CURSUL 1

IOANA LEPADATU PUBERTATEA I ADOLECENA

01.03.2006

PUBERTATEA I ADOLECENA se caracterizeaz prin trecerea spre maturizare i integrarea n viaa adult cu solicitrile ei sociale i profesionale. Tutela familial i colar scade ca urmare a responsabilitii tinerilor ncepnd cu 14 ani i cu obinerea majoratului civil la 18ani. Tipul funda !n"al de activitate rmne nvarea i instruirea teoretic i practic . iferena ntre nvarea anterioar i cea de acum difer i este instruirea bazat pe interese i aptitudini i apariia autonvrii conturate mai pregnant. T!"#$!%& & $&%'(!! se complic progresiv prin integrarea n generaia sa i e)primarea propriei identitii .&ste perioada dramatic a opoziiei dintre comportamente cu atitudini copilreti i cerina de protecie i conduitele noi formate i impulsul cerinelor de autonomie .*ntre ce cere societatea i ce poate el da +ce cere el de la societate i ce poate el oferii + sunt distane . #a"u$i%a$!a biologic este nc,eiat + dar cea psi,ologic i social nerealizat nc. -unt cutate resursele personale i realizarea identitii proprii i a independenei sunt construite aspiraiile+ interesele i idealurile+ se construiete proiectul de viitor+ se dezvolt atitudini+ concepia despre lume i via+ creativitatea + se contureaz idealurile ca structuri psi,ice valorice. *n dezvoltarea copilului dup 1. ani se difereniaz "$!i &"adii ' 1. pubertatea /1.014 ani1+cu etap prepuberal /1.012 ani 1 + puberal propriu0zis /12014 ani 1 + i cu un moment postpuberal +de trecere de la pubertate la adolescen . 2. stadiul adoloscenei 1401802. ani 3. stadiul adolescenei prelungite 1802.ani+ pn la 24023 ani 4iecare dinte aceste stadii cuprinde substadii cu probleme i caracteristici proprii.

1.STADIUL PUBERT(II ) 10*1+ ani, se caracterizeaz prin intens cretere i a"u$i%a$! &!-ual. cuprinznd etapa prepuberal+ puberal propriu0zis i momentul postpuberal. a, !"apa p$!pu/!$al. )10*12 ani,+ marcat prin accelerarea creterii staturii i dezvoltarea caracteristicilor se)uale secundare . atorit acestui puseu de cretere / 23 cm n nlime1 apar dureri de cap+ oboseal + irascibilitate+ alternnd e)uberana i apatia. !ntrarea n clasa a 30a +cu noi cerine i solicitri+ cadrul de desfurare a nvrii colare .-e difereniaz nivele calitative+ de elev bun+ slab+ mediocru+ fapt ce contribuie la dezvoltarea contiinei de sine. *n familie apar modificri de cerine+ dup mprejurri fie este considerat copil sau tnr+ fapt

pentru care el se simte mai confortabil n grupul de prieteni care i accept stilul glgios i uneori agresiv. $ealismul vieii i puseul de 0$!1"!$! l face nelinitit+ nesigur+ agitat+ cutnd s mpace cerinele ce se manifest fa de el n familie+ grup i coal. %a 11 ani apar iniiativele+ lrgirea $!2i ului d! ind!p!nd!n3. . 'par primele opoziii sau distanri ntre fete i biei+ forme de rivalitate i opoziie+ fetele fiind mult mai dezvoltate d.p.d.v. fizic i mai disciplinate. 'par momente de neatenie+ distragere n ore+ pierderea timpului+ abdicarea de la mici sarcini+ reaciile de sancionare fiind privite ostil. $osse 5incent / 6unoate0 rea copilului 1 vorbete de refuzul de participare la aciunile familiale+ prefernd grupul prietenilor. $efuzul este pasiv+ se face c nu aude sau activ minind /nu neaprat1. !nfluenele i cerinele familiale se devalorizeaz relativ pentru copil. /, pu/!$"a"!a p$4p$iu*%i&. )12*1+ ani, 0 este dominat de puseul de 0$!1"!$! + precoce la fete /11017 ani1 dect la biei /17014 ani1. 0 are loc o cretere evident n nlime+ dar nu proporional i concomitent n toate segmentele corpului. *nti cresc picioarele i minile ceea ce i dau copilului un aspect carag,ios. ispare grsimea la biei+ crete masa muscular+ fora i puterea fizic. up puseul de cretere fora este mai mare la biei. %a fete esutul adipos subcutanat d pielii un aspect de marmur+ subiind talia i crescnd bustul. 8aturizarea se)ual se pune n eviden prin apariia pilozitii+ modificarea vocii+ nceputul funcionrii glandelor se)uale. 6reterea diferit a segmentelor corporale creeaz disconfort+ iar inuta vestimentar creeaz disconfortul psi,ic accentuat de apariia transpiraiei + a sensibilitii emoionale a pielii. 9tiind c se trdeaz+ puberul ncearc s se camufleze accentundu0 i disconfortul i gradul de stngcie a micrilor. 0, 4 !n"ul p4&"*pu/!$al 0 apare puin timp dup atingerea punctului culminant al pubertii 0 bieii devin impertineni cu substrat se)ual+ cu agresivitate fizic i verbal 0 fetele trec prin faza f! !i!*04pil+ ce idealizeaz eroi i personaje inaccesibile i apoi trec prin faza de f! !i!*ad4l!&0!n" provocatoare+ stpn pe sine. ezvoltarea contiinei de sine /a identitii1

CURSUL 2
PIHOLOGIA VRSTELOR

05.03.2006

DE67OLTAREA CONTIINEI DE SINE A IDENTIT(II

este problema principal a pubertii i adoloscenei+ dei ea este prezent i la colarul mic . 0 ea apare ca urmare a modificrilor de cerine ce se manifest fa de puber i adolescent i a sc,imbrilor prin care trece personalitatea. &ste vorba de propria i a2in! 04$p4$al. a identificrii i a contiinei eului + a rolului i a statutului social i se)ual. "ercepia de sine i imaginea corporal devin critice n raport cu silueta+ fizionomia i inuta. !maginea corporal ncepe s fie perceput ca atare+ puberul fiind interesat de cum arat faa sa+ de retuul unor impuritii ale pielii n intenia de a prea prezentabil. :arcisismul puberal este alternativ critic i ngduitor. *n timp copilul i0a construit o imagine de sine prin oc,ii celorlali. "uternic sau slab+ plcut sau nu+ el se preocup de aspectele fizice+ fetele sporindu0i gradul de afectivitate fr a contientiza acest lucru. 4recvent apar acnee care i nemulumete+ fcndu0i i mai stngaci + nendemnatici+ sensibili la orice aluzie. "uberul se crede mai puin inteligent+ artos i respectat+ mai ales n cazul unui progres colar slab+ cnd prerea colegilor i profesorilor se constituie ca un feet0bec; comple). <<<<<.. .. are o autocontiin mai nalt+ i caut modul de e)primare+ fapt ce duce la teribilisme+ crize de originalitate+ subestimrii sau acte delicvente. 6ei cu aprecieri de sine nalte i susin opiniile cu ncredere i au puine probleme personale. 6ei cu aprecieri de sine joas se izoleaz pentru a nu atrage atenia. 'teptrile prinilor fa de rezultatele lor colare au un rol important n dezvoltarea contiinei de sine. ac prinii se mndresc cu rezultatele lor colare+ trebuie s i menin regulile i cerinele severe pentru a nu provoca scderea rezultatelor bune. "rinii cu ateptrii sczute+ le subevalueaz capacitile + i trateaz uneori ca pe o povar+ erodnd dezvoltarea contiinei de sine. -inele cuprinde trei elemente = 0 sinele corporal+ material ce se refer la corp+ veminte + familie+ cas + cri + obiecte. 0 sinele social se refer la reputaia pe care o obine el i ai lui+ 0 sinele spiritual e)primat prin contiina propriei activitii + a tendinelor i aptitudinilor lui. $elaia este proiectiv i efectiv i reprezint afirmarea autoritii societii n raport cu persoana. &ul i alte/ alii1 pot fi convergente sau divergente. 6onvergena este trit ca sentiment de culpabilitate. !dentitatea privete contientizarea distanei dintre eu i alter/ alii1. *ntre identificare i identitate sunt diferene+ identificarea precede identitatea pe direcia abilitilor i aptitudinilor. 0

DE67OLTAREA #ATURI6(RII SE8UALE ezvoltarea este relativ impetuoas mai ales n condiiile unor diferene de permisivitate + de la un mediu cultural la altul i a bombardrii erotice+ realizate prin mass0media. 6onduita se)ual e nc primitiv i impregnat de afeciune infantil+ puberul fiind fiziologic matur+ dar se)ual steril. "rieteniile ntre fete sunt tandre+ uor capricioase+ iar la biei afectuoase i strnse. ei au un sim al opoziiei au i mare sensibilitate la educaie + politee + la responsabiliti inclusiv se)uale+ lucru important pentru viaa de familie de mai trziu. -e contureaz separaia dintre planul real efectiv i planul subiectiv al contiinei i reprezentrii lumii. 6ontientizarea aceasta servete la confruntarea cu propriile opinii i cu mentalitatea personal. 6erinele comple)e crora trebuie s le fac fa determin construirea instrumentelor psi,ice adecvate. IDENTITATEA SE8UAL(. 0 se dezvolta discret + sub influenta normelor parentale .6ei ce au un model parental puternic + sunt mai siguri pe ei + mai ncreztori + cei cu modele parentale slabe + au dificultati de identificare &)istnd modele feminine diverse + "$adi3i4nal! 9 4d!$n! &au d! "$an%i3i! + identificarea feminina va fi "$adi3i4nala 9 4d!$na &au d! "$an%i3i! . &)ista fie atenie deosebita pentru = 0 imbracaminte + sau pe casatorie + cmin + gtit + fie pentru pregtire profesionala . &)ista si tendine de defeminizare pin imbracaminte + profesii dar cu conservarea unor elemente tradiionale privind casatoria si maternitatea . 6oncluzie = 0 intre 11 si 17 ani 0 se nuclearizeaz identitatea si identificarea + in cutarea desine / conflict puberal 1 0 intre 14 si 1> ani 0 e)ista un conflict de afirmare si se constituie subidentitatea culturala . 0 intre 1? si 2. ani @ are loc preparaia profesionala si se constituie subidentitatea profesionala aspirativa 0 intre 2. si 24 ani @ se realizeaz integrarea profesionala cu conflicte de integrare socio @ profesionala + ieirea din conformismul infantil + castigarea independentei materiale + economice + emoionale si de mentalitate . !ndependenta de mentalitate sau valori 0 tanarul renuna la valori considerate de el nvec,ite !ndependenta emoionala 0 este mai greu de dobndit mai ale la fete / puberii ncep sa se ndoiasc de dragostea parintilor 1 + relaiile parintilor sunt considerate compromisuri iar asteptarile in plan afectiv sunt foarte nalte . !ndependenta materiala 0 dependentele material @ economice sunt greu de suportat + dorind un buget personal + pe care sa0l gestioneze fara control + fapt pentru care viseaz la profesii care sa le asigure castiguri substaniale . 0 0 0 IDENTI:ICAREA 7OCATIONALA se manifesta ca descoperire a propriilor aptitudini si abilitai + apoi ca preparaie direcionata . se aleg modele profesionale influenate si de moda + familie coala obtiunile profesionale sunt inca neclare

la 14 ani se angajeaz in eforturi legate de calificare

N4"a /!n! = 0 interesele si alegerea profesionala trec prin 7 stadii = 11 primul stadiu 0 fantezist @ pana la 11 ani + caracterizat prin tot felul de preferine 21 al doilea stadiu @ stadiul de alegere + bazat pe interese + nu ntotdeauna in acord cu aptitudinea . 71 al treilea stadiu @ realist 0 in care ncepe pregtirea profesionala profunda #a"u$i%a$!a ; biologica + intelectuala si morala + nu se realizeaz concomitent + dei e)ista tendine de a reduce decalajul . &)ista avans sau retard de maturizare + avansul de cretere si maturizare se manifesta prin performante sportive in competiii fizice sau intelectuale + care aduc o cretere a autoritatii in grup . *ntrzierea de maturizare si cretere + se manifesta prin disconfort si nelinite + accentuata si de mentalitatea celorlali . D!%<4l"a$!a &!n%4$ial p!$0!p"i<a 0 trec prin sc,imbri importante datorate sarcinii alfabetizrii . 0 restructurarea se realizeaz pe fondul maturizrii si are evidente tendine erotice + e)primate prin sensibilitate vizuala + auditiva si tactila -ensibilitatea vizuala @ se dezvolta cmpul vizual + pragurile absolute si difereniale + posibilitatea de verbalizare a impresiilor vizuale . 0 la 17 ani sensibilitatea vizuala este de 2 + 7 ori mai fina dect nainte + apar sensibilitati pentru diferite culori + preferine demonstrate in alegerea imbracamintii + obiecte personale + modele decorative proprii . -ensibilitatea auditiva 0 se dezvolta capacitatea de a intelege muzica + preferinele pentru muzica de intensitate e)cesiva este o agresivitate ce se cere satisfcuta . -ensibilitatea odorifica @ se dezvolta pe fondul erotic 0 interesul fata de mirosurile frumoase + e legat de ncercarea de a masca transpiraia abundenta a acestei vrste 0 se contureaz diferena cosmetica feminina si masculina ca urmare a influentelor mediului cultural -ensibilitatea cutanata 0 se dezvolta mai ales in urma activitatii practice + avnd loc si o dezvoltare a indemanarii manuale + mai ales la 11 @ 12 ani 0 observarea este in mare cretere la pubertate &)ista 4 tipuri de situaii privind relaia dintre dezvoltarea perceptiva si e)periena de cunoatere conceptuala = 11 situaia in care e)periena perceptiva si conceptele se dezvolta intercorelat si concomitent 21 formarea percepiei precede conceptele 71 se dezvolta conceptele dar se deterioreaz percepia 41 conceptul e prefigurat in percepie Toate aceste caracteristici sunt antrenate in activitatea de invatare

ACTI7ITATEA INTELECTUALA CO#PLE8A

%a puber intelectul intra in stadiul operaiilor formale + e reactivata curiozitatea 17 @ 14 ani + spre e)plicarea fenomenelor A are loc abordarea filozofica + critica valorilor + ca o forma de a le proba validitatea . 6onfruntarea duce la dezvoltarea argumentaiei + ca instrument al activitatii intelectuale .

ASPECTEPARTICULARE ALE INTELECTULUI

0 0 0 0 0 'tenie si interese + curiozitate marcanta !nteresul pentru modul de informare al adulilor !nteresul pentru regulile din lume si viata *ntlnirea cu B !ncontientul B si ncercarea de a0l cenzura

#E#ORAREA SI IN7ATAREA
sufer cele mai mari influente + transformri + se organizeaz sc,emele de reproducere a cunostintelor in funcie si de cerinele profesorilor 0 memoria logica + devine forma centrala de memorare 0 sunt ac,iziionate masiv cunostinte si se constitui stilul de memorare 0 puberul memoreaz uor ceea ce intelege + putnd manipula uor cunostintele abstracte 0 sunt nsuite numeroase strategii folosite in urmtoarele situaii = 11 asimilarea de informaii si apoi stabilirea cauzelor 21 prezentarea teoriei si cazurile particulare in care se aplica ea 71 stabilirea unei reguli sau definiii si aplicarea la un material eterogen 41 combinri ale strategiilor de mai sus 0 se formeaz concepte de mare comple)itate 0 se consolideaz obinuina de a gndi si observa + de a opera cu B posibil C si B probabil C 0 la 17 014 ani fetele au o e)primare verbala mai comple)a iar bieii au o organizare a gndirii convergente C4ndui"!l! in"!li2!n"! + se manifesta mai ales in rspunsuri comple)e si montate la lecii + utilizarea montata a limbajului + intelegerea relaiilor dintre cauze multiple si efecte posibile 0 creste capacitatea de sesizare a absurditilor 0 creste capacitatea de evaluare a anselor 0 creste capacitatea de a colecta informaii noi Dean "iage afirma ca dup 1. ani + 2=ndi$!a are tendina de e)plorare sistematica a tuturor rolurilor + de a folosi combinaii de structuri comple)e + de a fi reversibila prin inversiune sau reciprocitate . %a puber si adolescent + productivitatea gndirii este rezultatul operativitii 2=ndi$ii n!&p!0ifi0! + gndirea critica se raporteaz la adevr ./ 8ielu Elate 1 0 creste potenialul intelectual care actioneaza si in domeniul in"!li2!n"!i &40ial! 6aracteristicile limbajului + e)primarea verbala + este fluenta + debitul verbal dublndu0se intre 1. si 12 ani si triplndu0se pana la 14 ani .

apar in limbaj aspecte necontrolate + e)clamaii + cliee verbale + vulgarisme + teribilisme 0 se dezvolta jargoul colar / profu . dirigu 1 + -c,imbarea vocii creeaz disconfort in comunicare + creste capacitatea de creaie literara

A:ECTI7ITATEA
0 e)periena afectiva e marcata de numeroasele situaii de viata + creste emotivitatea interna si e)citabilitatea + se imbogatete gama af!0"i< p$4"!&"a"a$a si de disconfort + comportamentele verbale asociindu0se comportamentelor ironice + manifestate si prin imbracaminte si in opoziia fata de reguli simple de politee pe care le considera absurde e)ista o mare solicitare emoionala + tanarul avnd nevoie de afeciune din partea familiei + prietenilor + dramatiznd absentele ei si manifestndu0se pasional si tiranic uneori . la 1. @ 12 ani viata afectiva este mobila si uneori comple)a + cu iritabilitate si instabilitate

0 0

CURSUL 3
#OTI7ATIA SI ATITUDINILE
#OTI7ATIA ; promovrile + recompensrile sunt forme de stimulare si de constituire de motivaii pozitive in munca . e asemenea factorii stimulatori includ si ambianta + organizarea locului de munca + estetica si confortul ATITUDINILE @ eseniale fata de lume + se modifica + dei sunt dificultati de identificare a acestora + datorita situaiilor economico @ sociale + subidentitatea de rol marital + parental + profesional si social + se dilata si se coreleaz . PROBLE#ELE INTE>RARII SOCIALE !ntegrarea este comple)a + tineretul avnd resurse si capacitati pe aceasta linie . !ntegrarea sociala cuprinde mai multe forme + F'G:&$ %': &H&$ @ vorbete de o integrare formativa + o integrare comunicativa si una funcionala . !ntegrarea profesionala si sociala este o condiie a adap".$ii + a meninerii sanatatii fizice si mentale si a dezvoltrii armonioase a personalitatii . !ntegrarea sociala se realizeaz pe mai multe direcii + cea mai importanta fiind cea profesionala + care este influenata de factori obiectivi si subiectivi . Cau%! 4/i!0"i<! ; in de atmosfera de lucru sntoasa sau nu + competentele conductorului + ndeplinirea sarcinilor de munca + organizarea locului si procesului de munca . Cau%! &u/i!0"i<! ; in de pregtirea profesionala + trsturile caracteriale + cunoaterea greutatilor ce ridica in activitati + idealurile si aspiraiile individului .

I serie de autori vorbesc despre socul realitatii + in contactul cu lumea profesiunilor + acest soc fiind determinat de = 0 asteptarile firmei + ntreprinderii in raport cu noii angajai 0 anularea biografiei de eforturi colare anterioare 0 lipsa de maturitate in alegerea profesiunii !ntegrarea parcurge cteva trepte + printre care @ acomodarea + adaptarea + participarea si integrarea propriu @ zisa D.C. #ILLER ; se refera la cteva situaii ocupaionale treptate si progresive = 11 profesioniti cu patern0uri stabile 21 situaie de patern0uri instabile / ce nu se stabilizeaz niciodat 1 71 profesioniti cu patern0uri de cariera ocazionala 41 profesioniti cu patern0uri multiple / cu disponibilitate larga 1 up integrare se pune problema randamentului + care se refera la = randamentul in productivitate + financiar si cel de munca + integrarea profesionala a tinerilor si in reuita pe plan profesional + lenea + egoismul + minciuna + duritatea + aroganta + alcoolismul mpiedica realizarea integrrii . In"!2$a$!a fa iliala 0 pe primul loc se afla buna intelegere si stima reciproca 0 copii contribuie la coeziunea familiei 0 vrstele casatoriilor au suferit modificri + in sensul creterii vrstei datorita asigurrii pregtirii profesionale + acumulrii de capital profesional si social 0 familia pune probleme de mentalitate a partenerilor + gusturi + deprinderi + stil de viata + preocupri + nivel de cultura atorita creterii nivelului general de colarizare + sau organizat casatorii dpdv cultural . 4actorii economici constituie insa un element dezarmant pentru multe nc,eieri de casatorii . ecizia de a avea copii + creaza disconfort fizic + tendine impulsive + stari depresive + prezenta copilului determinnd o reorganizare a familiei . 6opiii entrofici asigura optimizarea mediului familial + crend momente de bucurie + atenund momentele de disconfort + creaza ncredere in rolul de printe + ii determina la aciune + proiecteaz in viitor destinul e)istentei lor .

TIPOLO>II ALE TINERETULUI 0 alturi de tipologiile clasice + apar tipuri difereniate dup rolurile parentale + + matrimoniale + si dup statutul social + astfel D#:J evidentiaza introvertiii si e)travertiii+ 0 F'%T&$ D'! & folosete mai multe criterii astfel nct alegerea profesiunii evidentiaza = a1 dezinteresaii b1 cointeresaii c1 constientii de scop 0 dup emancipare si conservatorism = a1 naivii b1 dezinteresaii c1 investigatorii 0 dup angajarea sociala = a1 angajaii interesai b1 angajaii indifereni c1 angajaii sceptici d1 angajaii destructivi "roblemele de inadaptare si dezadaptare + se asociaz cu infractionalismul + care atinge culmea absoluta intre 23 si 73 de ani . e asemenea la tineri este frecventa violenta si delicventa rutiera -e considera ca cea mai dramatica perioada este situata intre 2. @ 23 de ani pentru barbati si apoi 73 de ani + marcata de cutarea intimitatii si de tendine de confort . !n acest interval apar si primele sentimente ale ratrii si pierderii de oportunitati .

CURSUL +

T?N(RUL

T=n.$ul are gustul aventurii .%a 14 ani apar emoii intelectuale + curiozitatea intelectual n activitatea de nvare .6ompetiia n munca colar i social + trirea eecului i succesului genereaz invidie sau admiraie + suspiciune. 8ediul colar spune &. 5&$E&' + cuprinde numeroi factori stimulatori dar i traumatizani .*n relaiile cu prinii + la pubertate se realizeaz tensiuni mai mari +apoi o temperare treptat n adolescen +cnd are loc redesc,iderea spre spaiul familial. *n relaiile cu se)ul opus au loc triri inedite+ uoar e)altare n raport cu persoana simpatizat cu manifestri uneori bizare. %a puber i adolescent emoiile pot fi mascate i ele au o larg gam+ manifestndu0 se prin reacii vegetative dintre care specific este !$i"! ul d! pud4a$!.

!ntegrarea n colectiv este uoar la puber A dup 1. ani i la 17014 ani se manifest variate relaii ca i creterea coeziunii grupurilor . "rinii au un sistem de cerine ridicat fa de munca colar. "rofesorii manifest patru tipuri de p$!@ud!0.3ii ' 1.p$!@ud!0a"a 104la$i".3ii e)primat prin e)tinderea rolului de colar i restrngerea a orice depete statutul de elev. 2.p$!@ud!0a"a dida0"i0. dup care randamentul e)primat prin note reprezint caracteristica real a elevului . 3.p$!@ud!0a"a n4$ ali".3ii conform creia elevul nu poate fi dect normal la disciplina pe care el o pred. +.p$!@ud!0a"a unif4$ i".3ii care consider c egalitatea social este ec,ivalent cu egalitatea resurselor copiilor. Lup"a 0u /a$a@!l! i2n4$an3!i . 0 ajungnd s se autocunoasc + puberul i adolescentul este contient de limitele proprii+ de ignorana sa. 0 opoziia i criza de originalitate sunt impregnate de tensiune dobndirii autonomiei i conturrii contiinei de sine. 0 n familie + prinii absorbiii de viaa profesional i social+ au contacte scurte i nesemnificative cu copiii i sunt prea tensionaii. 0 distanele culturale ntre copii i prinii se manifest mai ales acolo unde prinii au mai puin ani de coal dect copiii lor.

ADOLESCENA
!eirea din pubertate nseamn ieirea din societatea de tip tutelar+ familiar i colar i intrarea n viaa social0cultural. Ad4l!&0!n3a cuprinde trei stadii = 0 p$!ad4l!&0!n3a ) 1+*16*15 ani ,9 0 ad4l!&0!n3a p$4p$iu*%i&. ) 16*15*20 ani, 0 ad4l!&0!n3a p$!lun2i". ) 15*20*2A ani , 1.PREADOLESCENA )1+*16*15 ani , 0 este perioada stabilizrii de maturitate biologic+ 0 n aceast etap se adncete individualizarea i se contureaz caracteristicile 04n1"iin3!i d! &in!9 0 se manifest nc agitaie i impulsivitate + nelinite i dificultate n concentrare+ oboseal la efort+ 0 individualizarea se intensific n plan intelectual i al relaiilor cu ceilali 0 se rafineaz interesul pentru lectur+ film+ te,nic+ muzic+ etc. 0 se nuaneaz e)periena afectiv i se afirm dorina de socializare. 2.ADOLESCENA PROPRIU*6IS( )16*15*20 ani, 0 se caracterizeaz prin intelectualizare intens 0 mbogirea de conduite adulte+ 0 e)primarea independenei+ 0 aproprierea de valori culturale+

adolescentul trece de la evalurile impulsiv critice la cele de originalitate+ aspiraiile se socializeaz+ iar aspectele de vocaie profesional se contureaz treptat 0 structura biologic+ nc fragil l face vulnerabil la T.K.6.+ nevroze+ a)ietii i rar la suicid. 3.ADOLESCENA PRELUN>IT( ) 15*20*2Aani , 0 cuprinde studenimea i tineretul integrat n forme de munc n ambele cazuri independena d un plus de energie personalitii 0 gustul pentru informaie se intensific i diversific 0 se manifest nevoia de participare la viaa social 0 viaa sentimental este relativ instabil dar intens 0 apariia unei subindentitai ce creeaz condiiile intimitii ca form de trire nou *n ansamblu adolescena cuprinde trei categorii de reacii = 1. se dezvolt preocuprii ale contiinei de sine, 2. transformrile ce marc,eaz ieirea din conformismul infantil determin o e)perien personal dens marcat de nesiguran i aspiraie spre independen i libertate+ apartenena la grup e competitiv i sentimentul de dependen i cel de independen 7. autocunoaterea i descoperirea propriilor posibilitii realizeaz gsirea identitii voc ion !e" !dentitatea vocaional iniial a)at pe trsturi de caracter i interese se dezvolt ulterior pe baza identitii aptitudinilor. #a"u$i%a$!a 0 erotismul la adolesceni este stpnit de voluntar + comportamentul se)ual este organizat mai bine + aprnd casatorii + care reglementeaz viata se)uala si crearea intimitatii . 0 in relaiile cu prietenii apar preocuprile comune + iar in raport cu adulii dispar opozabilitatile . #au$i0! D!/!&! ; considera adolescenta ca vrsta entuziasmului si e)altrii ce nlocuiesc nelinitea pubertatii . D!%<4l"a$!a &!n%4$ial p!$0!p"i<a ; creste fineea discriminativa care poate fi valorificata social + ma)imal in profesie . S!n&i/ili"a"!a <i%uala ; se dezvolta pe direcia evalurii mrimilor + suprafeelor + a prelucrrii informaiei vizuale + S!n&i/ili"a"!a 4lfa0"i<a ; se intensifica + fiind legata de respectarea normelor de igiena si a imaginii corporale . *ntreaga sensibilitate sta sub semnul antrenrii profesionale si sociale . D!%<4l"a$!a in"!l!0"uala * d.p.d.v. intelectual se atinge maturitatea + gndirea atinge nivelul de maturizare + se manifesta conduite inteligente + dorina de a fi 0ul" 9 de a citi sistematic + de a folosi datele in situaii diverse . 0 se dezvolta si inteligenta sociala 0 avanseaz gndirea practica si te,nica 0 intre 1> si 18 ani + comunicarea verbala este antrenata in dispute de idei . 0 apare un mod propriu de a se iscli 0 se manifesta e)igente tot mai mari in e)primarea in situaii diverse + oficiale + dificile si intime

0 0

'dolescentul cunoate puterea mare a cuvntului + capacitatea de creaie devine o stare psi,ica promovata prin competiie . C$!a3ia ; este semnul independentei si elementul ce ii diferentiaza . #au$i0! D!/!&! ; introduce termenul de 0$i%a d! 4$i2inali"a"! ca cerina de identitate . C$!a"i<i"a"!a @ manifesta tendine de socializare Af!0"i<i"a"!a 0 dragostea se contureaz ca o trire comple)a + de ataament + cu tot sufletul si emotionalitate e)altata fata de persoana iubita . 0 in pubertate dragostea este idilica si inaccesibila iar in adolescenta prelungita + ducnd la oficializare prin casatorie . 0 intre 1> si 18 ani se formeaz grupuri mici + stabile + realizate prin integrarea in activitate sau in universalitate 0 prin sarcini si competente + adolescentul poate avea statutul de lider formal sau informal 0 reputaia vocationala + evaluarea competentelor + duce la structurarea statutului 0 egalizarea de anse a adolescenilor de le sat si ora + realizeaz o noua mentalitate a acestora 0 la adolescent se constientizeaza cteva aspecte ale ignorantei = 2. adolescentul este contient ca e)ista fapte si evenimente de care nu este sigur si pentru care nu are argumente 7. el tie ca e)ista fapte si domenii pe care nu le cunoate + fiind aflate in zonele marginale ale culturii sale generale 4. el tie ca e)ista fenomene si fapte ce a0r putea fi cunoscute + dar se sc,imba mereu 3. el tie ca e)ista fapte si fenomene ce nu vor fi verificate niciodat >. el tie ca e)ista domenii ce fac parte din marele necunoscut 'dolescentul ncearc sa restrng ignoranta si sa o comple)eze . 0 se confrunta cu domeniul 4$3ii + primele ntlniri cu aceste evenimente sunt realizate prin pierderea rudelor + prietenilor sau cunostintelor + pe acest fond se accentueaz an)ietatea si depresia + sinuciderile avnd la baza astfel de situaii

CURSUL

A
TINERETEA

0A.0+.2006

IOANA LEPADATU

$eprezint momentul manifestrii depline a tuturor capacitatilor fizice si psi,ice si implicarea lor in activitate . ' fost puin studiata din cel puin 7 motive = 0 inseria sociala diversa ce face dificila cercetarea 0 tineretul realizeaz o permanenta nnoire a realitatilor

inseria in viata sociala nu a pus probleme in societatile anterioare in care pregtirea profesionala si sociala erau relativ sever tutelate !n ultimul secol + puternica ptrundere a tineretului in viata social 0 politica a dus la afirmarea lui ca factor important social economic . !ntrarea in viata social @ economica pe baza de competiie si cooperare a creat condiii dure de selecie + iar omajul afecteaz in primul rnd tinerii . e aceea tinereea ridica numeroase probleme psi,o @ sociale noi + in raport cu vrstele anterioare . 6opilria are o rezerva uriaa de sperane + legate de e)ploatarea teritoriului si oamenilor din jur + dificultatile fiind considerate situative iar lumea stabila . up vrsta de 1. ani + apar ntrebrile legate de propriile posibilitati + validarea valorilor si aplicrii lor in viata . La ad4l!&0!n3i @ apare orientarea spre viitor + ca o prelungire a propriului destin + tinereea fiind ncadrata de cerine + de contribuie la solicitarea lumii . Tanarul este sensibil si revoltat cnd intalneste nonvalori si nonconcepte + fiind atent si receptiv la modele ce incorporeaz valori necunoscute . !nsecuritatea + instabilitatea valorilor sociale + duce la devalorizarea profilului parental al secolului LL si contureaz profilul adultului activ . Tipul funda !n"al d! a0"i<i"a"! ce definete tanarul + este cel de persoana angajata social + productor de bunuri si servicii Tipul d! $!la3ii devine comple) + in ierar,ia profesionala + cu colegii de serviciu si prietenii + cu familia @ in toate relaiile putnd aprea contradicii . Su/!"ap!l! sunt controversate numai cosiderand limita inferioara @ 2. @ 24 @ ani / #rsula -c,iopu @ &tape 1 0 la aceasta limita e)ista categorii diverse de tineri + care continua studiile superioare + care sunt incadrati in producie sau care lucreaz dar isi continua studiile . 0 castigarea statutului de adult + ncepe cu dobndirea autonomiei economice + de aceea situaia tineretului este situata sub semnul provizoratului . 0 limita superioara este si ea de asemenea controversata + unii autori ca aniel %evinton si &ri; &ri;son considernd0o la 43 de ani . 0 &ri; &ri;son considera tinereea o vrsta mijlocie + dominata de urmtoarele trsturi = a1 amplificarea identitatii sociale b1 angajarea in plan social c1 trirea intensa a sentimentului de dragoste d1 nceperea vieii de familie si dezvoltarea intimitatii e1 tendina de a lega relaii in noi grupuri f1 dragostea si munca @ ce au un rol central in structura de coninut a personalitatii U$&ula S0Bi4pu si E il 7!$%a considera ca tinereea se ntinde intre 24 @ 73 de ani si cuprinde trei sub etape / vezi dicionar 1 cuprinznd = 11 -ubetapa 24 @ 28 de ani @ ucenicia + stagiul si perioada de adaptare profesionala si familiara 21 -ubetapa 28 @ 72 de ani @ de implantaie 71 -ubetapa 72 @ 73 de ani @ de stabilitate profesionala si familiala

0 P$i a &u/!"apa 2+ ; 25 d! ani @ de identificare primara + profesionala + tanarul avnd un rol au)iliar in ierar,ia muncii + pe lng alii 0 dificultatile de adaptare se resimt ca tensiuni interne + legate de programul de munca stil de organizare 0 se contureaz rolurile profesionale 0 adaptarea este legata si de casatorie + adaptarea la rolul de so sau soie + iar ulterior la cel de printe . 0 eforturile se realizeaz pe linia mriri confortului din familie si a punerii de acord a orarelor si solicitrilor in profesie si familie * A d4ua &u/!"apa 25 ; 32 d! ani @ a implantaiei in activitatea profesionala + ce se realizeaz dup adaptarea la cerinele muncii 0 tanarul simte nevoia de instruire suplimentara / facultate + master + grad 1 de aceea urmeaz cursuri de perfecionare 0 se e)tind relaiile sociale oficiale si semioficiale cu colegi + superiori + subalterni. 0 !n familie cresc responsabilitatile educative si gospodaresti 0 -e fac eforturi de mrire a confortului 0 -e modifica programul in familie @ distraciile fiind mai puine crescnd timpul alocat supraveg,erii copiilor 0 6reste volumul informaiilor legate de educaie si sntate 0 -e restrng activitatile de B loisire B / de recreere 1 0 A "$!ia &u/!"apa 32 ; 3A d! ani @ subetapa de stabilitate profesionala si familiala 0 -e caracterizeaz printr0o e)periena profesionala cu responsabilitati speciale si e)tindere a relaiilor oficiale pe verticala 0 5iata in familie se stabilizeaz + loisir0urile se isi lrgesc orizontul 0 'ctivitatea profesionala actioneaza asupra ntregii activitati psi,ice + senzoriale + intelectuale + motivaionale si aptitudinale / vezi fundamente 1 D!%<4l"a$!a &!n&i/ili"a"ii &!n%4$ial! 0 fiind o etapa de integrare si afirmare profesionala + sensibilitatea senzoriala este perfecionata sub aspectul caracteristicilor discriminative * au%ul ; se perfectioneaza + de pe poziia de consumator pe cea de creator 0 "ragurile difereniale continua sa se dezvolte + cu o uoara scdere spre finalul tinereii 0 &ste foarte activa capacitatea de receptare organizata si rapida a informaiilor solicitate profesional D!%<4l"a$!a 0apa0i"a"ii in"!l!0"ual! 0 invatarea + intelegerea + memoria + atenia + gndirea @ vezi 4undamente "-. 0 cunostintele si abilitatile dau e)peri si creatori domeniului + e)ista insa si numr de profesioniti ce trebuie recalificai + fie datorita modificrilor profesionale + fie din necesitatea reconversiei forei de munca + in acest caz aprnd necesitatea !du0.$ii &i in<a"a$ii p!$ an!n"!

* #! 4$ia ; se restructureaz + devenind activa + selectiva + inteligibila + mijlocita / vezi 4undamente 1 * A"!n3ia ; este activata si ea pe cerinele profesionale si specificul locului de munca "articularitatile in<a"a$ii sunt = 0 se modifica proportia dintre invatarea programata social si cea apropiata de auto @ didacticism in favoarea celei din urma . 0 conservarea informaiei ramane in platou + scznd ca viteza si calitate in etapele urmtoare 0 domina invatarea din necesitate sau ocupaionala 0 e)ista o angajare spirituala si nervoasa tensionata prin numeroase profesii + ducnd la oboseala / este momentul in care se declansaza sc,izofreniile 1 * 4/4&!ala se face resimita prin prezenta mai multor indicatori = a1 modificri fiziologice b1 consum in e)ces a resurselor energetice si acumularea deeurilor c1 scade supleea activitatii intelectuale d1 se amplifica funciile inferioare + automatismele + ticurile @ tinerii avnd forta de recuperare foarte mare .

CURSUL 6
IOANA LEPADATU ADULTUL

03.0A.2006

6ontinuare "erioada 0 adulta @ este impartita in doua mari perioade distincte 18 @ 23 ani si 2> @ 4. ani. 6ele doua perioade se diferentiaza prin viteza dezvoltrii psi,o @ fizice 7. @ 73 de ani are loc o scdere discreta a ateniei + aceasta scdere fiind mai evidenta in cazul in care atenia este solicitata o perioada mai mare de timp + fara antrenare . 'dulii0 tiu sa dozeze forele interioare mai bine + poseda un fel de auto @ reglaj optimal + derivat din e)periena . 73 @ 4. de ani @ tiu sa0si autoregleze bataile cordului + astfel nct sa obtina performante de concentrare a ateniei pe perioade ndelungate 0 deosebit de mult se dezvolta volumul si distribuia ateniei . 0 memoria @ se restructureaz sub influentele profesiunii 0 se rein incidentele critice + problemele c,eie legate de activitatea profesionala specifica

* S"!pan4<a ; considera ca memoria + atinge la adult + apogeul dezvoltrii sale 0 4i)area si pstrarea memoriei au o foarte mare longevitate @ componentele memoriei de lunga durata 0 recunoaterea si reproducerea @ devin mai puin prompte dup 33 ani 0 invatarea psi,omotorie = implicata in formele de activitate curenta @ se afla in platou pana la 33 ani In"!li2!n"a @ academica @ scade + lingvistica @ creste A prerile fiind impartite 0 e)ista o compensare + in sensul ca creste atenia @ scade memoria 0 in jurul vrstei de 4. ani si dup descrete capacitatea intelectuala SCCAIE @ intr0un program de studiu al inteligentei + pe 3.. de subieci @ / !nteligenta emoionala 1 @ a constatat cderi ca = 0 compre,ensiunea verbala + iar raionamentul inductiva nregistrat creteri datorate acumulrii e)perienei S"!pan4<a @ in studii pe 27.. de subieci intre 18 si 4. de ani @ a pus in evidenta ca e)ista 2 perioade ale dezvoltrii intelectuale si anume 18 @ 23 de ani si 2> @ 4. de ani diferite ca momente de vrf ale ateniei + inteligentei si memoriei . L!0B an @ considera ca vigilenta atinge apogeul la vrsta de 73 de ani + apoi descrete + iar nivelul ma)im al cunostintelor este cuprins in intervalul 4. @ 3. de ani + cu posibilitate de ac,iziie pana la >. de ani . 6reaia cere @ !f4$"u$i ; !-p!$i!n3a &i in&i&"!n"a .