PROFESORUL SI PREGATIREA PEDAGOGICA

Ce este pedagogia? Cu ce se ocupa ea? sunt ntrebari care au raspuns unanim acceptat doar la un nivel ridicat de generalitate: pedagogia este stiinta educatiei, sau pedagogia se ocupa cu studiul fenomenului educational. Detalierea judecatilorraspuns la aceste ntrebari au ridicat nsa numeroase controverse. nca de la nceputul anilor 1900, mil Dur!"eim, adept al unei orientari sociologi#ante a educatiei face distinctie ntre pedagogie si stiinta educatiei . Pedagogia se ocupa de felurile n care este conceputa educatia, de emiterea unor percepte de conduita$ modalitatea n care se practica educatia este urmarita de stiinta educatiei, prin studiul sistemelor de educatie caracteristice unor tari sau epoci, e%plicarea tipurilor de educatie si pre#entarea institutiilor pedagogice si a functionarii lor. Pedagogia este teoria generala a artei educatiei grup&nd ntr'un sistem solid legat prin principii universale e%perientele i#olate, metodele personale, plec&nd de la realitate si separ&nd cu riguro#itate ceea ce apartine realului de ceea ce apartine idealului. Pedagogia (are ca obiect elaborarea unei doctrine a educatiei, n acelasi timp teoretica si practica, precum doctrina moralitatii a carei prelungire este, si care nu este e%clusiv nici stiinta, nici te"nica, nici filosofie, nici arta, dar toate acestea la un loc si ordonate dupa articulatii logice Pedagogia mai poate fi nteleasa si ca stiinta a modelelor de interpretare si reali#are a educatiei deoarece: obiectul ei este un proiect$ educatia este o totalitate$ educatia este o actiune sociala, un sistem desc"is$ interventia educativa este supusa conditionarii moralei si ideologiei pe care le putem evita prin modele n acceptiunea lui ). )ucos *+edagogie, 199,- pedagogia este stiinta educatiei care .studia#a esenta si trasaturile fenomenului educational, scopul si sarcinile educatiei, valoarea si limitele ei, continutul, principiile, metodele si formele de desfasurare a proceselor paideutice./ 0ermenii .paideutic/, .pedagogic/, .pedagogie/ si au originea n cuv&ntul grecesc .paidagogia/, cuv&nt compus din .pais/, .paidos/ 1 copil si .agoge/1 actiunea de a conduce, folosit cu semnificatia de .conducerea copilului/, influentarea devenirii copilului sub aspect practic, concret, adica cresterea si educarea acestuia. 2lte cuvinte derivate din aceeasi radacina sunt .paidagogos/ servul care conducea copilul cetateanului grec, care'l nsotea pe drumul catre scoala devenit .gramaticul/ de ieri sau pedagogul de asta#i, desigur n sensuri mult mai sofisticate, sau .pedant/ atent, vigilent, meticulos principalul atribut ce se asocia rolului respectiv. 3nvatamintul romanesc a trecut si trece, alaturi de intreaga societate romaneasca, prin metamorfo#ele specifice tran#itiei. Daca in invatamintul traditional rolul profesorului este unul esential, el punind la dispo#itia elevului cunostintele acumulate, in cel alternativ accentul cade pe cunostinte si pe modul subiectiv in care

copilul le dobindeste. 2stfel, scoala devine o parte din viata elevului, iar profesorul, un confident. 3n pre#ent, profesorul, care inainte de 459 era o imagine .impunatoare, de temut/, a devenit mai degraba un prieten intr'un joc numit .educatie/. 3nvatamintul este privit ca proces comple%, in care accentul cade pe cunostinte, deprinderi. Daca elevul din invatamintul traditional nu se putea informa decit din carti, pentru ca regimul comunist inter#icea orice contact cu .e%teriorul demoni#at pe linie de partid/, in pre#ent .copilul este bombardat efectiv de o informatie pe care trebuie sa invete sa o asimile#e corect si coerent prin scoala3nainte, elevii erau enervati de .proful cu catalogul si culegerea de e%ercitii/$ in pedagogia alternativa, activitatile didactice se ba#ea#a pe .manipularea materialelor didactice/. 2cum, accentul cade pe obiectul studiat, nemaifiind nevoie de dictarea interminabila a profesorului care .dadea din gura la tabla, cu rigla si cu manualul in mina/. De aceea, in sistemul de invatamint alternativ, cadrele didactice creea#a situatii de invatare ba#ate pe e%perienta directa, contacte sociale si cercetare. 2ctivitatea in clasa devine re#ultatul unui set de reguli pe care profesorul si elevul le pun la punct inca de la inceput. 6egulile sint stabilite de comun acord, iar profesorul se vede nevoit sa se adapte#e cerintelor votate democratic. 7coala actuala s'a sc"imbat in ce priveste comunicarea si relationarea dintre elev si profesor. levii de a#i sint mult mai libertini, iar comunicarea elev'profesor se face mult mai usor. )u o conditie insa, ca ea sa nu fie prost inteleasa, mai ales cind profesorul e foarte tinar. Daca incerci sa te apropii prea mult de ei si daca'i dai un deget, elevul iti poate lua toata mina. 8etoda pedagogica s'a sc"imbat datorita comunicarii, invatarea e interactiva, poti veni cu propriile tale idei si poti aduce permanent completari. 8etodele de nvatam&nt *.odos/ 1 cale, drum$ .met"a/ 1 catre, sprerepre#inta caile folosite n scoala de catre profesor n a'i sprijini pe elevi sa descopere viata, natura, lumea, lucrurile, stiinta. le sunt totodata mijloace prin care se formea#a si se de#volta priceperile, deprinderile si capacitatile elevilor de a actiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoasterii transform&nd e%teriorul n facilitati interioare, form&ndu'si caracterul si de#volt&ndu'si pesonalitatea. .)alitatea pedagogica a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr'o cale de cunoastere propusa de profesor ntr'o cale de nvatare reali#ata efectiv de prescolar, elev, student, n cadrul instruirii formale si nonformale, cu desc"ideri spre educatia permanenta./ *7orin )ristea, 1995, p. 909-. :orbind despre necesitatea inovarii n domeniul metodologiei didactice si a cautarii de noi variante pentru a spori eficienta activitatii instructiv'educative din scoala, prin directa implicarea a elevului si mobili#area efortului sau cognitiv, profesorul 3oan )erg"it afirma: .+edagogia moderna nu cauta sa impuna nici un fel de retetar rigid, dimpotriva, considera ca fi%itatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina e%cesiva, indiferenta etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a nvatam&ntului pe noi trepte$ ea nu se opune n nici un fel initiativei si originalitatii individuale sau colective de reg&ndire si reconsiderare n spirit creator a oricaror aspecte care privesc perfectionarea si moderni#area metodologiei nvatam&ntului de toate gradele. n fond creatia, n materie de metodologie, nseamna o necontenita cautare, rennoire si mbunatatire a conditiilor de munca n institutiile scolare./