învăţătură.

(Romani 12:7) Ucenicul nu

este mai presus de învăţătorul lui; dar
orice ucenic desăvârşit va fi ca
învăţătorul lui. (Luca 6:40)

DOINA - CREATIE
lirica si POPULARA
 Doina-este o creație lirica populara,în
versuri, specifica poporului roman,în care
sunt exprimate sentimente diferite.

In functie de sentimentele pe care le exprimă,există mai

multe tipuri de doine:
-de dor;
-de dragoste;
-de haiducie;
-de jale;
-de cătănie;
-de înstrăinare
Ce tipuri de doine identificați în exemplele
următoare?:

a) ,,Foicică trei migdale,

S-o cănit codrul pe poale,
Haiducii coboară-n vale.
Cand frunza s-a-ngălbenit,
Voinicelul șade trist.
Și frunza cand a picat,
Voinicelul mi-a plecat.
Răsai iute,bobule,
Și-nfrunzește, codrule!
Cand văd frunza vedre-n tone,
Crește inimioara-n mine.,,
(Antologie de literatură populară)
 Și de grijă ți-am purtat,
Ogorul ți l-am lucrat.
Iar de cand m-am cătănit,
Viața mi s-a otrăvit.
Că tanjesc în țari străine
Și tot plamg gandind la tine.,,
(V.Alecsandri,, Poesii
populare ale romanilor,,
Doamne,mult mi-i traiul greu;
Mult mi-e greu și mult mi-a fi,
Prin străini cat oi trăi.
Doamne,cum puseși la cale,
Ape seci,locuri de jale,
Munți și deluri la hotar,
S-o duc,Doamne,mai amar.,,
( Cantece bătranesti)
 Parcă se mai ușurează.
Doamne,cu al meu oftat
Soarele s-a –ntunecat,
Parcă eu l-am blestemat;
De oftat ce-am oftat eu
Pieptul tot mă doare greu.
De oftat ce-am oftat tare,
Furca pieptului ma doare.,,
( Gr. Tocilescu ,,Materialuri
folcloristice,,)
nostru,dar și pentru oglindirea varietății și
complexității sentimentelor locuitorilor
acestor meleaguri.
Fiind o creație populară,textul
îndeplinește toate caracteristicile literaturii
populare.Ea are,deci, caracter
anonim,oral,colectiv,expresiv,sincretic.
Caracter anonim:autorul nu este cunoscut;

Caracter colectiv:trecând de la un om la altul

fiecare adaugă sau elemină ceva;
Caracter oral:se transmite din om în om,dln
generație în generație, fără a se păatra în
formă scrisă;

Caracter expresiv: se adresează sensibilitații

celui care ascultă;

Caracter sincretic:apar împreună mai multe

arte:
poezia este pusă pe o melodie și cantată sau
rostită cu acompaniament muzical;
Doină, doină, cântic dulce!
Când te-aud nu m-aş mai duce.
Doină, doină, viers cu foc!
Când răsuni eu stau în loc.
Bate vânt de primăvară,
Eu cânt doina pe afară,
De mă-ngân cu florile
Şi privighetorile.
Vine iarna viscoloasă,
Eu cânt doina-nchis în casă,
De-mi mai mângâi zilele,
Zilele şi nopţile.
Frunza-n codru cât învie,
Doina cânt de voinicie.
Cade frunza gios în vale,
Eu cânt doina cea de jale.
Doină zic, doină suspin,
Tot cu doina mă mai ţin.
Doină cânt, doină şoptesc,
Tot cu doina vieţuiesc.
Poezia,,Doina,,a fost culeasă de V.
Alecsandri și publicată în volumul
,,Poezii populare ale romanilor,adunate
și îndreptate de V. Alecsandri,,în 1852.
DOINA- CREAȚIE LIRICĂ
Doina este operă lirică în versuri,deoarece
gândurile,sentimentele de admirație față de propria
creație sunt exprimate în mod direct prin prezența
eului liric.
adresează ca unei ființe dragi,apropiate folosind
vocativul:
,,Doină,doină ,cantic dulce!
Cand te aud nu m-aș mai duce.,,
Prin armonia versurilor ea are capacitatea de a-i
alina suferința: ,,Doină,doină, viers cu foc!
Când răsuni eu sta în loc.,,
Doina este raportată la anotimp pentru că
ea îl însoțește pe omul din popor în orice
moment și pretutindeni. Venirea primăverii
stârnește în sufletul omului speranță,dorul
de viață:
,,Bate vant de primăvară,
Eu cant doina pe afară,
De mă-ngân cu florile și privighetorile,,
,,Vine iarna viscoloasă,
Eu cant doina-nchis în casă,
De-mi mai mângâi zilele,
Zilele și nopțile,,

Asfel apare ideea specifică creației populare orale :

comuniunea om-natură.
Caracerul liric este subliniat prin :
-folosirea pronumelor și a verbelor la folopers.la
pers I;
-folosirea mijloacelor artistice –figuri de stil;
-folosirea elementelor de versificație
Doină, doină, cântic dulce!
Când te-aud nu m-aş mai duce.
Doină, doină, viers cu foc!
Când răsuni eu stau în loc.
Bate vânt de primăvară,
Eu cânt doina pe afară,
De mă-ngân cu florile
Şi privighetorile.
Vine iarna viscoloasă,
Eu cânt doina-nchis în casă,
De-mi mai mângâi zilele,
Zilele şi nopţile.
Frunza-n codru cât învie,
Doina cânt de voinicie.
Cade frunza gios în vale,
Eu cânt doina cea de jale.
Doină zic, doină suspin,
Tot cu doina mă mai ţin.
Doină cânt, doină şoptesc,
Tot cu doina vieţuiesc.
Scriitorii romani au fost culegatori de folclor sau au
preluat motive literare din creația populara precum:
V. Alecsandri,M.Eminescu,M.Sadoveanu,L.Blaga,
G.Coșbuc și mulți altii.