Suport Curs TMI II An IV

5. Tehnologia executiei lucrarilor de instalatii pentru constructii 5.1.Selecia antreprenorului si contractul de antrepriz 5.
2 nsuirea proiectelor si elaborarea documentaiei de execuie de ctre antreprenor 5.3 Pregtirea produciei 4.1 Graficul de execuie 4.2 Graficul de aprovizionare 4.3 Fluxul de numerar previzionat pentru realizarea lucrrilor 4.4 Planul de asigurare al calitii 5.5 Executia instalatiilor pentru constructii 5.5.1 Proceduri tehnice de executie 5.5.2 Alte prevederi ale procedurilor administrative legate de executia lucrarilor 5.6 Protectia muncii in Romania 5.1 Selecia antreprenorului si contractul de antrepriz Selectia antreprenorului (executantului) Selectia antreprenorului este realizata de investitor si are la baza criterii de calificare minimale care se refera la capacitatea financiara si cea tehnica dupa care pretul lucrarilor este de multe ori definitoriu pentru alegerea acestuia. Atunci cand investitorul este o autoritate publica procesul de achizitie a lucrarilor de executie este reglementat prin prevederi cu caracter obligatoriu. In prezent acestea sunt cuprinse in Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, in Hotrrea Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 60/2001 si in Ordinul comun al Ministerului Finanatelor Publice si al Ministerului Lucrarilor Publice Transporturilor si Locuinte nr.1014 si 874 din 2001 pentru achizitia publica de lucrari. In aceste reglementari sunt prezentate reguli stricte privind intreg procesul de achizitie incepand cu documentele care trebuie puse la dispozitia ofertantilor si cu anuntarea acestora cu prvire la intentia de selectie pana la procedura de analiza a ofertelor si atribuirea contractului de proiectare. Oferta de executie se face ca raspuns la Documentatia de selectie pe care investitorul o pune la dispozitia ofertantilor. Oferta trebuie sa respecte cu strictete atat continutul cat si forma indicata de investitor in Documentatia de selectie. Documentatiile de selectie solicita, de regula, prezentarea ofertelor in doua sectiuni distincte capabilitatea ofertantului si propunerea financiara .
In sectiunea financiara a ofertei ofertantul anunta pretul pentru care este dispus sa realizeze lucrarile de executie conform cu listele de cantitati si caietele de sarcini puse la dispozitie de beneficiar. In sectiunea destinata capabilitatii ofertantul trebuie sa demonstreze investitorului atat capabilitatea sa tehnica cat si cea financiara. Pentru demonstrarea capabilitatii tehnice ofertantul trebuie sa prezinte dovezi (in forma solicitata de investitor) ca are experienta si dotarea cu personal calificat si echipamente necesara executiei lucrarilor. In ce priveste capabilitatea financiara aceasta se refera la la o serie de elemente (certificat de onorabilitate de la Camera de Comert si Industrie, Certificate de plata a impozitelor catre stat si autoritatile publice locale, etc.) care trebuie sa convinga investitorul ca ofertantul poate derula financiar intreaga lucrare fara a ajunge in situatii de blocaj financiar. In vederea selectiei, care poate fi organizata sub forma de selectie de oferte in urma unui anunt public sau in urma unor invitatii transmise ofertantilor (in cazul achizitiilor publice trebuie invitati cel putin cinci ofertanti iar procedura se considera indeplinita daca raspund invitatiei minimum doi ofertanti eligibili) ofertantii trebuie sa depuna documentele solicitate in fisa de date a achizitiei. Odata cu depunerea documentelor trebuie depusa (uneori) si garantia de participare la licitatie care este o suma ce se returneaza ofertantilor care nu au castigat selectia, dar care poate fi pierduta de ofertantul castigator daca dupa adjudecare, din cauze care il privesc, nu semneaza contractul de proiectare. Punctarea ofertelor se face dupa regula explicitata in documentatia de selectie, de regula valoarea ofertei financiare departajand ofertantii, uneori termenul de realizare a lucrarilor poate avea un punctaj important in selectie, alteori este impus si nerespectarea lui duce la eliminarea ofertantului, elementele de capabilitate sunt obligatorii iar neindeplinirea lor duce la eliminare. Contractul de executie Contractele de executie a lucrarilor de instalatii pentru constructii, ca si contractele de executie a lucrarilor de constructii sunt contracte complexe in care regula de baza trebuie sa fie acea ca riscurile in executarea contractului trebuie impartite corect intre antreprenor si beneficiar. De regula in documentatia de selectie antreprenorul gaseste si un proiect de contract care reprezinta punctul de vedere al beneficiarului si la care antreprenorul trebuie sa faca obsevatiile pe care le considera de cuviinta in oferta pe care o depune. Pentru investitiile publice in Ordinul comun al Ministerului Finanatelor Publice si al Ministerului Lucrarilor Publice Transporturilor si Locuinte nr.1014 si 874 din 2001 pentru achizitia publica de lucrari este prezentat si un formular de contract tip pe care partile trebuie sa-l adapteze pentru lucrarile care fac obiectul selectiei. Pentru investitiile finantate in diverse forme de Comunitatea Europeana sau de institutii financiare internationale proiectele de contact impuse de finantator sunt cele FIDIC (Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti, abrevierea provine de la
forma in limba franceza). FIDIC a fost fondata in 1913 iar in prezenta are membrii din circa 60 de tari de pe toate continentele, cuprinzand majoritatea inginerilor cu activitate privata de consultata. In forma din actuala (cea din 1999) FIDIC propune urmatoarele tipuri de contracte: - contractul in forma scurta (Short Form of Contract recomandat pentru contracte cu valori relativ mici sau care grad mare de repetare); - contractul pentru constructii (Contition of Contract for Construction recomandat pentru lucrari de constructii si engineering atunci cand atreprenorul pune in opera un proiect realizat de beneficiar sau de o firma specializata angajata de acesta, in acest caz antreprenorul poate proiecta totusi detaliile de executie); - contractul pentru proiectare, procurare si executie / la cheie (Condition of Contract for EPC / Turnkey Projects vezi capitolul 2.4); - contractul pentru instalatii tehnologice, proiectare si executie-constructii (Condition of Contract for Plant and DesignBuild recomandat pentru cazul in care antreprenorul proiecteaza, aprovizioneaza si executa pentru beneficiar conform cererilor acestuia lucrari de, constructii si instalatii dar in acelasi timp poate furniza, eventual monta instalatii tehnologice ) Oferta este intotdeauna anexa la contractul de executie. Contractul si reglementarile obligatorii specifice domeniului de executie guverneaza activitatea antreprenorului pana la sfarsitul obligatiilor legate de lucrarile de executie. 5.2 nsuirea proiectelor si elaborarea documentaiei de execuie de ctre antreprenor In procesul de insusire al proiectelor antreprenorul are obligatia (vezi capitolul 2.2) sa depisteze neconformitile i neconcordanele constatate n proiecte si trebuie sa sesizeze beneficiarul n vederea soluionrii acestora. Procesul de insusire fiind o etapa importanta in procesul de executie si trebuie sa cuprinda minimum etapele de mai jos: - verificarea legalitatii proiectului ( daca este verificat de un verificator autorizat pentru domeniul specific, daca proiectantul a introdus in proiect observatiile din raportul de verificare al verificatorului, daca proiectul a fost realizat de un inginer de instalatii pentru constructii-vezi capitolul 4); - verificarea breviarelor de calcul pe baza de indici; - verificarea corelarii pieselor scrise cu piesele desenate; - verificarea caietelor de sarcini din punct de vedere al conformitatii acestora cu prevederile tehnice specifice pentru executie cu caracter obligatoriu; - verificarea intregului proiect din punct de vedere functional; - verificarea listelor de cantitati prin masuratori; - verificarea fiselor tehnice si a caietelor de sarcini pentru utilaje din puct de vedere al exigentelor impuse si a posibilitatilor de respectare a acestora prin utilajelor existente pe piata;
Uneori in sarcina antreprenorului revine si elaborarea unor proiecte sau faze de proiectare cu ar fi proiectele de organizare de santier (POE) sau detaliile de executie pentru proiectele care au stat la baza selectiei antreprenorului. 5.2.1 Elaborarea detaliilor de executie (DE) In principiu la faza DE, trebuie sa se intocmeasca doar detalii de executie pentru: confectii metalice; prefabricate din beton; instalatia electrica de semnalizare a avariilor. In cazul in care, tipurile de materiale si utilaje, sau solutia tehnica difera foarte mult la faza DE fata de faza PT, proiectul se va reface, documentatia la faza DE avand acelasi continut ca la faza PT, mai putin urmatoarele documente: Documentatia pentru autorizatie de constructie; Documentatia de licitatie (instructiuni pentru ofertanti); Caietele de sarcini pentru utilaje; Caietele de sarcini pentru materiale. La faza DE se pot intocmi: Instructiuni privind receptia lucrarilor; Instructiuni privind intocmirea carti tehnice a constructiei; Instructiuni de exploatare. 5.2.2 Proiectul de organizare a executiei lucrarilor P.O.E. Continut cadru al proiectelor de organizare a executiei lucrarilor (P.O.E.) este reglementat Legea nr. 453 din 18.07.2001 (Anexa nr. 1) pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor ( P.O.E.) este necesar in toate cazurile in care se realizeaza o investitie si obligatoriu atunci cand este solicitat in Certificatul de urbanism, in aceasta situatie acesta se prezinta impreuna cu proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor trebuie sa cuprinda descrierea tuturor lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii tehnologiei de executie a investitiei, atat pe terenul aferent investitiei, cat si pe spatiile ocupate temporar in afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public. Partea scrisa a POE trebuie sa contina ; - lista si semnaturile proiectantilor care se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund ; - un memoriu care va cuprinde descrierea lucrarilor provizorii (organizarea incintei, modul de amplasare a constructiilor, amenajarilor si depozitelor de materiale, asigurarea si procurarea de materiale si echipamente,asigurarea racordarii
provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona amplasamentului, precizari cu privire la accese si imprejmuiri si precizari privind protectia muncii) ; elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilitatile urbane din zona, necesare in vederea obtinerii acordului unic care se vor prezenta in cadrul Fiselor tehnice intocmite in Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii P.A.C. sau P.A.D., dupa caz.
Partea desenata a POE, pentru lucrarile de mai mare amploare, se prezinta sub forma unor planuri generale care trebuie sa contina amplasamentul investitiei cu obiectivele acesteia si toate amenajarile si constructiile provizorii necesare, iar la cele de o mai mica amploare elementele de organizare a executiei lucrarilor pot fi prezentate si in planul de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii. In situatia in care desfiintarea necesita operatiuni tehnice complexe se va prezenta si un proiect tehnic de organizare a executiei lucrarilor. 5.3 Pregtirea produciei Dupa insusirea proiectelor si aprobarea proiectelor realizate antreprenor se trece la pregatirea productiei care consta in: - intocmirea graficului de executie; - intocmirea graficului de aprovizionare; - intocmirea fluxului de numerar previzionat pentru executia lucrarilor. 5.3.1 Graficul de execuie Graficul de executie este o metoda de programare a desfasurarii procesului de productie pentru realizarea unui produs. Metodele grafice de programare a lucrarilor sunt detaliate in lucrari dedicate managementului firmelor de constructii si instalatii. Din punct de vedere tehnologic, pentru intocmirea graficului de executie se identifica procedurile si instructiunile de lucru specifice acesteia si sunt grupate pe activitati. Activitatea poate fi simpla (o singura procedura), sau complexa (grupata pe obiecte sau pe obiective) functie de nivelul de detaliere cerut de grafic Graficul de executie prezinta intr-o forma sintetica activitatile, durata de realizare a acestora, conditionarile care apar intre activitati si rezulta prin adunari simple orizontala termenele de realizare a diverselor activitati si pe verticala necesarul de forta de munca pe specialitati. Dupa introducerea tuturor informatiilor necesare in grafic prin iteratii succesive pot fi optimizate resursele necesare executiei lucrarilor. 5.3.2 Graficul de aprovizionare Dupa insusirea proiectului, pentru listele de cantitati insusite, pentru dotarile necesare executiei (dotari cu utilaje, scule si dispozitive pentru montaj, dotari cu echipamente de lucru si protectia muncii specifice lucrarilor, alte dotari necesare) si pentru servicii pe care antreprenorul doreste sa le contracteze in vederea punerii in opera a proiectului, se intocmeste o lista de aprovizionare.
Programul de aprovizionare rezulta din schimbul de informatii dintre antreprenor si furnizorii acestuia conform procedurii (din manualul de asigurare a calitatii) care detaliaza procesul de aprovizionare. Majoritatea antreprenorilor solicita prin comenzi in vederea ofertarii preturi, termene de livrare si conditii de plata conform cu prevederile din documentatia de executie. Program de aprovizionare sta la baza graficului de executie. Dupa aprobarea graficului de executie se extrage din acesta graficul de aprovizionare care sta la baza contractarii si aprovizionarii cu materiale, utilaje si echipamente. 5.3.3 Fluxul de numerar previzionat pentru realizarea lucrrilor Pe baza graficului de executie si avand in vederea platile pentru aprovizionare (furnizori), pentru manopera si alte cheltuieli ale antreprenorului, precum si incasarile de la beneficiarul lucrarii se intocmeste fluxul de numerar previzionat pentru lucrare, pa baza unui formular simplu in care intrarile (incasarile) se aduna la diponibil (daca este indicat un disponibil iar iesirile ( platile) se scad. De regula nu se indica un disponibil si atunci fluxul de numerar este unul negativ in care platile sunt ,cel putin in prima perioada, sunt mai mari decat incasarile. In aceste conditii antreprenorul trebuie sa asigure din surse proprii un disponibil necesar desfasurarii lucrarilor. 5.3.4 Planul de asigurare al calitii Continutul planului de asigurare al calitatii trebuie sa cuprinda cel putin: - Prezentarea lucrarii; - Scop si domeniul de aplicare; - Documente de referinta; - Responsabilitati de elaborare; - Controlul documentelor si datelor; - Apovizionarea; - Organizarea lucrarilor si responsabilitati privind executia; - Controlul calitatii; - Gestionarea documentelor referitoare la calitate. In anexaeste prezentat un exemplu de plan de asigurare al calitatii pentru lucrarile de executie a unei centrale termice. In urma lucrarilor de pregatire a productiei rezulta documentatia de executie care este formata din : - proiectul de executie care contine fazele PT, DE eventual POE; - graficul de aprovizionare; - graficul de executie; - fluxul de numerar previzionat; - procedurile si instructiunile de lucru specifice lucrarii. Documentaia de executie trebuie aprobata de conducerea antreprenorului conform cu compententele specifice dupa care aceasta este predata responsabilului de lucrare pentru inceperea lucrarilor . 5.5 Executia instalatiilor pentru constructii
Beneficiarul anun intenia de a ncepe lucrarile autoritatii publice care a emis autorizaia de construcie i Inspectoratului Teritorial al Inspectiei pentru Constructii di zona de responsabilitate apoi trimite antreprenorului Ordinul de incepere a lucrarilor si copia Autorizatiei de executie. Inainte de preluarea amplasamentelor seful punctului de lucru efectueaza instructajul de protectie a muncii, specific lucrarilor care urmeaza sa se desfasoare, pentru tot personalul. Antreprenorul preia amplasamentele i fronturile de lucru consemnand acest lucru in procese-verbale, acestea fiind faze determinante in planul de asigurare al calitatii. 5.5.1 Proceduri tehnice de executie Definitii si prescurtari utilizate in procedurile tehnice de executie si in instructiunile de lucru Definitiile si prescurtarile trebuie sa fie conforme cu Manualul Calitatii, editia si revizia in vigoare. Documente de referinta documente de rang superior procedurii (Manualul Calitatii, standarde, legislatie in vigoare etc.). Documente asociate documentele de acelasi rang sau de rang inferior procedurii la care se va face referire in textul procedurii. Procedura Generala (PG) document care descrie modul de indelinire a unei conditii impusede elementele 4.1 si 4.2 ale standardului de referinta pentru sistemul calitatii adoptat. Procedura Sistem Calitate (PSC) document care descrie cum se asigura indeplinirea unei conditii impuse de elementele 4.3 4.20 ale standardului de referinta pentru sistemul calitatii adoptat. Procedura Tehnica de Executie (PTE) document care descrie tehnologia de executie pe faza pentru o categorie de lucrari. Instructiune Tehnica de Executie (ITE) document care detaliaza o operatie dintr-o faza de executie. Procedura administrativa (PA) document care descrie modul de realizare a unei activitati din cadrul unui compartiment functional al societatii si responsabilitatile corespunzatoare, indicand si modul de rezolvare, aprobare, difuzare, gestionare si completare a dformularelor si tuturor actelor care se intocmesc. Procedura de lucru (PL) pentru laboratoare de incercari document care reglementeaza toate aspectele privind executarea incercarilor (caracteristici proba,
pastrare si pregatire proba, executarea incercarii, echipamentele de incercare, materiale consumabile).
prelucrarea
rezultatelor,
Instructiunea de lucru (IL) document care detaliaza o operatie din cadrul unei activitati, iar in laboratoare este documentul care reglemeteaza operatiunile pentru echipamente (punerea in functiune, utilizarea, intretinerea aparaturii, prevederi de securitatea si sanatatea muncii). Toate documentele care descriu intr-o forma sau alta executia instalatiilor trebuie organizate in proceduri si instructiuni. Prezentam mai jos procedurile si instructiunile de lucru mai des utilizate in executia instalatiilor pentru constructii. Prezentam, o procedura tehnica de executie si o instructiune de lucru in format conform cu ISO 9001. Alte proceduri si instructiuni au fost prezentate numai in descrierea tehnologica pentru a nu repeta elementele care tin de organizare.
Montare a conductelor de Beneficiar alimentare cu apa din otel . asamblate prin sudura SC.. Data .. PTE XII.1 07 Supervizor Codul documentului PTE Pagina
1. SCOP 1.1. Precizeaza etapele si modul de executie a lucrarilor pentru montarea conductelor de alimentare cu apa din otel asamblate prin sudura, folosite pentru transportul apei in localitati si la consumatori. 2. DOMENIU 2.1. Se aplica de catre toate santierele care executa aceste lucrari de montare conducte din otel, ingropate, asamblate prin sudura, izolate anticoroziv. Procedura are caracter general (cadru), executantul trebuie sa elaboreze instructiuni tehnice de executie pentru investitia in lucru. 3. DEFINITII 3.1. Este conforma cu Manualului Calitatii al SC editia ..si revazut in .. 3.2. Termeni specifici utilizati: 3.2.1. Instalatie - ansamblu de constructii, aparate, masini, conducte si accesorii. 3.2.2. Conducta - constructie executata din elemente tubulare, rigide, asamblate convenabil si etans, pentru a permite transportul si distribuirea materialelor aflate in stare fluida sau fluidizata (materiale pulverulente in suspensie intr-un fluid). 3.2.3. Sant de pozare conducta - transee excavata realizata pe traseul si la cota proiectata, sustinuta corespunzator naturii terenului, adancimii de pozare si suprasarcinilor din vecinatatea traseului . 3.2.4. Teava izolata - teava din otel izolata interior si exterior, la lungimea livrata de furnizor, pregatita in vederea asamblarii in conformitate cu prevederile proiectului si caietului de sarcini cu extremitatile nedeformate si nedistruse. 3.2.5. Tronson de proba - lungime prestabilita din tevi de otel asamblate prin sudura ( tronsoane de min.200 m), pozat la cota, cu masive de ancoraj din beton, acoperit cu umplutura de pamant, cu sectiunile de imbinare vizibile si capetele amenajate pentru efectuarea probei de presiune cu blocaje speciale asigurate pentru preluarea presiunii de proba. 3.2.6. Cot/curba - un element de conducta care determina schimbarea directiei acesteia conform cu traseul proiectat. Intocmit ACTUALIZARE Verificat .. Verificat 0 1 2 3 4 5 6 . 9
3.2.7. Masiv de ancoraj - bloc monolit din beton realizat in punctele indicate in proiect care are ca scop imobilizarea conductei la socurile provocate de presiunea apei din conducta sau de alti factori, in timpul exploatarii. 3.2.8. Camine constructii de beton sau caramida, amplasate si executate pe traseul conductei in care se monteaza vane, ventile, goliri si alte dispozitive care asigura manevrele si exploatarea in conformitate cu prevederile proiectului. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1. Manualul Calitatii al Firmei editia si revizia in vigoare. 4.2. Standarde in domeniu: STAS 11595/83 SR EN 288-2/95 SR EN 2684M/96 SR EN 288-3/95 SR EN 22553/96 CR 7-87 SR EN 287-1/95 SR EN 719/95 SR EN 288-1/95 4.3. Paslarasu I,Rotaru N.,Teodorescu M., Alimentari cu apa, Ed. Tehnica,Bucuresti, 1981 4.4. Draghici N.N., Conducte pentru transportul fluidelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1971 4.5. Normativ C 150/84 privind calitatea imbinarilor sudate din otel, ale constructiilor industriale si agricole. 4.6. Ordin 1507/96 al Ministerului Industriilor de aprobare Procedura tip de atestare a capabilitatii agentilor economici de a executa structuri sudate. 5. RESPONSABILITATI Conducerea si controlul executiei unei conducte de alimentare cu apa din otel, ingropata, asamblata prin sudura, se asigura prin personal calificat, stabilit de catre conducerea SC.. in scris si avand urmatoarele responsabilitatile enumerate mai jos. 5.1. Supervizorul lucrarii (seful de santier) 5.1.1. Sa asigure buna organizare a procesului de productie, a conditiilor necesare executarii lucrarilor de montare a conductei din otel conform cu prescriptiilor tehnice, caietul de sarcini si proiectul lucrarii. Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 Verificat
10
5.1.2. Sa adapteze prezenta procedura cadru, printr-o instructiune tehnica de executie, la conditiile concrete ale investitiei pe care o executa, respectand proiectul, standardele normativele, instructiunile tehnologice. Sa asigure difuzarea si instruirea personalului implicat in executia conductei.
5.1.3.
5.1.4.
5.1.5.
5.1.6.
5.1.7. 5.1.8.
Sa organizeze aprovizionarea si gospodarirea judicioasa si economisirea materialelor necesare realizarii lucrarilor ce i-au fost incredintate si sa ia masuri organizatorice de prevenire a folosirii materialelor si produselor ce nu sint insotite de acte doveditoare a calitatii cit si a celor ce nu realizeaza cerintele de asigurare a calitatii mentionate in specificatii tehnice. Sa asigure conditii tehnice corespunzatoare pentru efectuarea tuturor determinarilor impuse materialelor, inainte de incorporarea acestora in lucrari luind masuri de carantina la aparitia accidentala a unor abateri, conlucreaza permanent cu proiectantul, beneficiarul, laboratorul de incercari in constructii si organele de control a calitatii pentru prevenirea aparitiei abaterilor si a stingerii abaterilor accidentale ivite in decursul executiei. Sa dispuna oprirea lucrarilor ce au abateri ivite in mod accidental, sa propuna impreuna cu controlorul de calitate masuri de remediere imediate, iar pentru lucrari necorespunzatoare calitativ sa ia masuri de tragere la raspundere a celor vinovati si de remediere in termene utile a tuturor aspectelor necorespunzatoare conform solutiilor dispuse de proiectantii lucrarilor. Sa respecte indicatiile date de organele Inspectiei de Stat in Constructii, de organele beneficiarului si proiectantului, de organul propriu de control al calitatii al santierului, al sucursalei si al societatii referitor la termenele de executie a remedierilor si a masurilor dispuse pentru prevenirea in viitor a altor constatari similare. Sa asigure personalul calificat pentru executarea lucrarilor de montare conducte din otel asamblate prin sudura. Asigura utilajele si dispozitivele necesare (mijloace de ridicat, echipament de tragere a tevilor ) pentru executia lucrarilor in conformitate cu graficele de executie . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 11 Verificat
Intocmit Verificat
.. .
5.2. Inginer sef constructor 5.2.1. Asigurarea documentelor tehnice de executie (proiecte, caiete de sarcini, STAS-uri si normative tehnice in vigoare). 5.2.2. Instruirea periodica a personalului tehnic din subordine (sef lot, sef punct lucru, inginer, maistru, compartimente functionale) privind executia si asigurarea calitatii lucrarilor cu intocmirea proceselor verbale de instruire - cod AQ-067/2000. 5.2.3. Asigurarea de personal calificat si autorizat. 5.2.4. Verificarea instruirii cunostintelor tehnice si a aplicarii lor in procesul de executie. 5.2.5. Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia lucrarilor. 5.3. Inginer sef mecanic 5.3.1. Asigura starea de functionare la parametrii normali a tuturor utilajelor, instalatiilor si mijloacelor de transport utilizate in fluxul tehnologic pe faze de executie. 5.4. Responsabilul tehnic cu executia 5.4.1. Participa la receptiile lucrarilor ajunse in faza determinanta prevazuta in planurile de control date de proiectant si vizeaza, valideaza prin stampila aplicata pe fiecare pagina PTE si inregistreaza in Registrul de evidenta fazele la care a participat. 5.4.2. Admite executia lucrarilor numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati. 5.4.3. Intocmeste si tine la zi registrul de evidenta fazelor determinante impuse pentru lucrarile de montare conducte din otel, la care participa in calitate de RTE atestat. 5.4.4. Opreste executia lucrarilor in cazul in care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea lor. 5.4.5. Trimestrial va intocmi si transmite la Directorul de Productie lista principalelor neconformitati aparute la lucrarile controlate, conform PA 4.9O0l-02 Responsabil tehnic cu executia. Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 12 Verificat
5.5. Sef lot Raspunde de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate, cu respectarea stricta a proiectelor de executie, a caietelor de sarcini, a prescriptiilor tehnice si are urmatoarele obligatii: 5.5.1. Sa ia masuri pentru executarea corecta a operatiunilor de trasare si sa urmareasca pe tot parcursul executiei respectarea riguroasa a caracteristicitor geometrice cu incadrarea in toleranteie admise de caietul de sarcini. 5.5.2. Sa controleze in toate fazele de executie, modul in care sefii punctelor de lucru, maistrii si inginerii de schimb asigura respectarea riguroasa a tehnologiei de executie si a prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.5.3. Sa verifice corespondenta permanenta a conditiilor calitative ale materialelor si instalatiilor inainte de introducerea lor in opera, cu specificatiiIe tehnice incluse in caiete de sarcini, norme, STAS-uri si sa dispuna masuri de retragere si interzicere a folosirii acestora pina la reconfirmarea calitatii acestora. 5.5.4. Sa intocmeasca instructiuni tehnice de executie specifice cu tehnologia impusa prin caietul de sarcini si proiectul lucrarii corelate cu utilajele ce le are in dotare, specificand punctele obligatorii de control calitativ pe faze tehnologice de executie. 5.5.5. Sa verifice intocmirea si tinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativa a executiei lucrarilor, procese verbale de lucrari ascunse, de receptie calitativa, de probe de presiune in conformitate cu prescriptiite tehnice, caiet de sarcini, programul de control dat de proiectant si ale prezentei proceduri. 5.5.6. Sa participe la verificarea lucrarilor ce devin ascunse si sa intocmeasca cu personalul AQ, beneficiarul, montorul si alte organe autorizate , documentele prevazute de reglementarile in vigoare pentru aceste lucrari. 5.6. Sef punct de lucru (inginer schimb sau maistru schimb) Seful punctului de lucru raspunde impreuna cu sefii de echipa si muncitorii de calitatea operatiilor efectuate si au urmatoarele obligatii: Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 Verificat
13
5.6.1. Sa organizeze locurile de munca si procesele de productie astfel incit sa creeze conditiile necesare pentru executarea lucrarilor. 5.6.2. Sa controleze calitatea lucrarilor executate de echipele a caror activitate o coordoneaza in toate etapele de executie, inclusiv la predarea primirea lucrarilor intre echipe. 5.6.3. Sa indrume si sa controleze activitatea sefilor de echipa si a muncitorilor pentru respectarea riguroasa a detaliilor de executie din proiect, a prezentei Procedurii Tehnice de Executie si a instructiunii tehnice de executie pentru investitia in lucru, a realizarii cerintelor calitative impuse in caietul de sarcini. 5.6.4. Sa pregateasca operatii de trasare si nivelment la lucrarile incredintate spre executie pe care sa le supuna verificarilor si confirmarilor organelor abilitate pentru confirmarea acestora (topometru santier). 5.6.5. Sa verifice calitatea materialelor si elementelor de constructii inainte de introducerea in lucrare referitor la incadrarea acestora in prescriptiile si cerintele specifice mentionate in caietele de sarcini si prevederile tehnice. 5.6.6. Sa participe la receptia pe faze si sa anunte seful de lot pentru convocarea comisiei de receptie pe faze a lucrarilor executate de formatiile de lucru din subordinea sa, pe intreg fluxul tehnoiogic de executie . 5.7. Topometru santier 5.7.1. Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei Iucrarilor. 5.7.2. Preluarea de la investitor si proiectant a reperelor topo pentru Iucrarile ce urmeaza sa fie executate de santier, asistat de seful de santier sau inginerul sef constructor. 5.7.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completeaza formularele specifice. Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 Verificat
14
5.8. CQ santier 5.8.1. Intocmeste PCCVI-ul aferent acestei proceduri, efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare mentionate in P.C.C.V.I. si valideaza docurnentele de atestare calitativa specifice lucrarii. 5.8.2. Inscrie in documentele stabilite prin "Sistemul propriu de asigurarea calitatii" toate constatarile in urma controlului efectuat pentru realizarea cerintelor impuse de standarde, normative si caiete de sarcini. Instiinteaza in scris conducerea santierului asupra nerespectarii solutiilor din documentatia faza DDE prin deschiderea RNC-ului, urmarind realizarea lichidarii neconformitatii. 5.8.3. Participa la verificarea calitatii lucrarilor la principalele faze de executie stabilite prin programele de control ale proiectantului si semneaza procesele verbale de atestare a calitatii. 5.8.4. Instiinteaza operativ conducerea santierului si in maximum 24 ore inspectiile teritoriale ale ISCLPUAT (sub semnatura sefului de santier) de producerea unor accidente tehnice. 5.8.5. Verifica respectarea de catre factorii implicati a prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii cu privire la utilizarea numai a materialelor fabricate pe baza de standarde pentru care s-au emis certificate de conformitate si echipamente si procedee noi pentru care exista agremente tehnice. 5.8.6. Verifica realizarea prevederilor "Regulamentului pentru asigurarea activitatii metrologice". 5.8.7. Participa la inspectiile efctuate de organele ISCLPUAT si a organelor sale teritoriale si verifica aducerea la indeplinire a masurilor dispuse de acestia, comunica in scris la termenele scadente sub senmnatura sefului de santier modul de rezolvare a masurilor stabilite de organele ISCLPUAT. 5.9. Sef laborator grad III/ Responsabil profil Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 Verificat
15
5.9.1. Organizeaza si conduce activitatea laboratorului in vederea efectuarii tututor determinarilor de laborator prevazute in caietul de sarcini al lucrarii cu inregistrarea rezultatelor in formularele specifice prevazute in MCL si prezenta procedura. 5.9.2. Anunta in scris seful de santier si seful laborator grad II in cazul aparitieiunor rezultate sub cele impuse de caietul de sarcini. 5.10. Responsabil metrolog santier 5.10.1. Completeaza si tine la zi "Registrul de programare la etalonare/ verificare metrologica a mijloacelor de masurare" de santier specifice pentru verificarea la proba de presiune. 5.10.2. Completeaza si tine la zi "Registrul unic de evidenta a mijloacelor de masurare" 5.10.3. Completeaza fisele de evidenta a mijloacelor de masurare si eticheteaza aparatura conform PA 4.11-001-01. Controlul EIMI. 5.10.4. Realizeaza instruirea personalului pentru utilizarea corecta a aparaturii. 5.10.5. Controleaza felul in care este exploatata si intretinuta aparatura pe teren, urmarind totodata, si termenele scadente pentru verificare. 5.11. Merceolog aprovizionare 5.11.1. Analizeaza materialele Ia furnizori calitativ si cantitativ precum si documentele insotitoare. 5.11.2. Raspunde in timpul transportului de integritatea materialelor transportate. 5.11.3. Participa ca membru in comisia de receptie la receptionarea materialelor Ia intrarea in depozitul sucursalei/ santierului. 5.12. Sef statie betoane/ sortare 5.12.1. Raspunde de receptionarea, depozitarea si gospodarirea materialelor componente: agregate, ciment, aditivi, apa (cind nu se utilizeaza o sursa de apa potabila), in vederea asigurarii caracteristicilor calitative impuse.
Intocmit Verificat
.. .
ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6
Verificat
16
5.12.2. Aplicarea dupa caz a masurilor ce se impun penrtu pregatirea agregatelor: sortare, spalare, incalzirea sau racirea componentilor betonului, etc. 5.12.3. Asigurarea intretinerii instalatiilor de preparare a betonului. 5.12.4. Verificarea metrologica a instalatiilor de preparare a betonului. 5.12.5. Verificarea operativa a instalatiilor de dozare, in conformitate cu prevederile legale. 5.12.6. Verificarea operativa, cel putin o data pe saptamina , a instalatiilor de dozare prin procedee corespunzatoare (greutati etalonate, masuratori, etc.). 5.12.7. Respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat in ceea ce priveste granulozitatea agregatelor, tipuI si dozajuI de ciment, tasarea, temperatura, etc. 5.12.8. Efectuarea in conditii corespunzatoare a transportului de beton. 5.12.9. Respectarea ritmului de livrare. 5.12.10. Efectuarea si frecventa incercarilor, pentru controlul productiei. 5.12.11. Eliberarea certificatelar de calitate pentru betoanele livrate. 5.11.12. Evidenta productiei. 5.12.13. Adoptarea masurilor corespunzatoare la sesizarea laboratorului privind aparitia unor rezultate necorespunzatoare pe componentii betonului sau betonul proaspat. 5.12.14. Identificarea beneficiarilor Ia care a livrat betonul ai carui parametrii au rezultat necorespunzatori, pe betonul intarit, si sa le comunice datele. 5.13. Operator fabrica de betoane 5.13.1. Raspunde de dozarea componentilor, in conformitate cu retetele si aducerea periodica a cantarelor pe 0 dupa golirea cupei. 5.13.2. Malaxarea corespunzatoare a betonului. Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 Verificat
17
5.13.3. Intretinerea utitajelor pe care le are in primire, manipularea lor corecta, sesizarea imediata a oricarei defectiuni, spalarea tobei betonierei la terminarea schimbului sau in cazul unor intreruperi de functionare mai mari de 1/2 ora, golirea completa si spalarea buncareIor de beton cel putin de doua ori de schimb, dupa intreruperi de alimentare mai mari de 1/2 ora sau la modificarea sortimentului de beton. 6. PROCEDURA 6.1. Lucrari pregatitoare 6.1.1 Seful de Iot instruieste personalul din subordine cu privire Ia: - receptionarea si depozitarea tevilor la Iocul de punere in opera: receptia consta in verificarea actelor insotitoare (certificate de calitate), concordanta intre tipodimensiuniIe comandate si cele primite, vizuala a starii tehnice a tevilor; - receptionarea celorlalte materiale (mufe, garnituri, vane, fitinguri) 6.1.2. Trasarea si pichetarea pe teren a traseului conductei. Trasarea pe teren a traseului tuburiIor se executa conform STAS 9824-5 de catre compartimentul TOPO santier, reperii de urmarire predandu-se sefului de lucrare si completarea formularelor specifice (vezi cap.7). 6.2. Montarea conductelor 6.2.1. Executarea sapaturilor pentru conducte, camine, etc. - executia transeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor proiectului, a normelor de protectie a muncii in constructii, a conditiilor locale de teren; - sapatura transeelor, functie de adancimea acesteia, se executa mecanizat sau manual pana la atingerea cotei de realizare a patului de pozare; - patul de pozare se executa exclusiv manual si cu putin timp inainte de montarea tevilor din otel pentru a evita inmuierea terenului din apa de ploaie sau de in Iltrare; - sprijinirea peretilor transeei se face conform prevederilor din proiect cu recomandarea ca elementele de sprijinire sa fie astfel fixate incit sa permita montarea elementelor de conducta, fara pericol de prabusire a malurilor.
Intocmit Verificat
.. .
Verificat
18
6.2.2. Pregatirea stratului suport de fundare si a pantelor scurgere. - fundul transeei trebuie sa respecte panta si adincimea indicata in proiect; - in caz de teren instabil, prin proiect se specifica lucrarile suplimentare pentru realizarea unei fundatii stabile; - la fundul transeei se realizeaza un pat de pozare cu o grosime conform proiect; - in conditiile unui pamant sfaramicios (nisip, pietris) pozarea se poate face direct pe acest sol dupa nivelarea corespunzatoare pentru a realiza o rezemare uniforma pe toata lungimea, iar cand fundul transeei nu este corespunzator se va asterne un strat compactat de min. 10 cm dintr-un material granular (nisip 0,3 mm); - la o panta mare a transeei se recomanda ca patul de pozare sa fie realizat din beton; - suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina particule mari care pot produce incarcari punctiforme asupra tubului; - se asigura rezemarea conductei pe toata lungimea acesteia, respectandu-se panta de montaj proiectata, se iau masuri impotriva aIunecarii in cazul pantelor pronuntate; - executarea patului de pozare si montarea conductelor se vor face numai in absenta apei; - la pozarea tuburilor in vederea respectarii pantei Iongitudinale se adopta una din urmatoarele metode: jaloane de nivel (teuri); nivele cu luneta; aparate cu laser. 6.2.3. Pregatirea conductelor de alimentare din otel. - pe durata executiei, conductele trebuie protejate impotriva patrunderii corpurilor straine, prin dopuri, panouri, flanse oarbe; Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 Verificat
19
verificarea dimensiunilor si caracteristicilor tuburilor se face atat la primirea acestora pe santier, cat si la depozitarea pe marginea santului. Verificarea are ca obiect: aspectul, dimensiunile tuburilor, eventualele degradari din transport sau manevrari anterioare; - verificariIe pe santier se efectueaza cu sabloane speciale si se refera in special Ia extrernitatile tubului, in scopul realizarii corecte a imbinarii. Verificarea pe santier nu scuteste producatorii de obligatia verificarii tuburilor; - tuburile se descarca direct din mijloacele de transport de-a lungul transeei, cu respectarea urmatoarelor reguli: descarcarea cat mai de transee pentru a se evita manevre ulterioare suplimentare; descarcarea pe partea opusa depozitelor de pamant rezultate din sapatura, astfel incat sa poata fi usor coborite peste marginea transeei pentru pozarea lor; respectarea distantelor prevazute in normele de protectie a muncii; asezarea tuburilor pe generatoare, fara sa se sprijine pe mufe sau pe capetele drepte. 6.2.4. Lansarea in transee: - se stabileste modul de asarnblare la suprafata sa in excavatie functie de mijloacele disponibile si forta de munca; - lansarea in transee a tuburilor se face astfel incat sa se evite orice ciocnire a acestora; - nu se utilizeaza cabluri sau lanturi neprotejate. Se recomanda folosirea chingilor late, evitandu-se astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor. Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de capetele tubului; - in functie de conditiile de montare, de greutatea tuburilor si de utilajele utilizate, prin proiect, se prevede modul de Iansare a tuburilor, in functie de felul transeii si a tehnologiei de sprijinire a peretilor;
Intocmit Verificat
.. .
Verificat
20
tuburile cu diametrul mai mare de 400 mm se trag pe orizontala (pe fundul transeii) cu ajutorul unor carucioare sau, dupa caz, cu role si chituci rotunzi de lemn. 6.2.5. Executarea imbinarilor Asamblarea prin sudare a tevilor din hotel A. Se stabileste modul de asamblare (Ia suprafata sau in sant pe patul de pozare), in functie de specificul amplasamentului, utilajele de manevrare si forta de munca. B. Tevile din otel se asambleaza prin asezarea lor cap la cap si solidarizarea provizorie cu hafuri de sudura. Daca asamblarea se face la suprafata, numarul de tevi care se sudeaza se stabileste in functie de conditiile locale, echipamentele de manevra, aliniamente. C. Se executa sudurile complete in conditiile prevazute de standarde, caietele de sarcini, normative, urmarindu-se ca la manipularile de punere pe pozitie (pat pozare in sant) sa nu se produca degradari ale tevilor si izolatiei. D. Se executa verificarea sudurilor prin gamagrafiere in conformitate cu procedura tehnica specifica, se comunica rezultatele si se fac corecturile necesare. E. Tronsoanele sudate Ia suprafata se Ianseaza in sant pe patul de pozare folosindu-se macarale, lansatoare, sau trepiede echipate cu chingi de protectie a izolatiei exterioare. F. Montarea vanelor, golirilor, ventilelor si a celorlalte armaturi de pe traseul conductei se va face la pozitia indicata in proiect dupa lansarea coductei in sant cu garniturile introduse in buloane stranse in vederea probarii. G. Asigurarea continuitatii unui tronson de proba se va realiza prin suduri executate la pozitie, din gropi largite sapate special din care se scoate apa si se asigura impotriva prabusirii malurilor.
Intocmit Verificat
.. .
Verificat
21
6.2.6. Executia masivelor de ancoraj, caminelor de vane - masivele de ancoraj se executa din beton si sunt pozitionate in punctele si la dimensiunile din proiect; - caminele de vane se realizeaza din beton armat la cotele din proiect cu respectarea prescriptiilor de turnare si prepararea betoanelor. 6.2.7. Verificarea imbinarilor, pantelor si executarea probelor de presiune pentru verificarea etanseitatii - verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la inlocuirea de conducte; - inainte de efectuarea probei de presiune se verifica: concordanta lucrarilor executate cu proiectul; pozitia si executia caminelor, echiparea acestora; calitatea sudurilor si a imbinarilor; - proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform prevederilor STAS 4163-3, STAS 3051 si caietelor de sarcini intocmite de proiectant in conformitate cu prevederile producatorului de materiale. 6.2.8 Realizarea umpluturii si compactarii - pana la efectuarea probei de presiune, se face o umplutura partiala pentru a se controla etanseitatea acestora; - pe lungimea tronsonului de conducta care se pregateste pentru proba de presiune se realizeaza umplutura compactata manual, pe zona de siguranta, 30 cm deasupra generatoarei conductei, imbinarile fiind lasate descoperite pentru a observa eventualele pierderi de apa in timpul probei de presiune. Materialul folosit este pamant selectat nisip pietris conform caietului de sarcini. - Dupa terminarea probei pe tronson, santul se umple cu pamant excavat care se compacteaza in straturi de max 30 cm, pana la cota finala si se executa legatura cu tronsonul adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane ramanand descoperite pana la proba generala a conductei, la presiune. Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 Verificat
22
- Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele operatii: Intocmirea procesului verbal aI probei de presiune . Realizarea izoiatiei in sectiunile sudate, conf. Procedurii specifice Remedierea eventualeior defectiuni constatate Umplerea transeei in zona imbinarilor Umplerea transeei la cota finala Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectuiui, pe straturi de realizare a umpluturii - Realizarea gradului de compactare specificat in proiect se realizeaza prin utilizarea miJloacelor de compactare mecanica, cu exceptia cazurilor in care producatorul conductelor sau alte reglementari tehnice interzic acest lucru in zona de deasupra conductei. 6.2.9. Racordarea cu bransamentele si celelalte ramuri se face in conformitate cu detaliile prevazute in documentatia de executie. 6.2.10. Protectia anticoroziva a conductelor se va face in conformitate cu Procedurile Tehnice de Executie PTE XI.2-01 si PTE XII.1-06. 6.2.11. Trecerea de Ia o faza a executiei la urmatoarea se face numai dupa receptia fazei anterioare si consemnarea ei in documente de atestare a calitatii a lucrarilor executate. 7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1. P.V.T. - Proces verbal de trasare a lucrarilor - Cod AQ - 006/2000. 7.2. P.V. predare-primire amplasament si borne de reper - Cod AQ - 005/2000 7.3. P.V de verificare a cotei de fundare - Cod AQ - 008/2000. 7.4. P.V de verificare a naturii terenului de fundare - Cod AQ - 009/2000. 7.5. P.V.L.A. - Proces verbal de lucrari ascunse - Cod AQ - Ol7/1994. 7.6. P.V.R.C. - Proces verbal receptie calitativa - Cod AQ - 076/1994. 7.7. Condica de betoane - cod AQ - O16/2000. 7.8. P.V.F.D. - Proces verbal de receptie in faza determinanta - Cod AQ 019/1996. 7.9. P.V.T.L. - Proces verbal la terminarea lucrarilor - Cod AQ - 031/1996.
Intocmit Verificat
.. .
Verificat
23
7.l0. P.V.R.F. - Proces verbal receptie finala -Cod AQ - 045/1996 7.11. Caiet de evidenta pentru receptia calitativa a materialelor inainte de introducerea in lucrare 7.12. Proces verbal receptie suduri - netipizat. 7.13. Proces verbal pentru efectuarea probelor de presiune - netipizat. 7.14. Proces verbal receptie umpluturi - netipizat.
Intocmit Verificat
.. .
Verificat
24
Instructiuni de lucru pentru Beneficiar montajul tubulaturii de ventilare . SPIRO-SAFE SC.. Data .. PTE XII.1 07 Supervizor Codul documentului IL Pagina
1. SCOP 1.1. Procedura are ca scop montarea tbulaturii de ventilatie tip SPIRO-SAFE precum si a pieselor speciale cu respectarea fazelor tehnologice, a modului de lucru precum si a inregistrarilor privind conformitatea si asigurarea calitatii lucrarilor executate. 2. DOMENIU DE UTILIZARE 2.1. Tubulatura SPIRO si piesele speciale aferente se utilizeaza pentru instalatii de ventilare si climatizare, transport pneumatic, etc. 3. DEFINITII Tubulatura SPIRO este tubulatura circulara realizata din fasii de tabla( zincata, inox) cu masini speciale. Imbinarea tronsoanelor de tubulatura se realizeaza prin intermediul pieselor speciale, acestea au o garnitura dubla din cauciuc, conducand la etansari sigure. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1. MAQ 4.2. STAS ISO 9001/2000 4.3. Legea 10/1995 a calitatii in constructii 4.4. HGR 766/1997 Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii Intocmit Verificat .. . ACTUALIZARE 0 1 2 3 4 5 6 Verificat
25
Instructiuni de lucru pentru Beneficiar montajul tubulaturii de ventilare . SPIRO-SAFE SC.. Data .. 5. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII 5.1. 5.2. Nu folositi piese sau tuburi care au capetele de imbinare deteriorate. Taiati tuburile la unghi drept. Curatati bavurile rezultate din taiere pentru a elimina riscul accidentelor si pentru o imbinare usoara. 5.3. Masurarea tronsoanelor se va face utilizand ruleta avand lungimea mai mare decat lungimea tubulaturii masurate. 5.4. Trasarea taieturii se va realiza cu marker si sablon corespunzator diametrului tubulaturii. 5.5. Taierea se va executa cu polizor unghiular. 5.6. Pentru curatarea bavurii se va utiliza tot polizorul unghiular. 5.7. Se va verifica ca partea taiata sa fie realizata in unghi drept si sa fie neteda. 5.8. Inainte de introducerea piesei de conectare( conector, reductie, teu, etc) se verifica si se recalibreaza capetele tronsonului utilizand ciocan de lemn sau de cauciuc. 5.9. Pentru executarea gaurilor pentru suruburi sau pop-nituri se utilizeaza masina de gaurit de marime mica sau medie si burghiu corespunzator. 5.10. Pentru suruburile autoforante se utlizeaza surubelnita cu acumulator sau masina de gaurit cu varf de surubelnita si viteza de insurubare mica. 5.11. Pentru pop-nituri se foloseste cleste avand capul corespunzator tijei nitului. PTE XII.1 07 Supervizor Codul documentului IL Pagina
Intocmit Verificat
.. .
Verificat
26
5.12. Incepeti prin a introduce capatul piesei in tub pana cand prima garnitura atinge pe toata suprafata marginea tubului. 5.13. Asigurati-va ca garnitura este in buna stare si nu este rasucita. 5.14. Impingeti piesa in tub cu o miscare usoara de rasucire pentru a usura alunecarea, pana cand capatul piesei a intrat complet in tub. 5.15. Pentru fixarea imbinarii veti folosi suruburi sau pop-nituri, de la caz la caz. 5.16. Gaurile pentru fixare se vor da la 10-15 mm de la marginea tubului pentru a nu deteriora garnitura, pe cat posibil in zonele unde tubul este departat radial de piesa. 5.17. Gaurile de fixare vor fi distribuite in mod egal pe toata circumferinta tubului dupa cum urmeaza:
Intocmit Verificat
.. .
Verificat
27
Diametrul tubului 63-125 160-250 315-630 800-1250 >=1600
Numarul distribuite tubului 2 3 4 6 10
minim de fixari pe circumferinta
5.18. Gaurile de fixare vor avea diametrul corespunzator suruburilor sau popniturilor. 5.19. Pentru realizarea sustinerilor se vor consulta PROCEDURI TEHNICE PRIVIND REALIZAREA SUSTINERILOR SI SUPORTILOR.
Intocmit Verificat
.. .
Verificat
28
Imbinarea conductelor (instructiuni de lucru comasate pentru toate categoriile de imbinari) Dupa efectuarea operatiilor de trasare, de fixare a suportilor si de pozare ale conductelor se efectueaza imbinarea conductelor si fixarea definitiva pe suporti, imbinarea se poate realiza partial sau total la pozitie. Pentru trasee scurte si cu dificultati se fac imbinari la pozitie. Pentru trasee simple si lungi se pot pregati portiuni de sol, care apoi se ridica la pozitie. Imbinarea conductelor se face prin: infiletare, prin flanse si prin sudura. Imbinarea prin fitinguri cu filet este obligatorie, pentru conducte cu diametrul de 3 /8" pana la 11/2" din instalatiile interioare, functionand cu apa calda cu circulatie prin gravitate iar pentru conducte pana la 3/4" inclusiv, la instalatiile interioare, functionand cu apa calda cu circulatie prin pompe sau cu abur de joasa presiune. In cazul in care se executa imbinari in ateliere de prefabricate, unde se poate efectua controlul asupra neobturarii sectiunii libere, se admite sudarea tevilor cu diametrul de 3/4". Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402/68 si trebuie sa permita insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mai mult 3/4" din lungimea filetului piesei. Pentru etansare se utilizeaza fuior de canepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert, sau alte materiale omologate in acest scop. Operatia anume: de imbinare se executa cu ajutorul clestilor speciali pentru instalatii si cleste mops cu autoblocare; cleste pentru tevi (suedez), utilizat pentru tevi pana la 1 sau 2; cleste universal pentru tevi, produs in 3 marimi: -1; -2; -4.
Operatia de imbinare la banc, se realizeaza astfel: - se fixeaza tronsonul filetat in menghina; - se unge filetul cu miniu de plumb; - se aseaza pe filet materialul de etansare; - se insurubeaza piesa de imbinare (cot, mufa etc.); - se pregateste in mod similar tronsonul de teava cu care urmeaza a se face imbinarea si se insurubeaza in piesa de imbinare, fixata pe primul tronson. La imbinarea la pozitie, operatiile se succed astfel: - se pregatesc tronsoanele de teava cu piesa de legatura ca mai sus;
29
se fixeaza provizoriu la pozitie cele doua tronsoane; se executa imbinarea, folosind pentru fixarea unuia din tronsoane, clestele cu autoblocare;
Imbinarea prin flanse se executa, evident, prin intermediul flanselor, sudate pe conducte. La instalatiile de incalzire, imbinarea cu flanse este utilizata in punctele termice sau centralele termice, la racordarea aparatelor si armaturilor (Flansele se fixeaza pe conducte prin suduria). Operatiile de imbinare se succed asfel: - se sudeaza flansele pe tronsoanele de teava, verificandu-se planeitatea acestora; - se aseaza garnitura, corespunzatoare agentului termic folosit si pregatita pentru etansare (garnitura nu va obtura sectiunea de trecere a tevii, iar periferia garniturii va ajunge pana la suruburile flansei); - se aproprie cele doua tronsoane, potrivind gaurile de trecere a suruburilor; - se pun suruburile si se strang usor, in diagonala, pana la strangerea completa. Etansarea imbinarilor prin flanse pentru temperaturi 100 C se va face cu garnituri confectionate din carton STAS 1735 unse cu pasta de miniu de plumb si grafit imbinat cu ulei de in fiert. In cazul temperaturilor > 100 C, se vor utiliza garnituri de klingherit grafitat. Imbinarea prin sudura este unul din procedeele cele mai utilizate in executarea instalatiilor de incaIzire. Astfel se efectueaza: - imbinarea cap la cap; - ramificatiile din conductele principale; - fixarea flanselor; - curbele din segmenti; - lirele de dilatare etc. Imbinarea prin sudura este obligatorie pentru: - conducte de apa supraincalzita cu presiunea >10 daN/cm2; - conducte de apa supraincalzita si abur cu presiunea <10 daN/ cm2 >100mm. Procedeele utilizate pentru sudarea elementelor de instalalii sunt: - sudura oxiacetilenica (antogena); - sudura electrica. Sudura oxiacetilenica se executa cu acetilena si oxigen folosind drept material de adaos sarma de sudat. Pentru a realiza o sudura corespunzatoare se va alege tipul arzatorului (suflaiului tabelul V-1 ) si dimensiunea becului in functie de grosimile peretilor tevilor, ce urmeaza a fi sudate. Relatia dintre diametrul sarmei de sudat si grosimea peretelui tevii este:
30
d=s/2+1 (mm); unde: d este diametrul sarmei de sudat (mm); s - grosimea peretelui tevii (mm). Datele tehnice ale arzatoarelor Numele arzatorului 0 1 2 Grosimea aproximativa a 0.5- 1-2 2-4 otelului care poate fi sudat 1 (mm) Consumul de acetilena (l/h) 75 150 300 Consumul de oxigen (l/h) 85 165 330 Indici tehnici 3 4-6 500 550 4 6-9 750 835 5 9-14 1200 1320 6 14-20 1700 1850 7 20-30 2500 2750
Oxigenul necesar se livreaza in butelii, avand capacitatea de 40 l si care pot inmagazina 6 m3 oxigen la presiunea de 150 daN/cm2. Printr-un reductor de constructie speciala, presiunea de lucru a oxigenului este redusa la 1,3-8,5 daN/cm2. Acetilena este produsa in generator din carbura de calciu (carbid) sau este livrata a presiunea de 15 daN/cm2, in butelii avand capacitatea de 40 l. La sudarea tevilor se folosesc suflante de medie presiune. Pentru tevi cu diametrul pana la 100 mm este folosit becul nr. 4. Materialul de adaos este sarma de sudat S10 de 2 si 2,5 mm diametru. Sudura cu arc electric se realizeaza folosind curentul continuu. Poate fi folosit si curentul alternativ, dar, in acest caz, este necesara intercalarea, in circuitul de sudura, a unui "oscilator" (care atenueaza instabilitatea arcului). La sudarea conductelor instalatiilor de incalzire se intrebuinteaza cel mai mult agregatele de curent continuu. La sudura electrica o importanta deosebita o are alegerea electrodului de sudat. Tipurile de electrozi folositi pentru sudura electrica a conductelor sunt STAS 1125-69 si STAS 7240-69 tip supertit fin de 1,5 - 2 - 2,5 - 3,25 - 4 - 5 - 6 si pot fi folositi astfel: Grosimea peretelui (mm) 2 - 4 Diametrul electrodului 3,25 (mm) 4-6 4 6-8 5 >8 6
Imbinarea cap la cap a cunductelor cere o umplere obligatorie prin sudura a marginilor tevilor sudate pe toata grosimea peretelui. In acest scop, tevile cu peretii <4 mm grosime, vor avea marginile taiate in unghi drept, realizandu-se o sudura in I, iar cele cu peretii >4 mm grosime se vor pili sau strunji astfel ca unghiul de deschidere intre fatete sa fie de 60-80 pentru realizarea unei suduri in V. (fig. VI.31) si (fig.VI.32). 31
La ambele tipuri de suduri, intre cele doua tronsoane care urmeaza a fi sudate se lasa un spatiu de 2-4 mm. Din punct de vedere al pozitiei din care se efectueaza sudarea, cordonul de sudura poate fi : cordon inferior; cordon orizontal; cordon vertical; cordon deasupra capului. Cand conductele se pot rasuci in jurul axei, sudura se poate efectua in conditiile cele mai avantajoase. Daca conductele nu se pot rasuci, sudura se va incepe cu cordonul inferior apoi se executa sudura verticala si se termina cu sudura deasupra capului. La sudarea conductelor se produc tensiuni de contractie in coloanele de sudura. Aceste tensiuni neanulate, pot produce deformari ale traseelor sau fisuri in sudura. Anularea acestora se face prin incalzirea rostului, inainte de inceperea sudarii si recoacere dupa sudare. La sudarea autogena aceste contractii sunt neinsemnate deoarece in acest caz, straturile de metal, care se depun pe linia cusaturii, se incalzesc oarecum. Pentru micsorarea tensiunilor cauzate de contractia din conductele sudate, se recurge la o sudare discontinua, lungimea cusaturii fiind impartita in cateva sectoare scurte, care se sudeaza succesiv. In scopul realizarii unei imbinari sudate de buna calitate trebuie efectuate, inaint de ineeperea sudurii, operatii de curatire a marginilor tevilor de sudat. Se indeparteaza rugina si celeialte impuritati, ca uleiul, petrolul, etc. pe cale mecanica sau prin ardere. In cazul in care nu sunt indepartate aceste impuritati, in timpul sudarii se produce un mediu de carbon gazos, care intra in actiune cu metalul topit si ii schimba structura. In timpul sudarii tevile se aseaza pe suporti si dupa ce au fost bine potrivite se centreaza in pozitia definitiva, si se haftuiesc in 3-4 puncte de sudura pe contur. Apoi se continua sudura pe toata circumferinta. Montarea arzatoarelor si a aparatelor de utilizare a gazelor naturale Arzatoarele si aparatele de utilizare ce se monteaza in instalatiile interioare trebuie sa fie recunoscute de organele de control metrologic, deci omologate. Fiecare aparat de utilizare este prevazut cu doua robinete de inchidere, unul de manevra si unul de siguranta, asezate la o distanta convenabila pentru a putea manevrate.
32
Daca aparatul de consum este racordat rigid la retea si are robinet propriu de manevra (de exemplu, o masina de gatit, un aparat de incalzit apa etc.) se poate instala pe conducta numai un robinet de siguranta cu cheie. Arzatoarele si aparatele de consum se racordeaza cu legaturi rigide la instalatie; exceptie fac aparatele cu flacara libera cu un consum mai mic de 0,5 m3 N/h, la care sunt permise legaturi cu furtun de cauciuc de tip standardizat, de maximum 1,1 m lungime. Dupa montarea arzatoarelor se face proba functionarii lor. Flacara arzatorului trebuie sa aiba culoarea albastra. In cazul in care culoarea flacarii este galbena, luminoasa, arderea nu se face complet, si trebuie reglata fie cantitatea de aer primar, fie orificiul de iesire (duza) pentru gazul combustibil. Montarea corpurilor de incalzire Formarea si amplasarea corpurilor de incalzire. Distanta minima de la corpul de incalzire pana la coloana de alimentare este indicata in proiectul de executie la faza DE. Radiatoarele din fonta trebuie asamblate din elemente, astfel incat sa se obtina suprafata de incalzire necesara. Operatia aceasta este cunoscuta sub denumirea de formare a corpurilor si ea consta din: adaugarea sau scoaterea de elemente la corpul sosit de la furnizor. montarea dopurilor si reductiilor; proba de presiune; insemnarea defectiunilor de etansare; eliminarea tuturor defectiunilor prin demontari, remontari si uneori, inlocuiri de elemente. Greutatea corpurilor de radiator si dificultatile intampinate la manevrarea si prelucrarea lor in santier nu asigura o eficienta buna. in scopul inlaturarii neajunsurilor este necesara o retehnologizare a acestei activitati urmarindu-se: reducerea numarului de manipulari si transformarea celor care raman in operatii mecanizate; scurtarea timpilor tehnologici; imbunatatirea calitatii lucrarilor; efectuarea probei cu apa calda, care supune corpul de radiator conditiilor specifice de exploatare si astfel se pot detecta si defecte ce pot aparea ulterior, in functionare. Panourile radiante, realizate prin inbetonarea tevilor sub forma de serpantine, se formeaza cu armarea de otel-beton prevazuta in proiect si cu urmatoarea compozitie a betonului: 1 parte ciment portland si 3 parti nisip spalat cu bobul spart. Operatia de inbetonare cste precedata de proba hidraulica de presiune pentru verificarea etanseitatii.
33
Stratul de finisare, in grosime de 5 mm, se aplica dupa terrninarea tuturor probelor si are urmatoarea compoztie in volume: 5 parti nisip spalat; 1 parte var; 1 parte ipsos; 0,5 parti ulei; 0,1 parti par de vitel. Inainte de aplicarea lui, suprafata de beton se uda bine cu apa, iar inainte de uscarea completa a stratului de finisare, se executa gletuirea lui cu lapte de ipsos. Convectoarele cu masca se amplaseaza de regula pe pereti. Valorile numerice ale cotelor de montaj pentru convectoarele cum masca. Tipul CMN 140 CMR 140 CMR 186 Dimensiunea (mm) H A 450 140 230 140 460 186 C 270 85 270 D 215 180 215 E 120 85 120 L 500 1500 11 lungimi din 100 in 100 mm
Panourile radiante se asambleaza la sol pe o masa metalica la lungimile prevazute in proiect si se probeaza hidraulic. Montarea corpurilor de incalzire Pentru montarea corpurilor de incalzire se efectueaza urmatoarele operatii: trasarea pozitiei suportilor de sustinere si fixare; fixarea suportilor de constructia portanta; montarea corpurilor de incalzire; racordarea la reteaua termica. Trasarea pozitiei corpurilor de incalzire se face respectand pozitia din proiect, precum si cele indicate anterior. Consolele si sustinatorii vor fi astfel fixate, incat corpul de incalzire sa fie paralel cu suprafetele finite ale elementelor de constructie. In acest scop, trebuie sa fie cunoscuta cota pardoselii finite, precum si finisajul peretilor. Corpurile de incalzire se vor monta la distanta minima de 4 cm fata de peretii finisati, cu exceptia convectoarelor care se monteaza lipite de fata peretelui. In cazul montarii corpurilor de incalzire pe elemente de constructie combustibile, distanta minima va fi in functie de temperatura agentului incalzitor, astfel: - 5 cm pentru temperaturi pana la maximum 95 C; - 10 cm pentru temperaturi cuprinse intre 96 si 150 C. Adancimea de incastrare in zidaria netencuita a consolelor si sustinatoarelor va fi de minimum 12 cm. Corpurile de incalzire montate langa pereti, se vor fixa uneori pe suporti metalici, sprijiniti pe pardoseala. Pentru radiatoare din fonta, numarul consolelor si al sustinatorilor va fi conform detaliilor de executie.
34
Pentru corpurile de incalzire formate din tevi, numarul de console si de sustinatori se stabileste, tinand seama de urmatoarele: - la un corp de incalzire se vor monta minimum doua console si un sustinator; - o consola va suporta maximum 70 daN; - un sustinator va corespunde in medie la maximum 175 daN. Convectoarele cu masca si convectoradiatoarele tip panou se monteaza pe tipul de suport ce se livreaza de furnizor odata cu corpurile de incalzire. Pentru montarea serpentinelor orizontale se vor utiliza minimum doua console si un sustinator. Panourile radiante se fixeaza de elementele de constructie prin suspendare cu tiranti. Tirantii se prind de gaurile special prevazute in suportii de sustinere ai panoului. Sistemul de sustinere se indica prin proiect, ca si punctele de fixare de constructia portanta. Dupa montare, corpurile de incalzire se racordeaza la agentul termic conform indicatiilor din proiect. Racordarea se face, la coloane sau retea, prin intermediul robinetelor cu mufe sau flanse, sau direct. La imbinarea prin fitinguri cu filet se vor avea in vedere urmatoarele: se imbina prin fitinguri cu filet racordurile cu diametrul cuprins intre 3/8" si 11/2" ale instalatiilor interioare, functionand cu apa calda care circula prin gravitatie; racordurile cu Fi > 3/4" inclusiv, ale instalatiilor interioare functionand cu apa calda cu circulatie prin pompe sau cu abur de joasa presiune. Se admite inlocuirea fitingurilor prin imbinari sudate la tevi cu diametre mai mari de 3/4" in cazul executarii imbinarilor in ateliere de prefabricate a instalatiilor, cu conditia efectuarii controlului asupra neobturarii sectiunilor libere. Daca pe racorduri sunt prevazute armaturi cu flanse, la montare se va asigura ca flansele conductelor sa fie paralele cu cele ale armaturilor. Corpurile de incalzire se vor monta astfel incat sa fie asigurate curgerea fluidului si aerisirea corpului de incalzire. Procedura de montare a generatoarelor de caldura si a agregatelor auxiliare Montarea cazanelor si schimbatoarelor de caldura Cazanele, pompele si rezervoarele se amplaseaza in centrala termica la distantele, indicate prin proiectul instalatiei de incalzire, asezandu-se pe fundatii proprii, independente de cladire.
35
Fundatiile se executa din beton si sunt cu 10-15 cm mai inalte, decat cota pardoselii, iar pe laturi depasesc dimensiunile cazanelor sau agregatelor cu 5-8 cm. Trasarea fundatiilor se efectueaza fata de reperele constructiei. Pentru cazanele mai lungi de 2 m (inclusiv), fundatiile se toarna cu o panta de 1%, si anume mai jos in partea din fata (unde, de regula, cazanele au prevazuta o cana de golire). Suprafata superioara a fundatiei trebuie sa fie perfect plana, pentru ca toate elementele cazanului sa rezeme pe ea. Montarea cazanelor sectionale de fonta se incepe cu asezarea in pozitie definitiva pe fundatie a elementului frontal sau a celui dorsal. In acest scop, gaurile de nipluri, ca si niplurile se curata perfect prin spalare cu petrol sau cu benzina si se sterg cu bumbac. Este complet interzisa razuirea vopselei sau a petelor cu corpuri metalice; se va utiliza cel mult hartie de smirghel cu granulatia cea mai fina, eventual, chiar uzata (pentru ca sa nu produca zgarieturi pe suprafata lustruita). Dupa spalarea cu petrol si stergerea cu bumbac, suprafetele se ung din abundenta cu ulei de in dublu fiert. Apoi se introduc niplurile in locasul lor si se bat usor cu un ciocan de lemn, pana ajung la cca 20 mm fata de jumatatea lungimii lor. AI doilea element al cazanului se asaza pe fundatie paralel cu primul, se impinge usor pe capetele libere ale niplurilor de la primul element si apoi se trece la strangerea celor doua elemente cu ajutorul cheilor de strangere (prevazute cu filet pe toata lungimea lor si cu saibe si piulite la capete). Strangerea se efectueaza simultan la niplul de sus si la cel de jos. Se procedeaza in mod similar cu toate elementele. La urma se introduc suruburile de ancorare. De regula, elementele nu se strang complet, ci se lasa intre ele un joc de cca 2mm, pentru dilatarea libera in timpul incalzirii. Urmeaza efectuarea probei de presiune hidraulica si apoi fixarea usilor colectoarelor si mantalei. Montarea cazanelor sectionale de otel se face astfel: - se azeaza elementul final pe postament in picioare, in pozitia definitiva si se fixeaza bine de elementele de constructie ale cladirii; - se aseaza pe postament, in picioare celelalte elemente in ordinea in care au fost numerotate de producator, legandu-se unele de altele cu sarma; - se aseaza distribuitorul si colectorul; - se verifiea daca flansele racordurilor la distribuitor si colector sunt in dreptul contraflanselor racordurilor la elemente si daca sunt centrate; - se aseaza garniturile, suruburile si se procedeaza la strangerea suruburilor (cate doua buloane opuse, pe urma alte doua asezate in cruce fata de primele doua) - la cazanele de apa calda se utilizeaza garnituri de carton presat, iar la cele de abur garnituri de clingherit grafitat, eventual fierte in ulei de in dublu fiert; - se efectueaza proba hidraulica si se fixeaza armaturile brute si mantaua. Focarele cazanelor sectionale, care functioneaza cu pacura sau gaze, se protejeaza prin samotare si anume: - vatra focarului se acopera cu caramizi de samota de 3 centimetri grosime, liber asezate (farra mortar) cu un interspatiu de 2-3 cm;
36
lateral pe 3/4 din inaltimea focarului se pun caramizi de samot de 6 cm grosime zidite regulat, fara samot la spate si la un interspatiu intre ele de 23 cm; - in fund samutarea se face pe 2/3 din inaltimea focarului cu caramizi de 6 cm zidite si cu o mica iesitura la partea superioara pentru intoarcerea flacarii. Montarea cazanelor industriale se face, potrivit cartii cazanului intocmita de producator. Montarea schimbatoarelor de caldura prin suprafata (aparate de contracurent si boiler) se face pe suporturi metalice asezate pe postamente de beton sau direct pe pardoseala, pe picioare mealice, console si tiranti de suspendare. Succesiunea operatiilor de montare este urmatoarea: - stabilirea distantelor fata de reperele constructiei; - marcarea pozitiei gaurilor pentru dispozitivele de sustinere; - executarea gaurilor. Gaurile vor avea forma unui trunchi de piramida, iar in cazul consolelor, adancimea lor va fi de minimum 25 cm. Pentru fixarea consolelor, se uda mai intai gaurile respective, se introduc consolele si se prind cu sarma, provizoriu, fie de tavan, fie de spituri anume batute in zid, se verifica orizontalitatea si verticalitatea consolei, iar apoi se intepeneste cu bucati de caramida si se introduce mortar de ciment. Montarea la pozitie a schimbatoarelor de caldura nu se efectueaza inainte de 7 zile de la inbetonarea consolelor. Racordarea schimbatoarelor de caldura la retelele respective se efectueaza conform planurilor de instalatii. Montarea instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate Montarea colectoarelor orizontale de canalizare. Intrucat orice cladire se executa de jos in sus, colectoarele orizontale, care se amplaseaza la partea inferioara a instalatiei, sunt primele conducte de canalizare din instalatia ce se monteaza. In mod normal deci, se monteaza intai conducta colectoare orizontala, apoi coloanele si in sfarsit legaturile la obiectele sanitare. Montarea coloanelor si a conductei colectoare se poate incepe si simultan de catre echipe diferite, coordonandu-se activitatea lor. La montarea colectoarelor se pun urmatoarele probleme importante: - respectarea pantei de scurgere prevazuta in proiect; - verificarea corespondentei dintre cota de iesire a tubului de canalizare din cladire si cea a canalizarii exterioare. Aceasta verificare se face cu ajutorul unui tub din cauciuc prevazut cu tuburi din sticla la capete si umplut cu apa. Pe tuburile de sticla sunt marcate cotele respective. Colectoarele orizontale de canalizare se pot monta aparent sau ingropat.
37
La cladirile cu subsol tehnic, tuburile de canalizare se monteaza aparent, pe console, bratari sau sustinatoare metalice. La cladirile fara subsol, ce se executa in terenuri normale, se admite montarea ingropata in pamant a colectoarelor de scurgere sub pardoseala parterului care, dupa caz, cand sunt amplasate in terenuri macroporice (sensibile la inmuiere), se va face in canale din beton. Lungimile de conducte necesare montajului se masoara, se taie si se aduc la locul de montaj impreuna cu ramiticatiile, piesele de curatire sau coturile necesare realizarii colectorului . Pe colectorul orizontal, in dreptul fiecarei coloane se monteaza cate o ramificatie prin care se face legatura dintre conductele verticale de scurgere si colector. In continuare se executa imbinarea conductelor si subansamblurilor. Colectoarele din mase plastice executate din teava PVC tip U se imbina prin lipire ca si conductele din PVC pentru alimentare cu apa. Colectoarele din fonta pentru scurgere se imbina in ansambluri mai mici, care se monteaza apoi la pozitie. Etansarea mufei se executa cu franghie si plumb stemuit, sau cu inele de cauciuc, potrivit constructiei mufelor. Pe colectoare se monteaza in mod curent ramificatii, piese de curatire si coturi. Racordarile coloanelor se realizeaza cu ramificatii avand unghiul de 45 - pentru a se elimina pericolul de infundare. Piesele de curatire se monteaza la schimburile de directie, la punctele de ramificatie cu posibilitati de infundare si pe trasee rectilinii la distante intre 6 si 15 m. Coturile conductelor colectoare orizontale trebuie sa fie cat mai largi. Din acest motiv nu se admit schimbari de directie cu unghiuri mai mari de 45 . Pe conductele colectoare aparente piesele de curatire se monteaza cu orificiul de acces inclinat la 45 , pentru a se putea strange si desface suruburile capacului. Coloanele de canalizare se monteaza in urmatoarele moduri: - cu ansambluri prefabricate in atelier; - cu elemente imbinate la fala locului. Coloanele intermediare se racordeaza la conducta colectoare prin ramificatie la 45 sau in T montate pe conducta colectoare. Piesele de curatire se prevad la fiecare doua nivele, insa obligatoriu la primul si la ultimul nivel. Pentru coloanele ingropate sub tencuiala sau mascate in rabit, se lasa posibilitatea de vizitare la capacul tuburilor de curatire.
38
Piesele de curatire montate pe coloane se amplaseaza la 800 mm deasupra pardoselii finite a etajului respectiv sau la cel putin 150 mm deasupra nivelului care se afla marginea superioara a obiectului sanitar cel mai apropriat de la etajul respectiv. Astfel, in cazul desfundarii coloanei, apa de scurgere nu inunda etajul prin tubul de curatire si se poate dirija din obiectul sanitar in ramificatie la coloana. In cazul conductelor colectoare montate sub plafonul subsolului, tubul de curatire de la parter serveste si pentru curatirea conductei colectoare. Operatiile principale de montare sunt: - imbinarea pieselor si fixarea lor provizorie; se executa apoi etansarea imbinarilor cu plumb prin stemuire, cu ciment sau cu inele din cauciuc; - fixarea coloanelor in bratari. Pozitia optima a bratarii este sub mufa, unde datorita formei tubului, bratara fixeaza bine conducta. Pana la racordarea obiectelor sanitare, ramificatiile se obtureaza cu dopuri de ipsos sau lemn, pentru a evita caderea diverselor materiale in conducta. Coloanele de ventilare de orice fel se executa din acelasi material ca si coloanele de scurgere si se prelungesc deasupra invelitorii cladirii cu minimum 0,50 m. Conductele de ventilare care ies deasupra teraselor in vecinatatea ferestrelor sau altor deschideri aflate in legatura cu incaperi de utilizare curenta se prelungesc cu o lungime mai mare de 0,5 m. . Legaturile de scurgere ale obiectelor sanitare coloane pot fi montate: - de-a lungul peretelui pe care sunt amplasate la obiectele sanitare, aparent, ingropat sau mascat dupa cum sistemul constructiv sau gradul de confort permite; - sub planseul pe care este montat obiectul sanitar, aparent sau mascat de o grinda falsa din rabit; - ingropat in grosimea pardoselii, solutie utilizata in special in cazul camerelor de baie Montarea obiectelor sanitare Obiectele sanitare din ceramica, portelan, fonta sau materiale plastice se monteaza in cladire dupa executarea si probarea conductelor. Elementele care pot sustine obiectele sanitare sunt: peretii cladirii, pardoseala incaperilor elementele de rezistenta ale prefabricatelor sanitare. Fixarea obiectelor sanitare pe peretii cladirii se poate realiza cu dibluri de lemn, suruburi si sarma, dibluri crestate sau prin suruburi metalice impuscate. Obiectele sanitare montate cel mai frecvent sunt: - vasul de closet si rezervorul sau de alimentare cu apa; - lavoarul; - spalatorul de bucatarie;
39
cada de baie; chiuveta; pisoarul.
Montarea vaselor de closet cu rezervoare din fonta sau PVC amplasate la inaltime. Pentru inceperea operatiilor de montare este obligatorie turnarea mozaicului sau montarea placilor ceramice in incaperea respectiva. Tencuirea peretilor incaperii inainte de montarea obiectelor sanitare este necesara atat pentru a evita deteriorarea instalatiei cat si pentru ca montarea rezervorului de closet si a conductei de scurgere, de la acesta, cere finisarea peretelui. Ordinea operatiilor executate este urmatoarea: - se traseaza cu un sablon perimetrul orificiilor in care se monteaza diblurile pentru prinderea rezervorului de spalare si a vasului de closet; - se executa orificiile respective, se uda caramida si se fixeaza cu ipsos diblurile din lemn; - rezervorul se monteaza astfel ca intre partea lui inferioara si pardoseala finita sa ramana o distanta de 2,30 m care este necesara pentru a se asigura o buna spalare a vasului de closet. In modul acesta pentru teava de spalare se foloseste o teava dintr-o bucata de plumb de scurgere sau din PVC de 2 m lungime; - dupa un interval de circa 48 h se fixeaza vasul de closet cu suruburi pentru lemn in pardoseala si se monteaza pe carlige rezervorul, echipat cu ventilul de scurgere; - se monteaza teava de spalare a closetului. Aceasta conducta se executa prefabricat in atelier si se monteaza in cladire aparent sau ingropat, dupa fixarea rezervorului si a vasului de closet. La partea de jos teava de spalare trebuie sa se afle la o inaltime de circa 380 mm, masurata de la pardoseala finita pana la centrul tevii. Racordarea la vasul de closet se realizeaza cu o manseta de cauciuc, fixata pe va de spalare si pe racordul pentru apa al vasului respectiv. Racordarea tevii de spalare Ia rezervorul de inaltime se face cu un racord de lipit, prevazut special la ventilul de scurgere ce se monteaza pe fundul rezervorului. Montarea lavoarului si a spalatorului de bucatarie (cu suport pentru vase): inainte de inceperea montarii se pregatesc materialele necesare si operatiile se desfasoara dupa cum urmeaza: - se traseaza cu un sablon perimetrul diblului din lemn care sustine consolele. Pentru lavoarele si spalatoarele utilizate de adulti inaltimea planului superior este 4,80m de la pardoseala finita; - se pregateste lavoarul sau spalatorul pentru montare. In cazul lavoarelor echipate si livrate cu bateriile si ventilele de scurgere necesare, operatia consta numai in verificarea etanseitatii si din remedierea eventualelor deteriorari produse la transport; - lavoarul impreuna cu accesoriile sale se monteaza pe console, verificand orizontalitatea sa;
40
se racordeaza conductele de apa rece si calda la armaturile Iavoarului. Pe fiecare racord (de apa calda sau apa rece) se monteaza cate un robinet de inchidere.
Montarea cazilor de baie. Pentru a se incepe montarea cazii de baie constructia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - pardoseala incaperii trebuie sa fie turnata si accesibila circulatiei; - izolatia hidrofuga din spatele cazii trebuie sa fie executata; - vopsitoriile Iocurilor ce devin inaccesibile dupa montarea cazii sa fie terminate si uscate; - conductele pentru alimentarea cu apa rece si calda trebuie sa fie executate si probate; - conducta de scurgere de la baie la coloana sau la sifonul de pardoseala trebuie sa fie executata. Succesiunea operatiilor de montare este urmatoarea: - se monteaza suruburile de fixare ale picioarelor baii; - se aseaza cada pe pozitie si se regleaza suruburile de prindere sau suportul din beton, astfel incat cada sa aiba o usoara inclinare spre orificiul de scurgere; - se executa scurgerea de la preaplinul baii. Montarea chiuvetei. Ordinea operatiilor de montare este urmatoarea: - se traseaza perimetrul diblurilor din lemn pentru prinderea chiuvetei, tinand seama ca inaltimea bazei chiuvetei sa fie situata la 800 mm de la pardoseala; - se daltuieste peretele, fixand diblurile; - dupa circa 48 h fixeaza chiuveta cu suruburi pentru lemn; - se monteaza sifonul chiuvetei si se executa racordarea chiuvetei la canalizare; - insurubarea robinetului de dublu sau simplu serviciu la conducta de alimentare cu apa montata anterior in perete. Montarea spalatorului pentru vase, se realizeaza pe console fixate in perete, sau pe picioare din fonta. Bateria de spalare se fixeaza in axa spalatorului. Dupa montare se executa racordarea la conductele de canalizare a celor doua compartimente sifoane de obicei, cu un sifon dublu. Montarea pisoarelor. Pisoarele pentru adulti se monteaza astfel ca partea inferioara sa fie la 650 mm de la pardoseala finita. Intre axele a doua picioare alaturate trebuie sa existe distanta de 700 mm. Vasul pisoarului se fixeaza pe perete cu suruburi pentru lemn, prinse de dibluri sau in spirale de sarma zincata. Alimentarea cu apa se face printr-un robinet de pisoar montat direct pe vas. Scurgerea se face cu conducta din plumb de 30/34 mm. Montarea instalatiilor interioare de gaze naturale combustibile Principalele elemente componente ale instalatiilor interioare de gaze al caror montaj necesita lucrari specifice sunt urmatoarele: - coloana de alimentare interioara pana la contor;
41
reteaua de distributie la punctele de consum compusa din conducte cu accesorii si robinete de inchidere; aparate de utilizare a gazelor: arzatoare, instalatia pentru evacuarea gazelor arse, burlane (canale) de fum, hote; aparate de reglare, comanda si siguranta.
Coloana de alimentare a instalatiei interioare se executa aparent, utilizand tevi din otel negre. Acestea se imbina fie prin fitinguri (imbinari filetate), fie prin sudura (pentru conductele avand dimensiuni mai mari de 3/4"). Traseul coloanei este determinat in proiect. Pentru cazurile in care se fac abateri de la proiectul initial, trebuie alese trasee scurte si prin incaperi usor accesibile (casa scarii, ganguri, coridoare) . In cazul unei coloane care alimenteaza mai multe cladiri ale aceluiasi consumator, la fiecare cladire coloana iese din pamant in exterior, pentru a impiedica infiltrarea gazelor in cladire. lntrarea conductei din pamant direct in subsolul cladirii nu este permisa; in cazuri deosebite cand nu se poate evita aceasta din cauza dificultatilor la montare (in special la conducte cu diametrul mare) se poate racorda conducta direct in subsol prin intermediul unui camin de vana cu rasuflatoare spre exterior. Contorul de gaze volumetric masurand debite pana Ia 20 m3 N/h se monteaza pe o placuta din fonta de dimensuni standardizate care asigura etanseitatea imbinarii si il protejaza de eforturi. La intrarea gazului in contor se monteaza un robinet cu cep numit robinet de contor. Inaltimea de montare (1,5-2 m de la pardoseala) trebuie sa asigure citirea indicatorului si protejarea contorului de lovituri in timpul exploatarii. Inaintea contorului sau a locului destinat pentru contor se monteaza un robinet, numit robinet de contor. Daca intre robinetul de incendiu prevazut obligatoriu la intrarea conductei de gaze in cladire si cel pentru contor, distanta este mai mica de 5 m, robinetul de incendiu tine loc si de robinet de contor. Traseele conductelor interioare trebuie sa fie rectilinii, conductele fiind montate aparent, in spatii bine ventilate. Robinetele montate pe conducte se verifica, se slefuiesc si se probeaza inainte de montarea in instalatie. Fixarea tevilor pe pereti se face cu bratari metalice, dispuse de preferinta la schimbarile de directie sau Ianga robinetele de manevra. Distanta maxima dintre doua bratari este de 2 m.
42
Pe traseele comune, conductele de gaze se aseaza deasupra celor de alimentare cu apa. Pentru executia instalatiei, dupa trasare si strapungeri se monteaza provizoriu ansamblurile de instalatii (conducte) prefabricate la atelier sau fasonate la bancul din santier. La montare, peste fiecare teava care traverseaza un planseu sau perete se petrece o conducta protectoare din otel sau PVC avand diametrul interior mai mare cu 5-10 mm decat diametrul exterior aI tevii protejate. Acolo unde este cazul, la ocolirea grinzilor, se monteaza dopuri pentru descrcarea condensului inmagazinat in timpul functionarii, insurubate in teuri montate pe conducta de gaze. Conductele se fixeaza apoi cu bratari. Conductele de protectie se prind in gauri cu copcii de ipsos. Se monteaza dopuri la capetele libere ale conductelor (unde urmeaza a se monta robinetele punctelor de utilizare) si se efectueaza mai intai o incercare preliminara pe tronsoane, apoi proba de rezistenta a intregii instalatii. Procedura de montare a rezervoarelor Rezervoarele de expansiune se amplaseaza conform prevederilor din proiect si se monteaza pe postamente de beton, metal sau lemn. Inainte de montare se vopsesc atat in interior, cat si in exterior cu vopsea de miniu de plumb si ulei de in fiert. Ulterior, dupa uscarea vopselei, se efectueaza o proba hidraulica de 1,2 daN/cm2. In cazul montarii pe suporti de beton intre rezervoare si suprafata de rezemare intercaleaza un strat de azbest de cca 5 mm grosime. se
Urcarea la pozitie a rezervorului se efectueaza cu mijloace mecanizate existente pe santier. Racordarea conductelor de siguranta la vasul de expansiune deschis se face prin imbinari demontabile (in vederea probelor de presiune ale instalatiei). Vasele de expansiune se protejaza termic prin izolarea lor cu saltele de vata minerala. Rezervoarele de colectare a condensului si de alimentare a cazanelor nu se vor aseza niciodata direct pe pardoseala, deoarece fundul lor ar rugini foarte repede. Solutia adoptata este de a se executa un postament - ca si al pompelor de alimentare - ca fundatie proprie independenta avand dimensiunile perimetrale mai mari cu cca 10 cm decat fundul rezervorului pe care se aseaza traverse metalice, de caramida sau de lemn, inalte de cca 10 cm si pe care se monteaza rezervorul. In acest mod, sub rezervor ramane un spatiu liber pentru circulatia aerului. Inainte de montare, rezervorul se spala, se curata de rugina si se protejeaza anticoroziv, atat in interior cat si in exterior, cu doua straturi de vopsea de miniu de plumb; ulterior la exterior se mai aplica o vopsea de ulei.
43
Conducta de preaplin trebuie sa deverseze obligatoriu intr-o palnie (unde scurgerea apei sa poata fi observata), legata la reteaua de canalizare. De regula rezervoarele de colectare a condensului se izoleaza termic. Racordurile rezervorului se executa conform proiectului de instalatii. Rezervoarele de combustibil lichid se amplaseaza conform proiectului de instalatii si se monteaza similar cu cele de colectare a condensului sau cu boilerele, in functie de capacitatea lor. Cele care sunt prevazute cu serpentina de incalzire se izoleaza termic. Procedura de montare si racordare a bateriilor de incalzire a aerului In cazul montarii in perete, operatiile tehnologice se succed astfel: - se verifica pozitia si dimensiunile golului lasat de constructor in zidaria de caramida sau de beton, aceasta trebuind sa permita amplasarea bateriei; - se verifica posibilitatile de racordare a bateriei si de complasare a robinetelor; - se aseaza apoi bateria in golul respectiv, verificandu-se pozitia orizontala si asigurandu-i-se panta de scurgere a agentului termic; - se fixeaza bateria in zidarie, etansandu-se interspatiul in jurul ramei. ln cazul montarii in tubulatura, operatiile tehnologice se succed astfel: - se traseaza pozitia bateriei prin trasarea axelor principale ale ventilatorului si instalatiei; - se construiesc si se fixeaza consolele de rezemare a bateriei conform variantei indicate in proiectul instalatiei; - se verifica spatiul necesar pentru acces la robinetele de inchidere si reglaj; - se fixeaza bateria pe console, verificandu-i-se pozitia verticala sau orizontala, dupa care se executa racordurile de canale. Pentru racordarea bateriei la reteaua termica se vor respecta prevederile proiectului de instalatii respectiv. Montarea ventilatoarelor Se poate face pe console, platforme si fundatii, in functie de greutatea lor si de natura constructiei portante, prevazandu-se in toate cazurile, in mod obligatoriu dispozitive de amortizare a vibratiilor. In medii cu pericol de explozie se va evita folosirea amortizoarelor cu resorturi de otel. Racordarea ventilatoarelor la retelele de canale se efectueaza prin racorduri elastice, care sa impiedice transmiterea vibratiilor ventilatoarelor la canalele de aer. Piesele de racordare ale canalelor, atat in amonte, cat si in aval, de ventilator, vor fi rectilinii pe cel putin o lungime egala cu 8 - 10 d.
44
In cazurile in care ventilatorul centrifugal refuleaza direct in atmosfera, la gura lui de refulare se va monta fie un tronson de canal avand sectiunea egala cu aceea gurii ventilatorului si lungimea minima de 0,75 x sectiunea gurii ventilatorului, fie difuzor cu un unghi la varf de 7-15 si aria sectiunii de iesire egala cu 4 x sectiunea ventilatorului. Daca dupa ventilator urmeaza imediat montarea unei baterii de incalzire, racordarea la gura de refulare a ventilatorului se face printr-un difuzor simetric cu un unghi la varf de maximum 30 . Se recomanda, in acest caz, ca intre difuzor si baterie sa se monteze un fagure de uniformizare a fluxului de aer cu grosimea de (0,25- 0,45) d si latura ochiului patrat de (0,075 - 0,15)d, prin d intelegandu-se diametrul canalului. Reglarea ventilatoarelor centrifugale se poate realiza utilizand: - reglarea prin laminare cu clapete sau cu sibare montate in amonte sau in aval ventilator; - reglarea prin variatia turatiei ventilatoarelor; - reglarea printr-un sistem de palete reglabile care se monteaza la intrarea aerului in ventilator si care produc o turbionare prealabila a curentului in sensul de rotatie al rotorului. Etape procedurale pentru proba de etanseitate la retele termice (conform antreprenorilor din Comunitatea Europeana) 1. Se va avea in vedere ca toate capetele libere ale tronsonului de conducta testata sa fie opturate (blindate). 2. Se va ridica presiunea aerului la o valoare intre 0,2-0,5 bar cu ajutorul unui compresor de aer. Manometrul se va monta pe o conducta ce leaga la un capat conducta de ducere de conducta de intoarcere. 3. Se va depune pe fiecare sudura o solutie de 2-10% apa cu sapun si se va verifica atent aparitia bulelor de aer. 4. Se va chema reprezentantul proiectantului, dirigintele de santier si reponsabilul lucrarii (seful de santier). Acestia trebuie anuntati cu cel putin 4 ore inainte de ora inceperii probei. 5. Seful punctului de lucru si subcontractantului lucrarii (in cazul in care acesta exista, daca nu exista se va face cel putin o proba de casa)vor repeta, procedurile de mai sus inainte de convocarea reprezentantului proiectantului si a dirigintelul de santier. 6. Orice aparitie a bulelor de aer implica respingerea sudurii respective, iar partea cu defect se va taia si se va repara. Daca se constata defecte majore la o sudura, acea sudura se va taia complet si se va face una noua. 7. Daca un sudor va avea mai mult de doua suduri defecte pe ramura va fi indepartat definitiv.
45
8. Testul de etanseitate se termina prin eliberarea aerului din ramura. Valoarea afisata de manometru trebuie sa coboare la zero. 9. Rezultatul verificarii fiecarei suduri se va consemna in Cartea conductei. 5.5.2 Alte prevederi ale procedurilor administrative legate de executia lucrarilor Materialele si utilajele aprovizionate sunt eliberate de catre responsabilul cu aprovizionarea catre responsabilul cu executia pe baza bonurilor de consum vizate de responsabilul ierarhic superior. Resposabilul cu executia tine evidenta orelor lucrate, in scris, pentru toti participantii la lucrari. Responsabilul cu executia raspunde direct de calitatea lucrarilor executate si stabileste inceperea operatiunilor de punere in functiune la care invita responsabilul superior desemnat al antreprenorului conform cu procedura administrativa si pe reprezentantul proiectantului. Predarea si receptia lucrarilor executate Receptia lucrarilor de executie se desfasoara in doua etape, in prima etapa are loc receptia la terminarea lucrarilor, iar in etapa a doua are loc receptia finala. Ambele etape ale receptiei sunt consemnate in procese verbale . Pentru lucrarile de montaj utilaje exista de asemenea oreceptie la punerea in functiune (PIF) si o receptie finala. Receptiile finale sunt efectuate la sfarsitul perioadei de garantie a lucrarilor cu respectarea prevederilor legale in vigoare cele sctuale fiind cuprinse in Hotararea Guvernului nr. 273 din1994. Cu 5 zile inainte de finalizarea lucrarilor contractate responsabilul cu executia anunta receptia la terminarea lucrarilor convocand persoanele responsabile conform programului de asigurare a calitati adoptat. Responsabilul lucrarii raspunde de efectuarea tuturor probelor, testelor si rodajelor conform proiectului si planului de asigurare a calitatii adoptat. Efectuarea tuturor probelor, testelor si rodajelor precum si rezultatele acestora vor fi consemnate intr-un proces verbal semnat de reprezentantul desemnat de beneficiar. Verificarile si probele minime sunt cele legate: de aspectul instalatiei realizate, performantele acesteia (temperaturi, debite, viteze), functionarea si reglarea sistemelor de siguranta, protectia persoanelor care vin in contact cu instalatiile, protectia contra incendiilor (vezi si capitolul 6). Documentatia de executie cu toate modificarile realizate pe parcursul executiei, instructiunile de exploatare, certificatele de garantie se verifica pentru conformitate intre executant, proiectant si beneficiar cu cel putin 24 de ore inainte de data receptiei pentru terminarea lucrarilor prin grija responsabilului cu executia.
46
Facturarea si incasarea lucrarilor contractate Toate facturile se elibereaza numai daca exista un document legal care justifica eliberarea facturii, astfel pentru facturile de avans trebuie sa existe un contract iar pentru facturile curente o situatie de lucrari acceptata de beneficiar. Facturile se elibereaza numai in conditiile stabilite in contractul de executie. Urmarirea incasarii sumelor facturate conform prevederilor contractului de executie este in sarcina directorului economic. La depasirea temenelor de incasare contractuale cu 15 zile se anunta consilierul juridic pentru demararea procedurilor legale pentru recuperarea sumelor restante. Asigurarea garantiei lucrarilor predate Toate solicitarile de interventie in perioada de garantie trebuie facute in scris. De regula vor fi delegati pentru interventie cei care au executat instalatia.Interventia la utilaje se va realiza numai in conditiile stabilite cu furnizorii sau producatorii de utilaje care au asigurat furnitura. Toate interventiile incep cu verficarea respectarii instructiunilor de exploatare. Orice nerespectare a instructiunilor de exploatare se va consemna in procesul verbal al interventiei. Toate interventiile se finalizeaza cu redactarea unui proces verbal de interventie care va fi semnat si de beneficiar. Atunci cand sunt depistate nereguli in exploatarea instalatiilor realizate inainte de interventie se va intocmi un proces verbal de constatare si numai dupa semnarea acestuia de catre beneficiar se va trece la interventie. Daca beneficiarul refuza semnarea proceselor verbale acestea vor fi semnate de un martor autorizat stabilit de directorul executiv sau de imputernicitul acestuia. Recuperarea garantiei de buna executie Dupa predarea si receptia finala antreprenorul poate recuperara suma blocata ca si garantie de buna executie, la expirarea perioadei, in cazul in care aceasta nu a fost utilizata sau a fost partial utilizata. Asigurarea post garantiei Se face numai pe baza contractelor de mentenanta preventiva.
47
5.6 Protectia muncii in Romania Organizarea, realizarea, coordonarea muncii i controlul activitii de protecie a
Organizarea activitii de protecie a muncii. n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare, activitatea de protecie a muncii din ara noastr, este structurat pe dou niveluri: naional i la nivelul persoanelor juridice i fizice. Protectia muncii la nivel national Organizarea proteciei muncii la nivel naional. Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 90/1996 stabilete ca Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i Ministerul Sntii, prin organele lor de specialitate centrale i teritoriale, organizeaz, coordoneaz i controleaz activitatea de protecie a muncii. Dup cum se cunoate, n structura Ministerului Muncii i Proteciei Sociale se regsesc: a) la nivel central, direcii de specialitate, ce asigur: fundamentarea i promovarea actelor legislative, normative i metodologice n domeniul proteciei muncii; controlul aplicrii legislaiei de protecia muncii n ntreaga economie naional; organizarea, coordonarea i controlul inspectoratelor teritoriale; informarea Guvernului privind protecia muncii; coordonarea activitii de cercetare tiinific de profil; reprezentarea statului ca organ de specialitate n domeniul protecia muncii, n relaiile de cooperare internaional; certificarea echipamentelor tehnice i a echipamentelor individuale de protecie i de lucru; b) la nivel teritorial, inspectorate de stat pentru protecia muncii, care exercit atribuiile de ndrumare i control ale Ministerului Muncii i Proteciei Sociale n toate unitile aflate n raza lor teritorial de activitate. Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, prin organismele sale colaboreaz cu celelalte ministere i, n primul rnd, cu Ministerul Sntii pentru exercitarea atribuiilor sale specifice privind protecia muncii. Ministerul Sntii dispune de o structur asemntoare, sub form de direcii centrale, inspectorate teritoriale i un institut de cercetri tiinifice, care au acelai rol ca i organele Ministerului Muncii i Proteciei Sociale n problemele de igien a muncii. Potrivit art. 6 alin 1 din Legea nr. 90/1996, Ministerul Sntii emite norme obligatorii privind igiena muncii i avizeaz standarde i acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sntatea salariailor la locul de munc. Domeniile pentru care se elaboreaz normele de igien a muncii sunt precizate explicit prin lege. Atribuiile Ministerului Sntii n domeniul proteciei muncii sunt detaliate de Hotrrea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea i funcionarea acestui minister.
48
Potrivit art. 2 din acest act normativ Ministerul Sntii are, printre altele, urmtoarele atribuii: - asigur i rspunde de organizarea activitii de asisten medical preventiv, de urgen, curativ i de recuperare medical ce se acord prin unitile sanitare; - ndrum i controleaz modul de aplicare al normelor de igien i sanitarantiepidemice n mediul de via al populaiei i la locul de munc; - coordoneaz, ndrum i controleaz activitatea unitilor de ocrotire i asisten medical a mamei i copilului, asisten medical de urgen i la locul de munc; - avizeaz i aprob, dup caz, proiectarea i realizarea investiiilor n domeniul sanitar. Protectia muncii la nivelul firmelor Persoanele juridice i fizice i stabilesc activitatea de protecia muncii n funcie de urmtoarele criterii legale: - natura activitii; - complexitatea activitilor desfurate; - riscurile specifice condiiilor de munc; - numrul salariailor. Aceast sarcin revine de drept patronului, preedintelui, directorului general sau directorului etc., care are i rspunderea pentru realizarea securitii muncii. n funcie de criteriile de mai sus, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuii n domeniul proteciei muncii sau, dup caz, vor organiza compartimente de protecie a muncii. De asemenea, prin statutele i regulamentele privind organizarea i funcionarea persoanelor juridice vor fi stabilite obligaii i rspunderi n domeniul proteciei muncii n conformitate cu prevederile Legii nr. 90/1996. Desfurarea activitilor de producie i a prestaiilor de servicii este condiionat de obinerea autorizaiei de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii, emis de ctre inspectoratele de stat teritoriale pentru protecia muncii, din subordinea Ministerului Muncii i Proteciei Sociale. Deosebit de normele amintite, persoanele juridice i fizice sunt obligate s elaboreze instruciuni proprii de aplicare a normelor de protecia muncii, n funcie de particularitile proceselor de munc . Antreprenorul are obligaia de a constitui i pune n funciune sistemul organizatoric al proteciei muncii la nivelul unitii, prin luarea urmtoarelor msuri: - se vor desemna persoanele sau compartimentele specializate de protecia muncii; - se vor stabili, prin intermediul regulamentului de ordine interioar, precum i al fiei postului, funciile i atribuiile celor implicai n realizarea securitii muncii. O atenie deosebit se va acorda la conceperea fiei postului pentru personalul celor dou servicii de specialitate, de protecia muncii i medical.
49
Rolul principal n organizarea proteciei muncii la nivelul persoanei juridice i fizice trebuie s revin celor dou servicii specializate care vor avea urmtoarele atribuii: a) Compartimentul de protecia muncii are sarcina de a analiza i stabili conform unor metodologii general acceptate, nivelul de securitatea muncii desfurate de unitate i msurile optime de prevenire ce se impun, sens n care va: - identifica i evalua factorii de risc de accidentare i mbolnvire profesional; - analiza calitatea activitii de prevenire; - elabora propuneri privind liniile directoare ale politicii de prevenire; - stabili msuri i aciuni ce pot elimina ce pot elimina sau anihila factorii de risc i a mijloacelor necesare pentru realizarea respectivelor msuri i aciuni; - elabora proiectul programului annual de protecia muncii. b) Serviciul medical va colabora la toate activitile menionate pentru serviciul de protecia muncii att n domeniile legate de prevenirea mbolnvirilor profesionale, ct i la analiza factorilor de risc sub aspectul gravitii lor tipuri de leziuni poteniale, consecinele lor asupra strii de sntate, a capacitii de munc. n lipsa serviciului medical sau a medicului specialist n medicina muncii se va apela obligatoriu la uniti de profil, cum ar fi: Institutul de Igien i Sntate Public, Facultatea de Medicin, centre i laboratoare de cercetare medical. Indiferent de nivelul ierarhic, fiecare salariat este obligat s furnizeze celor dou servicii de specialitate, datele necesare unei ct mai riguroase fundamentri a planului i programului de protecia muncii care cuprind dotarile si actiunile principale privind protectia muncii.
50
Cap.6. Tehnologia lucrarilor de exploatare 6.1.Cartea constructiei, receptia lucrarilor si stabilirea indicatorilor de performanta de referinta 6.2. Supravegherea instalatiilor 6.3. Lucrari de mentenanta 6.4. Lucrari de reparatii curente si capitale 6.Tehnologia lucrarilor de exploatare Exploatarea instalatiilor pentru constructii este ansamblul de operatii si manevre executate pentru asigurarea adaptrii acestora la cererea specifica domeniului, n condiii corespunztoare tehnico-economice i de siguran. In cadrul lucrarilor de exploatare personalul specializat execut, pe lng manevre n instalaii, activiti de monitorizare, testare, mentenan si modernizare (atunci cand acestea nu fac obiectul proiectelor de investitii). 6.1 Cartea constructiei, receptia lucrarilor si stabilirea indicatorilor de performanta de referinta Cartea constructiei este suma de documente care in care s-au inregistrat toate documentele ce tin de proiectarea ,executarea , receptia si exploatarea investitiei. Cartea constructiei trabuie realizata si mentinuta conform reglementarilor obligatorii specifice. Cele actuale sunt cuprinse in Legea 10 din 1995 si Hotararea de Guvern 273 din 1994. Cartea constructiei ia nastere inainte de receptia finala iar in documentele receptiei finale se precizeaza ca partile participante la realizarea investitiei si-au indeplinit si obligatiile care rezulta din reglementarile privind cartea constructiei. Cartea constructiei contine documente care privesc proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea, si urmarirea comportarii in timp a constructiei. 6.1.1 Documentatia tehnica privind proiectarea Documentatiile care si privesc proiectare si trebuie sa faca parte din cartea constructiei sunt urmatoarele: - tema de proiectare, amplasarea constructiei, avize de specialitate care au stat la baza intocmirii proiectului;
documentatia tehnica referitoare la constructia respectiva (caracteristici, detalii de constructie pentru elementele structuriii de rezistenta ca si pentru celelalte parti ale constructiei care asigura functionalitatea si siguranta in exploatare, scheme de instalatii efectiv realizate, cu toate modificarile aduse de proiectant, executant sau proprietarpe parcursul executiei lucrarilor); breviarele de calcul pe specialitati (actiuni, ipotze de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare si verificare,etc.); indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferente (dispozitiile de santier); caietele de sarcini privind executia lucrarilor (specificatiile tehnice).
6.1.2 Documentatia tehnica privind executia Documentatiile care si privesc executia si trebuie sa faca parte din cartea constructiei sunt urmatoarele: - autorizatia de executare a constructiei; - procesul verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment general; - inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul lucrarilor precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilro tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatele incercarilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor verbale de lucrari ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicari si dispozitii de santier, procesele verbale de probe specifice si speciale, etc.); - procesele verbale de receptie a terenului de fundare, a fundatiilor si structurii de rezistenta, procesele verbale de admitere a fazelor determinante; - procesele verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a constructiilor, daca este cazul, precum si consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile; - expertize tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in afara celor prevazute in prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare ca urmare a unor accidente tehnice produse in cursul executiei sau ca urmare a unor grseli de executie; - caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutremure, temperaturi excesive, etc). Documentatia tehnica privind receptia trebuie sa contina procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor, alte acte anexate acestora pe care comisia de receptie le considera necesare a fi pastrate in cartea tehnica a constructiei, alte acte incheiate ca urmare a cererilor comisiei de receptie prin care se prevad verificari sau cercetari suplimentare, cu indicarea rezultatelor obtinute si a modului de rezolvare.
6.1.3 Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in explatare si interventii in timp Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in explatare si interventii in timp trebuie sa contina: - prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, instructiuni de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei, documentatia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei in timpul executiei si al exploatarii; - proiectele pe baza carora s-au executat, dupa receptia finala a lucrarilor, modificari ale constructiei fata de proiectul initialefectiv realizat - actele de constatare ale unor deficiente aparute dupa receptia executarii lucrarilor si masurile de interventie luate (procesele verbale de remediere a efectelor); - proiectul de urmarire speciala a constructiei. 6.2. Supravegherea instalatiilor Supravegherea instalatiilor poate fi realizata continuu si inregistrata automat (monitorizata) sau poate fi realizata nepermanent , la anumite intervale de timp prin personal specializat, eventual autorizat (de exemplu fochistii in centralele termice). Urmrirea cerinelor minime pentru asigurarea competivitii unei solutii realizate in domeniul instalatiilor pentru constructii fa de alte variante posibile nu se poate face dect prin crearea unor baze de date (istoric) care s cuprind informaii privind parametrii de exploatare ai sistemului. Iar un istoric relevant trebuie sa contina date precise si pentru un interval de timp care sa permita o analiza corecta. O dat creat baza de date se poate trece la calculul unor indicatori sintetici specifici activitii care, pe de o parte pot sa caracterizeze procesul de exploatare, iar pe de alta parte pot sa ofere ierarhizeze diverse solutii tehnice din punct de vedere al eficientei lor. Normarea unor indicatori sintetici (care pot fi de urmarire a performantelor de exploatare, de eficacitate, de eficienta etc.) cu o prezentare detaliat a modului n care acetia trebuie determinai, considerm c este soluia potrivit pentru a elimina subiectivismul n analiza, modernizarea sau crearea diverselor sisteme in domeniul instalatiilor pentru constructii. Procesul de supraveghere al instalatiilor trebuie sa se desfasoare conform cu instructiunile de exploatare, sa duca la inregistrarea tuturor parametrilor relevanti
reglementati prin acte normative specifice fiecarui domeniu sau stabiliti de conducerea firmei de exploatare sau a proprietarului acestora. Instalatiile moderne dispun de sisteme de management si comunicatie (SMC), prevzute s ndeplineasc urmtoarele funcii generale: - sistem de management i control al ditributiei; - supervizarea sistemului de achiziii date i al calculatoarelor de proces IPC, aferente surselor; - sisteme de supraveghere la distan, a contoarelor i calculatoarelor de proces programabile; - management de reea; - interfaare operator; - sistem de afiare n mod grafic; - sistem de achiziie de date i istoric de evenimente, prin crearea i utilizarea unei baze de date; - managemant-ul alarmelor generate; - urmrire proces; - generare de rapoarte, utiliznd baza de date create; - integrare n reea. Arhitectura sistemelor de monitorizare Arhitectura va cuprinde suportul necesar pentru diferite reele zonale extinse, folosind structuri hardware i software pentru a realiza conexiunea tuturor nodurilor sub un singur sistem integrat. Sistemul trebuie s permit supravegherea de la distan folosind comunicarea prin modem -uri standard. Sistemele de Management i Comunicaie trebuie sa permita comunicaia cu o varietate larg de subsisteme de control, utiliznd un singur pachet de driver. Sistemului de dispecerizare (parte a SMC) se bazeaz pe o reea modular de computere, utiliznd standarde industriale pentru sisteme de operare, reele i protocoluri de comunicaie. Funciile sistemului trebuie sa fie cele ale unei aplicaii de server client i includ urmtoarele module de baz: - serverul de date proces administreaz driverele de comunicaie a interfeei de proces, comunicaia este spontan n sensul ca numai acele date sunt transferate pentru prelucrri ulterioare care s-au schimbat; - serverul de funcii de proces administreaz funciile centrale ca alarmele, lista de evenimente sau arhivele, etc. i permit un acces sincron la funciile centrale din fiecare punct de lucru chiar i pe parcursul unor operaii multiplatform. - interfaa operator asigur interfaarea operatorului cu sistemul de dispecerizare n sensul de a prezenta anumite informaii procesate de serverele de date i de funcii despre procesul urmrit;
baza de date parametrizate care se poate accesa prin intermediul unei interfee grafice, ea permite organizarea i configurarea rapid a meniului de sistem, parametrii vor fi memorai ntr-un sistem multiuser accesabil prin reea.
6.3. Lucrari de mentenanta Mentenanta este ansamblul tuturor aciunilor tehnice i organizatorice care se execut asupra sistemelor aflate n exploatare i care sunt efectuate pentru meninerea sau restabilirea strii tehnice necesare ndeplinirii funciilor pentru care au fost proiectate. Tipuri de mentenanta: bazat pe fiabilitate; bazat pe stare; bazat pe timp; corectiv. Mentenana bazat pe fiabilitate este ansamblu de aciuni i msuri realizate cu scopul de a stabili programul i coninutul lucrrilor de mentenan preventiv ce trebuiesc executate pentru a menine i eventual restabili, atunci cnd este necesar, starea tehnic a sistemului, utiliznd analize ale modurilor de defectare, analize de siguran, analize funcionale, analize de criticitate etc. Mentenan bazat pe stare este ansamblul activitilor de determinare si prognozare a strii tehnice a sistemelor i a lucrrilor de meninere si restabilire a performanelor, care rezult ca necesare n urma desfurrii acestor activiti. Mentenan bazat pe timp este ansamblu al lucrrilor periodice executate indiferent de starea tehnic constatat a sietemelor, prin care se menin si restabilesc performanele acestora. Mentenan corectiv este ansamblul lucrrilor de mentenan care se efectueaz n scopul readucerii sistemelor n stare de a-i putea ndeplini funciile pentru care au fost proiectate: - dup producerea unui defect; - dup o ntrerupere voit a misiunii sistemelor atunci cnd este iminent producerea unui defect a crui apariie nu a putut fi prevzut. Mentenana corectiv presupune lucrri de reparaii i nlocuiri. 6.4 Lucrari de reparatii curente si capitale 6.4.1 Lucrari de reparatii curente si capitale la puncte termice
Probele la care se supun instalatiile de incalzire sunt: - proba la rece; - proba la cald; - proba la eficacitate; - proba la functionare a utilajelor si aparatelor. Proba la rece se face in scopul verificarii etanseitatii si a rezistentei mecanice a instalatiei de incalzire. Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare si contractare a instalatiei de incalzire si a circulatiei agentului termic la temperatura nominala. Proba la eficacitate se face in scopul verificarii realizarii de catre instalatie a parametrilor prevazuti in proiectul instalatiei. Proba de functionare consta in verificari facute asupra utilajelor si aparatajelor componente ale instalatiilor de incalzire, in timpul functionarii acestora. Verificarile se efectueaza asupra cazanelor, schimbatoarelor de caldura, compresoarelor, vaselor de expansiune, sistemelor de reglare automata. Proba de functionare poate fi simultana cu proba de eficacitate sau cu proba la cald. La recipiente sub presiune si armaturile aferente supuse normelor ISCIR, reviziile se executa conform instructiunilor in vigoare specifice. Reviziile constau in verificarea: - starii schimbatoarelor de caldura, a pompelor de circulatie, compresoarelor; - etanseitatii schimbatoarelor de caldura, robinetelor etc., precum si ungerea si gresarea elementelor mobile ale pompelor, vanelor, supapelor de siguranta etc.; - recipientelor sub presiune, a armaturilor de siguranta si a aparatelor de masura si control, conform prevederilor ISCIR. Reparatiile constau in lucrari efectuate asupra instalatiilor punctelor termice, in vederea aducerii acestora la starea de functionare initiala. Reparatiile pot fi capitale si curente.. Reparatiile curente se realizeaza prin inlocuirea unoe elemente ale instalatiei, care pot efectua buna functionare a punctelor termice. Se executa fara scoaterea din functiune a instalatiei sau cu o intrerupere de scurta durata (sub o zi), atunci cand se fac in perioada de vara. Reparatiile curente pot avea caracter preventiv, fiind efectuate in vederea evitarii avariilor si defectarii instalatiilor. Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor elemente ale instalatiilor punctului termic. Reparatiile capitale sunt in general planificate tinand seama de constatarile facute cu ocazia verificarilor si reviziilor efectuate la
instalatiile punctului termic. Intervalele de timp si volumul lucrarilor prevazute pentru reparatiile capitale sunt prevazute in normativul Peb204. Planificara reparatiilor capitale la punctele termice se coreleaza cu reparatiile capitale ale altor elemente ale sistemului de instalatii de incalzire (retele termice, instalatii interioare etc.). Dupa executarea reparatiilor capitale se executa spalarea instalatiilor inclusiv a schimbatoarelor de caldura in vederea aliminarii impuritatilor (namolului). Spalarea se face cu apa rece sau calda folosind pompele de circulatie din punctul termic, protejate cu separatoare de namol. Se recomanda ca spalarea instalatiilor din punctul termic sa se faca impreuna cu spalarea instalatiilor intregului sistem de incalzire (retele termice, instalatii interioare etc.); in caz contrar, acestea vor impurifica din nou agentul termic din instalatie. Dupa efectuarea reparatiilor se executa la rece, la cald si de functionare. Verificarile, incercarile si probele prealabile punerii in functiune se fac atat la instalatiile de incalzire noi, cat si la instalatiile la care s-au efectuat reparatii capitale. Acestea se pot efectua la intreaga instalatie sau pentru parti din instalatie. Verificarile, incercarile si probele vor fi executate conform Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I13 si a altor reglementari specifice. Inaintea efectuarii probelor se verifica: - concordanta instalatiilor cu proiectul de executie; - caracteristicile aparatelor si concordanta acestora cu proiectul; - dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armaturilor etc.; - pozitiile si amplasamentul aparatelor si echipamentelor; - pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare 9comanda si executie); - suportii, pantele si pozitiile conductelor, accesoriilor, aparatelor si echipamentelor; - protectia anticoroziva si termoizolatiile instalatiilor; - conformarea si masurile antiseismice ale conductelor, accesoriilor, aparatelor si echipamentelor; - calitatea sudurilor. Verificarea caracteristicilor elementelor componente se fac pe baza certificatelor de calitate si dupa caz de agrementare, puse la dispozitie de furnizori. Verificarile functionale si de siguranta specifice elementelor componente ale puntelor termice se refera la: - sistemele de siguranta ale instalatiilor cu agent termic apa calda (conform STAS 7132 si art. 5.5 din normativ I13/1);
circulatia agentului termic apa calda si echilibrarea presiunilor din instalatie (conform art. 5.6 si 5.7 din normativ I13/1); reglarea automata a instalatiei (conform art. 5.8 din normativ I13/1); instalatia de preparare a apei calde de consum (conform art. 5.9 din normativ I13/1); asigurarea dezaerisirilor si golirilor instalatiei (conform art. 5.10 din normativ I13/1).
In timpul probei, instalatiile punctului termic se separa de retelele de agent primar sau secundar prin flanse oarbe sau prin doua vane montate in serie si care au intre ele un robinet de golire deschis. Se verifica daca toate celelalte robinete ale instalatiei probate sunt deschise. Curatarea schimbatoarelor de caldura de depunerile de piatra se efectueaza prin metoda chimica sau prin metoda mecanica, iar curatarea de namol prin metoda hidraulica. Aplicarea metodei de curatare mecanica depinde de tipul schimbatorului de caldura (boiler, schimbator cu fascicol de tevi, schimbator cu placi etc.). La curatarea chimica a schimbatoarelor de caldura se tine seama de insicatiile producatorului aparatajului. In general se utilizeaza o solutie de acid clorhidric cu concentratie de 2-5% cu inhibitor, in lipsa precizarilor furnizorilor de echipamente. Curatarea poate fi efectuata cu o instalatie care functioneaza in circuit inchis. La curatarea schimbatoarelor cu placi se evita substantele care pot ataca garniturile ( hidrocarburi, cetone, esteri sau alte substante indicate de producator) sau substante care pot ataca placile. Dupa curatare, se executa o neutralizare cu o solutie de soda, cu concentratie de 1% sau alta solutie indicata de producator, urmata de o spalare cu apa. Retele termice exterioare Reparatiile retelelor termice constau in lucrari efectuate asupra acestora in vederea aducerii lor in starea de functionare initiala. Reparatiile curente se fac prin remedierea defectiunilor la unele parti ale retelei termice, in scopul functionarii normale a acesteia, acestea pot fi facute si fara intreruperea functionarii intregii retelei termice, daca acest lucru este posibil. Toate modificarile efectuate vor fi consemnate in documente tehnice de exploatare si in cartea tehnica a retelei. Dupa reparatie se executa probele la rece si la cald eventual se fac masuratori pentru determinarea pierderilor de energie termica daca scopul reparatiilor a fost si de a imbunatatii izolarea termica a conductelor.
Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor parti din retea sau a intregii retele termice. In timpul reparatiilor capitale se executa un control si o verificare a restului instalatiilor. Reparatiile capitale sunt, in general, planificate si tin seama de fiabilitatea sistemului si starea lui la un moment dat. Reparatiile capitale sunt realizate conform unor grafice cuprinse in contractele incheiate intre furnizorii si beneficiarii energiei termice; ele necesita intreruperea furnizarii energiei termice. Retele termice cu conducte preizolate Reviziile constau in operatii de verificare si determinare a starii instalatiilor in vederea asigurarii functionarii in bune conditii a retelei termice. Reviziile conductelor montate in sol se fac prin sistemele de control a avariilor cu fir sau prin termografiere, care pot depista defectele termoizolatiei sau mantalei de protectie. Se face revizia elementelor vizibile ale retelei termice (piese de capat, piese de trecere prin pereti, racorduri la surse si consumatori). Se face revizia caminelor care cuprind vanele de sectorizare, aerisire si golire. Se revizuiesc toate elementele de legatura ala aparaturii de detectie a avariilor la sistemul de detectie ale tevilor preizolate inlocuindu-se conductorii deteriorati; deterioararea cablurilor de legatura conduce la erori de masura. Revizia aparaturii de masura si control a sistemului de depistare a avariilor se face conform specificatiilor producatorului. Reparatiile constau in lucrarile care se fac in vederea aducerii retelelor termice in starea de functionare initiala. Prin folosirea sistemelor de depistare a avariilor, utilizand firele de control si aparatura de masura sau termografie, avariile sunt depistate in stare incipienta, locul avariei fiind determinat cu precizie, urmand a se efectua reparatiile curente ale cnductelor. Defectiunile, incidentele si avariile care se produc mai frecvent si modul lor de rezolvare sunt:
umezirea termoizolatiei pe portiunea continua a conductelor datorita fisurarii conductei sau distrugerii mantalei de protectie, care se remediaza prin inlocuirea portiunii defecte; umezirea termoizolatiei in zonele de imbinare sau la ramificatii datorita executarii defectuase a mansoanelor de protectie sau sau datorita distrugerii mansoanelor de protectie, care se remediaza prin inlocuirea mansoanelor de protectie defecte; fisurarea conductei datorita fie coroziunii si care se remediaza prin eliminarea cauzei care a condus la defectiune si se inlocuieste portiunea defecta, fie depasirii presiunii de serviciu sau inghetului si care se remediaza prin limitarea presiunii la valorile normale, asigurarea continua a circulatiei apei sau se golesc conductele cand se intrerupe functionarea o perioada mai lunga; ruperea imbinarilor sudate datorita sudurii necorespunzatoare, care se remediaza prin eliminarea cauzelor care au condos la ruperea sudurilor si executarea corecta a sudurilor. ruperea imbinarilor sudate datorita necompensarii dilatarilor sau a incalziri raciri bruste, care se remediaza prin asigurarea compensarii dilatarii conductelor, precum si evitarea si limitatea incalziri-raciri bruste; distrugerea compensatorilor de dilatare datorita calculului gresit al compensatorilor, care se remediaza prin refacerea calculului si luarea masurilor de compensare a dilatarii; distrugerea compensatorilor de dilatare datorita blocarii deplasarilor in zonele coturilor si ramificatiilor, care se remediaza prin prevederea de perne de dilatare suplimetare; distrugerea compensatorilor de dilatare datorita punctelor fixe care nu isi indeplinesc functiunile, care se remediaza prin reanalizarea si calcularea lor; distrugerea compensatorilor de dilatare datorita cresterii presiunii temperaturii agentului termic peste valoarea nominala, care se remediaza prin limitarea presiunii si temperaturii la valorile de calcul din proiect; distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita calculului gresit al lungimii maxime de pozare, care se remediaza prin refacerea calculului si prevederea functie de caz a compensatorilor de dilatare; distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita pozitionarii gresite a punctelor fixe si a compensatorilor de dilatare, care se remediaza prin repozitionarea punctelor fixe in urma unui calcul mecanic; distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita unui numar insufficient de perne de dilatare, care se remediaza prin cresterea numarului pernelor de dilatare; distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita unei pretensionari insuficiente, care se remediaza prin refacerea calculului mecanic al retelei si prevederea daca este cazul a compensatorilor de dilatare;
distrugerea sau degradarea protectiei termoizolatiei datorita montajului indecvat, care se remediaza prin inlaturarea suportilor provizorii de montaj, inainte de realizarea umpluturii cu nisip; distrugerea sau degradarea protectiei termoizolatiei datorita existentei in stratul de nisip a impuritatilor (pietre, resturi din beton, resturi metalice etc.), care se remediaza prin inlaturarea impuritatilor si corpurilor straine din stratul de nisip; distrugerea sau degradarea termoizolatiei datorita temperaturii prea ridicate a agentului termic (peste 110oC), care se remediaza prin limitarea temperaturii agentului termic; distrugerea sau degradarea termoizolatiei datorita distrugerii mantalei de protectie, care se remediaza prin inlocuirea portiunii distruse; fisurarea vanelor datorita montarii descentrate, care se remediaza prin asigurarea coaxialitatii vanelor cu conductelor; fisurarea vanelor datorita strangerii gresite a prezoanelor, care se remediaza prin strangerea prezoanelor cu o cheie dinamometrica, cu limitatea presiunii de strangere; fisurarea vanelor datorita montarii flanselor neparalele, care se remediaza prin asigurarea paralelismului; fisurarea vanelor datorita inghetului, care se remediaza prin izolarea vanelor; semnalizarea eronata a locului avariei datorita masurarii gresite a lungimii firului de control, care se remediaza prin aplicarea corectiilor la lungimile masurate; semnalizarea incorecta a defectiunilor datorita descarcarii bateriei de alimentare a aparatului, care se remediaza prin inlocuirea bateriei; semnalizarea incorecta a defectiunilor datorita legaturii intrerupte la dozele de masura si aparate, care se remediaza prin refacerea legaturilor utilizandu-se conductori adecvati (recomandati de firma producatoare a aparaturii); intreruperea legaturii electrice in zonele de imbinare datorita dilatariicontractarii sau a firului intins, care se remediaza prin refacerea legaturilor.
Reparatii curente pot fi facute si fara intreruperea functionarii intregii retelei termice. Modificarile si reparatiile effectuate se consemneaza in documentele tehnice de exploatare si in cartea tehnica aretelei. Dupa reparatii se executa probele specifice dupa caz: - daca reparatiile se refera la conducte se fac probe la rece si la cald; - daca reparatiile se fac la imbinari sau la izolatiile locale se executa numai probarea instalatiei de avertizare.
Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor parti din retea sau a intregii retele termice. Reparatiile capitale se executa in urma constatarilorprivind starea retelei termice in timpul functionarii prin utilizarea sistemelor de detectie sau termografie. Reparatiile capitale sunt planificate de dispecerul retelei termice si se realizeaza conform unor grafice. Planificarea reparatiilor capitale se face, de regula, in afara sezonlui de incalzire, intr-o perioada stabilita de comun accord cu beneficiarii si furnizorii de energie termice. Perioada executarii reparatiilor capitale si implicit a intreruperii energiei termice se stabileste printr-o anexa la contractul de furnizare a energiei termice. Pentru evitarea intreruperii furnizarii energiei termice o perioada indelungata datorita inlocuirii retelei termice se prevede fie racordarea consumatorilor la alta sursa sau prin alta retea, fie realizarea unei retele termice provizorii. Toate modificarile rezultate se inscriu in Cartea constructiei retelei termice. Instalatii interioare de incalzire centrala Revizia instalatiei interioare de incalzire se face anual, in perioada de calda a anului atunci cand acestea nu functioneaza. In efectuarea reviziilor se tine seama de rezultatele controalelor si verificarilor periodice facute instalatiei si se executa acele operatiuni care nu au putut fi realizate in timpul functionarii instalatiei. Se executa, in special, operatiuni de: - etansare a elementelor instalatiei si a intregului ansamblu; - functionare a robinetelor de reglare ale aparatelor de incalzire; - functionare a instalatiei de reglare automata; - functionare silentioasa a agregatelor cu piese in miscare; - functionare a aparatelor de masura; - umplere si asigurare a presiunilor instalatiei; dezaerisire; - manevrarea usoara a armaturilor; - completare a izolatiei termice si a protectiei acesteia. Actiunea de revizuire a instalatiei se incheie cu probe la rece. Aparatele de masura inclusiv contoarele se verifica prin confruntarea valorilor indicate de acestea cu cele ale unor aparate etalon mobile; verificarea se face sezonier. In functie de instructiunile producatorilor se face intretinerea si remedierea lor de catre o unitate autorizata sau inlocuirea lor in cazul unor indicatii inexacte ale aparatelor.
Sistemele de reglare automata se verifica si intretin conform instructiunilor furnizorilor. Este indicat ca toate operatiunile sa fie efectuate numai de catre personal specializat, cu care personalul de exploatare curenta sa fie in permanenta legatura. Ca urmare a verificarilor si reviziilor facute asupra instalatiilor interioare rezulta ca unele elemente ale instalatiei prezinta o fiabilitate redusa si este necesara repararea lor. Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiei care pot afecta buna functionare a intregii instalatii. Repararea se executa in general fara scoaterea din functiune a instalatiei sau cu o intrerupere pe o scurta perioada de timp (sub o zi), atunci cand se face in perioada de incalzire. Daca esteposibila amanarea lor, ele se programeaza pentru perioada de vara. In cazul cand este necesar, se face inlocuirea unui element al instalatiei, obisnuit un aparat de incalzire sau un agregat, cu altul similar care nu este montat ca rezerva in instalatie. In sezonul de incalzire inlocuirea se organizeaza astfel incat sa se faca in mai putin de o zi. Dupa o reparatie curenta sau o inlocuire, pentru partea din instalatia aferenta se face o proba la cald inainte de a fi repusa in functiune intreaga instalatie. In situatiile in care, ca urmare a unor modificari, o parte din instalatie nu mai este necesara, se prevede dezafectarea acesteia. Operatiunea se face pe baza unei documentatii tehnice care trebuie sa prevada, eventual, ce operatiuni noi de reglare sunt necesare ca urmare a noii situatii. Reparatiile capitale se fac in scopul inlocuirii unor elemente de instalatii, care sa asigure functionarea intregii instalatii interioare de incalzire la parametrii prevazuti in proiect. Ciclurile perioadelor de timp intre doua reparatii capitale sunt fixate prin reglementari, in functie de durata normala de serviciu a instalatiei. Perioada si data reparatiei se stabilesc in functie de starea instalatiei asa cum rezulta din verificarile si reviziile facute in decursul exploatarii. Se au in vedere, in special: - gradul de uzura a elementelor instalatiei si influenta in exploatare; - aparitia defectiunilor si starea remedierilor facute; - gradul de corodare (exterioara si interioara) a instalatiei si de depunere in interiorul instalatiei; - aspectul fizic al instalatiei. Instalatii de ventilare si climatizare
Reviziile sunt operatii de verificare a starii instalatiilor in vederea asigurarii functionarii acestora in conditii normale si sigure. Modul de verificare a instalatiilor in cadrul reviziilor se detaliaza in instructiunile de exploatare. Reviziile se fac obligatoriu in perioadele de intrerupere a functionarii instalatiilor, in general coordonat cu reviziile celorlalte instalatii. Reviziile se executa obligatoriu anual de catre beneficiarul instalatiei, utilizand personalul propriu sau firme specializate. Principalele operatii de intretinere la ventilatoare sunt: - echilibrarea rotoarelor avand in vedere rotirea fara atingerea carcasei; - indreptarea paletelor indoite; - ungerea lagarelor sau rulmentilor conform prescriptiilor producatorului; - intinderea uniforma a curelelor de transmisie; sageata maxima (d) a curelei presate nu trebuie sa depaseasca valoarea calculata.; - alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare (rotile trebuie sa fie aliniate si paralele in ambele planuri); - strangerea suruburilor si a piulitelor sistemului de ancorare sau a suporturilor. Principalele operatii de intretinere la filtrele de aer sunt: - inlocuirea filtrelor colmatate sau deteriorate dupa verificarea gradului de retinere a acestora; - curatarea periodica a filtrelor prin spalare, scuturare etc.; - inlocuirea lichidului de curatire; - ungerea elementelor in miscare; - verificarea sistemului de masurare a presiunii inainte si dupa filtre; - verificarea sistemului de autocuratire si avertizare a colmatarii. Principalele operatii de intretinere la bateriile de incalzire sau racire sunt: - realizarea etansarii racordurilor bateriilor la instalatie (pe circuitul aeraulic sau hidraulic); - curatirea aripioarelor de praf, impuritati sau alte corpuri straine, prin suflare cu aer sau spalare cu jet de apa; - spalarea interioara a bateriilor in vederea inlaturarii depunerilor de namol sau piatra; - dezaerisirea periodica a instalatiilor de incalzire aferente bateriilor; - curatirea si dezaerisirea oalelor de condensat. Principalele operatii de intretinere la camerele de umidificare sunt: - curatirea pulverizatoarelor astfel incat stropirea sa fie fina; - curatirea bazinului de depunerile de namol; - curatirea separatoarelor de picaturi; - curatirea preaplinului si racordului la canalizare; - vopsirea si protejarea elementelor supuse coroziunii;
curatirea filtrului; curatirea sistemului de umidificare ca abur (duze, ventile, oale de condensat etc.).
Principalele operatii de intretinere la canalele de aer sunt: - verificarea si repararea canalelor de aer, restabilirea etansarilor etc; - verificarea, repararea termoizolatiei; - verificarea, repararea si readucerea in pozitiile initiale a dispozitivelor de reglare; - controlul sustinerilor; - refacerea protectiei anticorozive. Principalele operatii de intretinere la dispozitivele de inchidere si reglare sunt: - controlarea modului realizarii inchiderii indreptandu-se paletele sau jaluzele deformate; - strangerea piulitelor; - refacerea etansarii. Instalatii interioare de distributie a apei in cladiri Revizia instalatiei se face periodic, de regula o data pe an, si consta in: - controlul etanseitatii instalatiei (conducte, imbinari, armaturi de inchidere si de serviciu); - verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armaturi de pe traseu si controlarea capetelor conductelor; - verificarea modului de fixare a suporturilor conductelor si armaturilor si a gradului de uzura a garniturilor aferente; - verificarea mansoanelor de trecere prin pereti si plansee si a izolatiei dintre manson si conducta; golurile din pereti si planseele cu rol de protectie la foc, vor fi etansate, obligatoriu, cu materiale rezistente la foc; - verificarea modului de functionare a armaturilor de inchidere (usurinta in manevrare, gradul de inchidere si deschidere, starea garniturilor); in cazul blocarii sau reducerii sectiunii de trecere din cauza depunerilor, armaturile se vor demonta si se vor curata, iar pentru etansare se vor folosi garnituri noi; - verificarea etanseitatii robinetelor de retinere, verificarea reductoarelor de presiune prin demontarea si verificarea pieselor componente si la nevoie inlocuirea celor defecte; - verificarea reglajului instalatiei. Dupa fiecare revizie sau dupa fiecare interventie la care s-au folosit robinetele de inchidere pentru reglajul hidraulic al instalatiei, se va efectua reglarea din nou a instalatiei. Defectele intalnite frecvent la conducte si armaturi si modul de remediere a acestora sunt mentionate in anexele A1 si A2
Rezultatele constatarilor facute cu ocazia verificarilor si reviziilor vor fi trecute intr-un proces verbal pentru a fi avute in vedere cu ocazia reparatiilor curente si capitale. Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor si reviziilor si au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a instalatiei. Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor parti din retea sau a intregii retele interioare de alimentare cu apa rece. Reparatiile capitale sunt de regula planificate si tin seama de durata de folosinta a elementelor instalatiei si de rezultatele verificarilor anterioare. In cazul inlocuirii obiectelor sanitare sau a accesoriilor acestora se recomanda ca inlocuirea sa se faca cu obiecte sanitare, respectiv armaturi de serviciu, care conduc la un consum mai mic de apa si de energie si au o mare fiabilitate; in acest scop se recomanda: - folosirea WC si pisoarelor dotate cu robinete de alimentare cu apa rece sub presiune cu diverse sisteme de actionare, avand consum redus de apa pentru spalare; - dotarea lavoarelor, cazilor de baie (dus), bideurilor si spalatoarelor cu baterii amestecatoare cu consum redus de apa si mare fiabilitate. Din aceasta categorie de baterii se recomanda; baterii cu monocomanda, bateriile cu cartus interior ceramic, abteriile cu elemente de etansare ceramice, bateriile cu dispozitiv automat de amestec, bateriile prevazute cu elemente de forma torica, cu filet trapezoidal cu deschidere lenta cu dubla etanseitate etc. Pentru a inlatura principala cauza a defectarii armaturilor (impuritatile din apa) se recomanda montarea pe racordul de alimentare cu apa (la apometru) a unui filtru (baterii de filtre) pentru retinerea impuritatilor. Reparatiile accidentale sunt reparatiile care trebuie efectuate indata ce a aparut o defectiune, care pericliteaza siguranta in functionare a instalatiei. Instalatii exterioare de alimentare cu apa rece Revizia retelei se face parcurgand traseul acesteia pentru a constata starea retelei si a constructiilor aferente (ca la verificare) precum si usurinta de manevrare (inchidere si deschidere) a vanelor, functionarea hidrantilor, fantinilor si armaturilor de golire. Revizia retelei se face de doua ori pe an (de regula inainte si dupa perioada de inghet. Reparatiile curente constau in remedierea defectiunilor constatate cu ocazia operatiunilor de verificare si revizie.
In cazul unor defectiuni care impun inlocuirea unor portiuni mai mari din retelele metalice subterane, se recomanda sa se prevada si masuri de protectie electrica, in special in cazul terenurilor agresive si a celor bogate in curenti electrici, in paralel cu o izolatie intarita a conductei. Se va da o atentie deosebita modului de umplere cu pamant a transeii, dupa efectuarea reparatiei, pentru a avita spargerea tubului sau distrugerea izolatiei prin lovire cu corpuri tari sau scoase din umpluturi sau aduse din alte locuri. Dupa efectuarea reparatiei si umplerea cu pamant a transeii, este obligatoriu aducerea terenului la starea initiala (anterioara ivirii defectiunii). Reparatiile capitale se planifica in functie de starea generala a retelei si constau in inlocuirea unei portiuni de retea sau/si a unor accesorii (vane, hidranti etc.) care au suferit deteriorari avansate. Statii de pompare Revizia statiei de pompare se face annual, urmarindu-se cunoasterea in deteliu a fiecarui element al statiei in vederea unor eventuale interventii care sa permita evitarea unor accidente. La agregatele de pompare se va verifica: - starea generala a agregatului; - modul de fixare pe postament; - modul de racordare la retelele de aspiratie si refulare; - starea instalatiei de alimentare cu energie electrica; - starea instalatiei de automatizare; - nivelul de zgomot produs in timpul functionarii. La rezervoare se va verifica: - starea stratului de protectie interior si exterior; - gradul de corodare; - starea izolatiei termice; - calitatea imbinarilor; - modul de functionare a robinetelor de alimentare cu apa; - starea flotoarelor si modul in care sunt reglate; - starea sorbului in general si a elementelor componente; - starea preplinului, inclusiv existenta garzii hidraulice (daca este cazul); - etanseitatea la trecerea conductelor prin peretii rezervorului; - modul de fixare pe postament. Rezervorul se va curata de depuneri, se va spala si daca este necesar se va grundui si vopsi cu grund si vopsele agrementate pentru contact cu apa potabila.
5. Tehnologia executiei lucrarilor de instalatii pentru constructii 5.1 Organizarea executiei Tehnologia execuiei lucrrilor de instalaii pentru construcii 1. Cadrul juridic - selecia antreprenorului - contractul de antrepriz 2. nsuirea proiectelor - verificri efectuate de antreprenor 3. Elaborarea documentaiei de execuie de ctre antreprenor - DE i POE 4. Pregtirea produciei 4.1 Graficul de execuie - identificarea procedurilor i instrumentelor de lucru specifice - determinarea necesarului de for de munc. 4.2 Graficul de aprovizionare - materiale i prefabricate - utilaje pentru montaj - dotri necesare execuiei (echipamente, scule,dispozitive i utilaje). 4.3 Fluxul de numerar previzionat pentru realizarea lucrrilor. 4.4 Planul calitii. 5. Ordinul de ncepere a lucrrilor, preluarea amplasamentelor i al fronturilor de lucru 5.1 Aprobarea directorului executiv pe planul de pregtire a produciei i anunarea beneficiarului asupra posibilitii de ncepere. 5.2 Beneficiarul anun intenia de a ncepe lucrarile autoritii publice care a emis autorizaia de construcie i IGESIG. 5.3 Instructajul de protectia muncii si PSI specific lucrarilor 5.4 Preluarea amplasamentele i a fronturilor de lucru. 6. Lucrri de instalaii pentru construcii 6.1 Proceduri: - nclzire, ventilare i aer condiionat - sanitare i gaze
- electrice i automatizri. 6.2 Instruciuni de lucru: - mbinarea conductelor (sudur, filet, presare) - montare utilaje (cazane, chillere, splituri, recipiente-SH, VE) - pozare cabluri. 6.3 Formulare
Anexa Protecia muncii n Romnia Scurt istoric privind evoluia i dezvoltarea proteciei muncii n Romnia In Muntenia prima referire la activitatea este la nceputul secolului al XVIII-lea, cnd la cererea industriailor i organelor de stat au fost formulate recomandri privind desfurarea unei activiti susinute de educare a muncitorilor pentru a-i feri de pericolele la care sunt expui, indicndu-li-se i mijloacele de combatere a lor. n a doua jumatate a secolului XIX au fost publicate Legea sanitar, respectiv Regulamentul industriilor salubre, care cuprindeau dispoziii referitoare la securitatea muncii, munca femeilor i copiilor, prevenirea bolilor profesionale i altele. Astfel, n art. 5 din Regulamentul industriilor salubre se prevedea: n orice stabiliment industrial cu mai mult de 10 lucrtori, atelierele vor avea un spaiu de cel puin 5 mc de fiecare lucrtor, iar plafonul va avea nlimea de cel puin 3 m, iar n art. 6 se stipula: Pentru a nltura pericolul rnirii lucrtorilor n timpul funcionrii mainii, va trebui prevzut un spaiu liber, destul de larg pentru a permite circulaia, iar organele de transmisiune ale mainilor, ascensoarele, roile legate de vreun motor se vor mprejmui cu parapete de siguran. Din aceeai perioad dateaz i alte acte normative care cuprindeau reglementri privind protecia muncii cum ar fi: Legea pentru repausul n zilele de duminic i srbtori din 06.03.1897; Legea privind munca femeilor i minorilor n industrie i exploatri miniere din 22.02.1906; Legea privind ajutoarele de boal i lehuzie din 16.06.1923; Legea privind munca minorilor i femeilor din 13.04.1928. n anul 1934 este promulgat Legea privind accidentele de munc. Acest act normativ poate fi considerat actul de natere al instituiei proteciei muncii pentru ara noastr n accepia modern a termenului ce o desemneaz. n 1936 a fost nfiinat Ministerul Muncii, Sntii i Ocrotirii Sociale care va avea n structura sa i un serviciu al organizrii i ocrotirii muncii. n anul 1953, s-a nfiinat n cadrul Consiliului Central al Sindicatelor, Inspecia tehnic de stat pentru protecia muncii i n subordinea sa, Institutul de cercetri tiinifice pentru protecia muncii. La nivel teritorial, controlul proteciei muncii era exercitat de inspectori ncadrai n consiliile regionale i oreneti ale sindicatelor, coordonai metodologic de inspecia sus amintit. n luna decembrie 1965 a intrat n vigoare Legea nr. 5 cu privire la protecia muncii care cuprindea obligaii i rspunderi, precum i organizarea activitii, n condiiile economiei centralizate. Cu ncepere de la 1 ianuarie 1966 a fost organizat Comitetul de stat pentru protecia muncii ce avea n subordine nspecii regionale, Institutul de cercetri tiinifice pentru protecia muncii. S-a creat o astfel de structur care s cuprind coordonarea i controlul proteciei muncii la nivelul organelor tutelare ale unitilor economice.
Indicatorul principal urmrit a fost constituit din evoluia accidentelor de munc, cu prioritate a celor mortale, cu invaliditate i colective. Accidentele cu incapacitate temporar de munc intrau n preocuprile Direciei centrale de statistic. Aceast concepie organizatoric a fost meninut pn la sfritul anului 1989 timp n care instituia de stat respectiv a trecut prin mai multe transformri ncepnd cu 1 ianuarie 1990, activitatea de protecie a muncii, prin obiectivul su principal, prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, a necesitat schimbri structurale i de concepie, materializate ntr-o nou organizare a instituiei de stat specializat, care coordoneaz i controleaz domeniul asigurnd cadrul de reglementri corespunztor etapei actuale. n prezent, structura instituiei proteciei muncii cuprinde urmtoarele compartimente: - Inspecia de Stat pentru Protecia Muncii care coordoneaz activitatea celor 41 inspectorate de stat teritoriale pentru protecia muncii precum i a Institutului de Cercetri tiinifice pentru Protecia Muncii; - Direcia general pentru metodologie, norme, standarde i indicatori de protecia muncii; - Direcia autorizare ageni economici, certificare echipamente tehnice, avizare echipamente individuale de protecie i grupe de munc. Prin noua lege a proteciei muncii din anul 1996 s-a renunat la structurarea pe criterii administrative a normelor de securitate a muncii (norme departamentale) acestea fiind nlocuite cu norme specifice, fundamentate pe criteriul factorilor de risc. Mai mult, datorit deschiderii rii noastre ctre Uniunea European i Organizaia Internaional a Muncii, Legea proteciei muncii, Normele generale de protecie a muncii precum i normele metodologice, conine prevederi ce valorific experiene ale unor ri cu tradiie n acest domeniu. n acelai timp, au fost introduse standardele de securitate a muncii ( nu trebuie confundate cu standardele tehnice ) ca documente normative ce cuprind msuri tehnice cu caracter obligatoriu. A fost, de asemenea, definitiv lista cu Normele specifice de securitate a muncii care cuprinde 154 de titluri, pe activiti caracterizate prin riscuri comune.
Organizarea, realizarea, coordonarea muncii
i controlul activitii de protecie a
Organizarea activitii de protecie a muncii. n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare, activitatea de protecie a muncii din ara noastr, este structurat pe dou niveluri: naional i la nivelul persoanelor juridice i fizice. Protectia muncii la nivel national Organizarea proteciei muncii la nivel naional. Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 90/1996 stabilete ca Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i Ministerul Sntii, prin organele lor de specialitate centrale i teritoriale, organizeaz, coordoneaz i controleaz activitatea de protecie a muncii. Dup cum se cunoate, n structura Ministerului Muncii i Proteciei Sociale se regsesc: a) la nivel central, direcii de specialitate, ce asigur: fundamentarea i promovarea actelor legislative, normative i metodologice n domeniul proteciei muncii; controlul aplicrii legislaiei de protecia muncii n ntreaga economie naional; organizarea, coordonarea i controlul inspectoratelor teritoriale; informarea Guvernului privind protecia muncii; coordonarea activitii de cercetare tiinific de profil; reprezentarea statului ca organ de specialitate n domeniul protecia muncii, n relaiile de cooperare internaional; certificarea echipamentelor tehnice i a echipamentelor individuale de protecie i de lucru; b) la nivel teritorial, inspectorate de stat pentru protecia muncii, care exercit atribuiile de ndrumare i control ale Ministerului Muncii i Proteciei Sociale n toate unitile aflate n raza lor teritorial de activitate. Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, prin organismele sale colaboreaz cu celelalte ministere i, n primul rnd, cu Ministerul Sntii pentru exercitarea atribuiilor sale specifice privind protecia muncii. Ministerul Sntii dispune de o structur asemntoare, sub form de direcii centrale, inspectorate teritoriale i un institut de cercetri tiinifice, care au acelai rol ca i organele Ministerului Muncii i Proteciei Sociale n problemele de igien a muncii. Potrivit art. 6 alin 1 din Legea nr. 90/1996, Ministerul Sntii emite norme obligatorii privind igiena muncii i avizeaz standarde i acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sntatea salariailor la locul de munc. Domeniile pentru care se elaboreaz normele de igien a muncii sunt precizate explicit prin lege. Atribuiile Ministerului Sntii n domeniul proteciei muncii sunt detaliate de Hotrrea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea i funcionarea acestui minister. Potrivit art. 2 din acest act normativ Ministerul Sntii are, printre altele, urmtoarele atribuii: - asigur i rspunde de organizarea activitii de asisten medical preventiv, de urgen, curativ i de recuperare medical ce se acord prin unitile sanitare;
ndrum i controleaz modul de aplicare al normelor de igien i sanitarantiepidemice n mediul de via al populaiei i la locul de munc; coordoneaz, ndrum i controleaz activitatea unitilor de ocrotire i asisten medical a mamei i copilului, asisten medical de urgen i la locul de munc; avizeaz i aprob, dup caz, proiectarea i realizarea investiiilor n domeniul sanitar.
Protectia muncii la nivelul firmelor Persoanele juridice i fizice i stabilesc activitatea de protecia muncii n funcie de urmtoarele criterii legale: - natura activitii; - complexitatea activitilor desfurate; - riscurile specifice condiiilor de munc; - numrul salariailor. Aceast sarcin revine de drept patronului, preedintelui, directorului general sau directorului etc., care are i rspunderea pentru realizarea securitii muncii. n funcie de criteriile de mai sus, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuii n domeniul proteciei muncii sau, dup caz, vor organiza compartimente de protecie a muncii. De asemenea, prin statutele i regulamentele privind organizarea i funcionarea persoanelor juridice vor fi stabilite obligaii i rspunderi n domeniul proteciei muncii n conformitate cu prevederile Legii nr. 90/1996. Desfurarea activitilor de producie i a prestaiilor de servicii este condiionat de obinerea autorizaiei de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii, emis de ctre inspectoratele de stat teritoriale pentru protecia muncii, din subordinea Ministerului Muncii i Proteciei Sociale (art. 9). Deosebit de normele amintite, persoanele juridice i fizice sunt obligate s elaboreze instruciuni proprii de aplicare a normelor de protecia muncii, n funcie de particularitile proceselor de munc (art. 5 alin.6). Art. 7 alin.1 din Legea nr. 90/1996 stabilete: Contractele colective de munc ce se ncheie la nivelul unitilor, grupurilor de uniti, ramurilor de activitate, precum i la nivel naional vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protecia muncii, n conformitate cu prevederile prezentei legi, a cror aplicare s asigure prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Prin aceast dispoziie imperativ nu trebuie s nelegem c ncheierea tuturor contractelor colective de munc a devenit facultativ, obligatorie, ci faptul c, atunci cnd se ncheie astfel de contracte n temeiul Legii nr. 130/1996, ele trebuie s cuprind i clauzele amintite. Art. 7 alin2 din Legea nr. 90/1996 stabilete: n contractele individuale de munc, n conveniile civile, cu excepia celor care au drept obiect activitile casnice, precum i n contractele de colarizare vor fi stipulate clauze privind protecia muncii, stabilinduse i rspunderea prilor.
n aceeai ordine de idei este de menionat i dispoziia art. 7 alin. 3, potrivit creia, conveniile internaionale i contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind protecia muncii. Conducerea firmei are obligaia de a constitui i pune n funciune sistemul organizatoric al proteciei muncii la nivelul unitii, prin luarea urmtoarelor msuri: - se vor desemna persoanele sau compartimentele specializate de protecia muncii; - se vor stabili, prin intermediul regulamentului de ordine interioar, precum i al fiei postului, funciile i atribuiile celor implicai n realizarea securitii muncii. O atenie deosebit se va acorda la conceperea fiei postului pentru personalul celor dou servicii de specialitate, de protecia muncii i medical. Rolul principal n organizarea proteciei muncii la nivelul persoanei juridice i fizice trebuie s revin celor dou servicii specializate care vor avea urmtoarele atribuii: a) Compartimentul de protecia muncii are sarcina de a analiza i stabili conform unor metodologii general acceptate, nivelul de securitatea muncii desfurate de unitate i msurile optime de prevenire ce se impun, sens n care va: - identifica i evalua factorii de risc de accidentare i mbolnvire profesional; - analiza calitatea activitii de prevenire; - elabora propuneri privind liniile directoare ale politicii de prevenire; - stabili msuri i aciuni ce pot elimina ce pot elimina sau anihila factorii de risc i a mijloacelor necesare pentru realizarea respectivelor msuri i aciuni; - elabora proiectul programului annual de protecia muncii. b) Serviciul medical va colabora la toate activitile menionate pentru serviciul de protecia muncii att n domeniile legate de prevenirea mbolnvirilor profesionale, ct i la analiza factorilor de risc sub aspectul gravitii lor tipuri de leziuni poteniale, consecinele lor asupra strii de sntate, a capacitii de munc. n lipsa serviciului medical sau a medicului specialist n medicina muncii se va apela obligatoriu la uniti de profil, cum ar fi: Institutul de Igien i Sntate Public, Facultatea de Medicin, centre i laboratoare de cercetare medical. Indiferent de nivelul ierarhic, fiecare salariat este obligat s furnizeze celor duo servicii de specialitate, datele necesare unei ct mai riguroase fundamentri a planului i programului de protecia muncii.
PIF
Pentru efectuarea lucrarilor de punere in functiune si a verificarilor aferente autorizarii initiale de functionare utilizatorul final are obligatia de a pune la dispozitie agentului economic care urmeaza sa efectueze punerea in functiune si verificarile tehnice urmatoarele documente: a) documentatia tehnica insotitoare a aparatului si toate documentele referitoare la provenienta acestuia Documentele referitoare la provenienta aparatului inseamna:
1. pentru aparatele provenite din import si achizitionate de utilizatorul final de la un distribuitor autorizat (recunoscut) de un producator din strainatate sau de la un vanzator recunoscut de acesta: - copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului (eliberate de ISCIR); - factura de cumparare; - certificatul de calitate si de garantie (completat de ultimul vanzator in relatie directa cu utilizatorul final). Nota 1: Distribuitorul autorizat/vanzatorul are obligatia sa puna la dispozitie utilizatorului final o data cu aparatul o copie de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului in baza caruia/careia a introdus in Romania aparatul respectiv. Pe copia sus-mentionata, confirmata prin semnatura si stampila in original, se inscriu datele de identificare a aparatului (seria si anul de fabricatie). Nota 2: In cazul in care aparatul este achizitionat de utilizatorul final de la un vanzator care se afla la capatul unui lant de distributie, copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului va fi confirmata prin semnatura si stampila in original atat de importatorul initial care a efectuat importul, cat si de vanzatorul final care va inscrie seria si anul de fabricatie ale aparatului pe copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare. Nota 3: Modelul avizului tehnic in vederea importului este prezentat in anexa F iar modelul dovezii de acceptare in vederea importului este prezentat in anexa G; 2. pentru aparatele provenite din strainatate, importate de utilizatorul final in nume propriu: - copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului (eliberate de ISCIR); - factura de import; - certificatul de calitate si de garantie. Nota 1: Avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului trebuie sa fie personalizat/personalizata, eliberat/eliberata in numele utilizatorului final si sa nu cuprinda la rubrica ,,Observatii" restrictii de utilizare nesolutionate. In cazul in care avizul tehnic/dovada de acceptare are astfel de restrictii, se vor prezenta si actele care dovedesc rezolvarea acestora. Nota 2: Nu se admite inceperea lucrarilor de punere in functiune la aparatele care au fost importate cu conditionari si care sunt nerezolvate la data punerii in functiune; b) proiectul instalatiei in care urmeaza sa fie incorporat aparatul; c) documentele care dovedesc legalitatea instalarii si utilizarii aparatului; d) procesele-verbale de receptie a lucrarilor adiacente (racordari la reteaua de combustibil gazos, racordari la reteaua de energie electrica, racordari la reteaua de apa etc.).
Verificarea calitii produselor primite de la furnizori
A. Materiale, elemente de construcii-instalaii 1. Certificarea de conformitate

Regulamentul privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite n construcii aprobat prin H.G. nr. 766/1997, stabilete cadrul normativ general al aciunii de certificare de conformitate a calitii produselor folosite n construcii. Certificarea calitii produselor folosite n construcii se efectueaz prin grija productorului n conformitate cu metodologia i procedurile stabilite pe baza legii de ctre organisme de cercetare. La lucrrile de construcii se interzice folosirea de produse fr certificarea calitii lor, care trebuie s asigure nivelul de calitate corespunztor cerinelor stabilite n contracte sau subcontracte. Conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr.766/1997, productorii i furnizorii de produse folosite n construcii-materiale, elemente i echipamente de construcii-instalaii au urmtoarele obligaii i rspunderi: a. s solicite organismelor de certificare acreditate efectuarea certificrii de conformitate pentru produsele folosite n construcii, fabricate i livrate spre a fi utilizate la: - construciile din categoria de importan excepional sau deosebit; - lucrrile publice finanate din bugetul de stat sau din bugetele administraiilor locale i din credite garantate de stat; - lucrile la care utilizarea acestor produse condiioneaz realizarea cerinelor eseniale, indiferent de de categoria de importan a acestora, de proveniena fondurilor de investiii aferente sau de natura proprietii asupra construciilor respective. b. s furnizeze organismelor de cerfificare acreditate toate datele i informaiile necesare, privitoare la unitile productoare i a produselor, pentru care au solicitat certificarea de conformitate. c. s faciliteze i s asigure organismelor de certificare acreditate condiiile necesare pentru desfsurarea tuturor activitilor legate de aciunea de certificare i conformitate. d. s efectueze toate operaiunile de control i ncercare a produselor supuse certificrii de conformitate ce le revin conform sistemelor de certificare adoptate. e. s emit declaraia de conformitate pentru produsele livrate, corespunztoare domeniului de utilizare asigurnd competena tehnic i probitatea profesional ale personalului propriu implicat n operaiunile aferente certificrii de conformitate prin sistemul declaraiei proprii. f. s rspund solidar cu executanii lucrrilor de construcii conform legii pentru viciile ascunse ale acestor lucrri, cauzate de calitatea necorespunztoare a produselor folosite n construcii, furnizate i puse n lucrare cu respectarea indicaiilor i condiiilor speciale stabilite de fabricani sau de furnizori.
Investitorii, proiectanii, executanii de lucrri de construcii, proprietarii sau utilizatorii, dup caz, au urmtoarele obligaii i rspunderi: a. s cear i s utilizeze la executarea lucrrilor de construcii numai produsele pentru care exist certificare de conformitate. b. s prevad n contractele ncheiate cu productorii sau furnizorii de produse folosite n construcii sau cu ali ageni economici implicai, clauze referitoare la obligativitatea efecturii certificrii de conformitate calitii produselor potrivit Regulamentului privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite n construcii sau cerinelor speciale impuse de specificaiile tehnice aplicabile construciilor n cauz. 2. Agrementul tehnic Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii aprobat prin H.G. nr.766/1997, prezint sistemul de organizare i elementele metodologice de elaborare a agrementului tehnic n construcii. Agrementul tehnic este componena sistemului calitii n construcii prin care se atest aptitudinea de utilizare a noilor produse, procedee i echipamente n construcii, pentru care nu sunt elaborate reglementri tehnice naionale. Pentru acestea, agrementul tehnic stabilete condiii de fabricaie, transport, depozitare i de punere n oper. Pot solicita agrement tehnic productorii sau, cu acordul acestora, utilizatorii sau agenii economici cu activitate de comer pentru produse i echipamente realizate ca urmare a unui proces tehnologic definit. Activitatea de agrement tehnic n construcii este condus i coordonat de ctre comisia de agrement tehnic n construcii. 3. Documente care atest calitatea materialelor i elementelor de construcii primite de la furnizori Asigurarea cerinelor de calitate ale construciilor pe durata derulrii lucrrilor constituie o obligaie a participanilor la procesul de execuie i este condiionat att de calitatea materialelor i a elementelor de construcii nglobate n lucrare, ct i de calitatea execuiei. n acest scop, executanilor de lucrri de construcii-montaj (antreprenori i subantreprenori) le revin urmtoarele obligaii: - Aprovizionare cu materiale i elemente de construcii i instalaii de bun calitate (conform art.8 din Legea nr. 10/1995) nsoite de documente de certificare (certificat sau declaraie) de conformitate sau agrement tehnic pentru noi produse i procedee. - Verificarea calitii materialelor i elementelor de construcii att la primirea acestora n depozitele unitii ct i la punctele de lucru, naintea punerii n oper. Comisiile care verific calitatea produselor la primirea n depozit vor avea n componen personal tehnic autorizat (director cu aprovizionarea, control tehnic de calitate, etc.) n funcie de structura organizatoric a fiecrui antreprenor.
Operaiile de verificare a calitii materialelor i elementelor de constucii sosite n depozitele unitii se efectueaz, de regul, prin sondaj, pe loturi i sortimente, iar pentru laminatle din oel, inclusiv pe arje i constau, n principal, din msurtori, probe de laborator pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice i chimice i examinarea condiiilor de aspect. Rezultatele verificrilor i determinarrilor efectuate se compar cu: prevederile contractului sau subcontractului referitor la cerinele de calitate; prevederile documentelor de calitate care nsoesc materialele emise de furnizor: certificat sau declaraie de conformitate; agrement tehnic pentru materiale noi; buletin de analiz. prevederile prescripiilor tehnice ale proiectelor tehnice de execuie i ale caietelor de sarcini dac prin acestea se prevd condiii speciale de verificare.
Constatrile comisiei de primire a mrfurile se vor consemna n Registrul pentru recepia calitativ a materialelor, prefabricatelor i elementelor de construcii-instalaii nainte de introducerea acestora n lucrare Pentru materialele care condiioneaz asigurarea rezistenei de ansamblu i stabilitatea construciilor efii punctelor de lucru vor cere eliberarea Certificatului de garanie pentru calitatea materialelor livrate. Acest document va fi predat investitorului (beneficiarului) mpreun cu celelalte documente care atest execuia lucrrilor n vederea ntocmirii crii tehnice a construciei. La punctele de lucru, naintea punerii n oper, fiecare ef de punct de lucru, are obligaia de a efectua verificarea calitii materialelor, corespondena acesteia cu prevederile contractului, documentelor de certificare de conformitate emise de furnizor, prescripiile tehnice, proiectului sau caietelor de sarcini. n cazul constatrii unor defecte ale produselor se va ntocmi documentul Not de refuz la recepia calitativ a produselor. Produsul cu defect va fi pstrat n custodie la dispoziia furnizorului n vederea remedierii sau nlocuirii acestuia. 4. Dotri, utilaje, echipamente i instalaii tehnologice (independente sau cu montaj) Pentru acestea proiectul tehnic al investiiei trebuie s precizeze: - desenele de ansamblu; - schemele tehnologice ale fluxului tehnologic; - schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametrii; - schemele instalaiilor, hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicaii, reele de combustibil, ap, iluminat etc., ale instalaiilor tehnologice; - planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaii, sarcini etc.,inclusiv schemele tehnologice de montaj; - diagramele, monogramele, calculele inginereti, tehnologice i de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii n funciune i exploatrii. - liste cu utilaje i echipamentele din componena planurilor tehnologice, inclusiv parametrii, performane i caracteristici. Pentru fiecare lucrare, caietele de sarcini pentru furnizori de utilaje, instalaii i echipamente tehnologice (independente sau cu montaj) vor conine:
- breviarele de calcul pentru dimensionare; - nominalizarea planelor care guverneaz lucrarea; - proprieti fizice, chimice, de calitate, tolerane, probe, teste etc. cu indicarea standardelor; - descrierea execuiei, montajului; - ordinea de execuie, probe, teste, verificri; - standardele, normativele i alte prescripii care trebuie respectate la utilajele, confecii montaj, probe, teste, verificri; - condiiile de recepie; - responsabiliti pentru teste, verificri, probe. La preluarea de la furnizor a utilajelor, echipamentelor i instalaiilor tehnologice (independente sau cu montaj) trebuie verificat starea tehnic a acestora precum i existena documentelor de atestare a calitii acestora care const din: - verificarea existenei Crii tehnice a produselor, Certificatul de conformitate sau Agrementul tehnic pentru produse noi; - verificarea existenei documentelor coninnd regulile de montaj i de punere n funciune a utilajelor unicate de mare complexitate care se asambleaz la locul de instalare i la care ne se pot face probe complete, documente care trebuie elaborate cu acordul investitorului; - asigurarea asistenei tehnice dinpartea unitii productoare n vederea montrii, abrobrii, punerii n funciune i predrii n exploatare a utilajelor i instalaiilor complexe care se asambleaz i se probeaz n final la locul de instalare; - verificarea existenei prilor componente ale utilajelor, a poziiei acestora i a racordurilor, precum i controlul strii fizice a ansamblelor i subansamblelor, a utilajelor i instalaiilor tehnologice, motoarelor i aparatelor preluate de la furnizor; - recepia materialelor, fabricatelor i semifabricatelor naintea punerii n oper, respectiv verificarea calitii i dimensiunile acestora, corespondena cu datele nscrise n documentele de atestare a calitii emise de furnizor i a prescripiilor tehnice; - verificarea caracteristicilor tehnice nscrise pe echipamente utilaje i instalaii tehnologice, comparativ cu prevederile proiectului tehnic de execuie, a Crii tehnice a produselor, a Certificatul de conformitate i Agrementul tehnic . n cazul lucrrilor de montaj utilaje i echipamente tehnologice, executantul lucrrii de montaj are n vedere urmtoarele: - recepionarea calitativ a lucrrilor (elementelor) preluate, n cazul n care acestea vor deveni ulterior ascunse sau inaccesibile prin nglobarea lor n elemente de construcii. - documentele de lucrri ascunse trebuie ntocmite de executantul care pred frontul de lucru mpreun cu investitorul; - intrarea la montaj nu se va face nainte de semnarea procesului verbal de predare-primire a frontului de lucru de ctre executantul care pred frontul de lucru, reprezentantul autorizat al investitorului i executantul lucrrilor de montaj. 5. Metodologia de verificare a calitii execuiei pe antier Controlul calitii execuiei pe antier presupune verificri n urmtoarele etape ale unei lucrri: a. nainte de nceperea executrii; b. n timpul executrii; c. la terminarea lucrrii.
Verificarea calitii execuiei se face prin: - constatarea existenei i examinarea coninutului documentelor de atestare a calitii materialelor utilizate i a conformitii lor cu prevederile proiectului i prescripiile tehnice, precum i a agrementrii tehnice pentru produsele noi; - examinarea vizual i prin msurare a elementelor componente ale lucrrii din punct de vedere al poziiei, formelor, dimensiunilor i a celorlalte condiii de calitate, inclusiv ncadrarea n limitele abaterilor admisibile; - verificarea rezultatelor ncercrii probelor de control, prevzute n fia de control de calitate (F.C.C.) i n prescripiile tehnice. Modul de efectuare a controlului i fazele de control a execuiei sunt stabilite i exemplificate n procedurile tehnice de execuie pe lucrare (Fia de control de calitate F.C.C.; Fia de nsoire F.I.) sau procedurile de control, n funcie de cadrul documentat creat prin sistemul de conducere i asigurare a calitii proprii fiecrui executant.

Suport Curs TMI II An IV

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Suport Curs TMI II An IV

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

5. Tehnologia executiei lucrarilor de instalatii pentru constructii 5.1.Selecia antreprenorului si contractul de antrepriz 5.

pastrare si pregatire proba, executarea incercarii, echipamentele de incercare, materiale consumabile).

Diametrul tubului 63-125 160-250 315-630 800-1250 >=1600

Numarul distribuite tubului 2 3 4 6 10

minim de fixari pe circumferinta

cada de baie; chiuveta; pisoarul.

Organizarea, realizarea, coordonarea muncii

i controlul activitii de protecie a

Verificarea calitii produselor primite de la furnizori

A. Materiale, elemente de construcii-instalaii 1. Certificarea de conformitate

You might also like