. 4e pot consuma din oricare din acestea câte 5 căni pe zi cu *;"< minute, înaintea meselor principale. '$tern cataplasme cu planta aplicate calde.
 
A!ecţiuni di%esti'e di'erse
" 4alată cu lămâie, sare şi usturoi."0runze şi rădăcini *"5 linguri la 5; ml apă, se fierb *; minute, apoi se strecoară. 4e pot consuma 5"< căni pe zi."4uc ;"5; ml pe zi, diluat cu apă."4irop de cicoare "pentru copii şi pentru sugari:suc de cicoare şi zahăr. &mbele în părţi egale se lasă să fiarbă până la consistenţa unui sirop. = linguriţă de 5"< ori pe zi.
A!ecţiuni hepatice
" 4alată cu lămâie, sare şi usturoi."0runze şi rădăcini *"5 linguri la 5; ml apă, se fierb *; minute, apoi se strecoară. 4e pot consuma 5"< căni pe zi."4uc ;"5; ml pe zi, diluat cu apă."4irop de cicoare "pentru copii şi pentru sugari:suc de cicoare şi zahăr. &mbele în părţi egale se lasă să fiarbă până la consistenţa unui sirop. = linguriţă de 5"< ori pe zi.
A!ecţiunile de piept (respiratorii)*
 3ădăcina de cicoare poate fi folosită ca înlocuitor de cafea. 4e taie rădăcina în bucăţi mici, care se pră(esc în cuptor, fără nimic 6ulei, etc7, până culoarea lor devine brun închis spre negru. 4e lasă apoi să se răcească şi se păstrează într"o cutie bine închisă, preferabil de tablă. ?a nevoie se râşnesc câteva bucăţi de rădăcină pră(ită. 2roporţiile sunt în (ur de 5 linguriţe de praf de cicoare la o cană de apă. 4e aduce la fierbere, se lasă la infuzat * minute şi apoi se poate consuma. 4e  pot consuma 5"< căni pe zi.
A!ecţiuni stomacale +i intestinale
" 1e obicei frunzele sunt amare. 2entru a le îndepărta amăreala şi  pentru a le face mai bune de consum, acestea se pot albi, adică se acopere rozeta de frunze chiar de la ieşirea din pământ 6de lângă colet7 cu paie. 1upă o săptămână frunzele care au fost private de lumină, au devenit albe şi sunt gata pentru a fi consumate în salate. !arna, se dezrădăcinează planta, se taie frunzele de deasupra coletului, iar rădăcina se pune în nisip umed, se acoperă cu un ghiveci, ca să stea la întuneric şi după câteva săptămâni se formează o %salată be( în formă de barbă de călugăr” acea faimoasă andivă  be(. ugurii florali, pot fi conservaţi în oţet şi florile se pot consuma ca ornament în salate. 1acă sunt  prea amare se pot fierbe în câteva clocote în apă.
A!ecţiuni ale splinei-
 4alată cu lămâie, sare şi usturoi."0runze şi rădăcini *"5 linguri la 5; ml apă, se fierb *; minute, apoi se strecoară. 4e pot consuma 5"< căni pe zi."4uc ;"5; ml pe zi, diluat cu apă."4irop de cicoare "pentru copii şi pentru sugari:suc de cicoare şi zahăr. &mbele în părţi egale se lasă să fiarbă până la consistenţa unui sirop. = linguriţă de 5"< ori pe zi.
Anemie
" 4alată cu lămâie, sare şi usturoi."0runze şi rădăcini *"5 linguri la 5; ml apă, se fierb *; minute, apoi se strecoară. 4e pot consuma 5"< căni pe zi."4uc ;"5; ml pe zi, diluat cu apă."4irop de cicoare "pentru copii şi pentru sugari:suc de cicoare şi zahăr. &mbele în părţi egale se lasă să fiarbă până la consistenţa unui sirop. = linguriţă de 5"< ori pe zi.
Anore,ie
" 3ădăcina de cicoare poate fi folosită ca înlocuitor de cafea. 4e taie rădăcina în bucăţi mici, care se pră(esc în cuptor, fără nimic 6ulei, etc7, până culoarea lor devine brun închis spre negru. 4e lasă apoi să se răcească şi se păstrează într"o cutie bine închisă, preferabil de tablă. ?a nevoie se râşnesc câteva bucăţi de rădăcină pră(ită. 2roporţiile sunt în (ur de 5 linguriţe de praf de cicoare la o cană de apă. 4e aduce la fierbere, se lasă la infuzat * minute şi apoi se poate consuma. 4e pot consuma 5"< căni pe zi.4uplimentar se pot consuma 5 căni de ceai din 5 linguriţe de plantă mărunţite puse la ; ml apă clocotită. 4e acopere pentru *; minute, apoi se strecoară. 4e pot consuma în cursul zilei. 0iind amare a(ută la stimularea secreţiilor biliare şi sucului gastric aducând pofta de mâncare.
Aritmii cardiace cu iritabilitate sau dureri
" 1e obicei frunzele sunt amare. 2entru a le îndepărta amăreala şi pentru a le face mai bune de consum, acestea se pot albi, adică se acopere rozeta de frunze chiar de la ieşirea din pământ 6de lângă colet7 cu paie. 1upă o săptămână frunzele care au fost private de lumină, au devenit albe şi sunt gata pentru a fi consumate în salate. !arna, se dezrădăcinează planta, se taie

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->