Am citit intr-o carte despre povestea hartiei care mi-a placut foarte mult. Am sa v-o povestesc si dumneavoastra.

Povestea incepe asa: A fost odata un baiat pe nume Ionut. Ionut era in clasa a IV-a, el avea multe teme si ca oricare copil mai gresea dar spre deosebire de alti copii, el rupea 2-3 foi pentru o greseala de o litera. Intr-o zi o foaie de hartie nemototolita sari din cosul de gunoi pe biroul baiatului si ii vorbi: -am saturat sa-mi arunci surorile in cosul de gunoi! "e ce faci asta# $u poti sa scrii si tu macar o tema bine#! Ionut incremeni. %amase mut. &ra foarte uimit cum o foaie de hartie poate vorbi si, chiar daca ar putea vorbi, de ce i-ar vorbi tocmai lui# Ionut isi reveni in fire si cu glasul tremurat si bland spuse: 'u(buna(ziua. a scuzati. )ai cu mine, spuse foaia de hartie, luandu-l de mana pe Ionut. *e voi duce sa-ti arat cum se fabrica hartia. "intr-o data, Ionut se trezi in mi+locul padurii. Acolo fu intampinat de un copac vorbitor care se recomanda: ,alut! &u sunt 'radut. *e-ai gandit cati frati de-ai mei sunt sacrificati si cata munca este necesara pentru ca tu sa ai banala hartie# Vrei sa-ti spun povestea ei# Poate reusesc sa te conving sa ai mai multa gri+a de caiete si sa folosesti cum se cuvine fiecare bucatica de hartie( Aceasta este marea mea familie: padurea. &a se bucura de lumina soarelui, cantecul pasarilor, har+oneala vesela a puilor de animale, aerul curat si inmiresmat si pe toate le ofera, cu multa generozitate, oamenilor. "ar sti tu cat sufera padurea cand unul dintre copiii ei este luat pentru a fi transformat in hartie# -hiar atunci, atentia lui Ionut, fu atrasa de zgomote foarte puternice de masini si glasuri de oameni, au sfasiat tihna locului. -ativa barbati, imbracati in haine verzi au inceput sa masoare copacii si sa calculeze. Apoi s-au indreptat spre bradul falnic din varful dealului, au pornit masinile zurniitoare si intr-o clipa, n-a mai ramas pe deal decat cerul incremenit de suferinta si padurea care plange de durere. 'radul cel falnic zacea intins la pamant. .emnul trist astepta sa fie urcat in camion. /data lemnul incarcat, camionul a pornit spre fabrica. Acolo Ionut a vazut tot felul de masinarii ciudate prin care era trecuta pasta, pentru ca in cele din urma sa se obtina hartia. *ot acolo a aflat baiatul ca pentru fabricarea unei tone de hartie sunt taiati apro0imativ 21 de copaci. *oate acestea l-au pus pe ganduri pe Ionut. "in acea zi, baiatul deveni foarte atent cu temele, nu mai rupse foi din caiet si folosea cum se cuvine fiecare bucatica de hartie. P/V&,*& '%A2I./% ,I A )A%*I&I "& "& /,*&$& '/*&2 I..a poalele muntelui, spre rau, pe unde creste iarba azi si nalbele pana la brau, au fost candva paduri de brazi. "ar e demult de cand stapanul Ie-a doborat si pus pe foc, si cum era zgarcit, hapsanul, alti brazi n-a mai plantat la loc. ,i muntele-a ramas astfel, plesuv cum n-a fost niciodata3 Vezi doar un card de oi pe el, cani mari si un cioban pe-o cioata. "e-atunci trecura ani si ani, zburand ca pasarile stol3 s-au perindat stani si ciobani si muntele-a ramas tot gol. Pe coasta muntelui, urata, fara-adaposturi, fara vetre, Vedeai ciobani proptiti in bate si oile ca niste pietre. "oar buciumul din cand in cand scotea in linistea adanca 4n urlet ca de lup flamand iesit dintr-un culcus de stanca. ,i de cand oamenii mai stiu altaceva nu e nimica. ,i muntele e ca pustiu, si nu-

i picior de pasarica, si toti credeau in sinea lor ca de acum asa va fi: 4n munte gol ca un ulcior... dar iata ca-ntr-o buna zi!... II. &ra in toamna ca acum, cand intr-o zi de dimineata, -arute isi taiara drum printre vlastari si prin verdeata. ,i toate-au poposit aproape de matca raului din vale, ,i coborara tarnacoape, lopeti si sape si cazmale. ,i oameni au venit multime cu traistele-n bat pe umar, "e nu putea sa stie nime, cati or fi fost atunci la numar. ,i din carute descarcara mii de braduti zburliti si mici, "e dimineata pana seara, parcaar fi fost niste arici! Au inceput sa sape gropi in sir, pe coasta, tot mai sus, 6ropi mici ca pentru pus cartofi, dar nu cartofi in ele-au pus, -i brazisorii-atunci adusi din nu stiu ce pepiniera, 2burliti ca niste pui de ursi, crescuti acolo cantr-o sera. /rice bradut ca-ntr-un zabun, plantat in muntele pustiu, Parea gatit ca de -raciun, atat era de brumariu. ,i era vesel fiecare, - "e parca se-ntorsese-acasa, ---un mot de-un verde crud, in soare, si-o blana deasa, artagoasa. ,i se uita in partea stanga, si impre+urul lui, si-n fata, ,a vada cei plantati pe langa, cu care va trai o viata, in zorii primei diminete, brumati de neguri si de roua, Parca-si dadeau tacuti binete, voiosi de viata asta noua. uncira oameni si baieti vreo nu stiu cate luni in sir, "e au plantat mii de puieti in linii drepte, fir cu fir. Parea ca-n urma lor, spre creasta, se catara mii de copii, -e urca insirati pe coasta, din fundul vaii, mii si mii... III. Pe urma, oamenii s-au dus si a venit o iarna grea. ,i brazisorii, pana sus, s-au incotosmanat in nea. ,ub lungi troiene de zapezi, stateau ca-n vata, la caldura, ,i nici nu mai puteai sa-i vezi, si parca toti taceau din gura. "easupra lor treceau dihanii, pornite noaptea dupa prada3 *receau schiorii ca pe sanii zvarlind cu stele de zapada. ,uflau viforniti fara rost purtand zapezile in vant3 'radutii toti, ca-n adapost, strangeau caldura din pamant. *rosneau afara brazi batrani, vuind ca marea in furtuna, "ar ei parca-si suflau in mani in puful lor de nea si luna. IV. "ar intr-o zi porni o boare de aer cald peste nameti, ,i de sub ei iesi la soare mot verde de bradut istet. ,i-n primavara timpurie incet-incet, bradutii toti ,i-au pus voiosi la palarie un ciucure intreg de moti. Pe urma, parca-un stol de fete, tot asternura printre ei, -a niste scoarte violete, un camp intreg de brebenei. Asa trecura veri si toamne pe calendar stiut de soare... -a niste elegante doamne veneau la iarba caprioare. Iar uneori pe la amiaza, dormeau pe-acolo iezii blanzi, "ar toti aveau privirea treaza, de teama lupilor flamanzi. V. *recura anii: doi, trei, zece... cu ierni, cu toamne si cu veri, -u frunze moarte pe potece... si parca toate au fost ieri... 'radutii erau brazi inalti si o padure laolalta, -um n-aveau muntii ceilalti o coama verde mai inalta. &rau ca peria de desi si nu era nici unul rupt. "e parca ar fi fost alesi. &ra ca noaptea dedesubt! -and se urca-n munti, primavara, veneau aici privighetori3 -antau de cum incepea seara si toata noaptea pana-n zori. / pa+ura cu gatul gol in cate-o zi pe la amiaza, 7acand pe sus un rotocol, se aseza pe-un varf, de paza. In trunchiuri brazii au tot scris, in cercuri anii, ca pe-un disc. ,i anii au trecut ca-n vis, cum au trecut norii pe pisc. / suta... -odrul encheiat, a-i socoti nimeni nu poate, -a oamenii ce i-au plantat nici nu-i mai stie lumea-n sate. VI. "ar intr-o zi, nepotii lor venira iarasi cu carute ,i brazii toti, intr-un fior, simteau ca n-au venit sa-i crute. Au coborat in graba mare, ca sa-i doboare si sa-i taie, ,i barde scurte si topoare, si +oagare si fierastraie. *aiau parca-ar fi fost cosasi... si brazii ca plecati de-un vant -a niste oameni uriasi cadeau cu pieptul la pamant. -and se rupeau, scoteau un geamat ca de un om voinic ranit. ,i rasuna departe-un freamat in stancaria de granit. Pe urma ramurile grele se linisteau incetincet... "e sus privea uimit la ele intregul codru de bradet. *aiatul trunchi tot mai zvacnea de seva umed, ca de roua, -a seva inca mai urca un ultim pic de viata noua. "in fundul codrilor pustii, treziti de larma de departe ,e ridicau ursi cafenii ca sa se mute-n alta parte. ,i buha se trezea acus cu ochii ei holbati si mari, ,a-si care-aiurea un culcus intr-un alt codru, de ste+ari. ,i ciutele si capriorii isi fulgereau grabitul

salt, -a sa-i apuce maine zorii in varful muntelui inalt. %amasera, intinsi pe +os ca pe un camp de batalie, -are de care mai frumos, brazi mari si falnici, poate-o mie... Iar oamenii cu o secure s-au pus sa-i curete apoi ,i-n ma+estatea din padure au aparut deodata goi. ,i trunchiul gol, indurerat ca niste trupuri dezbracate ,ub ceru-nalt si instelat sta-ntins si neclintit, pe spate. ,i seva-n ei se linistise, si crengile zaceau alaturi, Acuma fara zvon si vise, netrebnice ca niste maturi, in nu stiu cate nopti la rand i-a tot privit din ceruri luna, -u zambetul ei pal si bland si trista pentru totdeauna, Pe-aici n-a mai facut popas nici lup si nici o caprioara ,i nici o urma n-a ramas din viata cea de-odinioara. VII. Iar intr-o zi-au pornit la vale, sunand sonor, bustenii duri, *rezind iar gemete de +ale si-n departatele paduri. .a rau toti s-au oprit gramada incalecati sau dedesubt, -um au putut si ei sa cada pe coasta muntelui abrupt. VIII. ,pre seara se-auzira pasii de oameni stransi in +urul lor3 Venisera din sat plutasii, purtand pe umar un topor. "e sus, din munti, de pe 'argau, incinsi cu lat chimir la brau, Veni flacau dupa flacau sanchege plutele pe rau. Venira multi - intreg norod - si-au taiat, si-au mesterit, Pana-au facut pod langa pod pe cursul apei intetit. .e-au ferecat grozav feciorii cu cangi, cu scoabe si piroane, ,a poata tine piept valtorii pe unde-i stanca si bulboane. Pe urma le-au pornit la vale, la carma cate doi carmaci Voinici, ca imbracati in zale, si pe masura de dibaci. A inceput o lupta crunta cu apa-n spuma si valtoare3 -armaciiabia cu greu infrunta mania apei ca o mare. Pe urma au scapat la larg, si-abia alunecand alene, -a niste navi fara catarg, s-au strecurat printre poiene. *recu incet, veni incoace, adapostit sub o movila 4n sat de case cu cerdace si-acoperisuri de sindrila. Au lunecat leghe cu leghe, drum lung din munte pana-n vale, -u cate un carmaci de veghe, cu schimbul, randuit in cale. I8. Pe ploi, sub cer ca de cristal, trecu a lor calatorie, -and intr-o zi-aparu pe mal uzina noua de hartie. ,pre tarm plutasii se-ndreptara cu plutele ca de-obicei, ,i au aliniat spre seara intregul sir, ca la un chei. ,i parca ar fi poposit in seara ceea de april, .a tarm, enorm si linistit, ca in povesti, un crocodil. Apoi au desfacut din fiare butucii, pana la amiezi. ,i pan-la asfintit de soare i-au si cladit pe mal, gramezi. 8. Au stat asa o vreme-n ploaie, in arsita si in zapada, Pana i-au dus la fierastraie pe rand, gramada cu gramada. ai miroseau inca-a rasina cand incepura sa-i sfasie, -u colti de fiara, o masina, sa fabrice din ei hartie. in cazi cu suluri si cutite, ii astepta uzina-ntreaga, "in trunchiurile lor zdrelite sa scoata orice pic de vlaga. *recand prin bai, esenta lor, din brazii mari crescuti pe coasta, Prin ape tulburi ca un nor, au distilat un fel de pasta. "in ce a fost candva surcea a aparut, pe suluri groase, )artia alba ca de nea, ca niste panze de matase. &ra-n albeata ei zapada din ierni si ierni de altadata, -and incepea pe brazi sa cada, si brazii o sorbira toata. 8I. Atatia oameni, mii si mii, au tot trudit pe indelete ,a scoata suluri de hartii ce trebuiesc pentru caiete. ,i pentru fel de fel de carti si milioane de ziare, Albume in culori si harti sa-nvete carte fiecare. Iar orice coala de hartie, pe care-o folosim noi azi, & munca ce de-abia se stie a celor ce plantara brazi. ,i e-a naturii truda lunga de-un veac sau numai +umatate, ,a creasca-nalta ca sa a+unga cu varfu-n ceruri instelate. Alti oameni au venit apoi sa-i taie in paduri, sa-i care, ,a-i vare-n fabricile noi si sa-i farame-n mala0oare. "e aceea cand te-apuci sa scrii pe albe coli ca de zapada, $u te-apuca sa scrii prostii...! nici n-arunca hartia-n strada!

I%-&A ,A$*I '%&A$4 ircea ,9ntimbreanu :; ianuarie 5<2=, '>i?a, +ude?ul )unedoara - 5@ august 5<<<, 'ucureAtiB este un prozator, traduc>tor, publicist, scenarist Ai produc>tor de film. &ste fiul .eti?iei :n>scut> ArdeanB Ai al lui 6heorghe ,9ntimbreanu, miner. Cnva?> mai Dnt9i la 6helari, Ve?el Ai .eAnic, urmeaz> .iceul EAvram IancuF din 'rad :5<3G-5<H3B, 7acultatea de "rept :5<H3-5<H;B Ai 7acultatea de 7ilosofie :5<HH5<G5B la 'ucureAti. / perioad> este asistent la -atedra de drept penal a 4niversit>?ii bucureAtene :5<H@5<G5B Ai profesor de istorie la un liceu din 'ucureAti, apoi activeaz> Dn cadrul -onsiliului $a?ional al /rganiza?iei Pionierilor :5<==-5<=<B, ca director general al -entrului $a?ional al -inematografiei :5<;15<;2B, Aef la "irec?ia .iteraturii din -onsiliul -ulturii Ai &duca?iei ,ocialiste :5<;2-5<;HB. "in 5<;H e desemnat director al &diturii Albatros, func?ie din care este demis Dn 5<@G, motivele invocate de oficialit>?i referindu-se la Esuperficialitate, lips> de fermitate fa?> de con?inutul politic al c>r?ilor editateF. A fost membru Dn -onsiliul 4niunii ,criitorilor, Dn -omitetul Asocia?iei ,criitorilor din 'ucureAti Ai preAedinte de onoare al *9rgului Interna?ional de -arte 6audeamus :5<<H-5<<@B. "ebuteaz> editorial Dn 5<G=, cu volumul de proz> -u Ai f>r> ghiozdan, tradus prompt Dn limbile maghiar>, s9rb> Ai german>. I s-au acordat Premiul Asocia?iei ,criitorilor din 'ucureAti pentru %ecrea?ia mare :la edi?ia a doua, 5<;3B, Premiul 4niunii ,criitorilor pentru ama mamu?ilor mahmuri :5<@1B. .a 21 mai 5<<= a fost declarat E-et>?ean de onoare al municipiului 'radF, ca fiu al I>rii 2arandului, pentru Dntreaga sa activitate Dn domeniul literaturii. -onsacrat ca scriitor Dn literatura pentru copii, ,9ntimbreanu poate fi socotit autorul unei singure c>r?i, %ecrea?ia mare :5<=GB, Dn care a reunit multe din povestirile sale anterioare. %evizuirile succesive ?in de Dns>Ai maniera Dn care este Dn?eles actul scrisului, ca modalitate permanent> de autoperfec?ionare. .ucr9nd varianta ultim>, prozatorul reg9ndeAte ordinea pieselor, le elimin> pe unele Ai le introduce pe altele, face numeroase modific>ri :schimb>ri de titlu, stiliz>riB. ,9ntimbreanu a intuit c> literatura pentru copii nu trebuie echivalat> nici cu evadarea factice Dn fabulos sau Dn fantastic, nici cu scenariul moralizator, Dntr-un interviu scriitorul afirma c> m>rcile prozei sale ar fi Eculoarea, hiperbola, ritmul, verva Ai fantezia, accentul pateticF, Dn altul propunea ca modalit>?i de resuscitare a genului Eepica dens> p9n> la suspans, umorul p9n> la grotesc, melodramatismul p9n> la lacrim>, fantezia p9n> la fabulos Ai absurd, ging>Aia, tandre?eaF. Principalele atribute ale c>r?ilor lui ,9ntimbreanu sunt, Dntr-adev>r, fantezia bine temperat>, dublat> de umor Ai ironie, oralitatea ob?inut> prin alternarea vocilor narative Ai utilizarea persoanei a doua singular, precum Ai gri+a de a schimba tiparele compozi?ionale Ai cliAeele genului practicat. Astfel, el aduce destule inova?ii tematice: inten?ia moralizatoare se derobeaz> Dntr-o proz> cu inser?ii ,7 :A se feri de umezeal>B, Dn animisme umoristice :epistola servietei din ,crisoare pe adresa unui chiulangiuB, Dn suspans detectivistic :ca Dn /biectul neidentificat, unde e vorba despre un maculator neDngri+itB etc. .a acestea se adaug> ingeniozitatea compozi?ional>: Post-scriptum Ai P**% sunt concepute, pe filier> caragialian>, din multiplele post-scriptumuri sau din bile?ele trimise de un elev neatent, iar Dn / poveste plicticoas> sunt demontate abil scenariile basmelor, Dn timp ce %ecapitulare este articulat> Dn +urul unui fel de lingvistic> absurd>, limba inventat> permi?9nd unui elev memorarea rapid> a lec?iilor. "e interes documentar este volumul postum -arnete de editor. Interviuri. Addenda :2111B, un +urnal al omului public ,9ntimbreanu, unde sunt descrise Epeisa+ulF Ai stratagemele editoriale al anilor J;1-J@1 din secolul trecut, cunoscute Dn chip direct. "e o aten?ie deosebit> se bucur> cazul Ion .>ncr>n+an, cu odiseea public>rii romanului -aloianul Ai atmosfera de la &ditura Albatros. /pera K -u Ai f>r> ghiozdan, 'ucureAti, 5<G=3 K ,ub lup>, 'ucureAti, 5<G;3 K icii noAtri prieteni, 'ucureAti, 5<G@3 K .a telefon... telefonul!, 'ucureAti, 5<=53 K 32 de premian?i..., 'ucureAti, 5<=23 K '>ie?elul de h9rtie, 'ucureAti, 5<=33

K &0temporale Ai... alte lucr>ri scrise, 'ucureAti, 5<=33 K .9ng> groapa cu furnici, 'ucureAti, 5<=H3 K &u eram z9na, 'ucureAti, 5<=G3 K %ecrea?ia mare, 'ucureAti, 5<=G3 edi?ia II, 'ucureAti, 5<;33 edi?ia V, 'ucureAti, 5<<=3 K -aramele cu piper, 'ucureAti, 5<==3 K &lefan?i Dn rochi?e, 'ucureAti, 5<==3 K ,> st>m de vorb> f>r> catalog, 'ucureAti, 5<=;3 edi?ia III, 'ucureAti, 5<@53 K Ltafeta fanteziei, 'ucureAti, 5<=@3 K ,chi?e vesele, 'ucureAti, 5<=<3 K elcul mincinos, 'ucureAti, 5<;23 K Aduc>torului, mul?umiri, 'ucureAti, 5<;=3 K Viitorule, c9nd te-ai n>scut#, 'ucureAti, 5<;;3 K ama mamu?ilor mahmuri, 'ucureAti, 5<@13 K 4n 6ulliver Dn ?ara chiticilor, 'ucureAti, 5<@33 K $-a?i v>zut un m9nz maro#, 'ucureAti, 5<<<3 K -arnete de editor. Interviuri. Addenda, edi?ie Dngri+it> de ,anda ,9ntimbreanu Ai Ion $icolae Anghel, *imiAoara, 2111. *raduceri K 6ianni %odari, Aventurile lui -epelic>, 'ucureAti, 5<G; :Dn colaborare cu I. 'artaB3 K $atalia Attardi "onnini, Povestea Efurnicu?eiF Ai a EfurnicaruluiF, 'ucureAti, 5<=G :Dn colaborare cu -. %aicuB3 K "imenM Istvan, Ionic>, maimu?oiul Ai plastilina, 'ucureAti, 5<=G3 K .. 6heransNina, Dn ?ara lec?iilor neDnv>?ate, 'ucureAti, 5<=@ :Dn colaborare cu &. $i?>B. ,4%,A - http:OOPPP.crispedia.roO irceaQ,antimbreanu