Capitolul 1Sfarsitul povestiiInca imi pot aminti perfect serile pline de durere din lipsalui Edward. Era ca si cum un spirit intra in mine si imi controlamiscarile, era ca si cum era spiritul lui, care ma facea o marionetadin iubire. Iar Jacob era mica mea raza de soare. Si e amuzant catde fixe sunt aceste cuvinte controland temperatura lui…-Jacob.-Da, Bella.-…vreau sa… adica as vrea sa.-Sa…- Sa fac in sfarsit ceva iesit din comun.Si era incredibil de cat de iesit din comun era ceea cevroiam sa fac. Nimeni normal la cap nu ar face asta. Este… putinametitor. Si, incredibil sau nu, ma simteam din nou o marionetacontrolata de un spirit. Doar ca de aceasta data nu mai existagolul din sufletul meu. Exista un soare, care tocmai a trecut de oeclipsa.‘El e Nicko. E nou venit in Quileute, dar s-a nascut aici. ‘Nicko.Ecourile ma trageau cu putere intr-o singura parte, simteamlumina cum se apropia, cum un orb priveste culorile pentru primadata. Si am stiut ca era el.-Heeei , Nicko, te-ai plictisit sa cauti gandaci?-Esti singurul gandac pe care l-am vazut pana acum, Jacob.Zambeam, dar nu zambeam pentru replicile lor, zambeampentru ca era el, Soarele meu, Lumina si culorile mele, sufletul.-Nicko? Nicko…?Hei, frate, esti bine?Dar mintea lui Nicko nu se chinuia sa ii caute un raspuns lui Jacob, asa cum nici mintea nu cauta nimic altceva inafara de… el.Iar cand ochii lui i-au gasit pe ai mei, s-au luminat ca un buchet
Leave a Comment
cand mai pui urm capitole??
le-am trimis deja