Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
38Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
prot plantelor.

prot plantelor.

Ratings: (0)|Views: 1,761|Likes:
Published by flesh1985

More info:

Published by: flesh1985 on Oct 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/05/2013

pdf

text

original

 
C a p i t o l u l 8
PROTECŢIA CHIMICĂ A PLANTELOR ŞIMEDIUL ÎNCONJURĂTOR 
8.1. PRINCIPIILE ECOLOGICE CARE STAU LA BAZA UTILIZĂRII PESTICIDELOR 
 În fiecare an, peste 1000 de noi substanţe chimice se adaugă celor 60.000-65.000 utilizatecotidian. Domeniul substaelor chimice este foarte vast. Din cele 60.000-65.000 substanţemenţionate ca frecvent folosite, peste 2000 sunt agenţi activi în pesticide, cca. 5000 intră înfabricarea medicamentelor şi 6.000 sunt aditivi alimentari. Celelalte peste 47.000 sunt produseindustriale şi agricole (altele decât pesticidele), combustibili pentru producţia de energie etc. (B
ERCA
,2001).Anual sunt folosite în agricultura lumii aproximativ 130-135 mil. tone ş.a. îngrăşămintechimice care aduc un spor de producţie echivalent cu 40% din producţia mondială de cereale şi altemulte milioane de tone de substanţe chimice destinate protecţiei plantelor care salvează cca. 35% dinrecoltele obţinute. Se estimează că prin intermediul acestor mijloace, jumătate din populaţia lumiiare asigurată hrana cotidiană necesară pentru subzistenţă.Cantitatea de pesticide produsă şi utilizată în protecţia plantelor a avut în anul 1997 o valoaretotală estimată la 30,2 miliarde dolari, fiind cu aproape 3
%
mai mare faţă de anul precedent. Cea maidinamică evoluţie a fost înregistrată în anul 1997, datorită în special creşterii suprafeţelor culti-vatecu soia şi cereale în America de Nord şi de Sud, precum şi a celor cul-tivate cu cereale în Europa.Cererea de insecticide şi fungicide a evoluat mai puţin dinamic decât cea de erbicide. America de Nord şi America Occiden-tală rămân regiunile cu cel mai ridicat consum de pesticide. În anul 1997,lor le-a revenit 34% şi respectiv 24% din consumul mondial. Ponderea celorlalte regimuri înconsumul mondial a fost următoarea: America Latină 13%, Japonia 9%, alte ţări din zona AsiaPacific 9%, Europa de est 3%.Cererea mondială de pesticide pe termen mediu şi lung este în creştere, estimându-se omajorare anuala a vânzărilor mondiale de cca. 2%.În vederea obţinerii unor produse pesticide ecologic acceptate, se cheltuiesc 15-30 miliardedolari în 8-10 ani de cercetare şi selectarea ei din 10-15 mii de produşi (pentru a îndeplini cerinţeledeosebit de severe de eficacitate în producere şi utilizare).Eforturile uriaşe ce se fac din partea celor răspunzători de protecţia naturii pentru introducereade noi molecule active şi noi produse, în con-diţiile în care presiunea utilizării pesticide lor devinedin ce în ce mai mare, se justifică prin efectele economice deosebit de mari pe care le provoacă.248
 
Protecţia chimică a plantelor cultivate a contribuit în ultimele 2-3 decenii la creşterea producţiei cu peste 20% la grâu, la 25-30% la cartof şi legume, 40-60% la sfeclă, 60-90% la pomi fructiferi şi viţăde vie etc.În mediul de creştere şi dezvoltare a organismelor vii în ecosiste-mele agricoletrăiesc:- peste 5000 specii de ciuperci, din care mai mult de 500 de specii produc boli păgubitoare pentru agricultură;- peste 30.000 specii de buruieni, din care aproape 2.000 specii produc pagube recoltelor agricole;- peste 750.000 specii de insecte şi acarieni, din care mai mult de 10.000 de sunt identificateca fiind păgubitoare pentru agricultură;- faptele de mai sus arată că protecţia plantelor cu pesticide este un rău foarte necesar,acceptat de societatea internaţională în vederea asigu-rării confortului alimentar.În România, dar şi în lume, poluarea vine din două direcţii vis-a-vis de utilizarea pesticidelor şi anume:
 poluare verde creată de invazia de buruieni în condiţiile necontrolării lor înecosisteme, cunoscut fiind că în concurenţa interspecifică buruienile au totdeauna un mare avantajfaţă de plantele de cultură;
o poluare brună, creată de necontrolarea bolilor şi dăunătorilor mai ales încondiţii favorabile dezvoltării acestora, adică umiditate şi căl-dură optime, îndeosebi la culturisensibile, cum sunt legumele, pomii, via şi altele. Bolile pot provoca pierderi economice mari care pot ajunge în timp până la dispariţia culturilor. 200.000 ha de pomi şi 150.000 ha de vie au dispărutdeja în perioada 1991-1998 datorită poluării brune. Eficaci-tatea economică a culturilor care rezistăeste sensibil redusă (tabelul 8.1.).A doua grupă de fenomene de poluare sunt produse de folosirea neraţională a pesticidelor.Din datele prezentate rezultă, printre altele, următoarele: nimeni nu trebuie să se gândească laînfiinţarea unei culturi, fără a-şi face, în acelaşi timp, un plan de protecţie a culturilor; evitarea pierderilor enorme prezente azi
în
agricultura României trebuie să intre ca obiectiv distinct
în
strategiile pentru dezvoltarea agriculturii din România.
Tabelul 8.1.Pierderi potenţiale produse de boli, dăunători şi buruieni
CulturaBoli%Dăunători%Buruieni%Complex boli foliare15-2510-2515Gândacul ghebosViermele sârmăPloşniţa cerealelor Gândacul ovăzului1570-80(calitativ)10-20DicotiledonateMonocotiledonate20-3015-20Tăciunele zburător 10-2010-25Gândacul ghebosViermele sârmăGândacul ovăzului157015DicotiledonateMonocotiledonate10-1515-25Putrezirea seminţelor Tăciunele paniculului15-2010-1515-20Gărgăriţa frunzelor Sfredelitorul20-3010-20DicotiledonateMonocotiledonate25-3030-3510-15Gărgăriţa frunzelor 20-30Dicotiledonate 15-20
249
 
Putregaiul alb şi cenuşiuPutregaiul brun15-20Monocotiledonate 10-20Mana şi bacterioza 1515-2010DicotiledonateMonocotiledonate40-80Cercosporioza25-3050-90Gărgăriţa sfecleiGărgăriţa porumbuluiViermele sârmă15-25DicotiledonateMonocotiledonate25-40Bolile tuberculilor 25-4015-3015-25Gândacul din40-5010-15DicotiledonateMonocotiledonate25-406025Viermele măruluiPăduchele din SanMolii minatoare20-3015-255-1010-20DicotiledonateMonocotiledonate10-1515-2515-20Viermele prunuluiPăduchii ţestoşi20-3530-5025-25DicotiledonateMonocotiledonate15-20Putregaiul cenuşiu60-8040354515-2515-20DicotiledonateMonocotiledonate15-2015-3510-20Gândacul din15-2010-20DicotiledonateMonocotiledonate30405-105-1520-2520-255-10DicotiledonateMonocotiledonate30-35
(după B
ERCA
, 2001)
România nu este o ţară care să se teamă de poluarea cu pesticide, din estimările noastreacestea sunt asigurate pe total în proporţie de 15-20%, iar erbicidele acoperă sub 10
%
din necesaruloptim. Între anii 1994-1997, în România s-au folosit anual pesticide în valoare de 50-70 mil. USD,inclusiv servicii directe şi indirecte, reprezentând nivelul mediu al unei agriculturi subdezvoltate. Iar din totalul suprafeţei arabile cultivate s-au aplicat tratamente fitosanitare pe numai 20-25%. Aici estelocul să amin-tim că adevărata dimensiune valorică a pieţei de pesticide în România se ridică la 500-600 milioane USD anual, fără a se crea condiţii de poluare specifice.
***
Pesticidele sau substanţele chimice destinate protecţiei culturilor sunt produse de naturăorganică sau minerală care se introduc într-o anu-mită doză în ecosistemul agricol pentru a obţine unefect biologic de com-batere şi unul economic manifestat prin sporuri de recoltă mult superioare cos-turilor lor. Pesticidele sunt deci substanţe străine ecosistemului, au o anumită toxicitate şi tocmai deaceea, aplicarea lor se face cu mult discer-nământ şi în nici un caz abuziv.250

Activity (38)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
gheorghe daniela liked this
druhyll liked this
Galina Nika liked this
robilumi liked this
stefanm31 liked this
ellenaelly liked this
Razvan Ognean liked this
Razvan Ognean liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->