Solu tiile problemelor propuse n nr.

2 / 2006
Clasele primare
20 28 P.114. n piramida ala ters de-a turata unele numere s-au s 8 12 16 lungul timpului. Putem sa le punem la loc? 3 9 (Clasa I ) Ionela Ba si ra gan, eleva , Ia 5 1 Solu tie. 20 = 8 + 12, 28 = 12 + 16 etc. P.115. Daca i le pun n lada a doua, din a doua lada din prima lada iau 2 mere s iau 3 mere s i le pun n lada a treia, iar din lada a treia iau 4 mere s i le pun n prima lada , atunci n fiecare lada voi avea cte 34 mere. Cte mere au fost n fiecare lada ? (Clasa I ) Mariana Nastasia, eleva si , Ia Solu tie. n prima lada erau 34 4 + 2 = 32, n a doua 34 2 + 3 = 35, iar n a treia 34 3 + 4 = 35 (mere). P.116. Luni, mama pune ntr-un co s cteva mere. Joi, ea ga ste n co s doar 20 se de mere. Cte mere a pus mama n co s, s tiind ca , n fiecare zi din acea sa pta mna , Mihai, cel mai mare dintre fra ti, mparte fra tilor mai mici cu un ma r mai mult ca n ziua precedenta s smba i ca s joi el mparte 5 mere? Cte mere mai ra mn n co ta , dupa tirea merelor? mpa r (Clasa a II-a) Inst. Maria Racu, Ia si Solu tie. Merele luate pna joi: 5 + 4 + 3 + 2 = 14. Merele existente la nceput n co s: 20 + 14 = 34. Merele mpa tite vineri si smba r ta : 6 + 7 = 13. Merele ra mase smba s: 20 13 = 7. ta n co P.117. n exerci tiul 1111111 = fiecare ca ta su poate fi nlocuita cu + sau . Ct poate fi rezultatul acestui exerci tiu? (Clasa a II-a) Diana Ta si na soaie, eleva , Ia Solu tie. Deoarece avem un numa tine ca rezultat 1 sau 3 r impar de 1, putem ob sau 5 sau 7. Exemplu: 1 1 + 1 1 + 1 1 + 1 = 1; 1 1 + 1 1 + 1 + 1 + 1 = 3; 1 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 = 1; 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 = 1. P.118. Calcula ti a + b + c + d, s ti toate tiind ca i c d = 15. Ga ab = 5 s si posibilita ile. t (Clasa a III-a) nv. Rica Buca si tariu, Ia Solu tie. a + b + c + d poate fi: 1 + 8 + 1 + 15 = 25, 1 + 8 + 5 + 3 = 17, 2 + 4 + 1 + 15 = 22, 2 + 4 + 3 + 5 = 14. P.119. Produsul a 10 numere naturale este 40. Afla ti cea mai mica i cea mai s mare valoare a sumei celor 10 numere. (Clasa a III-a) nv. Mirela Buburuzanu, Tome sti (Ia si) Solu tie. 40 = 2 2 2 5 = 2 2 10 = 2 20 = 4 10. Dupa caz, suma numerelor este 9 1 + 40 = 49, 6 1 + 2 3 5 = 17, 7 1 + 2 2 + 10 = 21, 8 1 + 2 + 20 = 30, 8 1 + 4 10 = 22. Suma minima este 17, iar cea maxima este 49. P.120. Se considera numerele 1, 2, 3, 4, 5, . . . , 49. Care este cel mai mare numa r de numere pe care putem sa alegem dintre acestea astfel nct suma orica ror trei

121

dintre ele sa se mparta exact la 9? (Clasa a III-a) nv. Felicia-Petronela Leanu, Cepleni ta (Ia si) Solu tie. Numerele 3, 12, 21, 30, 39, 48 satisfac condi tia ceruta la problem a . Dac a mai introducem cel pu tin un numa r, de exemplu 17 , atunci putem g a si o sum a de trei numere care nu se mparte exact la 9, de exemplu 3 + 12 + 17. Numa rul maxim de numere este 6. P.121. Ceasul lui Andrei o ia nainte cu 20 secunde pe ora . El a potrivit ceasul luni la ora 8 s si ora ca i a citit din nou ceasul lunea urma toare la aceea . Stiind n aceasta tionat permanent, iar la ultima citire ara durata ceasul nu a func ta ora 8 h 50 min, sa tionat ceasul. se afle ct nu a func (Clasa a IV-a) Paula Bor sanu, eleva si , Ia Solu tie. De luni, ora 8, pna lunea urma toare, ora 8, sunt 168 ore. Daca ceasul ar fi func tionat permanent, atunci ar fi avut un avans de 168 20 : 60 = 56 (minute). n realitate, avansul este de 50 minute. Ceasul nu a func tionat (56 50) 60 : 20 = 18 (ore). P.122. La Concursul de matematica teana "Fl.T.Cmpan", etapa jude , au participat 100 elevi de clasa a IV-a, care au avut de rezolvat 3 probleme. Daca 70 elevi au rezolvat bine prima problema i 64 a treia problema , 69 a doua problema s , sa se arate ca ma car 3 elevi au rezolvat corect toate cele trei probleme. (Clasa a IV-a) Anca Cornea, eleva si , Ia Solu tie. Daca fiecare elev a rezolvat bine numai cte doua probleme, atunci numa rul de rezolva ri corecte este 100 2 = 200. n realitate numa rul de rezolva ri corecte este 70 + 69 + 64 = 203. Deoarece 203 200 = 3, nseamna ca ma car 3 elevi au rezolvat corect toate cele trei probleme. P.123. ntr-o cutie sunt 34 bile, din care unele cnta resc cu 1 g mai mult. Daca fiecare bila ste un numa cnta re r natural de grame, iar masa tuturor bilelor este 113 g, sa se afle cte bile sunt mai grele. (Clasa a IV-a) Petru Asaftei, Ia si Solu tie. Daca ste 3g , atunci masa maxima o bila mai grea cnta re este 2g 1 + 3g 33 = 101g < 113g. Daca soara ste 4g, atunci masa minima o bila mai u cnta re este 4g 33 + 5g 1 = 132g > 113g. nseamna ca o bil a ste 4g. mai grea cnta re Daca ste 3g, atunci masa tuturor bilelor este 3g 34 = 102g; fiecare bila cnta re 113g 102g = 11g; 4g 3g = 1g. Numa rul bilelor mai grele este 11 : 1 = 11.

Clasa a V-a
V.71. Compara ti numerele 3300003 s i 2450004 . Solu tie. Avem: 3300003 = 3 3300002 = 3 9150001 > 3 8150001 = 3 2450003 > 2 2450003 = 2450004 . V.72. Fie mul timile A, B astfel nct A B , |P (A)| 60, |P (B )| 260. Sa se determine |A| s timii X .) i |B |. (Prin |X | am notat cardinalul mul Petru Asaftei, Ia si Solu tie. Cum A B , atunci |A| |B |, de unde 60 2|A| 2|B | 260. Ob tinem ca 6 |A| |B | 8, deci (|A| , |B |) {(6, 6) ; (6, 7) ; (6, 8) ; (7, 7) ; (7, 8) ; (8, 8)}. 122 Lucian Tu tescu, Craiova

V.73. Sa ase pa se scrie numa rul 20062005 ca o suma de s trate perfecte nenule. Ionel Nechifor, Ia si Solu tia 1. Avem: 20062005 = 2006 20062004 = 12 + 52 + 72 + 92 + 252 + 352 20062004 = 2 2 2 2 = 20061002 + 5 20061002 + 7 20061002 + 9 20061002 + 2 2 + 25 20061002 + 35 20061002 . Solu tia 2 (Emanuel Petrescu, elev, Ia si). 2 20062005 = 20061002 42 + 52 + 102 + 112 + 122 + 402 = 2 2 = 20061002 4 + + 20061002 40 .

V.74. Se considera ti irul de numere naturale 1, 1, 2, 5, 12, 27, 58, . . . . Calcula s suma primilor 100 de termeni ai s irului. Marius Damian, Bra ila Solu tie. Adunnd 0 la primul termen, 1 la al doilea, 2 la al treilea etc, ob tinem sirul puterilor lui 2. Deducem ca sirului sunt de forma 2n n, n N. Suma termenii primilor 100 de termeni va fi S = 20 0 + 21 1 + 22 2 + + 299 99 = 99 100 = 20 + 21 + 22 + + 299 (1 + 2 + + 99) = 2100 1 = 2100 4951. 2 V.75. Fie x, k N, x 2, k < x. Sa se arate ca ...1 (x 1) 12 . . . k (x) + k + 1 = 11 } (x) . | {z
k+1 cifre

Doru Buzac, Ia si

(x 1) 12 . . . k (x) + k + 1 = (x 1) xk1 + 2xk2 + + (k 1) x + k + (k +1) = = xk xk1 + 2xk1 2xk2 + + (k 1) x2 (k 1) x + kx k + k + 1 = ...1 = xk + xk1 + xk2 + + x + 1 = 11 } (x) . | {z
k+1 cifre

Solu tie. Avem:

Clasa a VI-a

VI.71. Fie x, y, z N astfel nct 100x 2006y 2 + 15z = 0. Sa se arate ca . . y (x + z ) . 85. Dan Nedeianu, Drobeta-Tr. Severin . . Solu tie. Cum 2006y 2 = 5 (20x + 3z ) . 5, deci y . . 5. si (5, 2006) = 1, atunci y 2 . . . 2 Apoi, 15 (x + z ) = 17 118y 5x si cum (15, 17) = 1, ob tinem ca x + z . 17. De. . ducem ca . 5 17, adica . 85. y (x + z ) . y (x + z ) . VI.72. Fie p N un numa r prim. Sa se determine x, y N astfel nct p y + N . x2 x D. M. Ba tu-Giurgiu, Bucure sti tine 123

p y + = a N ; atunci p + xy = ax2 , deci p = x (ax y ). Cum p x2 x este prim, atunci x {1, p} si corespunza tiile tor ga sim solu Solu tie. Fie (x, y ) = {(1, a p) ; (p, ap 1) | a N } .

5n (n + 1) n (n + 1) . 9n (n + 1) . . . 5 . 9. Rezulta . 9, de unde de aici ca An 2 2 2 An 7n (n + 1) N, n N . n concluzie, M = N . 9 VI.74. Considera i Oy , precum s i cele doua m doua axe perpendiculare Ox s bisectoare ale unghiurilor drepte care se formeaza . Fie A oarecare, iar B , C simetricele sale fa ta ta de prima bisectoare, respectiv fa de Ox. Rotim segmentul [OC ] n jurul lui O cu 90 n sensul acelor de ceasornic s i nota m cu D extremitatea segmentului rotit. Sa se arate ca : a) B , O, D sunt coliniare s i O este mijlocul lui [BD]; b) D este simetricul lui A fa ta de a doua bisectoare. Adrian Corduneanu, Ia si [ [ Solu tie. a) Din 4AOC isoscel avem ca AOx COx, A 0 COm n y \ \0 (aceea de unde AOn si diferen ta pna la 135 ). m \ \0 au complementele egale, Atunci unghiurile AOm si DOm \ B deci sunt congruente. Din 4AOB isoscel avem ca AOm 0 x \ , adica \ , prin urmare DOm \ BOm BOm punctele B , O, O D D sunt coliniare. Cum AO = BO = CO = DO, deducem n m si ca O este mijlocul lui [BD]. C 0 \ \ b) Din rela tia deja demonstrata AOm DOm rezulta 0 DOn \ \0 , deci [On0 este bisectoare n 4AOD isoscel. Ob ca tinem ca AOn On0 este mediatoarea lui [AD], adica ta D este simetricul lui A fa de a doua bisectoare. VI.75. Fie ABCD un patrulater convex, O intersec tia diagonalelor, M mijlocul lui [AB ], iar N mijlocul lui [OD]. Sa se arate ca 2PBCN M < PBDC + PABC . Bogdan Posa si Marius Dra goi, elevi, Motru Solu tie. Fie T mijlocul lui [OB ]. Cum M , N , T nu pot fi coliniare, avem AO + BD ca . n 4CDO, [CN ] fiind mediana MN < MT + T N = , rezulta ca 2 CO + CD CN < . Atunci: 2 124

Valeriu Bra soveanu, Brlad . Solu tie. Notnd cu s (k ) suma cifrelor numa . 9. rului natural k, avem k s (k ) . . . . . . . Deducem ca . . . 14 14 5 . 9, 1414 5 2 . 9, . . . , 1414 } 5n . 9, prin urmare An | {z
2n cifre

2 An 7n 7n mul timea M = n N | N . 9

VI.73. Fie An = 14 + 1414 + 141414 + + 1414 . . . 14 se determine } , n N . Sa | {z 2n cifre

PBCN M = BC + CN + N M + M B < CO + CD AO + BD AB < BC + + + = 2 2 2 BC + AC + AB BC + BD + CD = + = 2 2 1 = (PABC + PBCD ) . 2

A
M

D O N

Clasa a VII-a
\, VII.71. Fie 4ABC , AB < AC s i D (AC ). Fie AE bisectoarea lui BAC E (BD), F mijlocul lui [AD], {O} = AE BF , {G} = DO AB . Sa se arate ca GD k BC AB = CD. Carmen Daniela Tama s, Brlad Solu tie. Cu teorema bisectoarei n 4ABD, ob tinem ca BE AB AG BE = . Folosind apoi teorema lui Ceva, DE AD GB DE DF AG AD = 1, deducem ca = . Atunci GD k BC FA GB AB AD AD AD AG = = AB = CD. GB DC AB DC
A
F G

O E

VII.72. Fie ABCD paralelogram, E (CD), {M } = AE BD, {N } = BE AC , {O} = AC BD. Sa se arate ca AMEN = 2AMON . Mirela Marin, Ia si Solu tie. Cu teorema lui Menelaus n 4M EB D E C (O N A transversala si 4AEN (M O B ) M N E OB AM transversala tinem ca = 1, ) ob N N B OM AE M E OA BN O respectiv = 1. nmul tind aceste M A ON BE OA OB rela tii membru cu membru, rezulta A ca B OM ON NE ME AAOB AMEN = 1. nsa = 1, deci evident ca d (E, AB ) = 2d (O, AB ), AE BE AMON AAEB si de aici urmeaza adica concluzia. AAEB = 2AAOB VII.73. Fie a < b c razele a trei cercuri tangente ntre ele s i tangente la o 1 1 1 aceea si dreapta n trei puncte distincte. Sa se arate ca = + . a c b Dan Radu, Bucure sti ta Solu tie. Fie T1 , T2 , T3 punctele de tangen ale celor trei cercuri cu dreapta. 2 2 2 Un calcul imediat arata =4 bc si analog T1 T3 = 4ac, T1 T2 = 4ab. Scriind ca T2 T3 ca si, prin impa tire cu abc, T2 T3 = T1 T2 + T1 T3 , rezulta ca bc = ac + ab r ob tinem egalitatea dorita . Evident, concluzia nu are loc n cazul n care T1 = T2 = T3 . 125

VII.74. Fie M mul timea multiplilor lui 36 n a ca ror scriere n baza 10 nu apar alte cifre dect 4, 6 sau 9. Cte numere cel mult egale cu 100 000 con tine M ? Gabriel Popa, Ia si Solu tie. Elementele lui M se divid cu 4 si cu 9, deci se termina n 44 , 64 sau 96 si, cum au cel mult 5 cifre, au suma cifrelor 9, 18, 27 sau 36. Nota m cu s suma tuturor cifrelor afara de ultimele dou a ale unui num a r din M . Daca un numa r se termina n 44, atunci s {10, 19}. Suma 10 se formeaza din 4 + 6, iar suma 19 din 4 + 6 + 9. Ob tinem astfel 2 + 6 = 8 elemente ale lui M : 4644, 6444, 46944, 49644, 64944, 69444, 96444, 94644. Daca un numa r se termina n 64, atunci s {8, 17}. Suma 8 se formeaza din 4 + 4 , iar suma 17 din 4 + 4 + 9 s i ga sim alte 1 + 3 = 4 elemente ale lui M . n sfr sit, daca un num a r se termin a n 96 , atunci s {12, 21}. Avem ca si astfel ga 12 = 4 + 4 + 4 = 6 + 6, iar 21 = 9 + 6 + 6 sim nca 1 + 1 + 3 = 5 elemente ale lui M . n total, M con tine 8 + 4 + 5 = 17 elemente cel mult egale cu 100000. VII.75. Fie m 3 un numa i a1 , a2 , . . . , am Z astfel nct r natural impar s Maria Mihe t, Timi soara Solu tie. Fie d valoarea comuna t; atunci fiecare dintre a modulelor din enun numerele a1 a2 , a2 a3 , . . . , am1 am , am a1 este d sau d, deci suma lor este un multiplu impar de d. Pe de alta parte, suma celor m numere este 0, deci d = 0. Rezulta ca a1 = a2 = = am , de unde a1 + a2 + + am = ma1 . Demonstra ti ca a1 + a2 + + am se divide cu m. |a1 a2 | = |a2 a3 | = = |am1 am | = |am a1 | .

Clasa a VIII-a
VIII.71. Pe planul 4ABC se ridica tia lui A perpendiculara AM . Fie P proiec pe planul (M BC ), iar E , F proiec tiile punctului P pe M B , respectiv M C . Sa se \ \ arate ca M EF M CB . Otilia Neme s, Ocna Mure s
M

B VIII.72. Fie a, b, c numere reale distincte. Sa se afle partea ntreaga a numa rului b2 + ca c2 + ab a2 + bc + + . A= (a b) (a c) (b c) (b a) (c a) (c b) Mihail Bencze, Bra sov Solu tie. Dupa calcule de rutina , se arata ca A = 2, deci [A] = 2.

Solu tie. Conform teoremei celor trei perpendiculare, ob tinem ca si AF M C . Cu teorema catetei n AE M B 4M AB si 4M AC , deducem ca M A2 = M E M B = M F ME MF M C , deci = . Rezulta ca 4M EF 4M CB , MC MB \ \ de unde M EF M CB .

E A

P C

VIII.73. Sa se demonstreze ca a N este ipotenuza a unui triunghi dreptunghic cu laturile exprimate prin numere naturale daca i numai daca s exista n N astfel 2 2 nct a n s i a + n sunt pa trate perfecte. Ca si ta lin Calistru, Ia 126

Solu tie. Fie b, c N cu a2 = b2 + c2 ; considernd n = 2bc, avem ca a2 n = 2 2 2 2 (b c)2 a n = x , a + n = y , cu x, y N, si a2 + n = (b + c)2 , Reciproc, daca atunci 2a2 = x2 + y 2 , deci x, y au n mod necesar aceea si paritate. Ob tinem ca 2 2 x+y xy x+y xy 2 a = + , cu , numere naturale. 2 2 2 2 xy xy 1, VIII.74. Fie (0, 1]; sa : se arate ca + 1 xy 1 xy n fiecare din situa tiile: x+ a) x, y [0, ); b) < x 0 y < . 1 + x Gheorghe Costovici, Ia si Solu t ie. Este suficient s a demonstr a m, n fiecare dintre ipoteze, c a numitorul xy 1 xy este strict pozitiv. a) Fa ra a restrnge generalitatea, sa presupunem ca x y ; atunci xy x y (1) 1 xy > 0 1 xy > 0 ( x) + y (1 x) > 0. nsa x < x < 2 1 1 x > 0 y (1 x) 0, de unde (1) este imediata . x+ b) Mai nti, sa , adica verifica m ca 0< ipoteza nu este contradictorie. 1 + x Avem: x+ 1 < x 1 2 < x 1 + x > 0 > 0; 1 + x x+ . 2 1 x 2 1 0 x 2 x x + (1 + x) 1 + x Acum: xy yx 1 xy > 0 1 xy > 0 (1 xy ) y + x > 0 +x ( + x) y (1 + x) > 0 y < , 1 + x adeva rat conform ipotezei. x Nota si daca < y 0 x < . . Concluzia are loc x, y (, 0] sau 1 x 2n+1 + 3 este reVIII.75. Determina ti valorile lui n N pentru care frac tia 3 2n + 1 ductibila . Iurea, Ia si Gheorghe si d | 3 2n + 1, atunci d | 3 2n+1 + 3 2 (3 2n + 1), Solu tie. Daca d | 2n+1 + 3 adica tia este reductibila d | 7. Cum frac , ea se simplifica prin 7. Vom ara ta ca acest lucru se realizeaza si numai daca daca n = M3 + 1. k Daca n = M3 , atunci 2n+1 + 3 = 2 23k + 3 = 2 (7 + 1) + 3 = 2 (M7 + 1) + 3 = k+1 M7 + 5. Daca +3 = n = M3 + 2, atunci 2n+1 + 3 = 23k+3 + 3 = (7 + 1) (M7 + 1) + 3 = M7 + 4. n sfr sit, pentru n = M3 + 1, avem ca 2n+1 + 3 = k 23k+2 + 3 = 3 (7 + 1) + 3 = 4 (M7 + 1) + 3 = M7 si 3 2n + 1 = 3 23k+1 + 1 = k 3 2 (7 + 1) + 1 = 6 (M7 + 1) + 1 = M7 . 127

Clasa a IX-a
IX.71. Fie a < b numere se determine x, y, z R pentru care 2z 2 + b = reale; sa = 2yz + a, iar x a + b x = y . Andrei Nedelcu si Lucian La si dunca , Ia Solu tie. Din a doua ecua tie deducem ca x [ a, b ] , iar y 0 . Cu inegalitatea Cauchy-Schwarz, ob tinem 2 2 2 y2 = xa+ bx xa + bx 12 + 12 = 2 (b a) . (1) nmul tind prima rela tie cu 2 si adumnd y 2 , ga sim ca y 2 + 4z 2 + 2b = 4yz + 2a + y 2 (2z y ) + 2b 2a = y 2
2

Ce egalitate se ob tine pentru x, y, z (, 1]? Solu tie. Fie x2 [x]

2

(2) y 2 = 2 (b a) + (2z y )2 2 (b a) . p Din (1) si (2) deducem ca si, cum avem egalitate n (1), atunci y = 2z = 2 (b a) 1 x a = b x, deci x = (a + b). 2 x y z IX.72. Fie x, y, z [1, +) a sa nct = = . Sa se arate ca [x] [y ] [z ] q q p 2 2 2 2 2 2 [x] + [y ] + [z ] + {x} + {y } + {z } = x2 + y 2 + z 2 . x y z = = = k [1, 2); atunci [x] [y ] [z ] = x2 + y 2 + z 2 [x] + [y ] + [z ]
2 2 2

Dan Pla su, Ia si e

y2 [y ]
2

z2 [z ]
2

= k2

q p x2 + y 2 + z 2 = k [x]2 + [y ]2 + [z ]2 (1)

y [y ] z [z ] x [x] = = =k1 [x] [y ] [z ] {x}2 [x]

2

IX.73. Fie a1 , a2 , . . . , an (0, ) cu a1 a2 an = 1. Pentru orice m N , sa se arate ca are loc inegalitatea

m1 m1 m m 1 am + a2 + + am . 1 + a2 + + an a1 n

Sca tiile (1) si (2) ob tinem concluzia. Cnd x, y, z znd membru cu membru rela (, 1], vom avea k (0, 1] si, relund ra tionamentul, ga sim ca q q p 2 2 2 2 2 2 [x] + [y ] + [z ] {x} + {y } + {z } = x2 + y 2 + z 2 .

= (k 1) 2 2 2 [x] + [y ] + [z ] q q 2 2 2 2 2 2 {x} + {y } + {z } = (k 1) [x] + [y ] + [z ] . [y ]

2

{y }2

{z }2 [z ]
2

{x}2 + {y }2 + {z }2

(2)

Marius Tiba, elev, Ia si 128

inegalitate echivalenta cu cea dorita , ntruct a1 a2 an = 1.

Scriind nca ti similare, dupa si mpa tire cu mn, ob tinem n 1 inegalita adunare r m1 n m1 m m m m1 a1 + a2 + + an a1 + a2 + + an a1 a2 an , (1)

Solu tia 1 (Titu Zvonaru, Coma sti). Conform inegalita tii mediilor, avem: ne q mn m(mnn+1) m m m m a1 a2 am am n = 1 + + a1 + a2 + + an mn q mn mn(m1) m 1 n = mn a1 (a1 a2 an ) = mnam a1 a2 an . 1

Solu tia 2. Putem presupune fa ra a restrnge generalitatea ca a1 a2 an ; 1 1 m1 atunci am am an si aplica sev: m inegalitatea lui Ceb 1 2

Nota tia inegalita tii (1) ca n solu tia a doua (folosind Ceb sev) este . Demonstra prezenta tiei problemei L92. n RecMat 2/2006, pg. 160, n cadrul solu IX.74. Fie a, b, c lungimile laturilor 4ABC s i m, n (0, +). Considera m punctele A0 , B 0 , C 0 astfel nct C (AA0 ), A (BB 0 ), B (CC 0 ) s i CA0 = ma + n, AB 0 = mb + n, BC 0 = mc + n. Sa si centru i 4A0 B 0 C 0 au acela se arate ca 4ABC s de greutate daca i numai daca s 4ABC este echilateral. Dumitru Mihalache, Brlad mb + n + c ma + n + b 0 Solu tie. Observa AC , BB 0 = BA, CC 0 = m ca AA = b c mc + n + a mc + n + a CA + AB . Atunci 4ABC si 4A0 B 0 C 0 au acela si CB = a a centru de greutate daca si numai daca 0 AA + BB 0 + CC 0 = 0 mc + n + a mb + n + c ma + n + b mc + n + a AB + AC = 0 a c b a mb + n + c ma + n + b mc + n mb + n ma + n mc + n + a = = = = . (1) a c b a c b Daca tia (1) este evidenta a = b = c, rela . Reciproc, sa presupunem (1) ndeplinita . Daca doua dintre numerele a, b, c sunt egale, din (1) rezulta imediat ca a = b = c. n caz contrar, putem considera ca si din (1) deducem ca a<b<c (mc + n) (mb + n) (mb + n) (ma + n) cb ba = = , ac cb ac cb unde primul raport este negativ, iar al doilea pozitiv, ceea ce constituie o contradic tie. \) = 60 IX.75. Fie ABCD patrulater inscriptibil, {O} = AC BD, m(AOD MA NC OA s , r = , p= . Daca i punctele M (AB ), N (CD). Nota m k = MB ND OB 129

m1 1 m m 1 + a2 am + + an am am 1 + a2 + + an = a1 a1 n 2 m1 1 1 1 + am + + am . (a1 + a2 + + an ) a1 n 2 n 1 si astfel rezulta nsa concluzia. Egalitatea (a1 + a2 + + an ) n a1 a2 an = 1 n se atinge pentru a1 = a2 = = an = 1.

Mihai Haivas, Ia si Solu tie. Cum ABCD este inscriptibil, avem ca OA OC = OB OD . Atunci: \ m(M ON ) = 90 OM ON = 0 k 1 r 1 OA + OB OC + OD = 0 k+1 k+1 r+1 r+1 OA OC + r OA OD cos 60 + k OB OC cos 60 kr OB OD = 0 1 (1 + rk ) OA OC = (r OA OD + k OB OC ) 2 OD OB k 2 (1 + rk) = r +k 2 (1 + rk ) = rp + . (1) OC OA p 2 1 \ Daca , evident ca tia (1) nu este verificata ON ) 6= 90 . p 2k, , rela , deci m(M r 2r

2 1 \ 2k, , , sa ON ) 6= 90 . se arate ca m(M r 2r

Clasa a X-a
X.71. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Sa se arate ca 4 4 4 a + 2 bc b + 2 ac c + 2 ab + > 3. + a + c b+ c a+ b Lucian Tu tescu, Craiova Solu t ie. Se observ a c a a < b + c (deoarece a < b + c + 2 bc ), b < c+ a si c < a + b . Prin urmare, dac a a , b , c sunt lungimile laturilor unui triunghi, atunci a, b, c sunt de asemenea lungimile unui triunghi. Repetnd laturilor ra tionamentul anterior, deducem ca s i 4 a, 4 b, 4 c sunt lungimile laturilor unui a + 4 bc triunghi. De aici, rezulta r, (1) a + ca > 1 (1). (ntr-adeva b+ c 2 4 4 4 bc > b + c a > b c 4 a > 4 b 4 c). Acum, nu ne ra mne dect sa t se ob tine adunnd rela tia (1) cu remarca m faptul ca inegalitatea din enun inegalita tile derivate din ea prin permuta si c. ri circulare ale laturilor a, b X.72. Sa se rezolve sistemul x2 log2 15 + y 2 log3 10 + z 2 log5 6 = 2 (xy + yz + zx) , Marius Damian, Bra ila tii, ob tinem Solu tie. Adunnd x2 + y 2 + z 2 n ambii membri ai primei ecua x2 y2 z2 2 + + = x2 log2 30 + y 2 log3 30 + z 2 log5 30 = (x + y + z ) , sau log30 2 log30 3 log30 5 2 tii lui Cauchy-Schwarz, avem (x + y + z ) . Pe de alta parte, conform inegalita 2 2 x y z2 (log30 2 + log30 3 + log30 5) + + (x + y + z )2 log30 2 log30 3 log30 5 x2 y2 z2 2 + + (x + y + z ) . log30 2 log30 3 log30 5 130 x + y + z = 5.

Egalitatea are loc daca si numai daca tionale cu log30 2, log30 3, x, y , z sunt propor log30 5. Astfel, putem scrie y z x+y+z x = = = = 5, log30 2 log30 3 log30 5 log30 2 + log30 3 + log30 5 de unde rezulta tia sistemului este x = 5 log30 2, y = 5 log30 3, z = 5 log30 5. ca solu X.73. Determina ti func tiile f : N R cu proprietatea ca pentru orice x, y N x+y f (x) + f (y ) astfel nct 3 | x + y , are loc egalitatea f = . 3 3 Eugenia Ro su, eleva si , Ia Solu t ie. Fie f o func t ie cu proprietatea considerat a . Pentru x = y = 0 , avem f (0) + f (0) 0+0 f = , deci f (0) = 0. Daca si lua m pe rnd x = 2, y = 1 3 3 apoi x = 3, y = 0 n egalitatea data tinem f (2) = 2f (1) si f (3) = 3f (1). Vom , ob demonstra prin induc tie propozi tia P (n): f (n) = nf (1), n N. Am ara tat deja ca si P (2) sunt adeva P (0), P (1) rate. Presupunem acum ca P (k ) este adeva rata oricare ar fi k {0, 1, . . . , m}, m N. Sa tiei demonstra m valabilitatea propozi P (m + 1). Distingem trei cazuri. I. Daca 1 si y = 3l 1 n egalitatea m + 1 = 3l + 1, l N, atunci lund x = 3l + 3l + 1 + 3l 1 f (3l + 1) + f (3l 1) considerata = , (pentru ca 3 | x + y ), avem f 3 3 deci 3 (2l) = f (3l + 1) + f (3l 1). Cum 2l 3l m si 3l 1 m, rezulta , conform ipotezei de induc tie, ca f (3l + 1) = 3f (2l) f (3l 1) = 6lf (1) (3l 1) f (1) = (3l + 1) f (1) = (m + 1) f (1). II. Daca considera l+2 si y = 3l + 1 n egalitatea m + 1 = 3l + 2, l N, m x = 3 3l + 2 + 3l + 1 f (3l + 2) + f (3l + 1) din ipoteza si ob tinem f = , deci (3 | x + y ) 3 3 f (3l + 2) = 3f (2l + 1)f (3l + 1) = 3 (2l + 1) f (1)(3l + 1) f (1) = (3l + 2) f (1) = (m + 1) f (1). III. Daca + 3, l N, atunci pentru x = 3l + 3 si y = 3l (3 | x + y ), m + 1 = 3l 3l + 3 + 3l f (3l + 3) + f (3l) rela tia ini tiala = , de unde deducem ca devine f 3 3 f (3l + 3) = 3f (2l + 1) f (3l) = (3l + 3) f (1) = (m + 1) f (1). Cu aceasta demonstra tia propozi tiei P (n) este terminata tia f (n) = . Cum func nf (1), n N satisface proprietatea ceruta tia problemei. , rezulta ca aceasta este solu

X.74. Fie d1 , d2 doua i l1 , l2 dreptele suport ale bisec drepte perpendiculare s toarelor celor doua perechi de unghiuri opuse formate de ele. Determina ti 4ABC cu A d1 , B d2 , C l1 s tiile uzuale). i O, H l2 ( O, H cu semnica Temistocle Brsan, Ia si Solu tie. Fa ta si d2 ca Oy , fie de reperul cartezian xOy cu d1 luata ca axa Ox A (a, 0), B (0, b), C (c, c) (nu este esen tial faptul ca l1 este luata ca prima bisectoare b a a a reperului). Mediatoarele laturilor [AB ] si [BC ] au ecua tiile y = x , 2 b 2 b+c c c respectiv y = x . Punnd condi tia ca punctul lor comun sa 2 bc 2 2 tinem rela tia (a + b) 2c ab = 0 (1). Apoi, apar tina dreptei l2 : x + y = 0, ob 131

c a na timile din A si C au ecua tiile y = (x a), respectiv y c = (x c), iar l b c b condi tia H l2 conduce la c a2 + b2 = 0 (2). Distingem patru cazuri: (i) a + b = 0, c = 0, adica b = a, c = 0; atunci 4ABC este dreptunghic isoscel, situat n cadranele II sau IV, avnd catetele pe axele reperului. (ii) a + b = 0, a2 + b2 = 0, adica a = b = 0; atunci 4ABC este degenerat. (iii) 2c2 ab = 0, c = 0; din nou 4ABC este degenerat. (iv ) 2c2 ab = 0, a2 + b2 = 0, adica tot triunghi degenerat. X.75. a) Fie C . Daca z , z 1 2 , z3 sunt trei numere complexe diferite astfel nct Re (z 1 ) = Re (z 2 ) = Re (z 3 ), atunci punctele de afixe z1 , z2 , z3 sunt coliniare. Nota m cu d dreapta pe care sunt situate aceste puncte. 0 0 0 0 b) Daca z , z , z sunt trei numere complexe diferite cu proprietatea ca 1 )= 1 2 3 Im (z 0 0 Im (z 2 ) = Im (z 3 ), atunci punctele cu axele z1 , z2 , z3 sunt coliniare. Fie d0 dreapta ce le con tine. c) Sa se arate ca i d0 sunt perpendiculare. dreptele d s Constantin Cocea, Ia si Solu tie. a) Avem: z 1 + z 2 + z 3 + z1 z2 z3 Re (z 1 ) = Re (z 2 ) = Re (z 3 ) = = 2 2 2 z3 z1 z2 z1 = = . (1) z 2 z 1 z 3 z 1 z2 z1 z2 z1 z2 z1 = R, ceea ce nseamna , adica Din rela tia (1), ob tinem z3 z1 z3 z1 z3 z1 ca punctele de afixe z1 , z2 , z3 sunt coliniare. b) Deoarece 0 0 0 z 0 z 0 z 0 z1 z2 z3 0 0 0 Im (z 1 ) = Im (z 2 ) = Im (z 3 ) 1 = 2 = 3 2i 2i 2i 0 0 0 z 0 z1 z2 z1 = 3 , (2) 0 0 0 0 = z 2 z 1 z 3 z 1 0 z 0 z1 0 0 0 rezulta ca 2 0 0 R. Prin urmare, punctele cu afixele z1 , z2 , z3 sunt coliniare. z3 z1 0 z2 z1 z2 z1 z 0 z1 z2 z1 c) Din rela tiile (1) si (2) deducem ca = 2 sau = 0 z 0 0 z 0 0 z 0 , z 2 z 1 z 2 1 z 2 1 z 2 1 0 z 0 z1 sadar dreptele d si d0 sunt perpendiculare. de unde rezulta ca 2 0 0 iR+ , a z3 z1

Clasa a XI-a
lim xn n. XI.71. Fie s irul (xn )n1 , unde x1 > 1, xn+1 =

xn 1 , n N . Calcula ti ln xn

Dan Popescu, Suceava x1 Solu tie. Din inegalitatea 1 < < x, x (1, ), rezulta ca (xn ) este ln x h i n ( x 1) n 1 xn 1 . Folosind strict descresca si are limita 1. Scriem xn tor n = (1 + xn 1) 132

criteriul StolzCesaro, 1 1 1 xn ln xn xn + 1 = lim = lim = lim n n (xn 1) n xn+1 1 n (x 1)2 (x 1) ln x xn 1 n n n

0 = ). Urmeaza ca xn n e = 1. (x 1)2 (x 1) ln x XI.72. Este posibil ca o func tie f : R R, care verica 1+f (x)+f (x)f (1+ x) = 0, x R, sa fie continua pe R? Dorin Ma rgidanu, Corabia Solu tie. Ra spunsul este negativ. Vom demonstra ca f nu are proprietatea lui Darboux. Fire ste f (x) 6= 0, x R. Daca f ar avea proprietatea lui Darboux, atunci ar fi negativa pe R (pozitiva pe R nu poate fi!): f (x) < 0, x R. Deducem imediat ca 1 + f (1 + x) > 0, x R, deci f (x) > 1, x R. Pe de alta parte, din 1 < f (x) < 0, x R, rezulta ca 0 < f (x) + 1 < 1, x R, adica 0 < f (x) f (x + 1) < 1, x R, contradic tie cu f (x) < 0, x R. XI.73. Fie f : [0, 1] R o func tie nenula de clasa C k+1 pe [0, 1], k N , astfel ca f (0) = f (1) = 0. Daca pentru orice 1 j k exista aj {0, 1} astfel nct f (j ) (aj ) = 0, atunci exista x1 , x2 (0, 1) astfel ca f (k+1) (x1 ) f (k+1) (x2 ) < 0. Gheorghe Moro sanu si Paul Georgescu, Ia si Solu tie. Vom tine seama ca , daca g : [0, 1] R este de clasa C 1 pe [0, 1], g 0 are semn constant pe (0, 1), iar g (0) = 0 sau g (1) = 0, atunci g pa streaza semn constant pe [0, 1] si n plus este monotona pe [0, 1]. Daca presupunem ca f (k+1) (x) 0, x (0, 1), aplicnd succesiv rezultatul precedent pentru g = f (k) , g = f (k1) , . . . , g = f ob tinem ca f este monotona pe [0, 1]. Cum f (0) = f (1) = 0 rezulta ca f 0 (k+1) pe [0, 1], contradic tie; deci exista x (0 , 1) astfel c a f ( x ) < 0 . Analog exista 1 1 x2 (0, 1) astfel ca f (k+1) (x2 ) > 0, de unde concluzia. XI.74. Fie a, b, c R, a 6= 0 , n 2N . Urma tii sunt echivalente: toarele afirma 2 (1) b 4ac 0, (2) det aA2 + bA + cIn 0, A Mn (R). Marian Ursa rescu, Roman Solu tie. Pentru (1) (2) avem succesiv: 2 b c n 2 det aA + bA + cIn = a det A + A + In = a a " # 2 b 4ac b2 = an det A + In + In = an det X 2 + Y 2 0, 2 2a 4a 4ac b2 b unde X = A + In , iar Y = In ; X, Y Mn (R), XY = Y X . 2a 2a Pentru (2) (1) sa presupunem ca b2 4ac > 0. Notnd cu x1 , x2 ra da cinile 2 reale si distincte ale ecua tiei ax + bx + c = 0, vom considera doua numere (x1 , x2 ) si (, x1 ) (x2 , ). Fie 2 a + b + c 0 0 ... 0 2 a + b + c 0 ... 0 ; aA2 + bA + cIn = A= . .. . . . . . . . . . . . . . 0 0 ... 0 a 2 + b + c

(din lim

x1

x ln x x + 1

133

 n1 Acum det aA2 + bA + cIn = a2 + b + c a 2 + b + c < 0, tinnd seama de alegerea numerelor si , de semnul func tiei de gradul al doilea si de faptul ca n este par. Avem deci contradic tie, ceea ce ncheie demonstra tia. XI.75. Fie A, B M2 (C). Sa i cu se arate ca daca AB BA comuta cu A s B , atunci AB = BA. Dorel Mihe t, Timi soara Solu tie. Vom utiliza urma si mul timea C (A) = torul rezultat: "Fie A M2 (C) {X M2 (C) | AX = XA}. Atunci: a) Daca A = kI2 , k C, atunci C (A) = M2 (C); b) Daca A 6= kI2 , k C atunci C (A) = {A + I2 | , C}". Sa presupunem ca AB BA nu este de forma I2 . Atunci , , , C astfel nct A = (AB BA) + I2 si B = (AB BA) + I2 . Daca = 0 atunci 1 si atunci AB BA = A I2 , A = I2 , deci AB BA = O2 , absurd. Deci 6= 0 1 2 deci B = A I2 + I2 = A + bI2 , ceea ce implica AB = BA = aA + bA, adica AB BA = O2 , absurd. Astfel, exista C astfel nct AB BA = I2 . Cum tr (AB BA) = 0, ob tinem = 0, adica AB = BA.

Clasa a XII-a
XII.71. Fie f : [a, b] R o func tie derivabila cu derivata continua . Sa se arate Rb ca lim a f (x) sin nx dx = 0. n Dan Radu, Bucure sti Solu tie. Integrnd prin pa ti, ajungem la rela tia r Z b Z f (a) cos na f (b) cos nb 1 b 0 f (x) sin nx dx = f (x) cos nx dx. + n n a a R b tinem ca Daca 0 a f (x) sin nx dx M = sup |f (x)|, M 0 = sup |f 0 (x)|, ob
x[a,b] x[a,b]

R 2M + M 0 (b a) b . Rezulta ca lim a f (x) sin nx dx = 0, de unde concluzia. n n XII.72. Fie func tia f : [0 R pe [0, 1], cu proprietatea , 1] , indefinit derivabila (n) ca exist a M > 0 astfel nct f ( x ) M , x [0 , 1] s i n N. Ara ti ca ta : a) P p k+1 (n + p) (n + p 1) (n + p k + 2) f (n+pk) (1) k=1 (1) lim = 0, p N ; p+1 n (1) (n + p) (n + p 1) (n + 1) lim Pp
k=1

b)

(1)k+1 (n + p) (n + p 1) (n + p k + 2) f (n+pk) (1) (1)

p+1

1 0

(n + p) (n + p 1) (n + 1) xn f (n) (x) dx, n N.

Ovidiu Pop, Satu Mare 134

Solu tie. Integrnd prin pa ti, ob tinem succesiv: r Z 1 Z 1 1 xn+p f (n+p) (x) dx = xn+p f (n+p1) (x) (n+p) xn+p1 f (n+p1)(x) dx = 0 0 0 Z 1 1 = f (n+p1) (1) (n + p) xn+p1 f (n+p2) (x) (n + p 1) xn+p2 f (n+p2) (x) dx =
0 0

si a sa mai departe. Deducem ca Z 1 xn+p f (n+p) (x) dx =

0

(1) (n + p) f (1) + (n + p) (n + p 1) Z 1 1 n+p2 (n+p3) n+p3 (n+p3) f (x) (n + p 2) x f (x) dx x =f

0 0

(n+p1)

(n+p2)

k=1

p X

(1)

k+1

(n + p) (n + p 1) (n + p k + 2) f (n+pk) (1) + Z
1

+ (1)p (n + p) (n + p 1) (n + 1) Ara ta m ca
n

xn f (n) (x) dx,

0

n, p N, p 6= 0. (1) (2)

lim

R1 M Din f (m) (x) M , x [0, 1], m N, rezulta 0 xm f (m) (x) dx ca m+1 M , m N si trecnd la limita tinem rela tia (2). , ob m+1 Din (1) si (2) rezulta concluzia problemei. XII.73. Sa se arate ca Z 1 Z 1 n n (1 + x) + (1 x) 1 ln (1 + x) ln dx = n dx = n ln 2, n N . 2 n 2 1+x 1+x 8 0 1+x 0 Sa se calculeze apoi Gabriel Necula, Plopeni 1y Solu tie. Cu substitu tia x = avem succesiv 1+y Z 1 Z 1 n n (1 + y ) + (1 y ) 1 2 n ln (1 + x ) dx = ln dy = n 2 2 2 (1 + y ) 0 1+x 0 (1 + y ) + (1 y ) Z 1 Z 1 1 1 n n n = ln ((1 + y ) + (1 y ) ) dy ln (1 + y ) dy 2 2 1 + y 1 + y 0 0 Z 1 Z 1 1 1 ln ((1 + x)n + (1 x)n ) dx ln (1 + xn ) dx = 2 2 0 1+x 0 1+x Z 1 ln (1 + x) dx = n ln 2 =n 2 1+x 8 0 135
/ R4 0

xm f m (x) dx = 0.

ln

1 + tg3 x dx. 1 + 3 tg2 x

 1 + tg3 x 2 dx = 8 ln 2. 1 + 3 tg x 0 XII.74. Fie (G, ) un grup comutativ cu proprietatea ca exista n N astfel nct y G. Daca din xn = y n rezulta x = y , unde f , g sunt doua endomorfisme ale x, lui G, atunci ecua tia f (x) = g x1 are solu tie unica tia i numai daca daca s func h : G G, h (x) = f (xn ) g (xn )este injectiva . D. M. Ba sti tine tu-Giurgiu, Bucure 1 Solu tie. Sa presupunem c a ecua t ia f ( x ) = g x are solu t ie unic a (evident aceasta va fi x = e) si sa ara ta m ca h este injectiva . Succesiv avem: Cu substitu tia x = tg t rezulta ca ln h(x) = h(y ) f (xn ) g (xn ) = f (y n ) g (y n ) g (xn ) (g (y n )) = (f (xn )) g (xn ) g y n = f xn f (y n ) 1 1 g xn y n = f xn y n = f y n xn = f xn y n ,
1 1

Z 1 (1 + x)n + (1 x)n 1 ln (1 + x) ln dx = n dx = n ln 2. 2 n 2 1 + x 1 + x 1 + x 8 0 0 1 ln (1 + x) R dx = ln 2.) Pentru n = 3 avem (Presupunem cunoscut rezultatul 1 + x2 8 0 3 3 1 1 R R 2 1 + 3x2 (1 + x) + (1 x) 1 1 ln dx = 3 ln 2, sau ln dx = 3 ln 2, 2 3 2 3 1 + x 1 + x 8 1 + x 1 + x 8 0 0 adica Z 1 Z 1 1 + 3x2 1 ln 2 ln dx = 3 dx = 3 ln 2 ln 2 = ln 2. ln 2 2 3 2 1 + x 1 + x 8 1 + x 8 4 8 0 0 Z
1 / R4

f (y n )

de unde deducem ca xn y n = e xn = y n x = y , adica h este imjectiva . Reciproc, dac a h este injectiv a , s a presupunem c a exist a a G \ { e } astfel nct f (a) = g a1 . Dar h (an ) = f (an ) g (an ) = g (an ) g (an ) = g (an an ) = g (e) = e, prin urmare h (an = h (en ), ceea ce contrazice injectivitatea lui h. Urmeaza ca ) ecua tia f (x) = g x 1 are numai solu tia x = e. XII.75. Fie A Mn (C) de rang r s ti i S = {B Mn (C) | ABA = On }. Ara ta ca tiu vectorial n Mn (C) s i ca S este subspa dim S = n2 r2 . Adrian Reisner, Paris Solu tie. Faptul ca tiu vectorial n Mn (C) este o simpla S este subspa verificare. Ir 0 1 Matricea A fiind de rang r, exista P, Q GL ( C ) astfel nct P AQ = . n 0 0 1 1 1 1 Acum S ABA = On BP P B AQ = On P ABAQ = On P AQ Q I 0 Ir 0 r , si fiind = On , unde am notat Q1 BP = 0 0 0 0 Ir 0 Ir 0 matrice pa = tratice de ordin r, respectiv n r. nsa 0 0 0 0 Ir 0 0 0 , de unde = Or . Deducem ca B S Q1 BP = 0 0 0 0 0 0 , adica dim S = n2 r2 . 136

Solu tiile problemelor pentru prega tirea concursurilor din nr. 2 / 2006
A. Nivel gimnazial
G106. Fie m N \ {0, 1} s i k N, k m. Pentru fiecare x N, considera m propozi tiile: x > 1; x > 2; . . . ; x > m. Afla ti x N pentru care k din cele m propozi tii sunt adeva rate, iar celelalte m k sunt false. Maria Mihe t, Timi soara Solu tie. Pentru k = 0, toate propozi tiile sunt false. n particular, x > 1 este falsa si daca si x = 1 evident ca x {0, 1}. Pe de alta parte, pentru x = 0 toate cele m propozi tii sunt false, deci pentru k = 0 ra spunsul este x {0, 1}. Pentru 1 k m 1, cele k propozi tii adeva rate trebuie sa fie x > 1; x > 2; . . . ; x > k , iar cele false vor fi x > k + 1; . . . ; x > m. Avem a sadar x > k si x k + 1, deci x = k + 1. Cnd k = m, toate propozi tiile trebuie sa fie adeva rate. n particular, x > m va fi adeva rata , deci x {m + 1, m + 2, . . . }.

G107. Mul timea A N de cardinal n N are proprietatea ca , oricare ar fi patru elemente ale sale, putem alege doua ti valoarea maxima cu suma 22006 + 1. Afla a lui n. Dan Nedeianu, Dr. Tr. Severin Solu tia 1 (a autorului). Pentru m = 6, putem considera A = {1, 2, 3, 22006 2, 22006 1, 22006 }. Sa timi A cu m 7. presupunem prin absurd ca ar exista mul Conform principiului cutiei, exista time B A de cardinal 4 cu toate o submul elementele de aceea si paritate. Suma orica ror doua numere din B va fi para , deci diferita de 22006 + 1. Solu tia 2 (Marius Tiba, elev, Ia si). Pentru a demonstra ca nu putem avea m 7, putem proceda astfel: daca n 7 , exist a n A fie 4 elemente cel mult egale cu 22005 , fie 4 elemente cel pu tin egale cu 22005 + 1. Alegnd doua numere din cele patru, ob tinem o suma fie mai mare, fie mai mica dect 22006 + 1.

G108. Fie m, n N . Sa timea numerelor ntregi de modul cel se arate ca mul mult egal cu n poate fi parti tionata n m submul timi cu aceea si suma a elementelor, daca s i numai dac a n + 1 m . Marian Tetiva, Brlad Solu tie. Sa presupunem mai nti ca n+1 m. Sa nota m M = {x Z | |x| n} = {x Z | n x n} si Mk = {k, k } pentru k = 0, n. Clasele parti tiei pot fi atunci mul timile M0 , M1 , . . . , Mm2 , Mm1 Mm Mn ; este evident ca suma elementelor din fiecare astfel de mul time este aceea si si anume 0. Reciproc, sa tia M = A1 A2 Am unde suma presupunem ca avem parti elementelor din fiecare mul time Aj este aceea si, j = 1, m. Se ob tine fa ra dificultate ca si suma elementelor mul timii M este 0). aceasta suma trebuie sa fie 0 (deoarece Observa time a parti tiei, cu excep tia celei care-l con tine pe 0, m atunci ca fiecare mul are cel pu tin doua timii respective trebuie sa elemente. (Orice element nenul al mul fie adunat cu un element nenul pentru a da suma zero). Avem atunci ca 2n + 1 = m P card M = card Ak 2 (m 1) + 1, de unde deducem ca n + 1 m.
k=1

137

G109. La un concurs se dau s ase probleme evaluate cu 1, 2, 3, 4, 5, repectiv 6 puncte. Daca un elev nu rezolv a ste 1 punct; daca o problema , prime o rezolva , prime ste punctajul corespunza tor. Fiecare elev ob t ine m a car 11 puncte. S a se arate ca tin o treime dintre elevi. o problema a fost rezolvata de cel pu Gabriel Dospinescu, student, Paris Solu tie. Fie n numa rul elevilor; punctajul total este cel pu tin 11n. Fixa m o problema , de punctaj a , s i not a m cu A ( a ) mul t imea elevilor care rezolv a aceast a problema . Astfel, exact | A ( a ) | elevi primesc a puncte s i exact n | A ( a ) | primesc 1 punct, deci punctajul ob tinut la aceasta problema va fi (a 1) |A (a)| + n. Punctajul total va fi X [(a 1) |A (a)| + n] max |A (a)| (1 + 2 + 3 + 4 + 5) + 6n,
a a

deci max |A (a)| 15 + 6n 11n, de unde concluzia problemei. a ti ca G110. Fie mul timile A = {k + n | k Z, n N} s i B = (0, 1/10). Ara ta A B este infinita . Petru Asaftei, si Ia Solu tia 1. Considera m C = x R | x = m2 + 1 m, m N, m 10 . Evi1 1 1 < dent ca si, daca , prin C A x C , atunci 0 < x = 2 m 10 m +1+m urmare C A B . Sa timea a mai ara ta m ca mul . Daca presupunem C este infinit 2 2 s + 1 s = t + 1 t. Ob tinem contrariul, exista s = 6 t , s, t 10 astfel nct succesiv: p p p t s = t2 + 1 s2 + 1 s2 2st + t2 = t2 + s2 + 2 2 (t2 + 1) (s2 + 1) p (t2 + 1) (s2 + 1) = st + 1 t2 + 1 s2 + 1 = (st + 1)2 s2 + t2 2st = 0, Solu tia 2 (Marius Tiba, elev, Ia si). Pentru fiecare k ntreg negativ divizibil cu k 1 2 5, considera . Avem: m n = k ; ar fi suficient sa ara ta m ca 0<k+ n< 5 10 r r k k k k2 + k > 0 k2 > k k 2 > k 2 k < 0; 5 5 5 r 2 k k 1 (1 10k ) k2 + k < k2 < 100k 2 20k < 100k 2 20k + 1, 5 10 5 100 ambele rela tii la care am ajuns fiind evident adeva rate. prin urmare t = s si ajungem astfel la o contradic tie. Ra mne ca C este infinita , prin urmare A B este infinita .

G111. Fie 0 < a < b numere reale date y [a, b]. Daca i x, s = x + y , p = xy , s ab s2 + ab sa . se afle maximul expresiei E = p + p Vlad Emanuel, elev, Sibiu Solu tie. Cum x [a, b], avem ca (x a) (x b) 0 x2 (a + b) x + ab 0, deci (a + b) x x2 + ab. Scriem o inegalitate analoaga si nmul tind membru cu n y membru, ob tinem: (a + b)2 xy x2 + ab y 2 + ab (a + b)2 p p2 + ab s2 2p + a2 b2 138

G113. Fie segmentul [AB ] de mijloc O s i C2 de diametre i semicercurile C1 s [AB ], respectiv [AO] situate n acela si semiplan fa ta de AB . Perpendiculara n C (AO) pe AB intersecteaza i C2 n D. Daca C1 n E s AD C1 = {F }, sa se arate ca AE este tangenta cercului circumscris 4DEF . Alexandru Negrescu, elev, Boto sani \ ) + m(DF \ E Solu tie. Cum m(DCB B ) = 90 + 90 = 180 , rezulta ca punctele B , F , D, C sunt conciclice. F Scriind puterea punctului A fa ta de cercul determinat D de ele, ob tinem ca AC AB = AD AF . Pe de alta 2 parte, AC AB = AE din teorema catetei n 4AEB . Deducem ca AE 2 = AD AF , de unde concluzia. A CO B \) = 60 . Daca G114. Fie ABCD un paralelogram care nu este romb cu m(BAD M, N (AC ), P (BC ) s i Q (CD) sunt astfel nct [BM , [DN , [AP s i [AQ \, ADC \, BAC \s \, atunci M P este sunt bisectoarele unghiurilor ABC i respectiv DAC perpendiculara pe N Q . Andrei Nedelcu, Ia si Solu tie. Lua m R ( AD ) astfel nct [ CR C B P \, adica este bisectoarea unghiului ACD cea de a S N treia bisectoare interioara a triunghiului ACD. Deoarece triunghiurile ABC si ADC sunt conQ gruente si simetrice fa ta de centrul O al paralelM O ogramului ABCD, rezulta si ca [AP ] este paralel congruent cu [CR]. De asemenea, din congruen ta A D R si simetria triunghiurilor AM P si CN R rezulta ca P M este paralela cu RN . Prin urmare, daca vom ara ta ca N Q RN , atunci rezulta ca N Q M P . Punctul R este centrul cercului exnscris, tangent laturii [N D] \ n triunghiul CDN . Prin urmare, [N R este bisectoarea unghiului AN D. Analog, Q este centrul cercului exnscris, tangent laturii [N D] n triunghiul AN D; rezulta ca 139

Solu tie. Evident ca doua (a + b) c2 < (a + b) = a + b; scriind nca inegalita ti similare si sumnd, ob tinem concluzia. Nota tii, este indicata . O mai buna evaluare a membrului stng al inegalita de Titu Zvonaru: Daca a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, atunci q q q (a + b)2 c2 + (b + c)2 a2 + (c + a)2 b2 3 (a + b + c) .

ab s2 + ab a2 + b2 + 4ab E a2 + b2 + 4ab. p Pentru a se atinge egalitatea, trebuie ca x2 (a + b) x + ab = y 2 (a + b) y + ab = 0, fapt care se realizeaza pentru (x, y ) {(a, a) ; (a, b) ; (b, a) ; (b, b)}. Rezulta ca Emax = a2 + b2 + 4ab. G112. Daca a, b, c sunt lungimile laturilor triunghiului ABC , atunci q q q 2 2 2 2 2 (a + b) c + (b + c) a + (c + a) b2 < 2 (a + b + c) . Zdravko Starc, Vr sac, Serbia si Muntenegru q q p+
2 2

\ \ \ [N Q este bisectoarea unghiului CN D. Deoarece unghiurile AN D si CN D au vrful comun N si laturile [N A si [N C n prelungire, rezulta c a bisectoarele lor [ NQ si [N R sunt perpendiculare, ceea ce ncheie rezolvarea. G115. Fie pa tratul M N P Q nscris n pa tratul ABCD, M (AB ), N (AD), P (CD), Q (BC ) s i fie {E } = P N AB , {F } = P Q AB . Nota m cu S1 , S2 , S3 ariile pa tratului ABCD, pa tratului M N P Q, respectiv 4P EF . Sa se arate ca : p 1 1 1 b) S3 S1 ; c) = . a) S1 S2 = 4 SAEN SBF Q ; S3 S2 S1 Claudiu S tefan Popa, Ia si Solu tie. a) Din congruen ta triunghiurilor D P C AM N , BQM , CP Q si DN P (I.U.) rezulta ca AN = Q BM = CQ = DP si AM = BQ = CP = DM . Nota m cu S aria 4AM N ; evident ca 4S = S1 S2 . N Apoi, din asema 4DP N si na rile evidente 4AEN 2 SAEN AN EA M B F 4CP Q 4BF Q, ob tinem ca = = S DN 2 CQ S = , deci S 2 = SAEN SBF Q . Concluzia de la a) este imediata . BQ SBF Q S CQ AN = ; atunci SAEN = k 2 S , SBF Q = 2 , prin urmare b) Fie k = ND BQ k 2 S 1 2 . S3 = S2 + 2S + SAEN + SBF Q = S2 + 2S + k S + 2 = S2 + S k + k k 1 Cum k + 2, rezulta S3 S1 . ca S3 S2 + 4S , adica k c) Cum S3 = SP EM + SP F M , avem succesiv: 1 P M P E sin 45 P M P F sin 45 2P E P F PE PF = + PM = ; 2 2 2 PE + PF 2 PM P E2 P F 2 = BQ2 + BM 2 = M Q2 = 2 2 (P E + P F ) 2 EF 2 + 2P E P F 1 EF 2 1 = = + 2 2 2 2 2 2 BQ + BM PE PF AM + BM PE PF PE PF 2 1 1 1 + = AD S3 (AM + M B )2 2AM M B 1 1 1 1 1 1 1 1 1 = + = = . 2 AM AN AD S S S 4 S S S S S 3 3 1 1 3 2 1 AB 2 4 2

B. Nivel liceal
L106. Fie I centrul cercului nscris n 4ABC . Dreptele AI , BI s i CI intersecteaza i ABI n A0 , a doua oara cercurile circumscrise triunghiului BCI , CAI s B 0 , respectiv C 0 . Daca nota m cu |XY Z | perimetrul 4XY Z , sa se demonstreze ca 140

CA AB BC + + = 1. 0 0 |BCA | |CAB | |ABC 0 | Titu Zvonaru, Coma sti ne Solu tie. Nota m cu R raza cercului circumscris 4ABC . Patrulaterul BA0 CI este b ). Aplicnd teorema sinusurilor [ ) = 1 m(B inscriptibil, deci m(\ CA0 I ) = m(IBC 2 n 4AA0 C si n 4ABC , avem: B B A 4R sin cos AC 2R sin B B A0 C 2 2 = = = = 4R cos , A B B B 2 sin sin sin sin 2 2 2 2 I A B deci A0 C = 4R sin cos . Atunci: B C 2 2 A B A C |BCA0 | = 4R sin cos + 4R sin cos + a = 2 2 2 2 A B C A cos + cos + cos = 4R sin 2 2 2 2 A A A A 4R sin cos cos BC 2 2 2 . = = A B C A A B C |BCA0 | cos + cos + cos 4R sin cos + cos + cos 2 2 2 2 2 2 2 Egalnd analog celelalte doua tine cerin ta problemei. rapoarte din concluzie, se ob Observa tie. 1) Daca titunghic si n locul punctului I consid 4ABC este ascu era tia ra si constituie o parte a problemei 3103 din m punctul O, rela mne valabila Crux Mathematicorum 1/2006. 2) Rela tia este adeva si pentru ortocentrul H n cazul triunghiului ascu tirata tunghic. Nota si maniera . n aceea a rezolvat problema Vlad Emanuel, elev, Sibiu. L107. Fie M , N doua tele puncte situate n interiorul 4ABC , avnd distan 5 pna , 5 , . Dac a raza cercului la laturile AB , BC , CA egale cu 3, 2, 7, respectiv 9 2 2 circumscris 4ABC este R = 8, sa se calculeze M N . Vlad Emanuel, elev, Sibiu Solu tie. Fie A0 , B 0 , C 0 tisi A00 , B 00 , C 00 proiec A ile punctelor M , respectiv N pe laturile AB , BC , CA. Considera m punctul I [M N ] astMI C fel = 2 si fie M Q k BC , Q N A00 , B IN N B 0 0 I = PrBC I , {P } = II M Q. Avem ca NQ = IP MI 2 I 00 0 si NA MA = 5 2 = 3 = = , C NQ MN 3 deci IP = 2, apoi II 0 = 2 + 2 = 4. Daca M P Q I 00 = PrAC I , I 000 = PrAB I , analog se arata ca 00 000 II = II = 4, prin urmare I este centrul cerB A I A C cului nscris n 4ABC , iar r = 4. Rezulta ca n inegalitatea lui Euler R 2r se atinge egalitatea si astfel 4ABC este echilateral. 141

Nota m x = A0 B , y = C 0 B . Din teorema lui Pitagora, BM 2 = BC 02 + C 0 M 2 = BA02 + A0 M 2 . Apoi, cu teorema cosinusului, A0 C 02 = M C 02 + M A02 2M C 0 M A0 cos 120 = BC 02 + BA02 2BC 0 BA0 cos 60 . Ob tinem x2 +4 = y 2 +9, astfel sistemul 8 7 3 3 tie admisibila ,y= . x2 + y 2 xy = 19, cu unica solu x= 3 3 0 Latura 4ABC echilateral este l = 8 3. Cum lui BC , vom avea I este mijlocul 0 0 8 MI 4 A 3 3 I = . S tim ca = 2, deci ca 0 00 = BI 0 = 4 3, de unde A0 I 0 = 4 3 3 3 IA IN 0 00 0 00 A A = 2 3. Din trapezul dreptunghic M A A N ga sim M N = 21. Nota tele pna (Mihai Haivas). Daca M, N Int ABC au distan la laturile triunghiului egale cu a, b, c, respectiv a0 , b0 , c0 , iar raza cercului circumscris 4ABC 2 (ab0 a0 b) , atunci condi tia este R = a b a0 + b0 (ab0 a0 b) (b c b0 + c0 ) = (bc0 b0 c) (a b a0 + b0 )

este suficienta tii pentru ca triunghiul sa fie echilateral. n cazul nostru, cele doua rela sunt verificate. L108. Sa se arate ca n orice 4ABC are loc inegalitatea 3 3 3A (sin A + sin B + sin C ) 4 3 sin2 . 2 12 Marian Tetiva, Brlad Solu tia 1 (Vlad Emanuel, elev, Sibiu). Deoarece BC A A cos 2 cos , sin B + sin C = 2 sin 2 2 2 2

Solu tia 2 (a autorului). Mai general, vom demonstra ca oricare ar fi x, y, z (0, ), are loc inegalitatea x + y 2z x+y+z sin x + sin y + sin z 8 x+y+z sin sin sin2 . (1) 3 3 3 3 12 142

A cu egalitate cnd B = C = , ra mne sa demonstra m ca 2 2 3A 3 3 A sin A 2 cos 2 3 1 cos 2 2 6 3 3 A A A A A 2 sin cos 2 cos 2 3 2 3 cos cos + sin sin . 2 2 2 2 6 2 6 2 A A Nota m x = cos (0, 1), 1 x2 = sin ; avem de ara tat ca 2 2 ! p p 3 3 3 p 1 x2 . 3x 3 1 x2 x 2 x 2x 1 x2 2x 2 2 2 3 3 2 Daca ra ra x > x < mne ca 1 2 1 x , evident, iar daca mne 1 2 2 si evident. Egalitatea se atinge n cazul triunghiului echilateral. 2 1 x2 , iara

Pleca m de la egalitatea imediata x + y sin x + sin y x+y xy sin = 2 sin sin2 , (2) 2 2 2 4 pe care o rescriem sub formele z + t sin z + sin t z+t zt sin = 2 sin sin2 , (3) 2 2 2 4 x+y z+t x+yzt x + y + z + t sin 2 + sin 2 x+y+z+t sin = 2 sin sin2 . 4 2 4 8 (4) Din rela tiile (2), (3) si (4) deducem ca x + y + z + t sin x + sin y + sin z + sin t x+y xy = sin sin2 + 4 4 2 4 x+y+z+t zt x+yzt z+t sin2 + 2 sin sin2 . + sin 2 4 4 8 Pentru x, y, z, t (0, ), primii doi termeni din membrul drept sunt nenegativi (egali cu 0 cnd x = y , z = t), deci are loc inegalitatea sin sin x+yzt x + y + z + t sin x + sin y + sin z + sin t x+y+z+t 2 sin sin2 . 4 4 4 8 x+y+z , ob tinem exact rela tia (1). Egalitatea se atinge pentru nlocuind aici t = 3 x+y+z x = y, z = , deci cnd x = y = z . 3 Cerin ta problemei se ob tine din (1) pentru x + y + z = . Egalitatea se atinge n cazul triunghiului echilateral.

L109. Se dau numerele reale pozitive subunitare a1 , a2 , . . . , a2n2 n , n N \{0, 1}. Sa se demonstreze inegalitatea (sumarea se face prin permuta ri circulare) 2n1 X 2n 1 a1 < . n1 2n1 2n1 2 n+1 a2 + a + . . . + a + 2 n + 1 2 3 2n2 n
n+1 , atunci Solu tie. Cum 1 > a2 1 X n+1 a2 2

Ioan S erdean, Ora stie

n+1 a2 3

<

n+1 a2 2

n1 a2 1 2n+1 n+1 2n+1 + a3 + + a2 2n2 n + 2n + a1 n1 n1 n1 + a2 + + a2 a2 1 2 2n2 n . n+1 n+1 n+1 a2 + a2 + + a2 1 2 2n2 n + 2n

n1 a2 1 < n+1 + + a2 2n2 n + 2n + 1

= (1)

Pe de alta parte, din inegalitatea mediilor M G M A, avem ca q 2n+1 n+1 n+1 2n1 n1 (2n 1) a2 + 1 + 1 (2n + 1) 1 1 = (2n + 1) a2 a2 1 1 1 143

 ti analoage pentru a2 , a3 , . . . , a2n2 n . Prin adunarea si nca 2n2 n 1 inegalita acestora membru cu membru, ob tinem ca 2 2n+1 2n+1 n+1 (2n 1) a1 + a2 + + a2 2 2n n + 2 2n n n1 n1 n1 (2n + 1) a2 + a2 + + a2 1 2 2n2 n
n+1 n+1 n+1 a2 + a2 + + a2 1 2 2n2 n + 2n n1 n1 n1 a2 + a2 + + a2 1 2 2n2 n

2n 1 . 2n + 1

(2)

Din (1) si (2) rezulta inegalitatea dorita , care este stricta ntruct (1) este stricta . L110. Fie a, b, c (0, ) s ti inegalitatea i n, k N. Demonstra bn+k cn+k 4n(a b)2 an+k k k k + + a + b + c + . bn cn an k (a2k + b2k + c2k )

(n lega tura cu o problema propusa la OBM 2005). Titu Zvonaru, Coma sti si Bogdan Ioni ta sti ne , Bucure Solu tie. Considera m polinomul P (t) = ktn+k (n + k) tk + n, t > 0. Folosind schema lui Horner, ob tinem ca 2 n+k2 + + 2nt + n n (t 1)2 . P (t) = (t 1) kt a tinem n inegalitatea P (t) n (t 1)2 facem t = ; ob b an+k ak n (a b)2 an+k n (a b)2 k k k n+k (n + k ) k n + k ( n + k ) a nb + . b b b2 bn b2k b c Scriem nca tii analoage pentru t = si t = si le suma doua rela m: c a ! n+k 2 2 2 k a bn+k cn+k ( b c ) ( c a ) ( a b ) + n + n + 2k + . k a + bk + ck +n k bn c a b2k c a2k nsa , din inegalitatea Cauchy-Schwarz, avem ca
2 2 2

(b c) (c a) (a b + c b + a c) 4 (a b) (a b) + 2k + = 2k , b2k c a2k a2k + b2k + c2k a + b2k + c2k de unde concluzia problemei. L111. Se dau m numere naturale distincte din mul timea {1, 2, . . . , n}. Sa se arate ca putem alege cteva dintre ele, cu suma S , astfel nct m(m + 1) 0S n + 2n m. 2 Adrian Zahariuc, elev, Baca u Solu tie. Fie a1 < a2 < < am cele m numere date. Nota m cu j indicele m (m + 1) minim pentru care a1 + a2 + + aj si cu i indicele maxim pentru 2 m (m + 1) care ai + ai+1 + + aj . Pentru S = ai + ai+1 + + aj este atunci 2 m (m + 1) ndeplinita tia 0 S . condi 2 144

m (m + 1) , deci 2 m (m + 1) S ai + 1. (1) 2 Din minimalitatea lui j , deducem ca m (m + 1) ai + ai+1 + + aj aj > a1 + a2 + + ai1 . a1 + a2 + + aj 1 < 2 nsa ak k , k N , deci i (i 1) n 1 a1 + a2 + + ai1 1 + 2 + + (i 1) = i 2n + 1. 2 Apoi, ak n m + k , k {1, 2, . . . , m}; n particular ai n m + i n m + 2n + 1. (2) m (m + 1) Din rela tiile (1) si (2) ob tinem ca + n m + 2n, ceea ce ncheie S 2 rezolvarea. L112. Pentru n N, nota m cu a(n) numa rul modurilor n care n se poate scrie ca suma i cu b(n) numa a unui numa r par de puteri ale lui 2 s rul modurilor n care n se poate scrie ca suma a unui numa r impar de puteri ale lui 2. Sa se arate ca a(n) = b(n), n 2. Adrian Zahariuc, elev, Baca u Solu tia 1. Fie N mul timea tuturor sirurilor de numere naturale care au un numa r finit de termeni nenuli. Pentru fiecare n N, definim Mn = {(a0 , a1 , . . . ) N | n = a0 + 2a1 + 4a2 + } . Din maximalitatea lui i, avem S ai Atunci se observa ca a(n) = |Mn (A)| , b(n) = |Mn (B )| , unde Mn (A) = {(a0 , a1 , . . . ) Mn | a0 + a1 + = par} ; unde Mn (B ) = {(a0 , a1 , . . . ) Mn | a0 + a1 + = impar} .

Evident ca

a (2n + 1) = a (2n) si b (2n + 1) = b (2n) . (1) Sa evalua m a (2n). Este clar ca a0 este tot timpul par. Cardinalul lui Mn (A) cu a0 = 2k , k {0, 1, 2, . . . , n}, este b (n k ). Atunci Analog se arata ca a (2n) = b (n) + b (n 1) + + b (0) a (2n) = a (2n 2) + b (n) . (2)

b (2n) = b (2n 2) + a (n) . (3) Folosind rela tiile (1), (2) si (3), se arata tie ca prin induc a (n) = b (n), n 2. Nota . Asema na tor a rezolvat problema Vlad Emanuel, elev, Sibiu. Solu tia 2 (a autorului). Vom folosi func tii generatoare. Fie 1 f (x) = 1 x + x2 x3 + = . 1+x Atunci, din defini tia numerelor a (n) si b (n) data tie, n prima solu X 1 1 1 (a (n) b (n)) xn = f (x) f x2 f x4 = = 1 x, 2 1 + x 1 + x 1 + x4 n=0 145

de unde a (n) b (n) = 0, n 2, ceea ce trebuia demonstrat. L113. Determina ti numerele reale a, b pentru care mul timea A = {an + bn | n N } este finita . Gheorghe Iurea, Ia si Solu tia 1 (a autorului). Nota m Sn = an + bn , n N . Deoarece A este finita , ea este ma rginita : exista m = min A, M = max A, deci m Sn M , n N . Pentru |a| > 1, avem ca n M 1 S2n = a2n + b2n a2n = 1 + a2 1 1 + n a2 1 > M, n > 2 . a 1 Din contradic tia ob tinuta rezulta ca |a| 1. La fel se arata ca |b| 1. 2n+2 2n 2n+2 < a b2n , deci S2n+2 < Daca | a | < 1 , a = 6 0 s i | b | 1 , atunci a s i b S2n , n N . Rezulta astfel c a mul t imea A este infinit a , fals. Analog se ob tine contradic tie daca | b | < 1 , b = 6 0 . Deducem c a a, b { 1 , 0 , 1 } s i pentru aceste valori se verifica imediat ca A este finita . Solu tia 2 (Vlad Emanuel, elev, Sibiu). Daca timi nite cu A, B sunt mul |A| = m, |B | = n, atunci AB = {x y | x A, y B } si AB = {xy | x A, y B } sunt tot nite, avnd cel mult Fie xn = an + bn ; cum A este finit , 2 mn elemente. a 2 mul timile {x2n | n N } si xn |n n N sunt nite. x | n N Atunci x = 2 n n o {2an bn g | n N } este finita , apoi (an bn ) | n N este finita , deci {an bn | n N } (an + bn ) + (an bn ) este finita , deducem ca , . Cum an = {an | n N } este finita 2 de unde se deduce imediat ca tinem ca si a {1, 0, 1}. Analog ob b {1, 0, 1} pentru aceste valori se verica imediat ca A este finita . L114. Considera i doua m o parabola s drepte secante parabolei, paralele ntre ele, dar neparalele cu axa de simetrie a parabolei. Folosind doar rigla negradata , sa se construiasca tangenta la parabola care este paralela cu dreptele date. Titu Zvonaru, Coma sti ne Solu tie. Fie P : y 2 = 2px parabola data si d0 cele doua , iar d drepte. Fie 2 2 P (x1 , y1 ), Q (x2 , y2 ) intersec tiile lui d cu P , cu y1 = 2px1 , y2 = 2px2 , iar M (a, b) punctul ca utat n care tangenta la parabola este paralela cu dreapta P Q. Tangenta p n M are ecua tia by = px + pa si panta , iar dreapta P Q are panta b 2p (y1 y2 ) 2p (y1 y2 ) 2p y1 y2 = = = . 2 y2 x1 x2 2px1 2px2 y1 y + y2 1 2 y1 + y2 Din egalitatea pantelor ob tinem ca , deci M are aceea si ordonata b = cu 2 mijlocul segmentului [P Q]. Folosind teorema lui Ceva, se arata ca putem construi mijlocul unui segment daca avem data o dreapta paralela cu el, apoi putem construi o noua paralela la segment printr-un punct dat, ambele construc tii efectundu-se doar cu sigla negradata (vezi, de exemplu, A.Tth - No tiuni de teoria construc tiilor geometrice, E.D.P., 1963). Cu segmentul [P Q] si dreapta d0 , construim mijlocul M al lui [P Q]. Daca d0 0 0 0 0 0 0 taie parabola n P si Q , construim mijlocul M al lui [P Q ]. Dreapta M M taie parabola n punctul T (ea fiind paralela si acum cu axa de simetrie a parabolei) paralela prin T la d este tangenta dorita . 146
2

Nota tie corecta . Solu s-a primit de la Vlad Emanuel, elev, Sibiu. L115. Determina ti P R[X ], grad P 2, astfel nct func tia f : R R, f (x) = p({x}) + {p(x)} sa tia polinomiala sata fie periodica (unde p este func ata lui P , iar {} desemneaza tionara partea frac ). Paul Georgescu si Gabriel Popa, Ia si Solu tie. Vom ara tile din enun t. Preta ca nu exista polinoame P cu proprieta supunem contrariul si fie T R tile posibile a lui f . Cum discontinuita + o perioada ale lui f sunt numere ntregi si solu tiile ecua tiei p (x) = n, n Z, rezulta ca f are n [0, T ] un numa tia f va avea r finit de puncte de discontinuitate fie acesta N . Func acela si numa r de puncte de discontinuitate n orice interval [kT, (k + 1) T ], k Z. Fie n = grad P ; atunci g : R R, g (k) = p ((k + 1) T ) p (kT ) este func tie polinomiala de grad n 1 n k , deci lim g (k ) = . Pentru fixarea ideilor, sa Cum p ((k + 1) T ) p (kT ) N + [T ] + 2, ntre p (kT ) si p ((k + 1) T ) se vor afla minim N + [T ] + 2 valori ntregi, iar din continuitatea func tiei polinomiale p pe R rezulta ca p ia toate aceste valori pe [kT, (k + 1) T ]. n intervalul [kT, (k + 1) T ] se afla cel mult [T ] + 1 numere ntregi, posibile puncte de discontinuitate pentru p ({x}) si cum p ({x}) este continua tin N + 1 pe restul intervalului, rezulta ca f are cel pu puncte de discontinuitate pe [kT, (k + 1) T ], contradic tie. presupunem ca lim g (k) = +. Exista atunci k Z pentru care g (k) N +[T ]+2.
k k

IMPORTANT
n scopul unei lega tia revistei, pot fi utilizate urma turi rapide cu redac toarele adrese e-mail: tbirsan@math.tuiasi.ro sau t_birsan@yahoo.com si profgpopa@yahoo.co.uk . Pe aceasta cale colaboratorii pot purta cu redac tia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc. Sugera m colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare sa si sa si re tina le numeroteze - o copie xerox a lor pentru a putea purta cu u surin ta tie prin e-mail asupra accepta o discu rii/neaccepta rii acestora de ca tia revistei. tre redac La problemele de tip L se primesc solu tii de la orice iubitor de matematici elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre solu tiile acestor probleme - ce sunt publicate n revista dup a un an - va fi urmata de numele tuturor celor care au rezolvat-o. Adresa ta m cu insisten ruga mintea ca materialele trimise revistei sa si altor publica tii. nu fie (sa nu fi fost) trimise Ruga tiei nm ca materialele tehnoredactate sa fie trimise pe adresa redac AT X). so tite de sierele lor (de preferin ta n L E 147