Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
63Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
criminalitatea feminina

criminalitatea feminina

Ratings: (0)|Views: 3,560 |Likes:
Published by ruxandrag

More info:

Categories:Types, Research, Law
Published by: ruxandrag on Oct 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2013

pdf

text

original

 
1. Tabloul general al fenomenului criminalităţii feminine
Diferenţele anatomice, fiziologice, psihologice, morale, intelectuale şi sociale dintre sexesunt relevante şi pentru criminalitate. Caracterele, însuşirile speciale ale sexelor influenţează,neîndoielnic, asupra formei, genului criminalităţii. Există, astfel, într-o măsură oarecare, ocriminalitate specifică fiecărui sex, criminalitatea feminicuprinzând, printre altele, pruncuciderea, prostituţia, avortul, abandonarea copilului, omorul ca urmare a violenţeidomestice şi altele.Studiile criminologice au neglijat foarte mult subiectul comportamentului criminal feminin.Acest lucru se datorează, în mare parte, înregistrării reduse a ratei criminalităţii femininecomparate cu cea masculină. Pe măsură ce corpul de date ş investigaţii privind criminalitateafeminină a crescut, s-a simţit nevoia considerării acestui subiect în vederea cunoaşterii acestuifenomen.
1.1.Caracteristici bazate pe deosebirea dintre sexe
Între bărbat şi femeie există diferenţe de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual şimoral, determinate de sex, care are o influenţă aparte asupra criminalităţii, prin urmare, nutrebuie neglijat.Caracterele anatomice, fiziologice, psihologice, intelectuale mai conturate ale bărbatului îlfac pe acesta superior femeii. Această superioritate îi asigură bărbatului şi superioritate socialăşi juridică. Sexul mai tare, în mod arbitrar, tiranic, impune femeii umilinţa inegalităţii şi asubordonării. Astfel, criminalitatea feminină se manifestă şi în funcţie de opresiunea socială pecare bărbatul o exercită asupra femeii.Unii cercetători consideră că la baza acestor diferenţe de ordin anatomic, fiziologic şi psihologic dintre sexe, stă tratamentul lor. Bărbatul şi-a creat şi menţinut o situaţie superioară,de dominaţie în timp ce femeia este condusă de instincte proprii, fiind supusă hazardului,1
 
capriciului
1
. Alţi cercetători consideră că deosebirile dintre sexe sunt numai cantitative şi pot fiînlăturate prin instruirea femeii
2
.Cert este că toate aceste diferenţe dintre sexe încearcă să explice inferioritatea criminalităţiifeminine, bazându-se pe indici psihologici şi biologici mai mult. Însă, aceste date sunt relative,îintrucat fiecare fenomen diferă de la caz la caz, şi operând cu elemente noi, este imposibilăevaluarea precisă a criminalităţii feminine. Se poate deduce, de exemplu, că în viitor, prinegalarea situaţiei sociale, juridice, economice a sexelor, devine posibilă şi egalitatea în ceea ce priveşte proporţia criminalităţii sexelor.1.2.
Teoria controlului social şi criminalitatea feminină. Caz particular:Prostituţia
Teoria controlului social
3
are, de asemenea, implicaţii în explicarea criminalităţii feminine. Numeroşi cercetători au sugerat explicaţia fenomenului criminal se găseşte în teoriacontrolului social. În linii mari, teoria controlului social constă în: oamenii cu legături maislabe cu societatea convenţională au posibilităţi mai mari de a adopta un comportamentcriminal, decât cei cu legături mai strânse. Legăturile sociale pot fi utilizate, de asemenea, pentru a explica de ce femeile comit crime.Un studiu care a examinat criminalitatea feminină în cazul prostituţiei şi a formei rare de crimă printre femei (uciderea altor femei) , deşi bazat pe un eşantion mic (15 femei arestate pentruuciderea de femei în oraşul Michigan; şi 25 de femei închise pentru prostituţie ), a conchis căacestea sunt caracterizate, în principal, prin izolarea socială de cultura principală.În cazul crimei, a rezultat că majoritatea delincventelor sunt mame minoritare care, în ceamai mare parte, trăiesc în relaţii imorale cu bărbaţii şi nu sunt pregatite şi educate să învingă înlupta pentru supravieţuire. Ele sunt drastic limitate în resurse educaţionale şi profesionale şi înabilităţi sociale. La fel se întamplă şi în cazul prostituţiei, în care cele mai însemnate cauze caregenerează acest fenomen se referă la educaţia prea liberă, exemplele rele, alcoolul, contactul culumea depravată, mizeria etc.2.
Elemente de psihologie penitenciară
1
Gina Lombroso,
 L’ame de la femme,
Paris, 1924
2
N. T. Buzea,
 Infractiunea penala si culpabilitatea, Doctrina, legislatie si jurisprudenta,
Editura Solomon, Alba-Iulia, 1944, p.93
3
S. T. Reid,
Crime and Criminology,
Holt, Reinhart and Winston, Inc. Montreal, 1991,p. 293
2
 
În cunoaşterea şi prevenirea fenomenului infracţional, în general, şi a celui feminin, înspecial, un rol important îl are şi studierea psihologiei persoanelor internate deja în penitenciar, pentru comiterea unor infracţiuni. În acest sens, s-au realizat diferite teste psihologice peanumite loturi de deţinute.Într-un grup constituit din minore, repartizarea pe infracţiuni a celor 40 de fete esteurmătoarea:contra persoanei 25%, contra avutului public 30%, contra avutului persoanei 45%.Marea majoritate se consideră singurele vinovate pentru infracţiunea comisă, justificărileinfracţionale sunt slab conturate, bazate pe urmatoarele motivaţii: nevoia de lux, alcoolul,teama de părinţi, conformismul la un anumit anturaj, teama de a pierde iubirea unui bărbat.În cazul unui lot constituit din 110 femei deţinute s-au facut teste luându-se în considerareîn principal studiile (1-4 clase- 6,66%, 5-8 clase-20% ş.a.m.d) şi starea civi(23%necăsătorite, 28% căsătorite,copii, concubinaj, fără copii 13,33%, divorţate 8,33% etc.).La intrebarea
 pe cine credeti vinovat de fapta comisa?
4
, 50% dintre detinutele care traiesc inconcubinaj, fara copii, acuza anturajul, jumatate din cele divortate acuza colegii de munca, iar aproximativ 21% din cele necasatorite considera vinovat iubitul. Numarul celor care seconsidera vinovate este mai mare, comparativ cu numarul barbatilor care cred acelasi lucru. Pede alta parte, se pune problema instigarii, fenomen intalnit in special la detinutele care dau vina pe rude sau pe colegii de munca.Retine atentia justificarea „familie grea”
5
in cazul detinutelor cu infractiuni contra avutului personal, contra avutului public si infractiuni economice. Pentru detinutele femei, viata in penitenciar este grea, avand consecinte majore pe plan personal: distrugerea familiei,degradarea fizica si morala. Ele nu cred in reabilitare, in schimb, majoritatea considera ca pedeapsa primita este invatatura de minte
6
.In cazul detinutelor condamnate pentru infractiuni grave, care au fost supuse testelor  psihologice, reies deformari ale personalitatii ce se manifesta prin :mediu hipertensiv,instabilitate, stari si sentimente de frustrare afectiva.
4
Gh. Florian,
 Psihologie penitenciara
, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1996,p.205
5
R.M. Stanoiu, D. Banciu,
Studiu criminologic al unor infractiuni de violenta, in Buletin documentar,
editat deDirectia Generala a Penitenciarului din Ministerul de Interne, 1980,p.128
6
Idem4, p.206.
3

Activity (63)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Alina Legcobit liked this
Sergiu Bivol liked this
Rusu Katalin liked this
Sasha Antoceanu liked this
Victor Arvunescu liked this
Teodor Tagîrș liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->