Elevul:

_____________

Clasa: ____

Vnturile

Sunt miscarile aerului. n meteorologie termenul este aplicat miscarii orizontale a atmosferei; miscarea pe vertical sau aproape pe verticala poarta denumirea de curent. Vnturile sunt produse de diferentele de presiune atmosferica, care sunt stns legate de diferentele de temperatura. Variatiile de presiune atmosferica si temperatura sunt datorate n mare parte se distributia inegala a caldurii primite de la soare. Cnd temperatura si presiunea a doua regiuni adiacente devin inegal distribuite, aerul mai cald tinde sa treaca peste cel mai rece, astfel egalnd diferentele. Vnturile create n acest fel sunt usor infuentate de rotaiile pamntului.

Vnturile pot fi clasificate n trei tipuri majore: perio dice, locale si ciclonice si anticiclonice din

care fac parte

ciclonii si tornadele.

Vnturile periodice

a ecuator se afla o fsie atmosferica cu presiune scazuta ce se ntinde ntre !" grade latitudine nordica si sudica. a apro#imativ $" grade se afla zona subtropicala cu presiune ridicata. %iscarile maselor de aer de la presiune ridicata la presiune scazuta constituie vnturile periodice de mica naltime. n emisfera nordica vanturile ce bat dinspre nord nspre ecuator sunt deviate de miscarile de rotatie ale pamntului astfel nct ele vor bate dinspre nord&est spre ecuator. 'celasi lucru se ntmpla si n emisfera sudica. 'ceste vnturi vor purta denumirile de vnturi periodice de nord&est si respectiv vnturi periodice de sud&est. n zona cercurilor polare presiunea scade treptat de la tropice la poli. Vnturile ce iau nastere din aceste oscilatii sunt deviate spre est de miscarile de rotatie ale pamntului. n zona polilor presiunea este foarte ridicata (cu preponderenta n emisfera sudica) iar vnturile ce

iau nastere n aceste zone poarta denumirea de vnturile polare. Cel mai puternic vnt masurat vreodata la suprafata pamntului a fost de $*+ ,m-. nregistrat la %ount /as.0ngton, la data de !+ aprilie !1$2. Cele mai puternice vnturi sunt n locul unde se formeaza tornadele. Vnturile cele mai puternice sunt la naltimi ridicate. Cele mai puternice Vnturi de Vest s&au nregistrat la naltimi de !"&+" ,m. Viteza atinsa aici a fost de apro#imativ de 33" ,m-., vnturile purtnd denumirea de 45et&Stream6. 7rintre vnturile periodice se numara musonii, vnturile de vest, etc.

Musonii

Sunt vnturile care si sc.imba directia odata cu sc.imbarea anotimpurilor. Se formeaza n oceanul 0ndian. 8ate dinspre sud&est din aprilie pna n octombrie, si din directie opusa restul anului. Vara este bogat n precipitatii.

Vnturi locale

Corespunzator cu variatiile sezoniere de temperatura si presiune asupra ceanului si uscatului, se ntmpla c.imbari diurne, ce au mai mult efect local. n mod special vara, pamntul este mai cald dect marea ziua si mai rece noaptea. Variatiile de presiune produc brize ndreptate spre uscat ziua si spre mare noaptea. 9intre aceste vnturi amintim brizele de munte si litorale, f.nul, precum si diferite vnturi specifice anumitor regiuni(bora pe tarmul 9almatiei, mistralul n sudul :rantei, crivatul n partea de est a ;uropei, simunul, .amsinul n Sa.ara si pen. 'rabia).

Cicloni si Anticicloni

Ciclonul, n termeni meteorologici, este o zona atmosferica cu presiune scazuta, nconjurata de vnturi, ce sufla, n emisfera nordica, n directia acelor de ceasornic. < zona atmosferica cu presiune ridicata si directia data de sensul de rotatie al

ceasornicului se numeste anticiclon. n emisfera sudica directiile sunt inversate. =ermenul de ciclon este deseori dat furtunilor ce sunt bazate pe sisteme

de presiune tropical.

asemanatoare,

special

uraganului

Curentii oceanici

Curentii oceanici sunt generate de vnturile periodice, precum si de diferen&ta de densitate a apelor a doua zone care comunica ntre ele, dar directia fiecaruia este generata de forta Coriolis. Cel mai cunoscut dintre acestia este probabil 4Curentul >olfului6 din nordul 'tlanticului; curentul ?uros.i@o din nordul 7acificului este un curent asemanator s0 ambele folosesc la ncalzirea climatului partii de est a celor doua oceane. n regiunile n care vnturile

periodice bat dea lungul tarmului, apa este data la o parte, ea fiind nlocuita cu apa unui curent rece. 'cest lucru se ntmpla pe coasta vestica a %e#icului, si coasta statelor 7eru si C.ile. 'pa adnca este bogata n substante nutritive deoarece materia organica este se gaseste n abundenta la adncime; descompunerea are loc deoarece doar plantele cu organism fotosintetic au acces la lumina. Curentii formati de vnturile regulate si care stau per&manent sub infulenta lor poarta numele de 4curenti de deri&va4(e#emplu: deriva vnturilor de vest n jurul 'ntarcticii). %ajoritatea curentilor nsa circula mpinsi de apa din spate si dupa ce ies din raza de actiune a vnturilor acestia sunt curenti liberi. 7e lnga forta Coriolis care influenteaza direc&tia si viteza curentilor, mai intervin forta de frecare (datorita careia viteza scade n adncimea apelor) si configuratia bazinelor oceanice si morfologia reliefului submarin.

Curentii poarta diferite denumiri locale mai ales dupa tarmurile din apropiere; de e#emplu n emisfera nordica, n oceanul 'tlantic, Curentul Ecuatorial de Nord intra n golful %e#ic, de unde iese sub numele de Curentul Golfului (Gulf Stream), se ntinde n lungul

;uropei sub numele de Curen-tul Atlanticului de Nord, iar n sud este nc.is de Curentul Canarelor. Curentii de suprafata ating viteze de +3" cm-sec(A.A* ,m-.), aceasta viteza fiind atinsa de Curentul Golfului. a curentii de adncime viteza scade treptat datorita densitatii apei ajungnd la viteze de +&!" cm-sec. Bivelul oceanului oscileaza n timpul geologic datorita miscarilor tectonice, acumularilor de sedimente, ct si datorita e#tinderii sau topirii calotelor glaciare. 'ceste sc.imbari lente, pe

verticala, ale nivelului oceanic poarta denumirea de miscari eustice. Curentii oceanici cara sedimente de pe fundul oceanului catre tarm modificnd astfel structura acestuia. 'ceste procese au loc n decursul a apro#imativ !3"" de ani.

Bibliografie: Encarta 99

Enciclopedia