Indicii de comparare Pozitia economicogeografica

Trasaturi comune > Ambele tari sint situate pe continentul European. > Ambele tari au iesire la mare. > Ambele tari fac parte din Organizatia Natiunilor Unite (ONU), si Organizatia ratatului Atlanticului de Nord (NA O). > Ambele tari au o amplasare fizico-geografica fa!orabila. > Pozitia geografica a abelor tari a fa!orizat dez!oltarea pisciculturei. > Ambele tari au o suprafata apro"imati! egala.

Deosebiri > Nor!egia este asezata in Europa Nordica (peninsula #candina!a). $apitala% Oslo& #uprafata% '(' )*+ ,m- (locul .. ca intindere), este impartita in /0 districte. 1ecini% (la * /+/ ,m) Oceanul Atlantic (2area Nordului, 2area Nor!egiei), si Oceanul Arctic (2area 3arents) 4 la ( .*5 ,m, 6usia (la /0. ,m), 7inlanda (la )/. ,m), #uedia (la / ./0 ,m). 2oneda% coroana nor!egiana& 8u!ernarea % 2onar9ie $onstitutionala& :iua na;ionala% :iua $onstitu;iei, /) mai& $ea mai mare distanta% de la nord-est la sud-!est /.)*( ,m, de la nord-!est la sud-est% <'5 ,m. Nor!egia este amplasata la intersectia a numeroase cai de transport (maritime) de importanta mondiala& > =talia este situata in Europa de #ud (peninsula =talic> si cuprinde si cite!a insule la 2area 2editeran>, cele mai importante fiind #icilia i #ardinia)& $apitala% 6oma& #uparfata% '5/.'(' ,m-, este impartita in /5( pro!incii, grupate in (5 de regiuni& 1ecini% 7ranta (*/*,m)& El!etia ()/+,m), Austria (</*,m)& #lo!enia ((/+,m)& 2area Adriatica& 2area =onica& 2area 2editerana& 2area ireniana ()<*.,m)& N-are iesire directa la ocean& ?e asemenea @nconAoar> dou> encla!e independente% #an 2arino si 1atican, si are si o e"cla!> @nconAurat> de El!etia numit> $ampione dB=talia. 2oneda% Euro din / ianuarie (55(& #arbatoarea nationala% ( iunie 2embru a Uniunii Europene&

$onditiile si resursele naturale

> Ambele tari dispun de resurse de petrol si gaze naturale doar ca in cantitati diferite& > Ambele tari dispun de paduri de conifere si de o !egetatie bogata. > Ambele tari dispun de regiuni montane. > :onele agroclimatice ale ambelor tari permit dez!oltarea agriculturii.

> $lima% Nor!egia se afla in zona temperata cu influente din zona rece. :ona de umiditate- umeda, cantitatea de precipitatii mare. ?esi este o tara nordica are o clima moderata, cu !eri racoroase si cu ierni blande. $urentul cald al 8olfului face ca Nor!egia sa aiba o clima mai calda fata de alte tari situate la aceasi latitudine. ?e-a lungul coastei predomina un climat maritim. >6esurse minerale% Principalele resurse minerale intalnite in Nor!egia sunt petrolul si gazele naturale intalnite in 2area Nordulul. Nor!egia mai are zacaminte de fier, cupru, zinc si carbune. Nor!egia este singura tara europeana care are mine de molibdenit si ilmenit. >6elieful% Nor!egia ocupa partea de !est a peninsulei #candina!ia si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia sud-sud-!est-nord-nord-est de lantul Alpilor #candina!iei (/ +55 ,m lungime). 7iordul rond9eim, din zona centrala, imparte Nor!egia in doua mari regiuni naturale% Nor!egia septentrionala, care este ocupata de platourile 7innmar,, cu altitudini Aoase si Nor!egia meridionala este ocupata de podisuri inalte si de munti ce culmineaza la ( <.0 m in !arful 8ald9opiggen (altitudinea ma"ima din tara). armurile foarte articulate (masoara (/ /+0 ,m)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, unele printre cele mai mari din lume. ?e-a lungul coastelor se insiruie circa /*5 555 de insule, insulite si stanci. 1egetatie% 2ai mult de o patrime din Nor!egia este acoperita de paduri. $ea mai mare parte a zonelor impadurite sunt intalnite in zona de sud si sud-est. Principalele specii intalnite sunt mesteacan, frasin, alun, ulm, artar si tei& in anumite zone si steAar, tisa si

ile". =n partea estica si nordica predomina coniferele. #pecii de ren, !ulpe polara, iepure polar, lup, bou moscat sunt intalnite in zonele de nord, precum si in zonele montane. Elan, cerb, !ulpe, !idra si Ader sunt intalnite in partea sudica si sud-estica. #omonul, crapul, lipanul, bibanul, si stiuca sunt specii de pesti intalnite in rauri si lacuri. Ceringul, codul, batogul si amcroul sunt specii intalnitele in apele coastei. >$lima% =talia se gaseste in zona intertropicala cu influente din zona temperata in Nord. :ona de umiditate- semiarida (=), cantitatea de precipitatii mai mica decit cantitatea de apa e!aporate. Predominant mediteranean>& alpin> @n nord& fierbinte, arid> @n sud >6esurse naturale%#e gasesc resurse de petrol si gaze naturale. =talia dispune de importante resurse de sulf (#udul tarii). ?easemenea mai dispune de resurse de mercur, marmur>, c>rbune& 6elief% 2aAoritar accidentat i muntos& apar i unele cDmpii, coasta este Aoas>. $el mai @nalt !Drf al =taliei este 2ont 3lanc (2onte 3ianco) cu <,+5) m, dar =talia este mai ales asociat> cu doi faimo i !ulcani% acum adormitul 1ezu!iu (1esu!io) @n apropriere de Napoli i acti!ul Etna @n #icilia. 1egetatie% 1egetatia predominanta este cea de tip mediteranean (cu ierburi si arbusti). :onele montane inalte au paduri de foioase si c9iar de conifere. /+E din teritoriu este ocupat de pFduri (mai ales de fag, steAar, frasin, castan, mFslin, mirt, leandru).7iind un climat umed si rFcoros cresc pFduri de foioase dar si pFduri mi"te(foioase si conifere).2ari suprafete de pFdure au fost defrisate si au crescut in loc arbori mici si arbusti&!egetatie de tip maGuis.Pe pantele muntilor si pe platouri& pFsuni alpine. 7auna %lupul,pisica sFlbaticF, iepurele ,capra de mute, muflonul(berbec sFlbatic),broasca testoasF, ariciul. PFsFri si reptile numeroase. $oncluzie% ?easemenea si din punct de !edere al conditiilor si resurselor naturale Nor!egia este mai apro!izionata decit =talia. >Nor!egia. Populatia% Este de < <(0 555 locuitori 4 /00+& natalitatea /',)H, mortalitatea /5,/H, sporul natural este de ',.H (/00))& speranta de !iata la nastere (/00.)% )* ani (masculin)& +/ ani (feminin)& populatia urbana )*E in anul /00), densitate // persoaneI,ilometru p>trat. >6eligia% crestinism- protestantism (luteranism 0<E) Jimba% nor!egiana, familia indo-europeana, germanica. KomaAul este foarte sc>zut conform standardelor interna;ionale. #tructura economica% '*E industrie, .(E ser!icii, 'E agricultur>. > =talia. Populatia% =n (55+, populaia =taliei a dep>it .5 milioane de persoane. =talia deine o populaie mare, ce ocup> locul < @n Uniunea European> ca num>r de locuitori. ?ensitatea populaiei de /00,( persoane pe ,m-. 6ata natalit>;ii este de 0,+H& a mortalit>;ii de 0,.H. 3ilantul natural apro"imati! egal cu zero. 6eligia% crestinism- catolicism. Jimba% italiana, familia indo-europeana, romanica. $oncluzie% ?esi au suprafete apro"imati! egale, populatia =taliei depaseste cu mult pe cea a Nor!egiei. > Nor!egia. =n cadrul industriei, principala ramura o constituie prelucrarea metalelor si constructia de masini (circa L din productia Nor!egiei), na!e, unelte, electronica, electrote9nica, masini-unelte& percum si alte industrii% c9imica, te"tila, alimentara. oate industriile traditionale pastreaza o legatura cu

Populatia (numarul, densitatea, sporul natural, structura economica).

> Ambele tari fac parte din familia ling!istica =ndoeuropeana. > Ambele tari adopta religie crestina.

#pecializarea industriei.

> Ambele tari au dez!oltate aproape toate ramurile industriale. > =n cadrul industriei ambelor tari, principala ramura o constituie siderurgia.

> ?easemenea ambele tari se fac remarcate prin caonstructia miAloacelor de transport.

pescuitul si sil!icultura. 6amurile industriilor bazate pe energie electrica, industria electroc9imica si metalurgia, s-au dez!oltat paralel cu !alorificarea energiei produse de 9idrocentrale. Astazi energia electrica este deAa prezenta in productia intreprinderiilor in proportie de 00E Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de na!e maritime, rafinarea petrolului, de prelucrarea lemnului, prelucrarea pestelui. > =talia. $ele mai dez!oltate sectoare industriale sunt% siderurgia, industria te"tila, electronica si industria automobilelor. #iderurgia% Productia de otel si fonta a crescut !ertiginos,mai ales productia de otel care detine locul ' in Europa si locul 0 pe glob. =ndustria constructoare de masini este puternica si di!ersificata, se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. =talia s-a facut remarcata si prin industria electrote9nicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. =ndustria c9imica este foarte !ariata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, an!elope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte c9imice, celuloza si 9artie. =ndustria te"tila are o !ec9e traditie ce prelucreaza materie prima auto9tona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). =ndustria pielariei si a confectiilor din piele este larg dez!oltata in regiunile Piemont si Jombardia, importa piei brute.. =ndustria alimentara este raspandita peste tot& se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. =talia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, za9ar, conser!e de peste si !in. $oncluzie% ?in puct de !edere al dez!oltarii industriei =talia depaseste Nor!egia, prin !arietatea mai mare a ramurilor industriale si desigur !olumul productiei. > Nor!egia. Mn agricultur> predomin> creNterea animalelor (bo!ine, porcine, o!ine) indeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele., produc;ia de cereale (orz, o!>z, secar>) Ni de cartofi. Pescuit intens (se !Dneaza balene). ?atorita conditiilor pedoclimatice terenurile culti!ate sunt restranse. > =talia. $Dmpia Padului este zona agriculturii cea mai important>. Pescuitul Ni sericicultura sunt ocupa;ii tradi;ionale. =talia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe(locul '). =talienii sunt culti!atori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, fiind culti!ate in $ampia Padului. Este cel mai important producator european de orez. $restera !itelor nu este dez!oltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. 3o!inele sunt crescute in ferme de tip industrial din $ampia Padului si din Alpi. =n =talia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. $oncluzie% Putem obser!a ca si de data asta =talia depaseste Nor!egia, de data aceasta in domeniul agriculturii.?in cauza conditiilor naturale fa!orabile, agricultura =taliei are un caracter mult mai intens decit cel al Nor!egiei. > Nor!egia. $omertul e"terior% e"port% bunuri manufacturate </,'E, masinile si ec9ipamentele de transport reprezentand /*,/E din totalul e"porturilor, petrol si gaze naturale '0,<E , metale //,'E, produse

#pecializarea agriculturii.

> =n ambele tari intilnim dez!oltarea intensa a pescuitului. > Ambele tari culti!a cereale.

Participarea in di!iziunea internationala a muncii.

> ransporturile maritime au un rol dominant in sc9imbul e"tern de marfuri al ambelor tari. > Pentru ambele tari, un rol foarte important in

economie il Aoaca comertul

agro-alimentare 0,.E si import% masini si ec9ipamente de transport <(,)E, produse c9imice +,+E, materii prime minerale .,<E, produse agroalimentare .,/E, te"tile si confectii /,)E. Principalii parteneri% -#uedia /(E -2area 3ritanie /(,*E -8ermania /(,<E -?anemarca ),)E -#.U.A. ),/E -7ranta .,5E -Olanda *,<E P=3% /)).) miliarde U#? ((555) P=3 pe cap de locuitor% '0.<55 U#? ((555) Nor!egienii sunt pe locul ( in lume la !enituri pe cap de locuitor din lume (dup> #uedia). > =talia. E"port au folosit4 masini, utilaAe si ec9ipamente de transport 4 <.E, produse te"tile si confectii 4 /)E, produse c9imice 4 0E, otel si minereuri 4 *E, produse alimentare 4 <E, produse agricole 4 'E& iar pentru import au folosit4 masini, utilaAe 4 '.E, produse c9imice 4 /<E, produse energetice 4 //E, te"tile si confectii 4 +E, produse alimentare 4 +E, produse agricole 4 .E. $omertul e"terior% Principalii parteneri comerciali sunt la e"port 4 8ermania 4 /.E, 7ranta 4 /(E, #UA 4 )E, 2area 3ritnie 4 )E, #pania 4 *E, El!etia, 3elgia, Ju"emburg, Olanda cate 'E& iar la import 8ermania 4 /+E, 7ranta 4 /'E, 2area 3ritanie 4 )E, Olanda 4 .E, 3elgia, Ju"emburg, #pania, #UA cate <E. $oncluzie% ?in punct de !edere al dez!oltarii relatiilor economice e"terne putem afirma ca Nor!egia sta mai bine la acest capitol.

$oncluzie generala% A!ind in !edere toate aspectele de mai sus (pozitia economico-geografica, conditiile si resursele naturale, populatia, specializarea industriei, specializarea agriculturii si participarea in di!iziunea internationala a muncii) putem afirma ca Nor!egia este mai bine dez!oltata decit =talia.