Copilul si fobia specifica (frica de animale, apa, intuneric) Copilul si fricile de Iulia Pasarin Fobia specifica este caracterizata

de frica sau anxietate semnificativa clinic provocata de expunerea la un anumit obiect sau situaie temuta, ducnd adesea la un comportament de evitare. Elementul esenial al fobiei specifice l constituie frica marcata i persistenta de obiecte sau situaii circumscrise, care pot fi recunoscute clar frica de intuneric, frica de spaii nchise, frica de fantome. In perioada copilariei, dar si la maturitate, cu toii avem ri!i si temeri. "nii copii se tem de ntuneric, animale, apa, alii de montrii i fantome. Este normal sa ne facem ri!i, sa ne temem de anumite obiecte, situatii pe care nu le#am mai intalnit pana atunci si nu stim cum sa le estionam. $e masura ce ne maturizam unele dintre aceste temeri dispar, cum ar fi teama de intuneric, altele ramn, dar nvaam sa le controlam, iar atunci cand nu reusim apelam la o persoana care ne poate a!uta sa ntele em ori inea lor si sa controlam aceste temeri, iar acea persoana este psihoterapeutul. %ele mai frecvente fobii sau situatii eneratoare de teama, anxietate in perioada copilariei sunt& teama de intuneric teama de animale teama de insecte teama de apa teama de teama de monstrii si' sau de fantome teama de spatii inchise teama de a nu lua note mici sau de a nu fi ultimul din clasa teama ca vei fi cel mai bun, ca nu vei fi primul teama de a fi respins, de a vorbi in public, de a bea sau manca in public (ultimele trei incadrandu#se in cate oria fobiei sociale subiect care va fi abordat intr#un material viitor) %ele mai intalnite simptome in cazul fobiilor specifice sunt& cresterea tensiunii arteriale, accelerarea batailor inimii, senzatia de at si'sau ura uscata, tremor, racirea mainilor si picioarelor, transpiratie, senzatie de reata si ' sau voma, disconfort astrointestinal, crampe musculare. $entru a vorbii de o tulburare fobica la copil este nevoie sa stim ca& indiferent ce explicatii ii dam copilului, teama si in ri!orarea nu se diminueaza, ci ramane la acelasi nivel, uneori chiar se amplifica copilul face tot posibilul sa evite situatia respectiva chiar acuzand dureri de burta, cap, stari de voma. *ceste dureri pot fi inventate pentru a evita situatia sau pot fi resimtite de copil ele fiind provocate de starea de tensiune pe care o resimte copilul teama fata de obiectul, situatia eneratoare de anxietate dureaza de cel putin + luni in cazul copiilor si nu scade in intensitate sau scade pentru o perioada foarte scurta, dupa care revine cu aceeasi intensitate sau cu o intensitate si mai mare $rin definitie fobia reprezinta o frica disproportionata fata de sursa care o produce, iar reactii cum ar fi ri!a exa erata sau reactia de evitare sunt inadecvate. $ersoanele cu fobie, copii si adulti, reactionaza atat fiziolo ic, cat si comportamental si subiectiv (senazia ca nu se poate misca sau din contra tendinta de a o lua la fu a), iar aceste reactii impiedica disparitia simptomelor, mentinand problema si sporind starea afectiva ne ativa initiala si producand chiar simptome noi cum ar fi anxietatea ancitipatorie. Evitarea situatiei fobice menine anxietatea pentru ca prin evitarea permanenta a factorilor declansatori copilul nu invata ca obiectul sau siutaita care il sperie nu sunt periculoase sau nu atat de periculaose pe cat isi inchipuie sau nu exita in realitatea (in cazul monstrilor, fantomelor). ,aca in cazul adultilor persoana recunoate ca frica sa este excesiva sau ne!ustificata, la copii acest element poate fi absent mai ales daca este vorba de copii mici.

-a copiii care se confrunta cu o tulburare fobica, anxietatea poate fi exprimata prin exclamaii, accese coleroase, stupefacie sau a aare de ceva sau de cineva. *desea, copiii nu recunosc ca fricile lor sunt excesive sau ne!ustificate i nu pot recunoaste o detresa (deterioare in functionare) in le atura cu fobia asa cum pot face adultii. Fricile de animale i de alte obiecte din mediul natural sunt extrem de frecvente si de re ula sunt tranzitorii n copilarie. "n dia nostic de fobie specifica nu este !ustificat dect daca fricile duc la o deteriorare semnificativa clinic (de ex., refuzul de a mer e la coala din cauza fricii de a nu ntlni un cine pe strada). Sugestii pentru parinti ,aca si copilul dumneavoastra are anumite temeri fata de diferite obiecte, fiinte, fenomene ale naturii discutati cu el despre acest lucru, nu il ironizati si nu radeti de el, vorbiti#i despre temerile pe care le#ati avut si dumneavoastra copil fiind, iar in cazul in care vedeti ca aceste temeri persista si nu scad in intesitate apelati la o un psihoterapeut pentru a constata daca este vorba de fobie specifica sau de alta tulburare si pentru a incepe un demers psihoterapeutic in care copilul sa intelea a care este motivul pentru care se teme, daca obiectul temerii sale este unul real si pentru ca el sa invete cum sa se relaxeze si sa controleze anxietatea pe care o resimte. In cazul copiilor mici este estential ca parintii sa fie alaturi de ei in demersul psihoterapeutic. $sihoterapeutul va colabora cu parintii invatandu#i cum anume sa procedeze pentru a#l a!uta pe copil sa faca exercitiile recomandate si sa reuseasca sa isi controleze temerile. ,in experienta personala stiu ca in cazul copiilor mici este foarte utila colaborarea cu parintii pentru a#l a!uta pe copil intr#un mod cat mai eficient, tehnicile utilizate la care se adau a suportul, rabdarea si dra ostea parintilor facand ca rezultatele terapiei sa fie pozitive. .u uitati, in redientele necesare pentru a#ti a!uta copilul in cazul fobiei specifice& colaborarea cu psihoterapeutul, rabdare, perseverenta, consecventa, suport emotional si dra oste/ Resurse: ,01 I2 Irina 3oldevici, 4$shihoterapia tulburarilor anxioase4, %E5E0, 6778 http&''copiluluitau.9ordpress.com' http&''psiholo i.9ordpress.com'