Determinare experimentala a eficientei unor baterii uzuale

Inventia bateriei In 1786, omul de stiinta italian Luigi Galvani a descoperit ca broastele disecate se contractau cand le atingea cu bisturiul. Apoi, din intamplare, el a descoperit ca picioarele puteau fi facute sa se miste doar prin atingerea lor cu un metal. Galvani a fost pus in incurcatura in ceea ce privea natura acestui fenomen.

Elucidarea acestei probleme a fost realizata in anii 1790 de catre omul de stiinta italian Alessandro Volta. Picioarele broastelor se contactau deoarece lichidele din interiorul lor reactionau la contactul cu doua metale diferite: alama si fierul. Aceasta combinatie forma o pila electrica simpla si curentul produs de aceasta facea sa se contracte muschii. Volta a facut apoi o pila electrica punand o hartie umeda intre discuri de cupru si zinc. Aceasta pila era extrem de slaba, dar Volta a conceput curand pile si baterii practice. Una dintre baterii consta dintr-o coloana de pile electrice facute din placi de zinc si argint cu separatoare de hartie imbibate in saramura. Acest tip de baterie s-a numit pila voltaica. Bateriile constau dintr-un numar de pile electrice conectate intre ele, de obicei pentru a produce o tensiune electrica mai mare decat o singura pila electrica. In mod gresit sunt denumite bateriile electrice, pile electrice simple. Celule primare bateria zinc-carbon Bateria zinc-carbon, inventata de catre Georges Leclanche in 1860, este cea mai intalnita forma de celula primara. Desi au trecut mai mult de 100 de ani de la inventie, celulele utilizate in prezent sunt similare cu cele originale. Celula Leclanche produce aproximativ 1.5 V. Popular, ea mai este denumita celula uscata. Cunoscuta de asemenea si drept baterie standard pe baza de carbon, combinatia zinc-carbon este folosita pentru toate bateriile ieftine AA, C si D. Electrolitul este compus dintr-o mixtur de clorur de amoniu si clorur de zinc, transformat intr-o past. Electrodul negativ este compus din zinc.

Electrodul pozitiv este, de fapt, o baghet de carbon, cuprins intr-o mixtur de carbon si dioxid de mangan. In varianta clasica, pila Leclanche se poate simboliza prin urmatorul lant electrochimic: (-) Zn/ NH4Cl, ZnCl 2/MnO 2, C(+) Reactiile care au loc sunt: Electrolit: NH 4Cl NH 4+ + ClA(-) Zn0 =>Zn 2+ +2eZn2+ +4Cl - => 2ZnCl 2 ZnCl2 +2 NH4+ => [Zn(NH 3)2 ]Cl2 +2H+ K(+)2MnO2 + 2H+ + 2e- => 2MnOOH 2MnOOH => Mn2O3 + H2O Reactia globala: Zn+ 2NH4 Cl +2MnO2 => Mn2 O3 + [Zn(NH 3)2]Cl2+ H 2O Celule primare bateria mercur-zinc O alt celula primara frecvent utilizata este celula de oxid de mercur si zinc, cunoscuta sub denumirea de baterie de mercur. Aceasta poate fi construit sub forma unui disc compact si este folosit in cazul celulelor fotoelectrice si ceasurilor electronice. Electrolitul este o solutie de hidroxid de potasiu, electrodul negativ este alctuit din zinc, electrodul pozitiv fiind alcatuit dintr-un oxid de mercur. Bateria de mercur are o putere de aproximativ 1.34 V.

Celule secundare bateria plumb-acid Acumulatorul, sau celula secundara, ce poate fi reincarcat inversand reactia chimica, a fost inventat in 1859 de catre fizicianul francez Gaston Plante. Celula lui Plante era o baterie plumb-acid, tip folosit larg astazi (mai mult de jumatate din totalul acumulatorilor vanduti in lume). Bateria plumb-acid este alcatuit din trei sau sase celule conectate in serie. Este folosit la automobile, avioane si alte vehicule. Marele avantaj al sau este ca poate furniza un curent puternic pentru a porni un motor, dar cu toate acestea, se consum repede.

O baterie plumb-acid are o viata de aproximativ patru ani, produce aproximativ 2V pe celula. Recent, au fost construite pentru aplicatii speciale baterii cu plumb cu o viata de la 50 pana la 70 de ani. Reactiile chimice care au loc in aceasta baterie sunt (electrolitul fiind o solutie diluata de acid sulfuric): -la catodul din plumb poros, in forma metalica : Pb + SO42- > PbSO4 + 2e-la anodul de dioxid de plumb (PbO2 ) : PbO2 + SO 42- + 4H + + 2e- > PbSO4 + 2H 2O In folosinta, electrodul negativ de plumb se separ in electroni si ioni pozitivi de plumb. Electronii trec prin circuitul electric extern iar ionii pozitivi de plumb se combina cu ionii de sulfat din electrolit pentru a forma sulfatul de plumb. Cand electronii reintra in celula la electrodul pozitiv de dioxid de plumb, are loc reactia de la anod. Dioxidul de plumb se combina cu ionii de hidrogen din electrolit pentru a forma apa, eliberand ionii de plumb in electrolit pentru a forma, din nou, sulfat de plumb. Un acumulator plumb-acid (cum este cel ce echipeaza autoturismele) se consum cand acidul sulfuric e transformat in apa, iar electrozii sunt transformati in sulfat de plumb. Masurand densitatea acidului sulfuric, se poate furniza o metoda usoara de a sti cand trebuie reincarcata bateria. Cu cat acidul din baterie devine mai diluat, punctul de inghet creste si sistemul poate sa inghete la temperaturi mai ridicate. Deci, daca temperaturile scad sub 0oC, este important ca bateria de la masina sa fie incarcata. Cand bateria se reincarca, reactiile chimice descrise anterior sunt inversate pana cand elementele chimice au ajuns la starea lor initiala. Celule secundare bateria alcalina O alt baterie secundar des folosita este celula alcalina sau bateria nichel-fier, construita de inventatorul american Thomas Edison in anii 1900. Principiul functionarii este acelasi cu cel al celulei plumb-acid. Electrolitul este o solutie de hidroxid de potasiu. Electrodul negativ este alcatuit din fier, electrodul pozitiv fiind alcatuit din oxid de nichel. Celula nichel-fier are dezavantajul ca elimin hidrogen la reincarcare. Acest tip de baterie este folosit in principal in aplicatiile industriei grele. Bateria Edison are o viata de aproximativ 10 ani si produce in jur de 1.15 V.

Celule secundare bateria nichel-cadmiu O alta celula alcalina, similara cu bateria lui Edison, este celula nichel-cadmiu. Celula produce aproximativ 1.15 V, cu o viata de folosinta de aproximativ 25 de ani. Reactiile chimice pe baza carora functioneaza bateria sunt (electrolitul fiind o solutie de hidroxid de potasiu): -la anodul din cadmiu : Cd + 2OH- > Cd(OH)2 + 2e-la catodul de oxi-hidroxid de nichel Ni(OH)2 : NiO 2 + 2H2 O + 2e - > Ni(OH)2 + 2OHO varianta a acestei baterii o constituie cea de nichel-hidrura de metal (M), care functioneaza pe baza urmatoarelor reactii : -la anod : MH + OH- > M + H2O -la catodul de oxi-hidroxid de nichel Ni(OH)2 : NiOOH + H2O + e- > Ni(OH)2 + OHBateria litiu-ion Utilizeaza pe post de anod grafitul, pe post de catod oxidul de litiu, electrolitul fiind LiPF6 sau LiBF4. Bateriile solare Bateriile solare produc electricitate printr-un proces de conversie fotoelectric. Sursa energiei este o substanta semiconductoare fotosensibila precum un cristal de silicon caruia i s-au adaugat impuritati. Cand cristalul este atins de lumina, electronii sunt captati de suprafata cristalului si migreaza catre suprafata opusa, generand curent electric. Bateriile solare au o viat foarte lunga si sunt folosite in special in satelitii artificiali ca o sursa de electricitate pentru a opera echipamentul de la bord. Bateriile avansate Bateriile avansate (care sunt promittoare pentru folosinta in vehicule electrice) includ sulfat de litiu-fier, clorura de zinc, hidroxid de nichel si sulfura de sodiu. Ele prezinta insa dezavantajul puterii scazute, al pretului mare, al marimii, sau al problemelor de interactiune cu mediul inconjurator. U.S. Advanced Battery Consortium (USABC), un consortiu care include Departamentul de Energie al Statelor Unite a fost infiintat in 1991 pentru a mari viteza de producere a bateriilor avansate de acumulare. Modele de baterii baterii rotunde baterie de 9 volti baterie AAA baterie AA baterie C baterie D baterie mare

Producatori Producatorii de baterii sunt din ce in ce mai multi, printre cei mai cunoscuti se numara: Panasonic, Philips, Sony, Varta, Duracell, Toshiba, Sanyo, Euromass, Yoku, Microcell International, Maxell, Energiser Concluzii partiale Bateria (element galvanic) este un dispozitiv ce transforma energia chimica in energie electrica. Strict vorbind, o baterie este formata din doua sau mai multe celule conectate in serie sau in paralel, dar termenul este de asemenea folosit pentru celule singulare. Toate celulele sunt alctuite dintr-un lichid, pasta sau electrolit solid si doi electrozi, unul pozitiv si cellalt negativ. Electrodul este format dintr-un metal imersat intr-o solutie care contine o sare solubila a metalului. Electrolitul este un conductor ionic. Bateriile in care substantele chimice nu pot fi aduse la starea lor initiala odat ce energia a fost transformata (bateriile care s-au descarcat) sunt numite celule primare sau celule voltaice. Bateriile in care componentii chimici pot fi readusi la starea lor initiala, trecand un curent electric prin ele in sensul opus celui al reactiei normale, sunt numite celule secundare (reincarcabile, de acumulare sau acumulatori). Atunci cand se conecteaza un fir conductor intre anod si catod, purtatorii de sarcinaelectronii vor migra extrem de rapid de la electrodul negativ la cel pozitiv (si vor consuma bateria foarte repede - acest fapt tinde de asemenea sa fie foarte periculos, mai ales in cazul bateriilor mari, deci nu este ceva recomandabil, regimul de functionare fiind cel de scurtcircuit). In mod normal, bateriei i se conecteaza intre borne un anumit tip de consumator, pentru ca tipul de functionare sa fie in sarcina. Acest consumator poate fi un bec, un motor sau un circuit electronic, ca de exemplu un radio. Curentul electric reprezentand deplasarea sarcinilor electrice sub actiunea unei diferente de potential, se pune intrebarea cine produce acesti electroni. In interiorul bateriei propriu-zise electronii sunt produsi de catre un anumit tip de reactie chimica. Descrierea experimentului Schema bloc a dispozitivului experimental este urmatoarea:

Bec (consummator)

Baterii incercate

Sistem de achizi ii

Comunicatie USB

PC

1 citire / sec Pasii care au fost urmati in desfasurarea experimentului avem mai multe seturi de cate doua baterii de 1,5 V se leaga doua in serie, folosind drept consumator un bec de 3,8V un sistem de achizitii realizeaza cate o citire pe secunda a tensiunii bateriilor

 datele sunt introduse de sistemul de achizitii intr-un calculator, unde sunt prelucrate si se obtin datele finale (eficienta tipurilor de baterii) se compara tipurile de baterii din punctul de vedere al eficientei lor, luandu-se in considerare pretul Descrierea experimentului se lanseaza programul de achizitie se selecteaza locul salvarii datelor se cupleaza bateriile, in circuitul ce cuprinde un bec drept consummator se porneste achizitia se asteapta pentru descarcarea bateriilor se opreste achizitia la U = 0.02 V se prelucreaza datele se obtine un grafic al evolutiei tensiunii (figura de mai jos):

se efectueaza calculul sumei patratelor tensiunii se efectueaza apoi calculul eficientei ( proportionala cu raportul dintre suma patratelor tensiunii si pretul bateriilor), conform celor de mai jos:

W P t
t1

tn

U2 P U I R
tn 2 1 W U t t1 R

E = W/p, unde E = eficienta, p = pretul se compara eficienta rezultata in urma testarii mai multor tipuri de baterii

Date experimentale Tip baterie Maxima alcaline Getready (chinezesti) Duracell+Varta Philips Acumulatori Data testarii 24.ian.08 04.feb.08 05.feb.08 06.feb.08 30.ian.08 Pret/buc. [RON] 2,25 0,5 2,5 1 irelevant pentru o unica descarcare Timp Energie descarcare dezvoltata Eficienta [min] (unitati~watt) 156 17320,73 3849,05 130 9048,61 9048,61 155 11072,73 2214,55 198 12623,48 6311,74 147 19829,21 -

3,5

0,45

0,4

0,35
2,5

0,3
2

0,25 Series1
1,5

0,2

0,15
1

0,1
0,5

0,05

0 1 333 665 997 1329 16611993 2325 2657 2989 3321 3653 39854317 4649 4981 5313 5645 5977 63096641 6973 7305 7637 7969 8301 8633 8965 9297

0 1 3 5 7 9 111315 1719212325 27 29313335 37 3941434547 49 51535557 59 6163656769 7173757779 818385

Graficul descarcarii bateriilor Maxima alcaline i o redescarcare dupa 1 saptamana

3,5

2,5

2 Series1 1,5

0,5

0 1 299 597 895 1193 1491 1789 2087 2385 2683 2981 3279 3577 3875 4173 4471 4769 5067 5365 5663 5961 6259 6557 6855 7153

Graficul descarcarii bateriilor chinezesti Getready

2,5

1,5

Series1

0,5

0 1 373 745 1117 1489 1861 2233 2605 2977 3349 3721 4093 4465 4837 5209 5581 5953 6325 6697 7069 7441 7813 8185 8557 8929

Graficul descarcarii a doua baterii de tipuri diferite (Duracell+Varta)

3

2,5

1,5

0,5

0 1 329 657 985 1313 16411969 2297 2625 2953 3281 3609 3937 4265 4593 4921 5249 5577 5905 6233 6561 68897217 7545 7873 8201 8529 8857 9185

Graficul descarcarii bateriilor Philips

3 2,5

1,5

0,5

0 1 581 1161 1741 2321 2901 3481 4061 4641 5221 5801 6381 6961 7541 8121 8701 9281 9861 10441 11021 11601 12181 12761

Descarcarea intermitenta a bateriilor Philips Pentru acelasi tip de baterii (Philips) s-a testat si o descarcare intermintenta. Datele obtinute sunt prezentate in tabelul urmator. Timp Energie Data Pret/buc. Tip baterie descarcare dezvoltata Eficienta testarii [RON] [min] (unitati~watt) Philips descarcare continua 06.feb.08 1 198 12623,48 6311,74 Philips descarcare intermitenta 07.feb.08 1 222,2 16718,99 8359,49

2,5

1,5

Series1

0,5

0 1 373 745 1117 1489 1861 2233 2605 2977 3349 3721 4093 4465 4837 5209 5581 5953 6325 6697 7069 7441 7813 8185 8557 8929 9301 9673

Graficul descarcarii perechii de acumulatori Concluzii Eficienta maxima corespunde, dupa cum se observa din tabel, bateriilor chinezesti Getready (pretul a avut aportul hotarator), Timpul de descarcare a fost mare (de aproximativ 6 ore) pentru toate bateriile testate, cu exceptia celor chinezesti, Timpul in care tensiunea a scazut de la 3V la 2V este diferit, fiind de aproximativ 50 de minute pentru bateriile alcaline si de 5 minute pentru bateriile chinezesti, Caderea de tensiune (pe intervalul de timp in cate tensiunea a fost mai mare de 2V ) sa mentinut aproximativ constanta la bateriile alcaline, la cele Duracell+Varta si Philips, Energia dezvoltata pe consumator a fost maxima in cazul bateriilor alcaline, Descarcarea intermitenta a bateriilor Philips este de eficienta mai mare, comparativ cu descarcarea lor continua, bateriile reincarcandu-se usor pe perioadele de intrerupere, In cazul perechii de baterii Duracell+Varta, timpul de descarcare si energia dezvoltata decat ne asteptam (relativ la calitatea pretinsa de numele firmelor), probabil datorita faptului ca au fost cuplate baterii de tipuri diferite, In cazul acumulatorilor s-au constatat performante superioare in raport cu toate bateriile. Graficul de descarcare prezinta doua paliere de tensiune, probabil corespunzatoare descarcarii la momente diferite a acestora. Posilitati de continuare a experimentului: Studiul dependentei temperaturii unui consumator ohmic in raport cu tensiunea la borne, oferita de setul de baterii. Ridicarea caracteristicii intensitatii luminoase a becului in functie de tensiunea aplicata. Comparatie intre descarcarea bateriilor si descarcarea acumulatorilor.

 Descarcarea aceluiasi tip de baterii in conditii diferite de umiditate si/sau temperatura. Comparatie intre caracteristica de descarcare a aceluiasi tip de baterie, in regim continuu sau intermitent, cu pauze diferite de functionare. Relationarea tipului de descarcare cu tipul de reactie chimica ce furnizeaza energia de descarcare Monitorizarea rezistantei interne a bateriei pe timpul descarcarii Identificarea functiilor de descarcare pentru fiecare tip de baterie. Bibliografie 1. Heath Chemestry D. Herron, D. Kukla, M. DiSpezio...., Toronto 2. Chemestry-Experimental foundation R. Parry, H. Bassow, P. Merrill.....New Jersey 3. www.torrentreactor.net 4. www.ischunt.com 5. www.moviegroup.org 6. Emisiunea How Its made, Descovery Channel