CLIMATIZAREA UNEI CASE PASIVE CU FUNCTIUNE MIXTA

D. HERA(a), L. DRUGHEAN(b), A. ILIE(c), R. CRUTESCU(d)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti 66, Pache Protopopescu Bd. Bucharest 2, Zip code: 021414, Romania, Fax: 004021 2526880 ; AMVIC SA, e-mail: (a): dragos@instal.utcb.ro ; (b) : ldrughean@gmail.com; (c) : anica_59@yahoo.com; (d): amvic : ruxandra.crutescu@amvic-proiect.ro

Abstract In this paper our team present the designing activity for achieving in a building the living comfort during the whole year. The building has ground floor (G) and 4 floors (1 to 4). The total surface of the building is about 2300 sqm and the floors have different destinations. From the ground to the third floor there are officies organize like open spaces and at the last floor there are seven flats. This type of building has an energetic consumption comparable to the passive house. In consequence, the interior plants were designed using equipments like heat pumps, regenerative heat exchangers (first heat exchanger is between earth and the intake air and the second one is between the intake air and the outtake air), solar panels and other equipment with low energy consumptions (fans, pumps, etc). The project is already in an execution phase. 1. Introducere Parlamentul European caut o susinere important din partea Comunitii Europene pentru protecia mediului inconjurtor i mbuntirea proteciei consumatorilor de energie. mbuntirea eficienei energiei i utilizarea energiilor regenerabile sunt componete cheie, parte a acestei strategii. In acest sens, Directiva European privind Performana Energetic a Cldirilor, elaborat de Parlamentul European i Consiliul Uniunii Europene (DIRECTIVA 2002/91/CE din 16 decembrie 2002) - pe care Statele Membre trebuie s o ncorporeze n legislaiile naionale pn n anul 2006 va urmri ca standardele din ntreaga Europ s pun un mare accent pe minimizarea consumului de energie. Aceste msuri referitoare de fapt la toi consumatorii de energie - reprezint o component vital a strategiei pentru ndeplinirea angajamentelor luate n cadrul Protocolului de la Kyoto. In prezent, in Romania sunt in vigoare normative ce stabilesc un nivel minim al pierderilor de energie si obligativitatea calcularii coeficientului de transfer termic pentru orice cladire noua. De asemenea, legea privind performanta energetica a cladirilor, legea nr. 372/2005 promoveaza cresterea performantei energetice a cladirilor, tinindu-se cont de conditiile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de temperatura interioara si de eficienta economica. Alaturi de masuri privind reducerea consumurilor de energie primara la producerea energiei termice sau electrice este necesara si reducerea consumurilor si a pierderilor de energie termica a locuintelor catre mediu inconjurator. Reducerea necesarului de energie primar pentru spaiului de nclzit i condiionare a aerului poate fi realizata prin: mbuntirea construciei de locuine; mbuntirea sistemului de nclzire/racire; mbuntirea controlul climatului interior.

Standard - Casa pasiva: casa pasiva este o casa fara sisteme clasice de incalzire si racire, la care cheltuielile pentru intretinere sunt reduse cu cca. 80% fata de sistemele clasice, necesarul de energie anuala fiind sub 15 kW/mp/an. La proiectarea a unei case pasive se va avea in vedere atingerea unui anumit grad de confort si se vor respecta urmatoarele criterii: coeficient de transfer termic pentru elementele verticale exterioare intre 0,1-0,15 W/mp*K; tamplarie si vitraj termoizolant cu coeficient de transfer termic mai mic de 0,75W/mp*K; etanseitate mare la diferentele de presiune; utilizarea la maximum a resurselor naturale; sisteme de ventilare eficiente, cu un consum de energie electrica de max. 0,4W/mc/h; orientare catre sud a fatadelor vitrate. 2. Cladire administrativa pasiva energetic 2.1. Constructia Obiectul prezentei lucrari il reprezinta o cladire administrativa, proiectata si construita dupa principiile casei pasive. Macheta cladirii este prezentata in figura 1.

Figura 1. Cladirea pasiva AMVIC cu destinatie administrativ - perspectiva. Cladirea se afla in orasul Bragadiru, judetul Ilfov, sos. Alexandriei nr. 292, Romania si este amplasata langa o fabrica de producere a cofrajelor de neopor si styropor. Aceasta are un nivel de inaltime P+3E+M si este plasata pe sol. Spatiile de la parter au inaltimea de 4.12 m, iar spatiile de etaje au inaltimea de 3.25 m. Spatiile interioare de la parter si etajele 1, 2 si 3 au destinatie caracteristica cladirilor din domeniul tertiar, iar spatiul de la etajul 4 este destinat ca spatiu rezidential. Casa scarii este de tip casa de scara exterioara, cea mai mare parte a suprafetelor delimitatoare ale ei fiind exterioare, insa, reprezinta un spatiu incalzit. Usa de intrare in casa scarii are sistem automat de inchidere. Cladirea este orientata cu fatada principala spre sud. In saptiul cladirii cu destinatie comerciala si de birouri vor lucra cca. 25 de persoane, consumul de apa rece si apa calda sanitara fiind de regula redus. Iluminatul se va face cu lampi electrice cu consum redus si sistem senzitiv privind oportunitatea iluminarii.

Structuri: Peretii exteriori au structura urmatoarea (de la exterior catre interior): tencuiala exterioara : = 0.015 m; = 0.93 W/m.K; strat de izolatie termica din polistiren expandat: = 0.20 m; = 0.04 W/m.K; strat de neopor : = 0.063 m; = 0.027 W/m.K; strat de beton armat : = 0.20 m; = 1.74 W/m.K; strat de neopor : = 0.063 m; = 0.027 W/m.K; strat de izolatie termica de vata minerala : = 0.05 m; = 0.04 W/m.K; strat de rigips : = 0.012 m; = 0.50 W/m.K; Ferestrele cladirii sunt termoizolante: geam termopan dublu cu rezistenta termica de peste 0.9 m2.K/W. Casa scarii este realizata cu pereti structurali din beton armat turnati in cofraje termoizolante din neopor, cu izolatie de 20 cm din polistiren extrudat sub placa de +0.00 m si 20 cm de izolatie suplimentara de 20 cm de polistiren expandat cu densitatea de 25 kg/mc pe toti peretii exteriori. Acoperisul casei este de tip sarpanta din lemn ignifugat, cu izolatie din celuloza in grosime totala de 40 cm, cu invelitoare din tabla profilata Lindab. La partea superioara, tavanul este realizat din placi de gipscarton, cu corpuri de iluminat incluse. Dat fiind gradul de izolare termica deosebit de mare al casei, in urma analizei efectuate pentru stabilirea performantei energetice a rezultat o rezistenta termica medie a anvelopei : Rm = 6.94 m2.K/W si un coeficientul global de izolare termica : G = 0.11 W/m3.K; Consumurile specifice sunt urmatoarele: - consum specific pentru incalzire: q_inc = 9.56 kWh/m2.an; - consum specific pentru prepararea apei calde: q_acm = 11.86 kWh/m2.an; - consum specific pentru iluminat: q_iluminat = 9.40 kWh/m2.an; - consum specific pentru climatizare: q_climatizare = 9.23 kWh/m2.an; A rezultat un consum specific total de 40.06 kWh/m2.an. Cladirea se incadreaza in clasa energetica A, conform metodologiei actuale de auditare datorita consumurilor extrem de mici asociate casei pasive. Consumul energetic este de aproape 3 ori mai mic decat consumul casei de referinta, clasata de asemenea in clasa A. 2.2. Utilitati Sistemul de incalzire al cladirii va fi cu aer cald preparat, in general, cu surse neconventionale: preluare de caldura din sol, preincalzire intr-o baterie cu agent termic incalzit de la o suprafata de captare solara sau de la un proces industrial, recuperare de caldura de la aerul evacuat, incalzirea finala fiind realizata cu o pompa de caldura apa-apa. In perioada de vara se va face climatizarea aerului interior, respectiv racirea acestuia, prin intermediul pompei de caldura reversibile. Energia electrica necesara pentru generarea sarcinii de racire va fi de aproximativ 3 ori mai scazuta decat aporturile de caldura. Pentru dimensionarea sistemului de climatizare si de preparare apa calda necesare functionarii cladirii s-a efectuat o evaluare a necesarului de caldura si respectiv de frig ale casei administrative in diferite conditii climatice solicitante, sintetizate sub forma unor temperaturi echivalente. Valorile rezultate prezentate in tabelul 1 au stat la baza dimensionarii echipamentelor si instalatiilor de incalzire, racire si preparare a apei calde menajere. Tabelul 1: Necesarul de caldura si frig pentru cladirea administrativa VARA Te [C] 25 30 35 40 QTotal frig [W] - 415 1284 3040 4766 IARNA

Te [C] -15 -10 -5 0 QTotal caldura[W] 12818 11065 9311 7557 2.3. Dimensionarea instalatiei de climatizare Casa pasiva este caracterizata printre altele si de un consum redus de energie electrica, ca urmare schemele dezvoltate pentru climatizarea spatiului interior trebuie sa prezinte bucle de recuperare energetica intre fluidele evacuate si introduse. Din considerente sanitare, aportul de aer proaspat, pentru fiecare persoana, trebuie sa fie cuprins intre 30 si 35 mc/h. Aceasta valoare coroborata cu volumul cladirii a determinat utilizarea unui debit nominal de 3000 m3/h aer proaspat pentru traseul de introducere marime care se inscrie in valoriile uzuale utilizate la realizarea caselor pasive, respectiv 0,4 si 0,7 schimburi de aer pe ora, [1]. Deoarece instalatia de climatizare aferenta casei pasive este cu 100% aer proaspat, aerul evacuat are un potential termic inportant, iar cantitatea de caldura continuta de acest fluid este recuperata pana la un grad de 70 75% de catre circuitul de aer proaspat. Supraincalzirea aerului dupa bucla de recuperare regenerativa este realizata cu o baterie de schimbatoare de caldura ce utilizeaza un agent termic produs de o baterie de pompe de caldura de tip apa / apa. In principal apa calda menajera este produsa cu ajutorul panourilor solare amplasate pe terasa (invelitoarea) cladirii cu o orientare sud. Apa calda preparata in acestea este acumulata intr-un rezervor de aproximativ 2000 l. Datorita proceselor tehnologice existente in fabrica ce se afla in vecinatatea casei pasive exista un debitul de apa calda tehnologica ce are temperatura de aprox 70 C ce totalizeaza un volum de max 120 mc pe un interval orar de 3 ore, pe perioada diurna a zilei si pe o perioada de aproximativ 9 luni pe an. In perioada foarte rece aceasta sursa de caldura se diminueaza ca urmare a diminuarii procesului tehnologic de fabricare a polistirenului expandat. Aceasta sursa de energie este utilizata pentru cresterea temperaturii aerului proaspat la iesirea din schimbatorul cu solul si inainte de intrarea in treapta de filtrare. Pompa de caldura este echipamentul cheie al acestei instalatii ea functionand in modul racire sau in modul incalzire, in functie de sezon. Energiile deseu reprezinta sursele de energie ale pompei de caldura, aceste energii pot fi energii regenerabile sau de potential termic scazut si sunt disponibile in mod gratuit in natura. In plus, pentru cresterea eficientei energetice a cladirii, prin reducerea consumului de electricitate in perioada calda a anului se poate realiza racirea spatiului cu aer exterior (free cooling), functie de necesitati debitul de aer putand sa creasca pentru o mai mare eficacitate a procesului de racire pana la valoarea maxima de 150% din valoarea debitului nominal. Astfel caldura acumulata peste zi in elementele inertiale ale cladirii va fi evacuata prin fenomenul de free cooling in ziua urmatoare instalatia frigorifica fiind utilizata doar pentru eliminarea aporturilor de caldura si umiditate datorate activitatii oamenilor cat si aporturile de caldura datorate echipamentelor utilizate. Nu se recomanda deschiderea aleatoare a ferestrelor pentru ventilarea naturala deoarece aceasta actiune trebuie foarte bine corelata cu temperatura exterioara deoarece o utilizare intamplatoare poate introduce consumuri energetice suplimentare. 2.4. Schema instalatiei de climatizare si preparare apa calda de consum in sezonul rece Instalatia de climatizare si de produs apa calda menajera a fost conceputa pentru a realiza confortul termic interior pe o perioada continua de timp indiferent de conditiile exterioare. Atat incalzirea cat si racirea spatiului se realizeaza prin intermediul a doua sisteme independente, primul utilizeaza un debit de aer proaspat preluat in totalitate din exterior, instalatia fiind fara recirculare si cel de al doilea prin intermediul pardoselilor radiante situate

la fiecare nivel. Functionarea celor doua sisteme simultan sau separat se face functie de sarcina termica necesara realizarii confortului termic interior. Traseul de introducere pentru aerul proaspat este prevazut cu clapete de reglaj si dirijare a debitului de aer in functie de sezon sau de temperatura exterioara. In principal exista trei tipuri distincte de functionare pentru instalatie aferente sezonului cald (vara), rece (iarna) si sezoanelor de tranzitie (primavara si toamna). Schema instalatiei de climatizare si preparare apa calda de consum este prezentata in figura 2. Aerul proaspat este introdus in sistem prin intermediul unui schimbator de caldura ce este ingropat in sol prin intermediul caruia se realizeaza o prima bucla de recuperare necesara atat in situatia de iarna (incalzirea debitului de aer proaspat preluat din exterior) cat si in situatia de vara (racirea debitului de aer proaspat preluat din exterior). In situatia in care valoarea temperaturii aerului exterior este apropiata de cea a pamantului debitul de aer proaspat este dirijat direct in tubulatura de intrare fara a mai parcurge intreg circuitul ce se afla ingropat in sol. Acest lucru este posibil prin modificarea pozitiei clapetelor de dirijare. In situatia de iarna pentru o valoare a temperaturii aerului exterior de -15 C si o umiditate relativa de 80%, energia recuperata in acest schimbator ajunge la valoarea maxima de 9,75 kW. Prin simularea functionarii acestui schimbator s-au putut obtine valorile parametrilor in sectiunea de iesire din schimbator respectiv pentru debitul de aer proaspat de 3000 mc/h si parametrii exteriori prezentati mai sus a rezultat o valoare a temperaturii de -5 C si o umiditate relativa de 20%, [2]. In continuare aerul proaspat trece prin schimbatorul de caldura denumit PREINCALZITOR ce are rolul de a ridica valoarea temperaturii aerului introdus in sistem pana la valoarea de +5 C, inainte de a fi introdus in bateria de filtrare. Necesitatea atingerii valorii de +5 C este dictata de evitarea formarii ghetii pe suprafata filtrelor. Incalzirea aerului pana la aceasta valoare de temperatura se poate face utilizand o energie deseu provenita din activitatea industriala care se practica in zona (apa calda). Energia recuperata in aceasta bucla atinge o valoare maxima de 10,84 kW. Dupa treapta de filtrare aerul de introducere este trimis catre un schimbator de caldura recuperativ unde se recupereaza o cantitate de caldura importanta continuta in debitul de aer interior care este evacuat din cladire. Ca urmare a acestui proces de incalzire a debitului de aer proaspat valoarea temperaturii creste pana la o valoare de +15 C si o umiditate relativa de 5%. Agentul primar respectiv aerul extras din cladire se raceste de la valoare de 22 C si umiditatea de 40 % pana la o valoare a temperaturii de +11 C si o umiditate relativa de aprox 80% evitandu-se astfel problemele ce pot aparea ca urmare a condensarii vaporilor de apa inainte ca acestia sa fie evacuati in exterior.

+33C

Attic

17 16 19

+33C

First floor 25 12 18

24

23 17 16 Inlet Outlet 12 +11C

o

26 19 20 22 21 21 W ater tap

Outlet air 3 (3000 m /h)

18 26 25 25 27 21 Inlet water

+15C 5 Fresh air 3 (3000 m /h) 6 -5 C

o

21 28 Inlet air 3 (3000 m /h) +22C

o

+5 C

15 +22C
o

7 -15C
o

10

13

14

Outlet air 3 (3000 m /h)

11

Figura 2.Schema instalatiei de climatizare si preparare apa calda de consum Legenda: 1, 3 - Clapete de reglare; 4 - Schimbator de caldura cu solul; 5 put absorbtie apa (tur); 6 - put injectie apa (retur); 7- Preincalzitor; 8 Ventilator; 9 Filtru F3; 10 Filtru G7; 11 Schimbator de caldura recuperativ; 12 Schimbator de caldura; 13, 14 Clapete de reglare 5,6; 15 Exhaustor; 16 Ventil cu 4 cai; 17 Compresor; 18 Ventil de laminare; 19 Condensator; 20 Boiler pompa de caldura; 21 Pompe de recirculare; 22 Rezistenta electrica; 23 Boiler 300l; 24 Captator solar; 25 Ventile cu 3 cai; 26 Vas expansiune; 27 Corp static; 28 Schimbator de caldura. Cantitatea de energie recuperata in acest echipament este de aprox. 10,2 kW. Astfel ca urmare a acestor recuperari succesive aerul proaspat preluat integral din exterior este incalzit de la valoarea de -15 C pana la valoarea de +15 C in acest caz energia recuperata ajungand la o valoare de 30,79 kW, [3]. Ulterior acestor recuperari debitul de aer proaspat inainte de a fi introdus in volumul interior este din nou incalzit intr-o treapta finala pentru care agentul termic primar este produs de o baterie de pompe de caldura. Aerul proaspat este introdus cu o valoare a temperaturii de +22 C si o umiditate relativa in jurul valorii de 35%. Puterea termica dezvoltata de bateria de pompe de caldura este de aprox. 20,5 kW. Peste sistemul de incalzire a aerului proaspat necesar mentinerii temperaturii interioare mai exista in paralel inca un sistem de incalzire prin pardoseala. Agentul termic din acest circuit este preparat de o alta pompa de caldura functionarea acestui sistem putand sa se faca simultan cu incalzirea cu aer sau separat. Puterea termica a pompei de caldura din acest circuit de incalzire prin pardoseala este de 11 kW. In situatiile in care se impune racirea spatiului acest lucru se poate realiza tot pe 2 cai, fie prin utilizarea de pompe de caldura reversibile fie prin utilizarea unui sistem de racire 6

pasiv respectiv se utilizeaza apa din puturile care reprezinta sursa de caldura pentru functionarea pompelor de caldura. In cazul racirii pasive apa de put cu un potential termic de aproximativ +10 C este pompata atat pentru racirea aerului interior dupa ce acesta a trecut prin schimbatorul cu pamntul fie pentru racirea pardoselilor ce vor fi utilizate ca suprafete reci de radiatie. In cazul racirii pasive avantajul este reprezentat de consumul energetic redus fata de utilizarea unor pompe de caldura reversibile. In situatia de vara (racirea aerului interior) preincalzitorul nu este alimentat cu agent termic iar aerul interior evacuat din cladire va by-pasa schimbatorul de caldura recuperativ, prin intermediul unor clapete de dirijare. Necesarul maxim de energie termica rezultat din calcul pentru aceasta cladire este de 62,3 kW din care 30,79 kW reprezinta cantitatea de energie recuperata si doar 31,5 kW energie termica produsa si utilizata in mod direct. Necesarul de energie termica calculat pentru o cladire uzuala de aceleasi gabarit si in aceleasi conditii climatice dar realizata intr-o maniera clasica este de 205,9 kW, [3]. Ca urmare tinand cont de energia produsa pentru incalzirea cladirii pasive comparativ cu energia necesara incalzirii cladirii clasice consumul energetic este doar de 15,3% din totalul de energie necesar. Apa calda menajera se prepara fie cu ajutorul captatorilor solari pe perioada in care exista o radiatie solara importanta (in general pe perioada verii) fie cu ajutorul unei pompe de caldura. Acest tip de preparare a apei calde se realizeaza cu prioritate fata de cealalalta functiune cea de incalzire. Pentru incalzirea apei calde menajere este utilizata pompa de caldura legata pe traseul de incalzire prin pardoseala. Intre pompa de caldura si utilizator exista un vas acumulator ce are o capacitate de aprox. 300 l temperatura apei fiind in jurul valorii de +50 C, [4]. Datorita valorii scazute a temperaturii apei de consum la un interval de 7-10 zile volumul de apa din interiorul vasului de acumulare va fi supus unui proces de ridicare a valorii de temperatura pana la valori de +70 C pentru prevenirea existentei si dezvoltarii unor bacterii. 3. Concluzii In figura 3 se poate observa economia de energie pe fiecare echipament in parte cat si economia globala care se realizeaza prin utilizarea buclelor energetice dezvoltate in schema functionala. De asemenea o valoare de aprox 50% este reprezentata de energia recuperata de la mediul (sol, soare) si din energia aerului interior rezultand doar necesitatea producerii a 50% din necesarul total de energie. Gradul de izolare este scos in evidenta inca o data prin energia necesara la pompa de caldura 3 care acopera practic doar pierderile energetice inspre exterior. In momentul de fata cladirea descrisa este finalizata urmand ca in perioada urmatoare sa se achizitioneze si sa se monteze echipamentele ce au fost alese. Astfel urmatoarea perioada dupa finalizarea montajului va fi destinata monitorizarii consumurilor energetice si analizei imbunatatiri acestora. Se va urmarii comportamentul si abaterea care se produce fata de modelul teoretic.

Energii Recuperate/Produse (kW)

Energii Rec/Prod; PC3; 17%

Energii Rec/Prod; PC2; 17% Energii Rec/Prod; PC1; 17%

Energii Rec/Prod; SCS; 16% Energii Rec/Prod; Pr; 17%

SCS Pr SCR PC1 PC2 PC3

Energii Rec/Prod; SCR; 16%

Figura 3. Energii Recuperate / Produse pentru realizarea confortului termic interior 4. Bibliografie 1. Hera, Dr. Utilizarea pompelor de caldura la incalzirea locuintelor, o solutie ecologica si eficienta energetic, rev. Instalatorul nr 9/2006, ISSN 1223-7418, pag. 26-37. 2. V. Badescu, 2005, Modelling the earth-to-air heat exchanger of a passive house, Conferinta Facultatii de Instalatii, Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti, noiembrie 2005. 3. Hera, Dr., Mateescu, I., Ivan, G Optimizarea consumuriloe energetice in cladiri prin utilizarea sistemelor de pompe de caldura, (Conf. a XI-a a Fac. de Instalatii cu participare internationala ,, Eficienta, confort, conservarea energiei si protectia mediului, Buc. 25-26 nov. 2004), publ. CD. conf. 6 p. 4. M. Crutescu: Solar heating systems, SIGPROT 2005, ISBN 239 973-718-350-9. 5. Hera, Dr., Drughean, L., Girip, A. Improvement of the energy efficiency in the refrigeration plants, (The 22nd IIR International Congress of Refrigeration, Beijing, China, 2126 August 2007), publ. CD congress, 7 p. M. Crutescu, C. Papuc Sisteme de incalzire solara, SIGPROT 2005, ISBN 239 973-718-350-9.