Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
163Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Unităţi majore de relief ale Europei

Unităţi majore de relief ale Europei

Ratings: (0)|Views: 17,872 |Likes:
Published by dumitritaionut2911

More info:

Published by: dumitritaionut2911 on Oct 24, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/15/2013

pdf

text

original

 
 
Unităţi majore de relief ale Europei
-Referat - 
Unităţi montanea.
 
Unităţi alpine
– formate din lanţuri montane individualizate şi masive despărţiteprin depresiuni intramontane şi culoare-Munţii Alpi– constituie cel mai important edificiu montan format în orogenezaalpină. Are lungimea de 1200 km, este format din culmi paralele desfăşurate pedirecţia generală vest-est între Marea Ligurică şi Câmpia Panonică. Principalelecaracteristici ale Alpilor sunt altitudinile mari de peste 4000 m (vârful Mont Blanc,4807 m), masivitatea, relieful glaciar cu prezenţa gheţarilor actuali, iar în partea deest relieful carstic dezvoltat pe calcare şi dolomite.-Munţii Carpaţi– situaţi între bazinul Vienei şi Valea Timokului, au un traseu sinuosşi sunt mai fragmentaţi decât Alpii, au multe depresiuni şi culoare de vale. Altitudinide peste 2500 m se întâlnesc doar în Masivul Tatra (vârful Gherlakowka, 2655 m) şi în Carpaţii Meridionali (vârful Moldoveanu, 2544 m). Alcătuirea geologică a Carpaţilor este mai complexă decât cea a Alpilor (şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş) faptpentru care au mai multe tipuri genetice de relief.-Munţii Pirinei– se desfăşoară între Golful Biscaya şi Marea Mediterană, au lungimede 400 km şi altitudini ce depăşesc 3000 m. Altitudinea maximă este de 3404 m învârful Pic d’Anetro, au gheţari actuali şi masivitatea remarcabilă în partea centrală.- Munţii Apenini – un lanţ montan ce se desfăşoară sub formă de culmi paralele înlungul Peninsulei Italice. Altitudinea maximă depăşeşte 2900 m (vârful Gran Saso,2912 m), iar la nord de Roma apar şi vulcani stinşi cu cratere şi lacuri vulcanice.-Munţii Caucaz– se desfăşoară pe direcţie vest-est între Marea Neagră şi MareaCaspică şi au altitudinea cea mai mare din Europa (vârful Elbrus, 5642 m). Suntalcătuiţi din granite, roci vulcanice, calcare şi conglomerate. Au gheţari actuali şiprezintă un relief glaciar pleistocen şi actual.-Munţii Alpii Dinarici– se desfăşoară pe direcţia nord-vest sud-est sub forma unor şiruri paralele de culmi ale căror cute revărsate spre Marea Adriatică au dus laformarea ţărmului dalmatic.- Munţii Balcani (Stara Planina)– se desfăşoară pe direcţia generală vest-est subforma a două culmi paralele despărţite de Valea Tundjei. Altitudinea maximă este de2376 m în vârful Botev.-Munţii Pindului– situaţi în sudul Peninsulei Balcanice, orientaţi pe direcţia nord-sud,au un relief carstic bine dezvoltat, iar altitudinea maximă este de 2911 m în vârfulOlimp.
b. Unităţi caledonice-
Munţii Scandinavici– lanţ de munţi caledonici orientaţi pe direcţia generală nord-estsud-vest, au altitudini de peste 2000 m deoarece, după topirea gheţarului de calotă,au fost antrenaţi în mişcări de înălţare pe verticală. Spre ţărmul atlantic se terminăabrupt şi prezintă numeroase fiorduri. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline vechi,puternic metamorfozate, gnaise şi granite. Altitudinea maximă este de 2469 m şi aregheţari montani actuali. Formele de relief cele mai frecvente sunt platourile înalte,hornurile, circurile şi văile glaciare. În Munţii Scandinavici se pot deosebi trei
 
sectoare: un sector sudic al fjellurilor, având extensiunea maximă în lăţime şialtitudinile cele mai ridicate, cu podişuri de 1500-2000 m, peste care se ridică vârfuripiramidale; un sector central mai jos de 800-1000 m şi un sector nordic care seprezintă sub forma unei creste accidentate şi înguste.-Munţii Cambrieni, Munţii Penini şi Munţii Cambrieni– sunt situaţi în Marea Britanie,au altitudini reduse şi s-au format pe structuri caledonice şi hercinice faliate şimodelate de agenţii externi. De la nord spre se desfăşoară: Munţii Caledonieni, cualtitudinea maximă de 1182 m, Munţii Grampian, cu vârful Ben-Newis 1343 m, MunţiiScoţiei de Sud cu înălţimi de 600-800 m, , Munţii Cambrieni cu altitudini de 400-700m.
c. Unităţi hercinice
 -Munţii Ural – este cel mai lung lanţ de munţi din Europa (peste 2000 km) situat lalimita dintre Europa şi Asia. Sunt orientaţi pe direcţia generală nord-sud, aualtitudinea medie de peste 600 m şi au înfăţişare de deal, altitudinea maximă de1894 m (vârful Narodnaia). Relieful se desfăşoară sub formă de culmi paralele şicuprinde trei sectoare: sectorul nordic cu piscuri, morene şi văi glaciare; sectorulcentral cu relief carstic şi vulcanic şi sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplenăintens fragmentată de văi.
Unităţi de podişa
. pe structuri vechi (Podişul Doneţk, Podişul Central Rus, Podişul Dobrogei);
b
. pe structuri caledonice (Podişul Norland, Podişul Smaland, Podişul Finlandei)sunt puternic modelate de glaciaţia de calotă din pleistocen.- Podişul Norlandocupă jumătatea nordică a Suediei, este uşor înclinat de la vestspre est. Fundamentul precambrian este acoperit de acumulări glaciare şi de argile.Panta generală a imprimat direcţia de scurgere a râurilor. Peisajul este dat depădurea de conifere şi de numeroase turbării.-Podişul Smalandare altitudini mai coborâte (150-250 m), este acoperit de moreneglaciare şi de argile postglaciare. Peisajul este dominat de pădurile de amestecalcătuite din conifere şi foioase.-Podişul Finlandei, situat în partea de nord a Finlandei, are un relief uşor ondulat, cualtitudini medii de 300-400 m, deasupra căruia se ridică masive izolate mai înalte.Partea de sud, Podişul Lacurilor, are altitudinea cuprinsă între 120 m şi 80 m, şi estealcătuit din culmi deluroase alungite ce corespund sectoarelor de acumulare glaciară, între care se interpun lacurile glaciare. Peisajul dominant este cel al pădurilor deconifere şi al turbăriilor, în partea de nord şi peisajul lacustru şi păduri de conifere însud.
c.
Pe structuri hercinice-Masivul Central Francez– este format în orogeneza hercinică, prezintă formevariate de relief: relief vulcanic, carstic, tectonic, cu grabene. Altitudinea medie estede 710 m, iar cea maximă este de 1886 m în vârful Mt. Doré;-Podişul Boemiei– încadrat între Colinele Ceho-Morave, Munţii Metaliferi şi MunţiiSudeţi, are altitudini reduse şi prezintă relief tectonic bine dezvoltat. Partea de nord-vest are altitudini mai mari, 500-900 m, jumătatea sudică 700-800 m, iar partea nord-estică este o depresiune de eroziune cu altitudinea de 200 m;-Meseta Spaniolă– regiune formată din podişuri cu altitudini de 600-1000 m,renumitele mesetas, platouri vălurite şi cordiliere (Munţii Cantabrici, CordilieraIberică, Sierra Morena şi Cordiliera Betică). Altitudinea maximă este de 3478 m;-Munţii Vosgi şi Munţii Pădurea Neagră– sunt formaţi în orogeneza hercinică, dar au
 
fost separaţi de grabenul Rinului. Au altitudini medii de circa 1400 m şi sunt puternicerodaţi de agenţii externi;-Masivul Şistos Renan– orientat pe direcţia est-vest, are altitudini cuprinse între 600şi 800 m. În craterele vechi ale vulcanilor din regiunea Eiffel se păstrează lacuri decrater numite maar.
d
. Relief dezvoltat pe structuri mai noi- Piemontul Getic şi Regiunea Piemont din Italia – formate prin acumulareadepozitelor de tip piemontan (pietrişuri şi bolovănişuri) depuse pe suprafeţe uşor  înclinate în condiţii subaeriene. Altitudinal se încadrează la regiunile de podiş.
Unităţi de câmpiea
. Câmpii fluvio-glaciare-Câmpia Nord-Europeană– situată între unităţile hercinice şi Marea Baltică şi MareaNordului, este intens modelată de gheţarii cuaternari. Pe cuprinsul său întâlnimaliniamente de morene glaciare şi sandre. Altitudinile sunt cuprinse între 0-300 m. Însectorul vestic, unde sunt poldere, câmpia este sub nivelul mării,uscatul fiindmenţinut prin îndiguiri. Câmpia este acoperită la suprafaţă de formaţiuni cuaternareglaciare, fluvio-glaciare, fluviale, maritime şi eoliene. Este o câmpie vălurită,acoperită cu loess, fragmentată de numeroase râuri.
b
. Câmpii fluvio-lacustre-Câmpia Română– este cea mai mare câmpie din România, se dezvoltă pe stângaDunării, de la Drobeta-Turnu Severin până la Galaţi. Câmpia aparţine vastei ariidepresionare dintre Platforma Moesică şi orogenul carpatic şi s-a format princolmatarea succesivă a unui bazin lacustru, în timpul cuaternarului timpuriu şi mediu.O trăsătură dominantă o constituie frecvenţa loessului şi a depozitelor loessoide petoată întinderea câmpiei fapt care a dus la apariţia crovurilor.-Câmpia Panonică– situată pe cursul mijlociu al Dunării, în Bazinul Panonic, s-aformat prin colmatarea Mării Panonice. Are un fundament faliat şi căzut în trepte, cucompartimente mai joase (sub 150 m), şi mai înalte (între 150 şi 300 m) dominate demasive cristaline şi munţi insulari (Bakony 704 m, Vertes 480 m,). Câmpia prezintămai multe diviziuni: Câmpia Tisei, Câmpia Dunării de Mijloc (a Cumaniei), CâmpiaBratislavei etc. Este traversată de Dunăre şi câţiva afluenţi mai importanţi ai acesteia:Tisa, Drava, Sava şi Morava.-Câmpia Padului– situată în nordul Italiei, între Munţii Alpi în nord, Munţii Apenini lasud, Marea Adriatică şi Munţii Dinarici la est. Câmpia Padului a apărut princolmatarea unui fost golf marin cu depozite aduse de râuri din Munţii Alpi şi Apenini.Napoleon Bonaparte a numit-o ,,cea mai fertilă câmpie a lumii” şi reprezintă într-adevăr principala zonă agricolă a Italiei.
c
. Câmpii pe structură de podiş. Aceste câmpii nu sunt câmpii propriu-zise, cisunt podişuri joase pe structuri foarte vechi.-Câmpia Europei de Est (Câmpia Rusă)– este cea mai întinsă câmpie din Europa,are o suprafaţă de 4 mil. km2 şi este a doua câmpie din lume ca suprafaţă dupăCâmpia Amazonului. Ocupă aproape întreaga jumătate estică a Europei, de laCarpaţii Păduroşi, în vest, până la Munţii Ural, în est, şi de la Marea Neagră şi MareaCaspică, în sud şi până la Oceanul Arctic în nord. Are altitudini cuprinse între -28 m în Câmpia Caspică, 343 m în Podişul Valdai şi 463 m în Colinele Timan. Câmpiaapare ca o asociere de câmpii joase, coline şi podişuri vechi. Din punct de vederetectonic se suprapune peste Placa Est Europeană, având un fundament precambrianlarg boltit şi modelat de calota glaciară în jumătatea nordică. În nordul acestei câmpii

Activity (163)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mudrii Lena liked this
Geo Brunne liked this
Lucyan Duica liked this
Lary MIha liked this
Ana Maria Arghir liked this
Iulia Pascal liked this
Iulia Pascal liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->