1.Staza renala Cauze insuf. card. globala sau insuf. ventriculara dr. compresiuni ale v.

v. renale prin tumori, anevrisme de aorta, etc. M: rinichi mare pestrit , in volum si greutate, suprafata e!terna neteda, capsula destinsa, "decapsulare usoara# transparenta, parenchim rosu$vinetiu cu mici picheteuri violacee inchis, brun, consistenta elastica, friabilitate usor crescuta. %e suprafata de sectiune, $ corticala este palid$violacee,glomerulii cu staza au aspect pestrit, venele sunt dilatate si au aspect de dungi fine rosii$ negricioase& $ medulara este cianotic$violacee, mai intens decat corticala 'fectarea este bilaterala. m: $ capilarele glom. peritubulare dilatate, cu lumenul ocupat de hematii conglomerate& $ in spatiul glom. si tubular se gasesc hematii e!travazate& $ epiteliile tubulare prezinta lez. distrofice prin hipo!ie (.S)'*' %+,M-.'/' %,'M'.+, 01 S)'*' Staza acuta M: $ crestere in greutate si volum, culoare cianotica, la palpare crepitatii absente $ la sectiune se scurge sange venos si lichid de edem spumos"docimazie2# m: $ capilare si venule f. mult dilatate, pline cu hematii alipite $ alveolele pline cu serozitate in care plutesc cel. alveolare descuamate 2 hematii Staza cronica 3 induratie bruna 4n stenoza mitrala M: $ crestere in greutate si volum,culoare cianotic$bruna, consistenta crescuta "fibroza# $ la sect. se scurge sange venos si f. putin lichid de edem $ pulmonul e mai dens,mai putin poros, cu zone hipoaerate.

m:

$ capilare si vene dilatate, pline cu hematii alipite $ septuri alveolare si interlobare ingrosate "scleroza difuza si dep de hemosiderina# $ alveolele au lumenul ingustat, contin resturi de hematii, lichid de edem"transsudat# 2 macrofage alveolare 3 celule cardiace 3 cel. mari, cu unul5m.multi nuclei, citopl. abundenta galbui$cafenie ce contine granule de hemosiderina din 6b hematiilor e!travazate "sputa ruginie a cardiacilor 7.S)'*' 61%')4C' Staza acuta 4nstalata brutal, apare in soc, into!icatii,tromboze in venele hepatice5suprahepatice %resiunea sangelui creste brusc in vena centrolobulara necroza hepatocitelor din 8urul venei centrolobulare Staza cronica $ decompens cord dr sau afect ale 9C4 M: $ crestere in volum si greutate, $ culoarea cianotica, rosu inchis $ vinetiu $ capsula :lisson este destinsa, suprafata e!terna neteda, $ la sectiune se scurge o mare cantitate de sange venos, iar ficatul se micsoreaza vizibil $ pe suprafata de sectiune desenul lobular este accentuat M ,eziunea evolueaza in ; etape: 4. 44.2444. 49. Staza incipienta desen lobular accentuat cu zone punctiforme vinetii$negricioase alternand cu zone brune Staza prelungita si intensa mult e!tinsa in lobulii hepatici 3 aspect de nuca muscada 5 ficat pestrit Ciroza cardiaca "scleroza cardiaca#

<n cocard= zon= cianotic= de staza zon= galben= "distrofie gras= mediolobular= zona sensibila .oel# zon= brun$ro>cat= periportal= "cvasi$normal# intervertit <n care se disting ( zone: zona cianotic= pericentrolobular= >i zona brun= periportal=

 in faza tardiv=, fibroza ce <nlocuie>te parenchimul pericentrolobular poate duce la ciroz= cardiac= nu este obligatorie ;.)/-M?+, )romboza $proces de coagulare a sg intr$un sist cardiovasc. inchis in timpul vietii %')-:1.41: )riada 9ircho@ 3 lez.endot. 2 modif al flu!ului sg 2 alterari ale fact de coag. Cheag postmortem$rosu$violaceu, lucios, translucid, slaninos, neaderent )romb$aderent, mat, neregulat, ferm C,'S4A4C'/1' )/-M?4,-/ 0.p.d.v. al constitutiei: trombi albi dimens. reduse,greu vizibili macroscopic, ca o masa sticloasa, hematii in centru 2 leucocite la periferie "fen. de marginatie leucocitara# se gasesc pe placile de aterom& trombi rosii se gasesc oriunde in sg. care stagneaza, in general in vene& intotdeauna recenti si mari, asem cu cheagul care apare prin coagularea in afara organismului "posthemoragic# sunt incon8urati de hematii& trombi mi!ti cei mai freventi& prezinta 7 parti: cap 2 corp 2 coada 4n raport cu localizarea: arteriali de obicei ocluzivi in arterele coronare, cerebrale, femurale dar pot fi si parietali in artera aorta, iliaca si carotida& de obicei micsti5albi si aproape intotdeauna pe placi de aterom cardiaci mai frecv. in 'S in SM si boala miocardiaca, initial fiind parietali& la sect., central, se gaseste un lichid verzui 3 ramolire puriforma aseptica& in endocardite valvulare apar pe marginea libera a valvei cu vicii depuneri trombotice de unde pleaca fragm. emboli in marea circulatie in endocardite reumatismale pe marginea libera se dep. mase de fibrina cu aspect de veruca&

venosi intotdeauna ocluzivi, rosii, apar frecv. in vv. micului bazin periprostatic la barbati si ale tract genital la femei, precum si in vv. prof. ale mb. inf& trombii din vv. mari sunt frecv. surse de embolii pulm. "poplitee, femurala, iliaca# 4n functie de suprafata ocupata in vas trombii parietali ocupa doar o parte a lumenului vascular& trombi obliteranti astupa vasul in totalitate& 0upa vechime: trombi recenti cvasiomogeni, zona aderenta la peretele vascular este albicioasa, pestrita& trombi vechi aderenti pe o intindere mai mare la peretele vascular5cardiac sunt micsti5organizati con8unctiv 0upa continutul septic: trombi aseptici tromboze neinfectioase& trombi septici de pe vegetatiile din endocardita bact. streptococica& contin germeni5 fungi 19-,+)4' )/-M?4,-/: 0isparitia prin actiunea fibrinolitica eficienta fibrinolizei dep. de marimea trombului -rganizarea trombului trombii parietali mari sufera o retractie 3 sinereza spatii in masa tromb& din cel subintim, mioepit3recanalizare si transf fibropara3organizare -cluzia vaselor se face in functie de obstructia totala5partiala a vasului, felul vasului "artera5vena#, tipul de circulatie "terminala5colaterala# 'paritia de embolii tromboza venoasa e cea mai importanta sursa de embolii C'/'C)1/1,1 M-/A-,-:4C1 ',1 )/-M?+,+4: M: aderent, uscat, sfaramicios, cu suprafata rugoasa& prezinta 7 parti: cap, corp si coada $capul 3 port cea mai veche, situat la locul de implantare,albicios $corpul 3 stratificat, format din zone albe si rosii alternante "linii *ahn# $coada 3 cheag rosu "retea de fibrina continand toate elem. fig. ale sg.#

 )rebuie deosebit de cheagul postmortem 3 neaderent, umed, consistenta slaninoasa, rosu 5 alb$galbui B.4.A'/C) /1.', /eprezint= necroza ischemic= a parenchimului renal provocat= de obstrucCia unui vas arterial. /inichii reprezint= locul de elecCie pentru producerea unui infarct, <n cazul unei embolii sistemice "deoarece un sfert din debitul cardiac trece prin rinichi D#. Sursa ma8or= a embolilor este tromboza mural= <n atriul >i ventriculul stEng, ca rezultat al infarctului miocardic. 'lte cauze: tromboza <n ateroscleroza avansat= a arterei renale >i vasculita acut= din poliarterita nodoas= %e secCiune, clasic, apar zone triunghiulare alb$g=lbui cu baza spre cortical= >i vErful spre medular=, care sufer= in timp un proces de cicatrizare fibroas=. Microscopic glomerulii renali si tubii contorti pro!imali si distali sunt necrozati. +neori apare durere >i astenie, localizate la nivelul unghiurilor costo$ vertebrale asociate cu hematuria. )runchi de con cu baza la perif org si vf spre hil, Culoare palida, galbuie ?aza infarctului bombeaza pe la supraf org. 'spect in geam mat, nc. au disparut, contur cel estompat, siluete de glomeruli si tubi ,a perif z de infarct$%M. si macrofage 6iperemie si hemoragie F.4.A'C) M4-C'/04C 3 necroza ischem a m. cardiac 1volutie: $ dupa B$Fh necroza de coagulare "fibre miocardice de aspect valurit# $ dupa (;h hiperemie, infiltrat leucocitar neutrofil si lez de necrobioza $ ziua B$F %M. urile sunt inlocuite de macrofage care fagociteaza material necrobiotic $ ziua G$H proliferare de vase si fibre c8

$ dupa 1; zile lizereu rosu de tes de granulatie care va rezorbi tesutul necrozat in I ;sapt $ dupa F$H sapt cicatrice alba, sidefie, ferma, asem tes tendinos G.4.A'C) %+,M-.'/ Se prod prin embolii cu pct de plecare in micul bazin )1% 4n primele 1($(;h clinic: durere toracica, dispnee, hemoptizii cu cheaguri de sg M: forma de piramida, cu baza spre pleura si vf spre hilul pulmon initial bombeaza pe supraf pleurei, apoi deprima culoare rosie$negricioasa, consistenta crescuta& la sectiune compact, neaerat, cu putina serozitate m: necr hemorag, zone de hematii ce distrug sept. interalveolare, invadeaza alveolele, iar la periferie 3J %M. 2 edem alveolar 0upa ($7 zile hematiile sunt inlocuite de macrofage si incepe organizarea 0upa ($7 sapt aspect de infarct rosu pulmonar vechi M: pulmonul e deprimat, brun "dep de hemosiderina#, consistenta crescuta sau scleroza pigmentata feruginoasa H.04S)/-A41 :/'.+,-$9'C+-,'/' Macroscopic, rinichiul este crescut de volum, se decapsuleaz= u>or, culoare albicioasa, aspect de carne oparita. Microscopic, celulele epiteliale ale tubilor renali se tumefiaz= "intumescenC= tulbure#. Citoplasma celulelor din tubii renali contorCi >i colectori prezint= granule si 5 sau vacuole. ,eziuni la nivelul nucleilor K.04S)/-A41 6'4,4.' Substanta omogena, sticloasa,translucida, anhista. Macroscopic: aspect sticlos, albicios, dur, bine delimitat Microscopic, ovarul conCine formaCiuni ondulante, cerebriforme, cu contur policiclic, omogen, eozinofile, alungite, conCinEnd rare fibrocite. Mai pot apare vase cu perete <ngro>at prin depuneri de hialin. 1L.04S)/-A41 'M4,-40' 0egenerescenta protidica

 /oMitausMN$prima data lez macro& 9ircho@ a identif histologic si histochimic depoz de amiloid prin colorare cu iod: brun$aca8u, asemanatoare amidonului. Col metacromatica "ro>u violaceu# cu violet de metil >i ortocromatic cu ro>u de Congo. Macro: rinichi palizi$cenusii, consistenta crescuta asem cauciucului vulcanizat, duri, suprafaCa usor ondulat= "rinichiul mare slaninos# sau poate fi retractat datorit= stenozelor vasculare prin depunerea amiloidului <n pereCii vasculari 11.S)'*' ?4,4'/' A4C') Staza biliar= <n ficat este o distrofie pigmentar= cu acumularea intrahepatic= de pigment biliar, consecutiv= obstrucCiei c=ilor biliare "prin litiaz= biliar=, hepatic=, paraziCi, inflamaCii# sau prin compresie e!tern= "ciroz= biliar=, cancer de cap de pancreas#. Colestaza <n c=ile biliare determin= destinderea acestora, ruperea 8oncCiunilor intercelulare >i acumularea de pigment <n hepatocite. Macroscopic, ficatul este m=rit de volum, capsula este destinsa >i este colorat= brun$verzui "datorit= depunerilor biliare#. Microscopic, arhitectura lobular= este p=strat=, <n spaCiul port canaliculele biliare conCin bil= de culoare brun$verzui, denumit= impropriu trombi biliari, iar hepatocitele conCin granule brun$ verzui <n citoplasm=. 1(.S)1')-*' 61%')4C' Steatoza hepatic= reprezint= acumularea de lipide "trigliceride# <n hepatocite. Malnutritie, diabet, obezitate, stari to!ico$septice, sarcina 0epunerea se face diferenCiat pe regiuni : steatoza centrolobular=, datorat= alcoolului steatoza periportal=, <n carenCe proteice steatoza intermediar=, <n staza cronic= Macroscopic: ficatul este m=rit de volum, consistenC= sc=zut= >i un aspect g=lbui pe suprafaCa de secCiune "ficatul de gEsc=#. Microscopic, lipidele pot fi evidenCiate pe preparate la gheata, secCionate la criotom, cu coloratii histochimice: Sudan 444 "portocaliu# sau Scharlach "ro>u#.

 %reparatele la parafin= prezint= hepatocite vacuolizate "picatur= lipidica#, cu nucleu periferic "inel cu pecete# %rezenCa vacuolei lipidice cu p=strarea nucleului indic= caracterul ei reversibil, <n timp ce dispariCia nucleului este semn de ireversibilitate. 17.?-',' .41M'..$%4CO )ezaurismoza ?oala autozomal recesiva 0eficienta de clivare a sfingomielinei, prin absenta sfingomielinazei si acumulare de sfingomielina si colesterol in cel reticuloendoteliale in ma8 tes si org )ip ' GB$HLP din cazuri 4nfantila, severa 'tingere neurologica si acumulare viscerala marcata de sfingomielina 0eces in primii 7 ani )ip ? organomegalie fara atingere S.C )ip C asemanator tip ', apare dupa 1L ani 6epatosplenomegalie -rgane palide , crescute in dimensiuni Creier scazut in greutate, devine mai ferm /etard mintal

Microscopic se constat= prezenCa unor macrofage mari, cu diametru de I BL Qm, cu un nucleu situat central, cu citoplasm= spumoas=, numite celule .iemann$%icM Col pt lipide pozitive 1;.M','04' :'+C61/ ?oala autozomal recesiva 0eficit de glucocerebrozibaza cu acumulare de glucocerebrozide in sist macrofagic si in S.C )ip 4 HLP din cazuri, forma noncerebrala, depozite hepatice, splenice si scheletice la adult, longevit scurta )ip 44 infantila, cerebrala )ip 444 tip intermediar, la tineri, asem tip 4, deces in decada 444 de viata Morfologic apar: splenomegalie gigant= "I 1LMg#, hepatomegalie, adenopatii datorit= acumul=rii de celule :aucher "histiocite de I BL$

1LL Qm, cu citoplasm= fibrilar=, cu aspect de hErtie creponat=, datorit= supra<nc=rc=rii lizozomale cu cerebrozide#. 1B.M1.4.:4)' %+/+,1.)' M4C/-SC-%4C 4nitial: e!udat inflamator acut "%M. degradate, fibrina# in spatiul subarahnoidian R focare de hemoragie& hiperemie vasculara 1!udatul se poate e!tinde in spatiul perivascular 9ircho@$/obin +lterior: predomina macrofagele -rganizarea e!udatului cu eventuala fibroza meningeala :lioza reactiva usoara in tesutul cerebral din vecinatate -cazional tromboza venelor corte!ului sau a sinusului sagital R vasculita C-M%,4C')44. 0aca meningita nu este tratata neutrofilele sunt inlocuite de limfocite si macrofage care impreuna cu bacteriile, determina iritarea si degenerarea nervilor cranieni, producand fibroza intimei in artere si fibroza leptomeningelui care poate determina infarcte corticale si bloca8ul orificiilor "gaurilor# ,uschMa si Magendie S hidrocefalie 1F.'%1.04C4)' ''C+)' A,1:M-.-'S' 1ste o inflamaCie e!udativ= purulent= care infiltreaz= peretele apendicelui, organ bogat <n Cesut limfoid "amigdala abdominal=#, frecvent la adolescenCi >i adulCi tineri. 1ste o afecCiune cu etiologie bacterian=, produsa prin obstrucCia lumenului apendicular cu coproliCi, tumori sau paraziti M'C/-SC-%4C: 4nitial: edem si congestie "desen vascular accentuat# la nivelul vaselor seroasei +lterior: lumen dilatat perete ingrosat seroasa mata "luciul sters#5cu depozite fibrinoase sau fibrinopurulente Ainal: picheteuri hemoragice la nivelul mucoasei lumen cu continut purulent e!udat purulent pe seroasa M4C/-SC-%4C: 4n lumen: %M.$uri degradate, detritus necrotic, hematii +lceratii la nivelul mucoasei

 %M. in toate straturile peretelui apendicelui "infiltrat inflamator transmural# 1dem 6iperemie importanta la nivelul seroasei 1!udat fibrinopurulent pe seroasa 1G.'?C1S1 61%')4C1 'bcesul hepatic este o inflamaCie e!udativ= purulent= circumscris=, localizat= <n ficat. SupuraCia este dat= de infecCia cu diver>i piogeni cu poart= de intrare: biliar= $ <n caz de colangit= supurat= intrahepatic= 3 abces colangitic venoas= $ supuraCia este <n teritoriul venei porte "apendicit=# antrenEnd pileflebita >i propagarea germenilor <n trunchiurile venoase intrahepatice 3 abces pileflebitic arterial=, cEnd e!ista pioemie 3 abces pioemic. 'bcesul colangitic are puroi cu o tent= verde, prezint= tendinCa de propagare <n ramurile arborelui biliar, iar din loc <n loc procesul supurativ se <ntinde <n Cesutul hepatic vecin 'bcesul pileflebitic are dimensiuni mari, se observ= colectii purulente multiple, cu un diametru de B$F cm, cu un contur rotun8it sau policiclic >i net delimitat de o membran= piogen=& uneori aceste abcese pot fi constituite dintr$o aglomeraCie de mai multe cavit=Ci purulente separate unele de altele prin pereCi incompleCi "abces areolar Chauffard ficatul in burete, datorit= propag=rii procesului supurativ <n lungul ramificaCiilor vasculare#. 'bcesul pioemic este <n general multiplu, de dimensiuni mici, infecCia ficatului este concomitent= cu o infecCie generalizat=, >i se prezint= sub form= de abcese miliare& ficatul este congestionat, friabil, pres=rat cu noduli galbeni, cu diametrul de 7$; mm <nco8uraCi de o zon= hemoragic= 1H.%'/-)40' 1%401M4C' %arotidita epidemica este o inflamatie acuta e!udativa data de virusul urlian "parami!ovirus# care se transmite prin saliva persoanelor contaminate 9irusul are chemotactism pozitiv pentru pancreasul e!ocrin, testicule, ovare >i glandele salivare. %erioada de incubatie: 1H$(1 zile Clinic:

 )umefierea dureroasa a gl parotide "uni5bilateral# Aebra 0urere la masticatie Aatigabilitate M4C/-SC-%4C: 'cinii si canalele apar distantate,interstitiul prezentand hiperemie si abundent e!udat seros, slab colorat, acidofil, continand relativ rare elemente histiomonocitare 1K.1.)1/-C-,4)' +,C1/- .1C/-)4C' 4nflamatie acuta necrozanta a intestinului subtire si gros 1ste o boala grava, ce pune in pericol viata nou$nascutilor "sapt ($7 de viata#, fiind caracterizata prin inflamatie, necroza si hemoragie la nivelul mucoasei intestinale. )ipic afecteaza prematurii cu greutate de 1LLL$1BLLg Macroscopic, mucoasa este hiperemic=, edemaCiat=, cu zone de ulceraCie >i, uneori apar pseudomembrane alb$galbui "enterita pseudomembranoas= cu Clostridium 0ificile#& ulceraCiile pot fi dispersate, dar uneori conflueaz=, denudEnd arii largi. 4leonul terminal este cel mai frecvent afectat -rice parte a intestinului subtire si gros poate fi afectata ,eziuni multiple 'fectarea difuza este posibila 4ntestin dilatat, congestiv, cu arii bine delimitate de necroza M4C/-SC-%4C: .ecroza hemoragica si de coagulare initial limitata la mucoasa +lterior, in anumite focare, afectare transmurala 4nfiltrat inflamator mi!t "acut si cronic# la nivelul mucoasei "in enteritele cu evolutie lenta# 6iperemie vasculara, edem +lceratii Colonii bacteriene Modificari reparative: regenerare epiteliala, tesut de granulatie, fibroza C-M%,4C')44: :angrena intestinala %erforatie Sepsis Soc Stricturi /ecurente

(L.%,1+/1*41 A4?/4.-'S' 0efinitie: inflamatie fibrinoasa a pleurei 4ntalnita in cadrul: bolilor pulmonare: tuberculoza, pneumonie, infarct pulmonar, abcese pulmonare, bronsiectazii& bolilor sistemice: artrita reumatoida, lupus eritematos diseminat, uremie, infectii sistemice difuze& ocazional: metastaze postiradiere "in terapia tumorilor pulmonare si tumorilor de mediastin#. M'C/-SC-%4C: %leura este ingrosata, mata "lipseste luciul caracteristic# si acoperita de depozite de fibrina de aspect albicios$cenusiu 'spect de limba de pisica sau de tartina unsa cu unt 4n cavitatea pleurala e!udatul este redus sau absent

(1.)esutul de :/'.+,')41 'pare in cadrul procesului de vindecare a unei leziuni T granulomul inflamator T infectiile granulomatoase M'C/-SC-%4C: )esut fin, moale, de culoare rosietica, cu suprafata granulara "de aici si denumirea acestuia# Sangereaza usor din cauza numarului mare de capilare. Scop$4nlocuirea tesutului afectat M4C/-SC-%4C: ,a I7 zile de la producerea leziunii la capetele acesteia apare tesutul de granulatie care consta in: 9ase de neoformatie "neovascularizatie5angiogeneza# Componenta celulara dipusa in reteaua de fibrina: macrofage, neutrofile, plasmocite, limfocite, eritrocite

 Aibroblaste, fibre de collagen 'ngiogeneza $ formarea de vase noi din capilarele pree!istente prin invaginari in care se mentine continua m.b. si endoteliul prolifereaza Sinteza de matrice noua: 4nitial:proteoglicani +lterior: collagen Celule inflamatorii %e masura ce tesutul de granulatie se matureaza, formandu$se cicatricea, componenta vasculara se reduce progresiv "vasele se colabeaza, inchizandu$ se#, edemul si infiltratul inflamator diminueaza cantitativ pana la disparitie, in schimb, predomina fibrele de colagen. ((.M4-C'/04)' /1+M')4SM',' 1ste o inflamaCie cronic= proliferativ=, granulomatoas=, ce face parte din complicaCiile reumatismului articular acut "febra reumatismal=#, dup= o infecCie faringian= cu streptococ beta hemolitic de grup ' 'pare printr$o reactie autoimuna la antigenul M streptococic, care prezinta similitudini antigenice cu fibra miocardica Macroscopic, miocardita presupune dilatarea cardiac= ventricular=, <n particular inelul valvular mitral. 0e obicei miocardita se <nsoCe>te de pericardit=, uneori >i de endocardit=, mai ales la nivelul valvelor mitrale >i aortice. Microscopic, leziunile proliferative nodulii reumatismali 'schoff pot fi evidenCiaCi la nivelul interstiCiului miocardic <n vecin=tatea vaselor situate spre endocard sau epicard. :ranulom inflamator nodul 'schoff , in apropierea vaselor :ranulomul este compus din : necroza fibrinoida celule 'schoff "mari, I BL Qm, multinucleate cu nucleoli proeminenti#, celule 'niciMo@ "alungite, cu nucleu vezicular sau omida#, limfocite, plasmocite, macrofage. (7.)+?1/C+,-*' ::, )ubeculoza ganglionar= este o tuberculoz= secundar= care apare <n ganglioni, afectaCi prin diseminare pe cale limfatic=. Un urma disemin=rii, bacilii Ooch pot produce leziuni tuberculoase <n: ganglionii limfatici "scrofuloza# meninge "meningita )?C# rinichi ")?C renal# suprarenal= "boal= 'ddison#

 oase "osteomielite )?C, morbul %ott# trompa uterin= epididim ")?C genital# Macroscopic, tuberculoza ganglionar= a copilului >i adolescentului, prinde grupele ganglionare latero$cervicale, unilateral, progresiv. :anglionii cresc <n dimensiuni, la palpare au consistenC= ferm=, lemnoas= >i sunt puCin durero>i. 4n timp se produce o fistulizare la piele prin care, la compresia masei ganglionare se elimin= o substanC= alb=, omogen=, asem=n=toare cu brEnza uscat= "cazeum# datorita necrozei. Microscopic caracteristic este granulomul cazeos "foliculul Ooster (;.)?C %+,M-./' )uberculoza este o inflamaCie proliferativ= granulomatoas=, specific=, dat= de bacilul Ooch "?O# ?''/ evidentiabil prin coloratia *iehl .eelsen. )?C primara $ portiunea inf a lobului superior si portiunea sup a lobului inf, in apropierea pleurei 'rie de 1$1,Bcm, gri albicioasa comple!ul :hon 4n cateva saptamani apare diseminare limfogena si hematogena Comple!ul primar )?C cuprinde: afectul primar limfangita de legatura adenopatia satelita hilara Aoliculul )?C matur "cu cazeificare central=# prezint= de la interior la e!terior: o zon= central= cu material cazeos fin granular "necroz= cazeoasa# o zon= mi8locie constituit= din celule gigante ,anghans, cu diametrul de I 1LL 1BL de Qm, citoplasm= omogen=, acidofil=, cu nuclei numero>i dispu>i la periferie sub forma de potcoava >i celule epitelioide, cu nucleu <n pi>cot sau in pantofior o zon= periferic= cu limfocite si plasmocite (B.'-/)4)' ,+1)4C' 4n stadiu tertiar sifilisul are predilectie catre sist cardiovascular si nervos ,uesul "sifilisul# este o inflamaCie proliferativ= granulomatoasa specific= dat= de )reponema %allidum, ce poate fi detectata <n Cesutul

afectat prin impregnare argentica Varthin$StarrN, imunofluorescenC= sau prin e!aminarea preparatului proasp=t <ntre lam= >i lamel=, la microscopul cu fond <ntunecat $ metoda ,evaditi ,eziunile evolueaz= dinspre adventice spre medie cu dezorganizarea structurilor elastice ale mediei "mezaortita#. Macroscopic, <n zona lezat=, tunica intern= este groas=, cu o tent= gri, nu e!ist= striuri "ca <n ateromatoz=#, ci zone mari, ridicate, br=zdate. 0in cauza cicatricilor profunde, intima are un aspect comparat cu Wscoarta de copac. ,a secCiune, peretele este <ngro>at, adventicea este sclerozat=, cicatricial=, aderenta de Cesutul vecin. ,eziunile luetice favorizeaz= ateromatoza si anevrismul aortic. 'nevrismul aortic este localizat cu predilecCie pe artera aort= ascendent= si 5 sau cros= "diagnostic diferenCial cu ateromatoza aortei, care prefer= aorta descendent= >i emergenCa vaselor mari#. Microscopic,caracteristic este endotelita proliferativa si infiltratul gomos perivascular 4nfiltratul inflamator porneste de la adventice, de la nivelul la care vasa vasorum prezinta obliterarea lumenului, se continua in medie unde fibrele elastice si celulele musculare sunt dezorganizate de infiltrat inflamator cu limfocite >i plasmocite, cu dispozitie difuza sau nodulara "plasmomul +nna#, progresiv apare scleroza (F.4.A1C)4' C+ CM9 Sialadenita viral= cu citomegalovirus este o inflamaCie acut= e!sudativ= datorat= citomegalovirusului "CM9#, membru al grupului herpesviridae. Semne >i simptome: hepato$splenomegalie pneumonie interstiCial= enterocolit= secundar= leziunilor ulcerative intestinale Un S40' apare o <mpr=>tiere a CM9 <n tot organismul evidenCiindu$se formele congenitale ale bolii "afecCiuni pulmonare, interstiCiale, intestinale, corio$retiniene# Microscopic, interstitiul este plin cu e!sudat >i infiltrat inflamator format din celule mononucleare "limfocite, plasmocite, macrofage#, iar vasele sunt hiperemiate. )r=s=tura caracteristic= leziunii o reprezint= celula epiteliala acinara parazitat= de CM9. Celulele au nucleu mare, pleomorfic, datorit= unei incluzii nucleare virale ce ocupa mai mult de 8um=tate din

nucleu >i este <ncon8urat= de un halou clar, ce da aspectul de ochi de bufniC= "efect citopatic de tip incluzionar#. (G.'C)4.-M4C-*' 'ctinomicoza $ reprezint= o infecCie cu 'ctinomNces 4sraelii "bacil :ram pozitiv, anaerob# care se localizeaz= cu predilecCie <n regiunea cervico$facial=, dar >i <n alte regiuni ale organismului "toracic, abdominal, <n particular asociat cu dispozitive de contracepCie intrauterine sau cicatrici apendiculare#. 4nfecCia este endogen=, bacilul f=cEnd parte din flora normal= a orofaringelui, vaginei >i tractului gastro$intestinal. Microorganismul poate invada osul sub8acent >i ocazional poate disemina hematogen <n creier sau prin aspiraCie <n pl=mEn. ?olnavul se poate prezenta clinic cu tumefierea lemnoas= a regiunii cervico$ faciale, febr=, pierdere <n greutate, leucocitoz= <n sEngele periferic, tuse >i hemoptizie cEnd este implicat >i pl=mEnul. 6istopatologic, caracteristic este prezenCa unui granulom ce conCine <n centru granule de sulfur "colonia de actinomicete, care are aspectul de soare care arde#, <ncon8urate de neutrofile >i fibrin=. (H.%41,-.1A/4)' M4C-)4C' 1ste o inflamaCie subacut= de etiologie micotic= "Candida 'lbicans#. Aungul se g=se>te la indivizii aparent s=n=to>i <n cavitatea bucal=, tractul gastrointestinal, vagin. 1!ist= trei moduri de <mboln=vire: proliferare superficial= "pe tegumente# invazia profund= "candidoza viscerala# inocularea direct= <n circuitul sanguin Macroscopic, <n KLP din cazuri pielonefrita micotica apare prin invazie profund= >i se caracterizeaz= prin prezenCa a numeroase microabcese atEt <n cortical=, medular=, cEt >i <n bazinet, de obicei asociate cu abcese localizate <n ficat, miocard, creier. Microscopic, Candida apare ca lanCuri de bastona>e tubulare neramificate "forma vegetativa $ hife#, care formeaz= o retea, <n care se gasesc mici formaCiuni rotund ovoide de ($; Qm "spori#. Ailamentele au in ansamblu aran8ament ple!iform si au o culoare ro>ie "%'S pozitive#. :r=mezile de pseudohife sunt <ncon8urate de un infiltrat inflamator mi!t "prezenCa de %M. >i limfocite <n interstiCiul renal#. (K.%'%4,-M+, 1ste o tumor= benign= a epiteliului pavimentos "Meratinizat sau nu#, a uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos.

 Macroscopic, papilomul apare ca o cre>tere e!ofitic= papilar=, <n fire de iarb=, rugoas= sau neted=, cu un diametru de I 1$( cm. 1!ista si papiloame cu model de crestere endofitic "papilom inversat# %apilomul poate fi: sesil "baz= de implantare larg=, a!ul tumorii fiind paralel cu suprafaCa unde s$a format# sau pediculat "baz= de implantare <ngust=, a!ul tumorii fiind perpendicular pe suprafata unde s$a format# unic sau multiplu. Microscopic, papilomul se caracterizeaza printr$o serie de proiectii papilare, digitiforme, ce contin un a! con8unctivo$vascular tapetat de un epiteliu pavimentos cu: aMantoza "ingrosarea stratului spinos# hiperMeratoza "ingrosarea stratului cornos# papilomatoza "ingrosarea si inmultirea papilelor dermice# 7L.%-,4%+, %olipul reprezinta o tumora benign= a epiteliului cilindro$cubic de pe suprafaCa mucoaselor din organele cavitare, proeminEnd <n lumenul cavit=Cilor "intestinale, endometriale, bronsice#. Macroscopic, tumora poate fi unic= "I BLP din cazuri# sau multipl=, sesil= sau pediculat=, de obicei a>ezat= pe creasta pliurilor mucoaselor "cel mai frecvent recto$sigmoidiene#, cu diametru de I 1$( cm. SuprafaCa tumoral= este <n general neted=, umed=, lucioas=. Microscopic, tumora este constituit= din multiple lumene glandulare cu celule <nalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo$stratificaCi, hipercromi >i cu citoplasm= bazofila in care pot persista mici pic=turi de mucus. ,a nivelul intestinului gros se descriu polipi non$neoplastici: hiperplastic 8uvenil hamartomatos "din polipoza %eutz Xeghers#, limfoid regenerativ "pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa# %olipi neoplastici: %olipul adenomatos %olipul vilos %olipul mi!t 71.'01.-A4?/-M+, M'M'/

 1ste o tumor= benign= cu punct de plecare la nivelul epiteliului glandular mamar, caracterizandu$se printr$o proliferare adenomatoas=, <ncon8urat= de o strom= con8unctiv= ce comprim= epiteliul. 1ste o tumor= hormono$dependent=, ce apare <n perioada de fertilitate a femeii, frecvent <nainte de 7L de ani. Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic "1 $ B cm#, gri$albicios, de consistenC= ferm=, bine delimitat, mobil la planurile supra$ sau sub8acente, care se dezvolt= frecvent <n cadranul supero$e!tern al sEnului. Microscopic, se constat= spaCii glandulare delimitate de un epiteliu cubic, care are la periferie stratul de celule mioepiteliale. SpaCiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele con8unctive fiind dispuse concentric "fibroadenom pericanalicular#. +neori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniform= a fibrelor con8unctive, cu aspect de coarne de cerb "fibroadenom intracanalicular#. 46C tumora este pozitiva la 1/, %g/, CO pentru celulele epiteliale, actina, C01L pentru celulele mioepiteliale 7(.61M'.:4-M+, 6emangiomul este o tumor= benign= vasculara ce presupune proliferarea de vase sangvine capilare "hemangiom capilar# sau vase adulte "hemangiom cavernos, frecvent <n ficat#. Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, <n cavitatea oral= sau <n viscere "ficat, splin=, rinichi#. 9ariaz= <n talie de la cECiva milimetri la mai mulCi centimetri. ,a nivel cutanat are culoare ro>ie$alb=struie, putand fi plan sau tuberos. 1piteliul de acoperire este de obicei intact. +n aspect particular il reprezinta hemangiomul pielii la nou$n=scut "hemangiom 8uvenil#, care cre>te rapid <n cEteva luni, <ncepe s= regreseze la 1$7 ani >i dispare la B ani <n proporCie de HLP. Microscopic, leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor vase cu pereti proprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici cavit=Ci cu perete unistratificat, dispuse ple!iform, separate unele de altele prin Cesut con8unctiv. ,umenul cavit=Cilor poate conCine sEnge. Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe o membran= bazal=, sau capilare embrionare "cu endoteliu cu nuclei proeminEnd <n lumen#. 46C tumora este pozitiva la C07;, C071, A9444 77.)+M-/' M4S)' 01 %'/-)40'

 /eprezint= FB$HLP din tumorile glandelor salivare ma8ore. 'pare cel mai frecvent <n decada a B$a >i a F$a, cu o usoara predominanC= feminin=. 0e obicei este unic=, dar poate fi multipl=, uni$ sau bilateral. 1!cizia tumorii poate fi dificil= prin <nvecinarea cu nervul facial >i datorit= micilor proiecCii ce se pot e!tinde la distanC= de masa principal=. /ecidivele sunt frecvente >i apar uneori dup= zeci de ani de la prima e!cizie. 'pro!imativ (P din adenoamele pleomorfe, de obicei recidivante, se transform= malign. Macroscopic, tumora este ferm=, elastic=, nodular=, net delimitat= de o capsul= con8unctiv=. %e secCiune este alb= sau gri, cu zone de aspect hialin sau mi!omatos, uneori ferma, albastru translucid zone condroide. Microscopic, se evidenCiaz= elemente epiteliale ce formeaz= ducte, acini, tubi neregulaCi sau insule, pla8e celulare& frecvent celulele mioepiteliale, mici, <ntunecate, fusiforme, m=rginesc epiteliul cuboidal, creEnd dou= straturi distincte de celule. 0e asemenea, se pot evidentia arii de Cesut mi!oid la! care poate include insule cu matrice condroid= >i, mai rar, matrice osoas=.

7;.)'/')-M -9'/4'. )eratomul este o tumor= disembrioplazic= "chistic= <n KBP din cazuri# cu originea <n celulele germinale din dou= sau trei foiCe embrionare. )umora este bilateral= <n 1L$1BP din cazuri. Celulele diferenCiaz= spre variate structuri somatice, producEnd Cesuturi ce pot fi identificate ca piele, mu>chi, gr=sime, epiteliu intestinal, dinCi, etc. - form= particular= o reprezint= chistul dermoid ovarian <n care diferenCierea se face pe toate cele 7 linii embrionare, creEnd o tumora chistic= delimitat= de Cesut epidermic >i a c=rui conCinut este sebum, fire de p=r, dinCi. Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni variabile care la secCiune evidenCiaz= <n centru o mas= cu aspect de sebum, amestecat= cu multiple fire de p=r >i uneori dinCi. 0up= evacuarea conCinutului chistic, peretele apare subCire, opac, gri$alb cu zone calcificate, ce contin fire de p=r. Microscopic, peretele chistului este compus din elemente diferenCiate de origine ectodermic= "epiteliu malpighian cu fire de p=r >i rare glande sebacee#, zone de origine endodermic= "epiteliu cubic# >i structuri mezodermale "muschi neted >i insule cartilaginoase#.

7B.,14-M4-A4?/-M+, +)1/4. ,eiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumor= benign= "apare la una din B femei <n perioada de fertilitate# hormono$ dependenta. %oate fi asimptomatic, dar poate produce meno$ metroragii sau dureri prin compresia vezicii urinare. Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau multiple cu variate dimensiuni "B mm 1B cm#. Un general se dezvolt= <n miometru, <n mod e!cepCional <n colul uterin sau <n ligamentele uterine. )umorile pot fi localizate <n miometru "intramurale#, <n apropierea seroasei "subseros# sau <n apropierea endometrului "submucos#. %ot proemina <n cavitatea peritoneal= sau <n cavitatea endometrial=. %e suprafaCa de secCiune, apare un model <n vErte8uri pe seama benzilor de mu>chi neted. )umorile mari prezinta arii galben$brun$ ro>cate, moi "degenerare chistic=#. ,a vErste avansate "cEnd se produce o regresie <n postmenopauz=# masele tumorale atrofiate tind s= devin= colagenice, hialinizate, >i uneori prezint= o calcificare parCial= sau complet=. Microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare netede "cu nucleu in trabuc# dispuse in varte8uri sau fascicule, incluse intr$o stroma con8unctiva 7F.C'/C4.-M ?'*-C1,+,'/ 1ste o tumor= maligna, cu punct de plecare in celulele bazale epidermice, cu model de cre>tere infiltrativ >i ulcerant=, f=r= metastaze. 'pare cu predilecCie la faC=, la cei cu e!punere cronic= la soare >i cu tegumentele puCin pigmentate. 're potenCial de recurenC= dac= nu este e!cizat <n totalitate, cu invazivitate local=. Macroscopic, suprafaCa are aspectul unei papule sau este nodular cu tendinC= la distrugerea tesuturilor vecine "ulcus rhodens# >i se asociaz= cu dilatarea vaselor din derm "telangiectazii#. +nele tumori conCin pigment melanic "carcinom bazocelular sclerodermiform pigmentat# sau au diferentiere Meratozica. Microscopic, se constat= cordoane >i insule cu dimensiuni variate, desp=rCite de Cesut con8uctiv fibros. Celulele tumorale sunt uniforme, asem=n=toare celulelor bazale ale epiteliului malpighian. Citoplasma este bazofil=, nucleii hipercromatici, aran8aCi paralel <n palisad= la periferia insulelor sau pla8elor tumorale, iar in centru apare o zona compusa din celule cubice cu nucleu rotund central.

7G.C'/C4.-M S%4.-C1,+,'/ Carcinomul spinocelular cutanat este o tumor= malign= epitelial= a pielii cu punct de plecare in stratul spinos, frecvent la persoane <n vErst=. Se poate e!tinde atEt pe cale limfatic=, cEt >i hematogen=. %rintre factorii favorizanCi se num=r=: e!punerea la /+9, carcinogenele industriale, ulcere cronice, cicatrici vechi post combustie, consumatori de tutun "<n cavitatea bucal=#. Macroscopic, leziunea se poate prezenta sub forma de plac= solzoas= ro>ie sau sub forma nodular=, cu o productie variabil= de Meratin= "hiperMeratoz=# cu sau f=r= ulceraCii Microscopic, se observ= pla8e sau insule separate de benzi con8unctive, compuse din celule poligonale, cu citoplasma eozinofila si nucleu central, ce amintesc de stratul spinos al epidermului. %ot fi prezente mitoze atipice. Central apar mase sferice sau ovoide eozinofile constituite din lamele concentrice de Meratin=, <n bulbi de ceap= sau perle asem=n=toare stratului superficial al pielii. +neori diferenCierea Meratinei este incomplet= >i mai r=mEn nuclei picnotici, iar denumirea este de perle paraMeratozice. 'lteori diferenCierea este complet=, folosindu$se denumirea de perle ortoMeratozice 7H.SC64/ M'M'/ 1ste o tumor= malign= "carcinom ductal invaziv trabecular# cu reacCie desmoplazica intensa a stromei la prezenCa celulelor tumorale. 6istopatologic se caracterizeaz= prin proliferarea malign= a celulelor epiteliale ale unit=Cii ducto$lobulare terminale ")0,+#. ,ocalizarea frecvent= este <n cadranul supero$e!tern. 'pare de obicei <n 8urul vErstei de ;L$BB de ani, odat= cu debutul menopauzei. )umora are o consistenC= ferma, nodular=, slab delimitat=, cu diametru variabil& la palpare sunt prezente aderenCe la structurile vecine, cu fi!area la peretele toracic sub8acent "mu>chiul pectoral mare#, producEnd depresiuni cutanate cu aspect de coa8= de portocal= "pe seama stazei limfatice datorit= invaziei tumorale# >i retracCia mamelonului. Masa tumoral= pe suprafaCa de secCiune se prezinta ca o masa albicioasa, cu contur neregulat, cu prelungiri in structurile adiacente, zone de necroz= >i hemoragie, uneori focare de calcificare. 46C : 1/, %g/, c$erb?(, bcl$(, 1:A/, Oi$FG, pB7, )-%(a Microscopic, se remarc= prezenCa celulelor ductale tumorale, dispuse <n cordoane, cuiburi, tubi, fiind separate de o strom= fibroas=. Celulele sunt poligonale sau cubice, au nuclei rotunzi, hipercromatici, iar

invazia <n spaCiile perivasculare >i perineurale este frecvent=, ca >i intravascular "sangvin >i limfatic#. 7K.'01.-C'/C4.-M 01 C-,-. 1ste o tumor= epitelial= malign= a mucoasei colonului, rectul si sigmoidul fiind localizarea de elecCie "FL$GLP#. Macroscopic, tumora poate fi vegetanta, ulcerata sau infiltrativa. Culoarea tumorii este gri$rozat=, marginile sunt proeminente, iar prin infectarea tumorii >i prin p=trunderea <n gr=simea pericolonic= >i <n ganglionii limfatici regionali, pot s= apar= abcese pericolonice sau peritonit=. Microscopic, trecerea de la celulele mucoasei colonice la celulele tumorale este brusc=, acestea din urm= avand tendinCa s= formeze tubi "structura glandular=# de form= >i dimensiuni neregulare "'0O bine diferentiat#, cu caracter invaziv, f=r= membran= bazal=& celulele tumorale prezinta atipii nucleare >i mitoze. Celulele tumorale se pot dispune uneori pe mai multe straturi, avEnd aspect de insule sau formeaz= <n interiorul tubilor vegetaCii papilare. %oate apare diferentiere scuamoasa sau producere de mucus. Cele mai frecvente metastaze sunt in ficat. ;L.M1)'S)'*1 ::, 01 '01.-C'/C4.-M: Umpr=>tierea la distanC= a celulelor tumorale maligne de natur= epitelial= se face preferenCial pe cale limfatic=. 4nvazia ganglionar= se face iniCial la nivel subcapsular "sinusurile marginale#, apoi prin sinusurile medulare este invadat tot parenchimul, care este <n final <nlocuit de <ntreaga metastaz=. Macroscopic, <n masa ganglionar= apare un Cesut albicios, omogen >i de consistenC= friabil=. 'riile de necroz= >i hemoragie pot fi prezente. Microscopic, <ntreaga mas= ganglionar= cuprinde celule tumorale maligne dispuse <n structuri tubulare sau pla8e. ;1.S'/C-M+, 1ste o tumor= malign= primitiv= cu originea <n Cesutul con8unctiv mezenchimal. Sarcoamele pot apare retroperitoneal, mediastinal, subcutanat, la nivelul coapsei >i e!tremitaCile membrelor. Macroscopic tumora nu este <ncapsulat=, este infiltrativ=, albicioas=, moale cu aspect de carne de pe>te, cu arii de hemoragie >i necroz=.

Microscopic, se observa un Cesut dens <n care elementele fusiforme se aran8eaz= <n facicule >i vErte8uri, pe alocuri cu zone hemoragice. Celulele sunt de tip fusiform, al=turate, formEnd fascicule, avEnd aspect de oase de pe>te "herring$bone# sau aspect storiform "vErte8uri scurte#, altele sunt gigante, multinucleate cu aspect pleomorf. Celulele tumorale au mitoze atipice frecvente >i monstruozit=Ci nucleare, cu nuclei bizari, de aspect gigant, situaCi central sau dispu>i spre periferia citoplasmei. SpaCiile vasculare sunt lacune vasculare delimitate de celulele tumorale sau vase cu pereCi discontinui conCinEnd hematii. ;(.-S)1-C'/C-M+, 1ste o tumor= malign= primitiv= a osului ce formeaza o matrice osteoida, uneori cu metaplazie condroida, frecvent la tineri "1L$(L ani#. Macroscopic, cele mai multe osteosarcoame apar la nivelul e!tremit=Cilor oaselor lungi: e!tremitatea distal= a femurului, e!tremitatea pro!imal= a tibiei, e!tremitatea superioar= a humerusului >i e!tremitatea inferioara a radiusului si ulnei "regula: fuge de cot si se apropie de genunchi#& FL$GLP din tumori apar la genunchi. Un momentul diagnostic=rii, cel mai frecvent, tumora a distrus spongioasa medular= si a trecut <n corte! >i periost. ,a periferie se observ= travee osoase rectilinii "spiculi ososi# vizibile radiologic "triunghiul Codman#. )umora apare de culoare gri$alb "<n centru#, relativ omogen=, cu zone de necroz=, hemoragii, zone de consistenC= moale, iar la periferie pot s= apar= zone dense, albicioase >i de consistenC= dur= "cartila8 sau osteoid#. Microscopic, pot fi remarcate travee osoase, delimitate la periferie de celule bombate fusiforme "osteoblasti maligni#. 9asele prezente nu au pereCi proprii, iar <n lumenul lor pot fi prezente celule tumorale. 6istopatologic, osteosarcomul poate fi: osteoblastic, condroblastic, fibroblastic sau telangiectazic.