-4

i
~
{
~
d....
EDITIE SAPTAMANALA
EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL
EDITOR: Petros Kapnistos
MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou
MANAGER DE REDAqlE ;;1 PRODUqIE: Virginia Koutroubas
ADRESA: Vuliagmenis 44-46, 166 73 Atena
MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos
PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa
COORDONATOR DE PRODUCTIE: Carolina Poulidou
MANAGER DISTRIBUTIE: Evi Boza
MANAGER LOGISTICA;;1 OPERATII: Dimitris Pasakalidis
COORDONATOR LOGISTICA SI OPERATlI: Antonis Lioumis
ADAPTARE SPECIALA PENTRU L1MBA ROMANA: COMMIT
DTP: RAY
TIPARIRE;;I LEGARE: NIKI EKDOTIKI SA
DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STELIOS KRITSC> :
PROLOG 4
VIATA $1 VREMURILE 6
ISSN 1791-0765
Folografii: AKG London/The Art Archive/Hulton Getty/Mac, ::.0-'
Picture Library/Pictorial Press/Rex Features/Robert Hun, _: -,-
AlP Emilio Segre Visual Archiver/IMS/Erich Lessing/Sothe:. '
BeUmann/Roger Ressmeyer/Evelyn Einstein/ETH Zurich/Fe-' C::
Pictures/Gamma, Liaison/Gifford, Liaison/NASA/Peter Ne ... ,- ,
Pictures/Popperfoto/Reuters/Science Photo Library/ Cern 0., 0: ,_
Royar/Topham Picturepoint/TRH Pictures/USAF Lucien ;- ,- :' :
Houser/Hanan Isachar/David Muench/Marc Deville/Meh,. " . 0,
Loiez Cern/David Parker/Alfred Pasieka/Estate of Ben 5- ,- - : -: C
2007 De AGOSTINI Hellas
2003 K.1\ -De AGOSTINI JAPAN
IMPORTATOR: Media Service Zawada SR.L
Country Manager: Mariana Mihal\an
Marketing Manager: Adina Bojica
Redactor: Gabriela Muntean
Distribution Manager: Dan lordache
ADRESA: str. Louis Pasteur nr. 38, eLl, ap 5,
sector 5, Bucure,ti, Romania
Telefon: 1+401 21 3187398
DISTRIBUITOR: Hiparion S.A
Pre!ul numerelor
Pretul primului numar: 2,99 LEI / 14,50 MOL
Pre\ul celui de-aI doilea numar,i al tuturor celorlalte - _- e'e
5,99 LEI / 29,99 MOL
NumaruL 1
StraLucituL om de fest a pe care i-a jucat-o soarta
Un copil neobi?nuit
Epoca tanarului visator
Evolutia sa ca om de ?tiinta
Recunoa?terea mondiala
Ascensiunea nazi?tilor ?i fuga In America
America, noul paradis
Princeton: ultimii ani
ALbert Einstein
Sa inteLegem LegiLe spatiuLui timpuLui
VIETI PARALELE 24
ratJ;, u;b:IIJraItJnl>? :.... '':'t-
Pdto:tl serlJ lQ( at' oen;,.:)!"\,a:
81lJliur oJll dillt: '.,;.,1'01 Ii)
lle ;',.1r(,I:I fH,'lul dl' l.EI" JS MCt-
\I.; .i11U11!.i lit>
J hlbL\;rattunlcr in sena de re'-'5:"-:
INFLUENTE MAJORE 28
De La supozitie La realitate
Adevarul despre Univers ?i progresul ?tiintific
PentrIJ orlce ,"forma Ie sau Illmurlre.
contactatine 1s telefonul: (021140.10.888 sau trlmiteti un e-mail lafnfomdeagostlnr.ro
Servlcll pel'ltru cUenll: de Wnl intr8 orete 10:00 15.00
Pentru 0 mal buna deseNlr-e soUtitati intotd811llfl8 publicall&de la punet de vanzare
Informall vanzMorul asupra Intenliel de aCUinplira aparllille urmlitoare.
Pentru orlee IlimUlire. inloculre de exemplare sau comenzi
de nUmere al1ter/oare. la tel (021) 40 10888
Penlru oomenzi de numete anlerioare..cItlloril din RepubUca Moldova
pot SUtla la {0221 21 9798 Pilranfedia.
Drepturile tuturor textelor se alia sub copyright Este interz'S2
reproducerea, stocarea, transmiterea sau utilizarea come-: , 2,
materialelor, sub orice forma, fara acordul scris al editorc.
Pentru a mai bOna deserVire, solldlali revisla de
punct de vanzare informa!i vanzatorul despre -:=_.:
dumneavoastra de a cumpara urmatoarele nu,e-e
Editorut rezerva dreptuL de a schimba ordinea public.3rll
personalitattlor sau de a le inlocui cu aLteLe
Vizitati site-uL nostru La adresa
www.deagostini.ro
Albert Einstein
Contextul istoric
A-
I
N EVOLUTIA UMANITATII DE PANA ACUM, SECOLUL AL XX-lea a fost 0
de lragedie ,?i de progres speclaculos.
Dintre marile tragedii, amintim cele doua razboaie mondiale,
precum inventarea, crearea In final, utilizarea bombei
atomice, care a indus speciei umane groaza autodistrugerii.
In ceea ce latura sa spectaculoasa, secolul al XX-lea
a ad us momentul In care omul s-a apropriat cel mai mult de
dezlegarea marelui mister: Intelegerea Universului.
Paradoxul este ca de ambele aspecte se leaga, indirect,
gen ia litatea unei persoa ne I an ume, a omulu i de i nta Albert
Einstein. Cercetarile sale au contribuit la dezvoltarea teoriei
relativitatii, care a dus la 0 reconsiderare profunda a observatiilor
facute de Newton, In secolul al XVII-lea, avand ca efect 0 revolutie
Pe de alta parte, observatiile progresele realizate In
domeniul fizicii au facut posibila conceperea bombei atomice.
acestei contributii l-a chinuit pe genialul om de
pana la vietii.
- .
. -
.1jL. _ Alberit
--
300 i. Chr.
1
Aristotel sustine teoria ptolemeica
288 i. Chr.
1
Aristarh dezvolta teoria heliocentrica
150 i. Chr.
1
Ptolemeu sistematizeaza teoria ptolemeica
1534
1
Copernic sustine teoria heliocentrica
1609 1 Kepler i!:jii enunta legile
1632
1
Galileo demonstreaza teoria heliocentrica
1687 .1 Newton enunta teoria gravitatii
1873 I
Maxwell enunta teoria dlmpurilor magnetice
1879
1
Na!:jiterea lui Einstein
1892
I
Se comunica transformarile lui Lorentz
1895 1
Rontgen descopera razele X
1896 I
Becquerel descopera radioactivitatea uraniului
1898
1
Curie descopera elementele radiu !:jii poloniu
1900
1
Plank enunta primele principii ale teoriei cuantice
1902
1
Se fundamenteaza principiile dezagregarii atomului
1903 1
Casatoria lui Einstein cu Mileva Maric
1913
1
Bohr explica structura atomului
1914 1
Inceputul primului razboi mondial
1915 1
Einstein enunta teoria generala a relativitatii
1919 I
Divortullui Einstein de Mileva/casatoria cu Elsa
1922
1
Decernarea premiului Nobel pentru Fizica lui Einstein
I 1929
1
Hubble demonstreaza expansiunea Universului
1933 1
Einstein pleaca in America
1939 1
Inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial
1945
1
Lansarea bombei atomice in Hiroshima !:jii Nagasaki
1948
1
Gamov enunta teoria Marii Explozii [Big Bangl
1954
I
Se realizeaza testarea bombei cu hidrogen pe insula Bikini
1955 1
Einstein moare la Princeton
1957
I
Se lanseaza primul satelit artificial, Sputnik 1
1969 I
Apollo-ll aterizeaza pe suprafata Lunii
1971 I
Se banuie!:jite existenta gaurilor negre
Viata si vremurile
I I
om
de festa pe

care I-a Jucat-o soarta
Nascut in Germania, ca fiu al unui evreu, Einstein a prezentat,
inca din copilarie, serioase dificultiti de adaptare la profesorii
considerindu-l un copil-problema, care nu vrea sa invete. Peste ani, Einstein
a enuntat Teoria Relativitatii, s-a bucurat de mondiala, a fost
urmarit de in cele din urma, silit sa paraseasca pra sa fuga
in Statele Unite ale Americii. Faptul ca a contribuit, chiar indirect, la
crearea bombei atomice, el, care toata viata sa a fost un luptitor pentru pacea
mondiala, a constituit 0 sursa de framantari procese de pentru
omul de care a devenit simbolul secolului al XX-lea.
Un baiat neobisnuit
I
& Fotogralia lui Einstein a
surorii sale mai mici, Maria
IMajal, likuta intr-un studio.
Oamenii care I-au cunoscut
pe Einstein in copilarie nu
putut imagina ca aces!
copil ciudat va ajunge eel
mai stralucit om de al
secolului al XX-lea.
Un baiat tacut, de trei ani
A
1
11 copilarie, geniul lui Albert Einstein era
departe de a se Intrevedea. Era un copil
retras, fapt pentru care era adesea batjoco-
rit de catre colegii de Nu era un elev
stralucit, In schimb, Ii placea sa citeasca tot
felul de carti de popularizare a
Avea obiceiul sa analizeze detaliat, din
orice punct de vedere. orice gand, idee sau
informatie pe care 0 avea, pastrand Insa
tacerea pana cand considera ca mintea sa a
epuizat acest subiect, lucru ce Ii determina
pe cei din jurul sau sa creada ca este retar-
dat sa-l dispretuiasca. Vedea observa
lucruri pe care alti copii de varsta 52 nici nu
puteau sa le conceapa. Aceasta capacitate a
sa va fi renumita In viitor, Insa, In copilarie,
micutul Albert era considerat .. Indaratnic"
diferit.
S-a nascut la Ulm, un mic, din Ger-
mania. Tatal sau, Hermann, era fiul cel mai
mare al familiei Einstein, de origine evre-
iasca. Se spune ca mama lui Albert, cand
l-a vazut prima data pe nou-nascut, era sa
Micutul cantarea mai mult decat un
copil normal avea capul umflat patra-
tos.
-
Parintii sai erau se Intrebau
daca pruncul pe care li l-a daruit Dumnezeu
era normal. Cand Albert a ajuns la varsta
de trei ani, fara sa articuleze un cuvant,
parintii sai au crezut ca este retardat
pierdut orice speranta. Insa mare le-a
fost uimirea, cand, Intr-una din zile, micutul
a deschis gura a Inceput sa vorbeasca
cu fluenta vocabularul unui adult. Ce se
Intamplase? Copilul analizase pana atunci
utilizarea cuvantului, iar apoi a exteriorizat
ceea ce Invatase.
Biserica din Ulm,
construita in centrul
in secolul al
XIV-lea. natal allui
Einstein se aHa in sudul
Germaniei, in Bavaria,
regiune care prezinta 0
deosebita importanla
comerciala.
A.""",-
Jf" .. '
.. ",
. ,

Albert Einstein
Einstein, In perioada In care
frecventa liceul. In aproape
exclusiv catolica, el era singurul
elev evreu din clasa sa.
... Popular Natural Science, 1873.
S-au tiparit atit de multe
exemplare, indit cartea a fast
considerata un best seller.
CARTllE lUI PREFERATE
copiilor, cele cinci volume con,i-
neau pu,ine imagini scheme,
fikand citirea destul de dificila
pentru micu,i. Con,inea, in prin-
cipal, descrierea analiza feno-
menelor, precum lumina, mag-
netismul, electricitatea a altor
fizice. Dupa ce a citit capi-
tolul cu titlul "Despre viteza
luminii'; Albert a hotarat sa se
ocupe de analiza miracolului
numit lumina.
B
b
'
.!-"'- de
I aIDlUtili
Avand 0 fire introvertita, Ein-
stein citea cu entuziasm, in mod
special, de de filo-
zofie, care 11 cufundau in pro-
priul sau univers. Cand Albert
avea aproape 10 ani, casa sa era
frecventata de un tanar student
la medicina, Max Talmud, care
i-a imprumutat
sale de ajutandu-I ast-
fel satisfaca curiozitatea sa
innascuta.
Scrieri precum "Popular Natu-
ral Science'; a lui Aaron Bern-
stein, "Cosmos'; a lui Alexander
von Humboldt, I-au
profund au compensat leqiile
plictisitoare neinteresante de la
care nu-i ofereau nimic.
Cartea lui Bernstein avea
ca scop principal transmite-
rea principiilor fundamentale
de copiilor era foarte
cunoscuta in Europa acelei peri-
oade. Chiar daca se adresau
vitatiLe colective,
iar profesorii care Ii
a;;ezau pe elevi In
randuri, tinand In
mana crava;;e, i-au
provocat repulsie
;;i, desigur, nu s-a
putut adapta cerintelor mediului ;;colar.
Cand a ajuns la varsta de 15 ani, afacerile
tatalui sau nu mergeau prea bine In Germania,
acesta hotarand sa-;;i caute norocul ;;i In alta
parte. $i-a mutat atelierul Intr-un ora;; mic,
de langa Milano. A;;adar, familia sa a plecat In
Italia, lasandu-l pe Albert singur, In Munchen,
pentru a-;;i continua studiile, Intr-o ;;coala pe
care el 0 detesta. Pe langa regulile stricte, care
reglementau viata ;;colarilor, Albert avea un
motiv mai important care nu-i permitea sa mai
ramana In tara sa. Tn Germania, serviciul mili-
tar era obligatoriu dupa varsta de 16 ani,
iar Albert era hotarat sa faca orice pen-
tru a evita aceasta obligatie. $i-a Intoc-
mit un plan pentru a nu ramane la ;;coala
cu regim strict ;;i pentru a evita servi-
ciul militar. L-a rugat pe un medic, pe
care-l cuno;;tea, sa-i elibereze 0 adeve-
rinta prin care sustinea ca ramanerea sa
In acea ;;coaLa era riscanta pentru sana-
tatea sa mintala. Tn acest mod, Einstein a
fugit din Germania, tara In care I;;i petre-
cuse anii copilariei, ;;i a plecat In Italia,
La familia sa.
TaUillui Albert Einstein, Hermann, era un mic
lntreprinzator, cum erau cei mai mulli evrei, care
traiau In Europa, In acea perioada. Dupa lui
Albert, familia s-a mutat la Mlinchen, iar Hermann
lmpreuna cu fratele sau lacob au pus bazele unui
atelier de producere a echipamentelor electrice.
Pentru mult timp, afacerea nu a mers bine. In ciuda
acestui fapt, Hermann a ramas un om bun vesel.
Mama lui Einstein, Paulina, iubea mult
muzica, era 0 pianista remarcabila, iar casa
familiei rasuna lntotdeauna de muzica. Datorita
insistenlei acesteia, miculul Albert a lnceput
leqiile de vioara, devenind ulterior un bun
violonist.
Puterea nevazuta
Fuga din Germania
La varsta de 11 ani, Albert Einstein a Ince-
cut sa frecventeze un gimnaziu din Munchen,
care of erea 0 educatie de elita. Era 0 ;;coala
care funetiona pe baza modelelor militare
ale Germaniei. Profesorii faceau abuzuri de
utere '!]i pretind:eau elevilor respect
ere absoLuta ura discipLina aoti-
Metoda autodidacta, dezvoltata Inca din prun-
cie a continuat sa Ii foloseasca ;;i pe durata
anilor de ;;coala. Tn timp ce interesul sau
oentru anumite materii plictisitoare de la
;;coala era simulat, acest lucru nu se Intam-
ola cand venea yorba despre fizica ;;i filozofie,
'Tlaterii care l-au captivat In mod real.
Cand era foarte mic, tatal sau i-a ara-
:at 0 busola. Faptul ca acul ramanea nemi;;-
cat indiferent de mi;;carea busolei i-a provo-
cat micutului Albert 0 surpriza extraordinara,
'ntrucat a con;;tientizat ca exista 0 putere
levazuta ;;i independenta, pe care nu 0 poate
oercepe. Ceea ce tinea nemi;;cat acul buso-
.ei era magnetismul, care a fost descoperit In
secolul al XIX-lea ;;i care a contribuit la obti-
"erea unor progrese tehnologice remarcabile.
a simtit de mic copil ca lumea vazuta
2ste guvernata de principii ;;i legi nevazute.
Viata si vremurile
, ,
... ZUrich, la inceputul
secolului al 20-lea. Acesta
este luminosul oras elvetian
pe care Einstein I-a
atat de mult.
... Liceul din Aarau ljosl !?i
o imagine din sala de clasa
Isus!. La catedra, profesorul
Jost Winteler, In casa caruia
locuia Albert. Albert (primul
din dreapta) a fost foarte silitor
in aceasta !?coala e1veliana.
La sfar!?itul vie!ii. cand a fost
intrebat care este tara lui
preferata. Albert a raspuns:
Elvelia.
Mai tarziu, aceasta inspiratie a sa, referi-
toare la notiunile de spatiu de timp, va con-
stitui baza revolutionarei sale teorii a relativi-
tatii, Insa, deocamdata, tanarul de 16 ani nu
dispune de suficiente resurse spirituale pen-
tru a dezvolta ideea.
Tn 1896, Albert s-a Inscris la facultate pen-
tru a obtine diploma de profesor de fizica.
Tn acea perioada, Politehnica din Zurich
[Eidgenossisches Polytechnikuml era una
dintre institutiile de Invatamant de elita din
Europa dispunea de unul dintre cele mai
dotate laboratoare. Tn ciuda acestor facilitati,
Albert a fost dezamagit. Majoritatea profeso-
rilor nu erau la curent cu noile descoperiri ale
epocii predau dupa vechile principii ale fizi-
cii Albert nu urmarea cursurile, iar la orele
de laborator citea reviste In care
erau publicate cele mai recente descoperiri
teorii. De asemenea, petrecea multe
ore In cafenele, unde se Intalnea cu colegii
discutau. Printre colegi, exista 0 studenta
de origine sarba, Mileva
Marie. aces-
tei femei emancipate va
juca un rol determinant In
viata sa.
FOAIE MATRICOLA
Materil
Anul3 Anul4
Trimestrul4 Trimestrull
i!.elTllan 8
__8
Framm ( (
ISlorie 8 8
A A
Istorie naturala ( 8

A A
Chlmle 8
(
D6en ( 8
Arte frumoase
B__
CntN A
VlOilra A A
locul siiu preferat, citea impreuna cu priete-
nii carti de fizica, matematica, filozofie Iite-
ratura purtau vaste dezbateri analize.
Albert a numit acest cerc de prieteni Acade-
mia Olimpica. in perioada in care se afla la
Praga prefera 0 cafenea unde se intalneau
evrei. Acolo I-a cunoscut s-a imprie-
tenit cu Franz Kafka cu alti in tim-
pul sale la Berlin, frecventa Guest
District Cafe, unde se intalnea cu
inteleetuali.
in general, cafeneaua era locul unde inte-
lectualii, oamenii de schim-

... Exteriorul cafenelei Metropolla Inceputul

secolului al XX-lea.
BibHoteca cIe amiDtiri
CAFENEAUA METROPOL
LOCUL CONVERSATIILOR SPIRITUALE
Dintotdeauna, Europa a fost caracte-
rizata de Hcultura Cafeneaua a
limitele unui simplu spatiu de intal-
nire, devenind mai degraba un salon de
societate, unde se intalneau diferite cate-
gorii de oameni, consumand cafea ceai.
se spune ca Albert prefera cafeaua Frappe
carnatii.
Pe durata studiilor la Politehnica din
Zurich, Albert frecventa cafeneaua Metro-
pol, un local modern, care era frecventat
de Lenin sau de alte personalitati marcante
ale epocii. Era un loc in care un cerc de stu-
denti prieteni discutau despre subiecte
schimbau notite invatau pentru
examene. Mileva a petrecut ea mult timp
in aceasta cafenea.
Cand Albert s-a mutat la Berna pentru
cauta de lucru, a gasit 0 cafenea pe
langa biroul siiu. intotdeauna pe

Elvetia, tara libertatii
T, ,
AU FOST DEZAMAGlp ca fiul
lor fusese respins de la para-
sise tara, parintii sai l-au sprijinit. Astfel,
cum a Implinit 16 ani, Albert a dat examen de
admitere la Politehnica din Zurich, In Elvetia.
Chiar daca nu a la examen, rezultatele
sale la la matematica au fost remar-
cate de unii profesori. I-au promis ca 0 sa fie
admis la facultate In urmatorul an, pe baza
notelor obtinute la examenul de maturitate.
Astfel, Albert s-a Inscris la liceul din Aarau
[0 localitate din Elvetial, pentru putea lua
diploma necesara.
Primul lucru care l-a uimit pe Albert la
aceasta a fost faptul ca profesorii nu
faceau abuz de autoritatea de puterea lor.
Spre deosebire de ceea ce se Intampla In
Germania, profesorii respectau personalita-
tea fiecarui elev, aici predominand liberta-
tea de gandire. Tn aceasta perioada, Albert a
locuit In casa profesorului sau de istorie, Jost
Winteler, a simtit pentru prima data
rul dragostei, pentru fiica acestuia, Mari. In
ciuda caracterului sau introvertit singura-
tic sederea sa In Elvetia a contribuit la soci-
si la sa. Tn acest timp,
Albert Incepuse sa viseze sa se piarda In
teoriile sale. Neatentia dispozitia de a visa,
care au fost elementele caracteristice ale vie-
tii cercetarii lui de mai tarziu, au fost expri-
mate In prima sa Intrebare teoretica: "Cum ar
fi daca am putea sa controlam lumina sa
calatorim prin intermediul acesteia?"
Epoca tanarului visator
Albert Einstein
indragostitul Albert i-a scris multe
s:risori Milevei. in scrisoarea din iunie
. ii scria: .. Draga mea, nu pot sa
-ai suport comenlariile parinlilor
-ei. Ma inlreaba Ce va deveni draga
:3 Mileva?, Va deveni solia mea, le
-3spund,"
Un cuplu nefericit
Mileva era 0 fata inteligenta. Din cauza unei
:;oli din copilarie cu un picior, lucru
:are nu a Impiedicat-o sa obtina 0 bursa sa
:reeze un nou model de femeie. dinamica
ndependenta. Cu acest gand a ales Politehnica
jin Zurich, care era dominata de barbati. Cand
-Albert discuta cu aceasta despre subiectul sau
Jreferat, adica fizica, simtea ca cu un
Jm care Ii seamana care It Intelege, fapt care
.-a facut sa se simta atras de aceasta femeie.
"Daca ma casatoresc cu persoana pe care
J iubesc, yom face Impreuna cercetari
'ice. Nu vreau sa Imi pierd timpul cu oameni
gnoranti inculti, care ma fac sa simt ca am
'n fata un zid". Prin asemenea scrisori de dra-
exprima sentimentele fata de Mileva,
:are era cu aproape 4 ani mai mare ca Albert.
Je aceea, parintii nu erau de acord cu eventu-
:;la lor casatorie. Tmpotrivirea i-a pro-
,ocat 0 enorma mahnire lui Albert, dar sa
:u Mileva a devenit posibila. Tnsa viitorul nu avea
sa se arate de bun augur.
Mileva nu a promovat examenul de licenta, iar
':"lbert, care I$i dorea un post de asistent univer-
sitar, a vazut cum Ii sunt naruite din
:auza unei antipatii pe care i-o purta unul din-
:"e profesori. Tn acela$i an, afacerea tatalui sau
:: dat faliment, iar Albert a trebuit sa munceasca
:;entru Astfel, s-a angajat
:2mporar ca profesor la gimnaziu, preda In par-
: cular la domiciliu Tn paralel, publica teorii
:riginale In reviste care, InSa, treceau
-'eobservate.
impreuna cu colegii sai de
la Politehnica din Zurich. in
stanga, Grossman, dintr-o familie
puternica. Talal sau l-a ajutat pe
Einstein lal doilea din stangal sa
gaseasca pentru prima data de
lucru, cu jumatale de norma.
Laboratorul Politehnicii din Zurich. Albert nu se prezenta la cursuri, ci petrecea timpul inchis
in laboratoare. Nu dadea importanla lucrurilor care illasau indilerenl, liind absorbit de cele care il
interesau. Din acest motiv, din anii copilariei pana la facultale, a fosl considerat un om superficial.
Tn anul de dupa absolvire, prezen-
tat teza de doctorat, care nu i-a impresio-
nat deloc pe profesori, neacordandu-i
titlul de doctor. Mileva se Tntorsese In Serbia,
sa natala, iar aceasta perioada a fost
dificila $i melancolica.
Destinul i-a suras Insa din nou lui Albert.
Printr-o cuno$tinta a tatalui unui coleg de
facultate, Marcel Grossmann, a gasit de lucru
la Institutul Elvetian
Patentare de la Berna. ..
Acolo petrecut doi '... .
ani de la absolvirea
facultatii. , .. 11
Mileva, care a ales sa studieze lizica,
a vrut intotdeauna sa lie independenta.
"Aceasta lemeie incontinuu carli
complicate. Nu sa gateasca nici
sa repare incallamintea", spunea mama
lui Einstein, care se opunea cu indarjire
casatoriei dintre Mileva Albert.
Viata si vremurile

Evolutia sa ca am de stiinta

Anul miracolelor
... Fotografia lui Einstein din perioada in care Luera
la Institutul Elvelian de Patentare. Era
efieient in munea sa, dezvoltand in timp
experi mente sale teoretiee "magiee" pentru lumea fizl
pentru toala umanitatea.
Institutul de Patentare
EINSTEIN S-A ANGAJAT LA INSTITUTUL
Elvetian de Patentare din Berna ca examinator
de gradul3. Postul ocupat Ii of erea 0 oarecare
pozitie sociala, astfel ca, In ianuarie 1903, la
cateva luni dupa moartea tatalui sau, a putut
sa se casatoreasca cu Mileva.
Tn perioada In care a lucrat la Institutul de
Patentare a fost mai silitor decat In anii stu-
dentiei ?i a fost promovat imediat ca examina-
tor de gradul 2, cu un salariu destul de bun,
raportat la nivelul epocii. La un an dupa casa-
torie s-a nascut ?i primul fiu al cuplului, Hans
Albert. Per ansamblu, aceasta a fost una din-
tre cele mai frumoase ?i stabile perioade din
viata lui.
Munca sa la Institutul de Patentare consta
In examinarea ?i evaluarea inventiilor pentru
care se solicita brevetul. De cele mai multe
ori, evaluarea caracteristicilor tehnice nu dura
mai mult de 10 minute, iar astfel, Einstein
avea timp sa se ocupe de propriile cercetari.
Tn perioada petrecuta la Aarau, Incercase pen-
tru prima data 0 metoda pe care el Insu?i 0
numise "experiment teoretic".
Cand era Intrebat "Unde se afla laborato-
rul tau?", Einstein deschidea sertarul unde se
afla 0 foaie ?i un stilou, raspunzand: "Pentru
experimentul teoretic, singurele lucruri de
care ai nevoie sunt un stilou ?i 0 foaie de har-
tie". Faptul ca In acea perioada nu gasea
niciun laborator liber, se pare ca a fost In inte-
resul omului de ?tiinta. Modulln care a lucrat,
In perioada In care s-a aflat la Institutul de
Patentare, a fost consacrat mai tarziu ca pro-
priul sau stil.
Tn ceea ce prive?te lumea fizicii, 1905 a
fost anul miracolelor lui Einstein. Tntr-o
perioada de 100 de zile a publicat trei
teorii originale, una dintre acestea,
teo ria efectului fotoelectric, fiind
cea pentru care a primit, In cele
din urma, premiul Nobel. A
publicat, de asemenea, teo-
ria relativitatii, cu care avea
sa fie asociat, mai tarziu,
numele sau. Einstein avea
o Incredere extraordinara
In teo ria relativitatii, a?tep-
tand cu mare interes reac-
tiile lumii ?tiintifice.
De?i teoriile lui au fost
publicate In mai multe
numere din reviste ?ti-
intifice renumite, au fost
ignorate In Intregime de
comunitatea ?tiintifica. Tn
momentulln care Einstein
lubila sa din faeultate, iar apoi solia
sa, Mileva, eei doi eopii ai lor, in
dreapta, fiul eel mare, Hans Albert, iar
in stanga, eel mie, Eduard.
Albert Einstein
.... Max Plack, considerat
a fi parintele fizicii
cuantice.
erau oameni
foarte diferiti, intere-
sui lor comun pentru
fizica Ie-a mentinut
prietenia pentru multi
ani. in ceea ce
politica, Planck era un
conservator sustinea cu fermitate poli-
tica militarista din Germania anului 1914, in
timp ce Einstein se opunea acesteia. fn 1933,
dnd Einstein, silit de a parasit Ger-
mania, Planck i-a lipsa de patriotism
de incredere in tara sai. in ace-
timp, critica aqiunile impotriva
oamenilor de de origine evreiasca.
Chiar atunci cand propriul fiu a fost inchis,
torturat in final, executat, in urma acuza-
tiei ca a fost membru al conspiratiei pentru
asasinarea lui Hitler, patriotismullui Planck a
ramas neclintit.
BINEFAcATORUL MAX PLANCK
in 1905, in perioada in care Einstein nu era
academician, ci doar un necunoscut funqio-
nar al unui institut, omul care a recunoscut
pentru prima data valoarea teoriei relativitatii
a fost fizicianul Max Planck. Acesta a fost pri-
mul care a recunoscut talentul lui Einstein
care I-a invitat la Universitatea din Berlin.
Planck enuntase 0 teorie revolutionara
care a adus schimbari fundamentale in fizica
secolului al XX-lea. Conform teoriei lui Planck,
energia nu este subdivizibila la infinit, ci este
impartita in cantitati distincte, pe care Planck
le-a numit "cuante" (quanta), care in latina
inseamna cantitati, a constatat modul in
care este legata energia lor de frecventa.
Einstein a dezvoltat aceasta teorie, introdu-
dlnd notiunea de intensitate a razei de
efect fotoelectric, pentru care a pre-
miul Nobel.
Planck Einstein s-au cunoscut in 1909
Incepand la Universitatea
din ZUrich, Einstein a lucrat
apoi La diferite institute de
inva\amant din Europa,
precum Universitatea
Germana din Praga
si Universitatea din
Berlin.
aproape 26 de ani, Faptul ca, in ciuda var-
stel, teoriile sale au atras interesul marelui
Max Planck era un succes pentru Einstein.
A dimas in InsLilutul Elvetian de Patenlare
pentru urmatorii patru ani, iar in 1909, a fost
numlt profesor la Universi atea din Zurich.
Tnsa inca nu a devenit cunoscut, nici macar
in cercul restrans al oamenilor de Va
fi nevoie de inca ceva timp pentru ca numele
sau sa fie asociat cu cuvantul .. geniu"
ca acesta sa devina figura reprezentativa a
secolului al XX-lea.
CerneaLa, stilou, hartie
si pipa lui. SingureLe
instrumente ale lui Einstein,
pentru experimenteLe sale
teoretice.
Manuscrisul vestitei ecualii E=mc', care constituie
baza teoriei reLativitalii, faptuL ca toata
materia ascunde 0 energie Prin aceasta
ecua\ie, Einstein, un adorator al simplita\ii, a sa
explice principiuL de baza care guverneaza UniversuL
si natura.
incepuse sa fie dezamagit, a primit 0 scri-
soare de la Berlin, in care seria: jn teoria
dumneavoastra exista anumite puncte pe care
nu le inteleg. Ati putea sa mi le explicati, va
rog?". Expeditor era cunoscutul fizician Max
Planck, primul care l-a descoperit pe tanarul
examinator de inventii.
Teoriile lui Einstein au constituit 0 inova-
tie in epoca. Sustinea ca, in natura, singura
valoare care ramane constanta este viteza
luminii prin urmare, notiunea de timp este
relativa. Acest punct de vedere schimba prin-
cipiul de baza al fizicii newtoniene, care era
valabila de 300 de ani, anume ca timpul este
constant. Teoria a produs uimire in lumea
Tn plus, uimirea a fost determinata
de faptul ca aceste concluzii nu fusesera
enuntate de un cercetator universitar, ci de un
necunoscut examinator de inventii, care avea
Viata si vremurile
, ,
Recunoasterea mondiala
I
... Albert Nobel stabilise ca premiuo
pentru fizica sa fie acordat pentru
descoperirile care aduceau un
beneficiu practic umanita!ii.
... in vremea dind lucra la
Universitatea Germana din Praga.
in limpul unei calatorii in Germania.
Einstein s-a intalnit cu v e r i ~ o r sa
Elsa, pe care nu 0 mai vazuse de
cand erau copii. Destinul celor doi 5-;
schimbat pu!in mai tarziu, dupa ce, li
recomandarea lui Planck, Einstein a
fost numit profesor la Universitatea
din Berlin. Elsa era pe atunci vaduva
~ i locuia cu cele doua fike ale sale.
Imediat, simpla lor legatura s-a
transformat intr-o intensa rela!ie
sentimentala.
Teoria relativita!ii lui
Einstein nu a fost foarte
inteligibila. Insa, dupa
cum sus!inea el Insu!?i,
daca cineva se apropie de
misterul Universului cu
sufletul unui copil mic,
chiar !?i cea mai dificila
teorie pare mai simpla.
Tn ciuda faptului ca teo-
ria relativita!ii era foarte
dificila pentru 0 minte
comuna, tocmai oamenii simpli i ~ epoca
sa au intuit importan!a acesteia. In peri-
oada scurta de pace, care a urmat Primului
Razboi Mondial, oamenii au studiat intens teo-
ria relativita!ii. Chiar !?i femeile se adunau la
cafea !?i discutau despre deformarea spa!iu-
lui. Circulau, de asemenea, ciocolate !?i pi!?-
coturi .. deformate", iar Einstein, dintr-un pro-
fesor oarecare. devenise cel mai cunoscut om
de !?tiin!a al epocii.
Tnsa In paralel cu recunoa!?terea sa !?tiin!i-
fica, s-au produs !?i schimbari In via!a sa per-
sonala. Tn februarie 1919, a fost pronun!at
divor!ul de Mileva Maric. Ca tineri Indragosti!i,
I!?i promisesera unul altuia ca vor alcatui un
cuplu nu numai In via!a, ci !?i Tn cercetare.
Dar dupa casatorie $i dupa na$terea copii-
lor, rolul Milevei s-a limitat la acela de sim-
pla gospodina, mama $i so!ie. Tngrijindu-se
de copii, Mileva ramanea Tnchisa In casa !?i
urmarea cu amaraciune evolu!ia lui Einstein.
Casatoria a Inceput sa se clatine din 1911,
in!ifica a fost zdrunci-
nata. Tanarul Einstein a
fost recunoscut la nivel
mondial.
Premiul Nobel
4 Einstein in discursul
!inutla Londra dupa
decernarea premiului
Nobel. Teoria Relativitalii
Il facuse celebru ~ i mulli
venisera sa Il asculte.
Referitor la Univers...
IN PERIOADA IN CARE EINSTEIN
era profesor la universitate, a continuat sa
enun!e 0 serie de teorii. Mai Intai a sus!i-
nut ca timpul nu este 0 valoare absoluta,
apoi a abordat relativitatea spa!iului. Sa
ne Inchipuim ca Soarele !?i al!i a!?tri cu 0
masa asemanatoare, sus!inute de 0 mem-
brana Intinsa, cauzeaza 0 curbare a aces-
teia. Lumina, care trece prin acest spa!iu
deformat, este deviata.
Pana atunci, no!iuni precum deformarea
spa!iului !?i a timpului nu fusesera auzite
In lumea fizicii. Daca teoriile lui Einstein
se dovedeau adevarate, urmau sa pro-
voace schimbari fundamentale ale principi-
ilor fizicii. acceptate pana In acel moment.
Problema era ca observarea a!?trilor, care
se aflau In spatele Soarelui, era posibila
numai In cazul unei eclipse totale de Soare.
Astfel, cand observa!iile astronomului Sir
Arthur Eddington, din noiembrie 1919, cu
privire la traseul luminii stelelor pe durata
eclipsei de Soare au confirmat corectitudi-
nea teoriilor lui Einstein, comunitatea !?ti-
Albert Einstein
Cilitorilln tlmp
PERIOADA CALATORIILOR $1 CELE 40 DE ZILE iN JAPONIA
SUA
Oslo
Paris
Sagap
Spania
Japonla
Palestina
Copenhaga
Marea Britanie
India - Singapore
- Hong Kong -
Saoao
Argentlna-
Uruguay -Brazilia
lunie 1921
lunie 1920
Martie 1922
Martle-Iunle
1925
August 1920
lanuarie 1923
Martie -
1925
Februarie 1923
NOlembrie -
Decembrie 1923
Februarie-Martie
1923
---t-------
rica Latina precum in alte locuri. in aceste calatorii nu
se considera un reprezentant al tarii sale, Germania, ci un ,--------;---------,
"cetatean universal". in afara de cursurile pe care Ie tinea,
avea posibilitatea, ca turist, sa cunoasca locuri noi. ii pla-
cea, in mod special, sa calatoreasca cu vaporul, cand avea
timp, pentru reculegere.
Aprilie - Mai
Vizita lui in Japonia a avut loc in urma invitatiei unei 1921
case editoriale cuprindea 0 serie de conferinte la uni- 1 _
versitati institutii din tara. sa a durat
40 de zile, timp in care a avut un program foarte strict. A 1--------1--------1
pornit din nordul tarii, din Sendai, a ajuns in sud,
la Fukuoka, provocand 0 mare agitatie pe unde trecea.
A fost uimit de frumusetea naturala a Japoniei, a vizitat
locuri interesante. 0 ironie tragica a destinului este faptul
ca cel mai mult I-a impresionat Hiroshima, pentru
a carui viitoare distrugere va face procese de
pentru tot restul vietii. A gustat bucatele japoneze, a par-
ticipat la sarbatori traditionale, a petrecut cu renumitele
a sarbatorit Anul Nou impreuna cu toti japonezii.
Se spune ca, atunci cand a fost invitat sa se plimbe
cu caruta traditionala cu doua roti trasa de oameni, a
refuzat, spunand ca omul care se transforma in mijloc de
transport pentru un alt om este sclav. Aceasta intamplare
ilustreaza omenia marelui cercetator. in scrisoarea sa catre
un cunoscut, in care relateaza despre calatoria sa in Tara
Soarelui Rasare, spune "Japonia japonezii m-au ferme-
cat m-au incantat':
.... Cu so\ia sa Elsa pe vaporul Kitanomaru, avand ca
destina\ie Japonia
Cand, in 1919, observatiile facute pe durata eclipsei de
Soare au demonstrat corectitudinea teoriei relativitatii,
Einstein a devenit unul dintre cei mai vestiti oameni de
pe planeta. A primit invitatii la conferinte ale universitati-
lor din toate colturile lumii. Astfel, a ajuns sa calatoreasca
nu numai in Europa America, dar in Japonia, Ame-
... Tn data de 22 noiembrie
1922, revista London Illustrated
prezinta teoria lui Einstein,
confirmata de observa\iile lui
Arthur Eddington pe durata unei
eclipse totale de Soare. Imediat
dupa finalizarea calculelor,
Eddington Ii scrie lui Einstein:
..Teoria dumneavoastrstra este
recunoscuta peste tot in Anglia".
in 1921, a func\ionat la Potsdam, in
Germania, un astronomic,
care a fost numit ..Turnullui Einstein"
care a fost proiectat de Erich
Mendelson.
jurul lumii, fiind invitat la universita\i pen-
tru conferinte ;.i cursuri, iar sotia sa Illnso-
tea peste tot.
La trei ani dupa divort. pe cand se afla pe
un vapor, Intorcandu-se din Japonia, i s-a
comunicat ca a ca;.tigat premiul Nobel pen-
tru fizica. Se spune ca Einstein a reaetio-
nat foarte calm;.i retinut. poate din pricina
faptului ca premiul nu i s-a acordat pentru
teoria relativitatii, ci pentru cercetarile cu
privire la efectul fotoelectric. Banii pe care
i-a primit pentru premiu i-a dat Milevei,
respectandu-;.i astfel promisiunea facuta In
trecut, cand cei doi credeau ca la
un moment dat vor ca;.tiga pre-
miul Nobel.
cand Einstein a fost acceptat ca profe-
sor la Universitatea Germana de la Praga.
Mileva, nefiind obi;.nuita cu viata In strai-
natate, I-a lasat pe Albert la Berlin ;.i s-a
Intors la Zurich Impreuna cu cei doi copii.
in perioada ;.ederii sale la Berlin, Einstein
a cunoscut-o pe veri;.oara sa, vaduva, Elsa,
care locuia In acela;.i ora;.. Era 0 femeie
foarte diferita de Mileva, care considera
faima lui Einstein un lucru natural. In ciuda
faptului ca ducea dorul celor doi copii ai sai,
Einstein era foarte hotarat sa I;.i petreaca
restul vietii alaturi de Elsa. Casatoria lor
a avut loc la patru luni dupa divortul de
Mileva. Albert avea 40 de ani, iar Elsa, 43.
Devenit deja celebru, Einstein calatorea In
Viata si vremurile

Ascensiunea nazistilor
fuga in America
Tragedia evreilor
CHlAR DACA ERA DE ORlGlNE EVRE-
lASCA, familia lui Einstein adoptase com-
plet modul de viata al germanilor. Tatal sau,
Hermann, nu era adeptul religiei evreilor !?i la
trimis pe Albert la !?coala. Nici Albert nu era
con!?tient de apartenenta sa la poporul evreu.
Pri ma data CElnd a fost si lit sa T!?i Tnfru nte reli-
gia a fost Tn 1911, la varsta de 32 de ani. Fiind
acceptat ca profesor la Universitatea Germana
de la Praga, a fost invitat sa completeze
formulare obi!?nuite pentru angajare.
Intr-unul dintre acestea a trebuit sa indice
religia. Einstein credea Tn Dumnezeul lui
Spinoza care exista Tn armonia tuturor lucruri-
lor din lume, credea Tn legile care guverneaza
Universul !?i nu Tn Dumnezeu, care judeca !?i
pedepse!?te faptele omene!?ti. Fortat Tnsa, a
completat .. evreu" .
Dupa acest eveniment, Einstein a sesizat
pentru prima data existenta cercului de inte-
lectuali evrei din Praga, Tn care s-a integrat
!?i !?i-a facut prieteni apropiati. A cunoscut,
de asemenea, sionismul (mi!?care care milita
pentru constituirea statului evreu Tn PalestinaJ
care l-a influentat personal, iar Tn anii Tntune-
cali care vor urma, se va dovedi a fi motivul
prejudiciilor suferite.
Amenintarea
Dupa a doua jumatate a secolului al XIX-
lea, conditiile de viata ale evreilor se Tmbu-
natalisera Tntr-o oarecare masura, datorita
legislatiei care Ti proteja de discriminari. Tnsa
dupa Tnfrangerea suferita de Germania Tn
Primul Razboi Mondial. nationalismul a Tnce-
put sa devina mai pregnant, iar acest feno-
men s-a agravat odata cu venirea nazi!?tilor
la putere. Cand Hitler a luat Tn mana fraiele
partidului, Tn 1921, atitudinea sa negativa
Tmpotriva Tratatului de la Bruxelles, a capi-
talismului !?i a democraliei a fost transmisa
rapid cetatenilor. Printre altele, se impusese
antisemitismul absolut.
Dupa sfar!?itul Primului Razboi Mondial,
intelectualii tarii formasera 0 mi!?care paci-
fista. Totu!?i, acest lucru constituia pentru
nazi!?ti 0 piedica Tn extinderea puterii germane,
!?i din acest mot iv, au aqionat foarte dur Tmpo-
triva intelectualilor care refuzau sa se confor-
meze partidului nazist. Einstein a suferit agre-
siuni foarte intense, atat ca activist cat !?i ca
evreu. La Berlin se formase 0 comisie anti-
Einstein, avand ca scop respingerea teoriilor
acestuia, 100 de oameni de !?tiinta de renume
mondial !?i-au concentrat fortele Tn cartea
.. 100 de scriitori Tmpotriva lui Einstein", pentru
a-i contesta teoriile. Comentariul lui Einstein
refe.ritor la acest eveniment a fost urmatorul:
.. Daca teoriile mele sunt Tntr-adevar eronate,
atunci ar fi nevoie de un singur om de !?tiinta
care sa dovedeasca acest lucru".
Hitler, intr-o fotografie caracteristidi, cu
mana dreapta ridicata, salutand membrii
partidului nazist. Personalitatea lui
puternica i-a fanatizat pe aderenli, nazi!7tii
transformandu-se foarte repede intr-o
putere ameninlatoare.
.... Tablou de Ben Shahn care
infali!7eaza evreii alungali din
Europa, cautand ada post in America
In centru se alia Einstein, linand
cutia viorii !7i fiind inso!it de fiica sa
Margo. Mul!i intelectuali evrei au
fost sili!i sa se refugieze in Statele
Unite ale Americii, dar aceasta
imagine a lui Einstein loa inspirat
pe artist.
Albert Einstein
Personalitate riscanta
Einstein depune juramantulln
Trenton, statuL New Jersey. Familia
Einstein, care parasise Germania, a
primit ceta\enia americana in decembrie
1940.
Alungarea evreiLor s-a extins tragic in
secoluL al XX-lea, sub ordinele Lui Hitler. in
perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial,
nenumara\i evrei au in Lagare de
concentrare, cum a fost cel de La Auschwitz.
Se estimeaza ca circa 6 miLioane de evrei
pierdut via\a intr-o perioada de 12 luni.
Dobandind deja renume mondiCll, Einstein era invitat in fiecare an la universitati
din America pentru conferinte. IntampLarea de mai jos a avut loc pe durata unei ase-
menea vizite in America. In ianuarie 1933, Hitler era personalitatea cea mai puter-
nica din Germania. El l-a acuzat pe Einstein de detinere ilegala de arme !?i a trimis
nazi!?tii la casa sa de vacanta a acestuia din Caputh, 0 suburbie a Berlinului. Dupa 0
cautare intensa, singura arma pe care au gasit-o a fost un cutit de paine. Totu!?i, din
cauza originii sale evreie!?ti !?i a relatiilor cu America, Einstein era considerat 0 per-
sonalitate periculoasa, cu legaturi suspecte.
In timp ce Einstein se afla in America a circulat zvonul despre tentativa de asasi-
nare a acestuia. A pLecat din America, in Europa. dar nu in Germania. ci in BeLgia,
unde se afla sub proteqia cuplului regal. In aceea!?i perioada au fugit din Germania
fiica Elsei, Margo, !?i menajera Lor. Au pLecat cu totii in America. Toate materiaLele
lasate de omul de !?tiinta in Germania au fost distruse de nazi!?ti. Einstein, care ple-
case pentru prima data din Germania la 16 ani, a fost silit sa 0 paraseasca, pentru
a doua oara, la 54 de ani.
... Berlin, 10 mai 1935. Tinerii
studen\i ard cartiLe si scrieriLe lui
Einstein, Thomas Mann, Sigmund
Freud, H. GWells, Emil ZoLa, MarceL
Proust, Trotsky, Marx, lenin
ale aLtor intelectuaLi considera!i 0
amenin\are pentru ideologia nazista.
NAZI$TII ARD IDEI $1 CUNO$TIINTE
Dupa Primului Razboi Mondial, Germania se afla
intr-o jalnica. Economia era impovarata de despagubirile
de razboi de care continuu, iar moralul era
la pamant din cauza infrangerii. Atunci a aparut pe scena politica
Hitler. Chiar in aceste afacerile evreilor erau infloritoare.
Hitler ii acuza pentru economica proasta a
ca aceasta este cauzata de evreilor de a strange in mai-
nile lor toata Germanii erau un neam supe-
rior, in vreme ce celelalte neamuri, in special evreii, erau conside-
rate inferioare. in incercarea sa de consolida dictatura, Hitler a
dispus arderea publica a scriitorilor "impotriva
pentru popor. A exercitat, de asemenea,
o mare presiune asupra liberalilor, oamenilor sensibili la proble-
:.
mele sociale asupra
evreilor. Se spune ca
aceasta a
lui Hitler era cauzata,
pe langa motivele
politice, de sentimen-
tul de inferioritate
de propriuf sau nivel
academic. In acea perioada, se crease Societatea in
cadrul acesteia funqiona Comisia de Cooperare Intelectuala, care
pacifiste. Einstein prietena sa Marie Curie au
fost membrii acesteia, insa, fiind dezamagit de pasivitatea organi-
omul de a parasit-o in scurt timp.
Viata si vremurile

noul paradis America,
Dra pacifistului
IN ANUL 1930, pe durata unei vizite Tn
SUA Einstein si-a extins Tncercarile de evi-
tare' a unui razboi, exprimandu-!?i
ideile pacifiste "Daca 2% din tinerii unei tari
nu ar accepta sa faca stagiul militar, guver-
nul acestei tari nu ar putea reaqiona din
cauza lipsei'de locuri Tn Tnchisori". Aceste
cuvinte ale omului de !?tiinta au provocat 0
extraordinara mi!?care antirazboinica, tine-
rii din America purtand insigne pe care scria
2%. Principiul lui Einstein era ca forta nu
constituie rezolvarea nici unei probleme.
Cu toate acestea, cand a fugit Tn America,
Tn 1933, atitudinea sa se schimbase funda-
mental si neasteptat. A fost silit sa recu-
noasca f'aptul atunci cand exista 0 ase-
menea putere "diabolica", precum
tii, anihilarea ei nu se poate face decat prin
forta. Tn fiecare zi soseau Tn America
violentele nazi!?tilor. Trimiterea unui
numar urias de evrei Tn lagarele de con-
centrare provocat lui Einstein un mare
soc si 0' durere profunda. Tntr-o scrisoare,
Einstein marturiseste ca modul sau de gan-
dire pacifist a fost schimbat de faptul ca
nazistii Tncearca metodic sa anihileze toate
de pe fata pamantului.
Scrisoarea ditre preedinte
Tn septembrie 1939, Einstein a vizitat
de fizicianul ungar Leo Szilard. Impreuna
cu acesta, a redactat 0 scri-
soare catre cel de-al 32-
lea pre!?edinte al Statelor
Unite ale Americii, Franklin
Rooseve It. .. Pos i bi litatea
ca Germania sa recurga la
fabricarea bombei atomice
este mare. Este de 0 impor-
tanta vitala ca America sa
con'struiasca prima bomba
atomica", Tndemna scri-
soarea. Szilard, fiind un
om de stiinta necunos-
cut, nu ca 0 sa Tl
convinga pe
State lor Unite de serio-
zitatea demersului de
aceea, a apelat la faima
lui Einstein. Tn anul urma-
tor, Einstein a explicat: "De
mic copil am detestat pute-
rea, iar acum Dumnezeu ma
punandu-mi putere Tn maini". Tntr-adevar,
de la un moment dat din viata sa, Einstein
se va gasi ridicat pe un piedestal de "fizician
genial". Daca nu i s-ar fi atribuit acest titlu
de autoritate, poate ca nu ar fi fost implicat
Tn construirea bombei atomice.
Dupa ce a citit scrisoarea, Roosevelt s-a
mobilizat imediat. Tn laboratoarele din Los
Alamos Tn desertul din New Mexico, a Tnce-
put Manhattan" pentru cerceta-
rea fabricarea bombei atomice.
.... Numar al revistei Times
care it pe Einstein,
iar pe fundal, fumul produs
de aruncarea bombei atomice,
impreuna cu vestita ecua\ie a
omului de E=mc'
.... Leo Szilard ii aduce lui Einstein
scrisoarea ditre american.
Dupa ce s-a gandit 2 saptamani,
Einstein a semnat scrisoarea.
Yours' very truly.

(Albert Einstein)
Einstein impreuna cu
Oppenheimer,
Manhattan"
Albert Einstein
Hoover a dimas eomandantul FBI-ului pana la
moarte. Organizarea de aeum a FBI-ului pastreaza
struetura data de Hoover.
stein a lui Helen Dukas in comu-
niste sa nu fie rodul imaginatiei comandan-
tului sa nu se implice intr-un scandal fara
scop temei.
insa relatiile tensionate ale pacifistului
Einstein cu autoritatile americane dadusera
ocazia unor scenarii de asasinare a omului
de din partea FBI: Ciind a fost inter-
nat in spital pentru insuficienta cardiaca,
in momentul mortii sale, nu a fost nimeni
de fata, decat 0 asistenta. Ar fi fost foarte
ca cineva sa intervina, fara sa lase vreo
urma. Desigur, versiunea acceptata este
aceea ca a murit din cauze naturale, adica
in urma problemelor cardiace nu putut fi
operat, din cauza varstei inaintate.
SCENARIUL ASASINATULUI
Ver.iune diferid
1931. Cuplul Einstein la
. ' ..Grand

}2.'
Einstein impreuna eu prim-ministrullsraelului, David Ben-
Gurion. in 1952, lui Einstein i s-a faeut propunerea sa fie
dinte allsraelului. Dupa ee s-a gandit doua saptamani. a refuzat.
Comandantul de atunci al FBI-ului, J.
Edgar Hoover, era un om invidios sus-
picios, care avea tendinta sa devina para-
noic. Banuia ca Einstein era comunist
spion al Nu putea dispune anche-
tarea acestuia nici interceptarea
convorbirilor telefonice. L-a pus
insa sub urmarire a solici-
tat sa i se raporteze
rile suspecte, intrudlt cir-
culau zvonuri ca Einstein
ar fi lucrat pe ascuns pen-
tru crearea razei laser pentru
detectarea avioanelor.
Dupa razboiu-
lui, Einstein a militat pen-
tru dezarmare mondiala
a facut apeluri staruitoare
pentru crearea unui guvern
mondial, provocand astfel
suspiciunilor lui Hoover fata de persoana
sa, culminand cu hotararea de arestare a
omului de in 1951. intocmit un
plan conform caruia urma sa obtina infor-
matii de la secretara particulara a lui Ein-
'stein, Helen Dukas, insa incercarile lui s-au
oprit, intrucat ceilalti membri ai echipei de
anchetare se temeau ca implicarea lui Ein-
Festele destinului
Pe 7 mai 1945, Intreaga America era
:uprinsa de bucurie. Norocul Il parasise pe
"'itler, iar Germania se predase fara conditii.
:::u toate acestea, lucrarile pentru fabricarea
:Jombei atomice continuau cu aceea?i inten-
sitate, iar Einstein, care ?tia acest lucru,
era nelini?tit. Teoretic, predarea Germaniei
'acea ca bomba sa nu mai fie necesara, Insa
jin cele trei tari ale Axei, Japonia nu se pre-
jase Inca. Leo Szilard era la fel de neli-
li?tit, iar la doua luni dupa Infrange-
rea nazi?tilor, l-a vizitat din nou pe
Einstein, aducand 0 scrisoare care,
je aceasta data, avea ca scop evitarea
.ansarii bombei In Japonia. Einstein a
semnat-o fara sa se mai gandeasca.
Insa scrisoarea nu avea sa fie citita
:liciodata de pre?edintete Statelor
Unite. Roosevelt a murit subit, fara
sa mai vada finalul celui de-al Doilea
Razboi Mondial.
Astfel, pe data de 6 august 1945, In timp ce
Einstein se afla In casa sa din Princeton, a
ascultat la radio ?tirea ca America a lansat 0
bomba asupra ora?ului Hiroshima. Se spune
ca, la auzirea tragicei ?tiri, Einstein a cazut
pe podea, tipand : "Ce oroare, ce oroare".
Cu 20 de ani Inainte, fusese In Tara Soarelui
Rasare, cu oameni zambitori, ?i fusese atat
de impresionat de acest popor, Incat afirma
ca daca toti oamenii lumii ar fi a?a de zam-
bitori ca japonezii, nu ar mai exista razboaie.
Era 0 mare tragedie pentru omul de ?tiinta
faptul ca a contribuit la crearea celei mai
sangeroase arme din istorie, folosita Impo-
triva acestui popor.
Viata si vremurile

lui Einstein a
fost aruncata, conform
dorin!ei sale, in raul
Delaware. Era locul ideal
penlru acesta, unde simtea
exislen!a lui Dumnezeu in
nalura in Univers.
Einstein mediteaza in biroul
casei sale. Pe langa cercetarile
pe care le facea pentru
enun!area teoriei unificate.
gasea timp pentru alte
indeletniciri, cum ar fi filozofia
vloara.
cipa la concerte cu scopuri filantropice. in
timpul lui in Japonia, aratat
talentul intr-un concert de Craciun,
iar una dintre viorile sale preferate a
fost fabricata in Japonia. Avea 0 sla-
biciune pentru Mozart se spune
ca. atunci cand a fost intrebat
ce inseamna pentru el moar-
tea, a raspuns "Moartea
inseamna ca nu pot sa
iI mai ascult
pe Mozart", ...0
VALOAREA PERMANENTA
Fizica vioara. Doua lucruri care nu au
nimic in comun, insa au fost strans legate
intre ele in marelui om de A
declarat ca vioara are 0 egala
sau mai mare dedit cercetarea A
inceput sa sa cante la vioara de la var-
sta de ani, la mamei sale,
iar de atunci nu s-a mai oprit. Cand cerceta-
rile nu dadeau rezultate, cand experimentele
sale aveau rezultate contrare, Einstein canta
la vioara. in ciuda faptului ca nu-i placea sa
cante in public, atunci cand i se cerea, parti-
!
ria relativita\ii pentru a descrie comporta-
mentul corpurilor uria?e, cum sunt galaxi-
ile. Cele doua teorii funqioneaza indepen-
dent, dar sunt incompatibile. Fizica cuan-
tica nu poate explica obiectele imense, iar
relativitatea nu poate funqiona Tn spatiul
microcosmic. Einstein ?i-a petrecut ultimii
ani din viata Tncercand sa dezvolte 0 teo-
rie care sa uneasca cele doua lumi, dar nu a
putut ajunge la 0 exprimare definitiva.
Dupa moartea celei de-a doua sotii, Elsa,
sora lui Einstein din Italia, Maria [Majal. a venit
sa locuiasca cu el la Princeton, Tnsa a murit cu
ca!iva ani Tnaintea lui Albert. Dupa divor!ul de
Mileva, rela!iile lui Einstein cu cei doi fii ai sai s-
au racit, fapt ce i-a produs 0 mare mahnire, la fel
ca Tmbolnavirea celui de-al doilea fiu al sau de
schizofrenie. Tn ultimii ani ai vietii sale, genialul
om de ?tiin!a a meditat cat mai mult, a petrecut
multe ore Tn ;;ir Tn laborator, ie?ind foarte rar din
casa. Vitalitatea ?i stralucirea care l-au carac-
terizat pe tot parcursul vie!ii se pierdusera. Au
existat ?i motive de bucurie. Pe aceea?i strada
cu ellocuia 0 fetita cu familia ei. Aceasta Tl vizita
des pe Einstein. iar cand mama ei a Tntrebat-o
odata de ce petrece
atatea ore acolo,
micuta a raspuns:
Visul despre guvernul mondial
DIN 1933, cand a plecat din Germania, ?I
pentru urmatorii 20 de ani, pana la sfar?itul
vietii, Einstein a locuit Tn ora?ul universitar
Princeton, statul New Jersey, unde a predat
Tn laboratoarele Institutului de Studii Avan-
sate [Institute for Advance Studies!' Tn fiecare
dimineata strabatea pe jos distanta pana la
institut, iar dupa amiaza, se Tntorcea la casa
sa din Mercer Street. Tn acea perioada, aqi-
unile sale erau Tmpartite egal Tntre ?tiinta ?i
politica. Lansarea bombei atomice asupra
Hiroshimei Tl afectase profund, facandu-l un
sus\inator Tnflacarat al dezarmarii ?i al eman-
ciparii popoarelor. Credea ca singurul mod
prin care poate fi posibil acest lucru este un
guvern mondial ?i, pana la sfar?itul vietii, a
luptat Tn diferite moduri pentru materializarea
acestei viziuni. Din nefericire, a murit fara a-?i
vedea visul Tmplinit.
Princeton: ultimii ani
Teoria unificata a campurilor
Un alt vis pe care nu I-a putut materializa
Tnainte de moarte a fost teoria unificata a cam-
purilor. Mecanica cuantica explica modul cum
se comporta obiectele microscopice - atomii
?i electronii -, Tn timp ce Einstein a creat teo-
Barcile aveau importan!a
in via!a lui Einstein ca vioara.
El prefera barcile mici, pe care Ie
putea conduce singur.
Albert Einstein
FIICA MISTERIOASA
Vel'.iune
versitatea Ebraica din lerusalim exista un
material foarte amplu care se refera la via1;a
la opera marelui om de 0 mare
parte din acest material nu a fost publicat,
in urma ordinelor date de acesta, care a vrut
sa nu fie publicate anumite detalii ale vie-
1;ii sale personaIe. Exista 0 presupunere ca
in acest material s-ar afla coresponden1;a
avuta de Einstein cu tatal adopriv al feti1;ei
o fotografie pe care acesta 0 purta mereu cu
el. Conform acestei accep1;iuni, dupa ooare-
care perioada de timp de la infiere Einstein
ar fi comunicat cu Lieserl sau cu oameni din
cercul sau de apropia1;i.
Este cunoscut faptul ca, din casatoria sa
cu Mileva Maric, au rezultat doi copii. Tnsa cu
doi ani inainte de a se casatori, in 1902, cand
Albert avea doar 23 de ani, Mileva a ramas
insarcinata. Tn acea perioada, Einstein nu era
independent financiar in plus, parin1;ii sai
nu aprobau deloc casatoria cu Mileva Maric.
Prin, urmare, Mileva s-a intors in 1;ara sa a
dat unei feti1;e pe nume Lieserl. Ver-
siunea cea mai raspandita este ca feti1;a a
fost data spre infiere ca de atunci nu s-a
mai auzit nimic despre ea, iar Einstein nu s-a
referit niciodata la existen1;a ei.
Tn Arhivele lui Einstein, care se afla la Uni-
latoare despre crearea Universului ?i legile
care guverneaza Universul. dand umanita-
!ii raspunsurile pe care, pana atunci, oame-
nii le cautau doar in Dumnezeu. Pana la var-
sta de 76 de ani, fusese martor la doua raz-
boaie mondiale, iar via!a sa era un amestec
de faima, recunoa?lere, amaraciune ?i deza-
magire.
"Bunicul ma ajuta la matematica". Mama feti-
\ei i-a cerut scuze lui Einstein pentru indraz-
neala fiicei sale, dar acesta a raspuns .. Nu tre-
buie sa va cere!i scuze. Vorbind cu fiica dum-
neavoastra, eu invat mai multe lucruri de la
ea, decat invata ea de la mine". Einstein, fiind
numit .. copilul fara varsta", gasea in copii ali-
narea ?i lini?tea pe care 0 cauta.
Tn primavara anului 1955, Einstein avea pro-
bleme serioase la inima ?i a fost internat in
spital. Simtind ca se apropie de sfar?itul vie-
tii, a cerut sa i se aduca un creion ?i 0 hartie,
spunand: ..Inca exista calcule pe care trebuie
sa le fac", Putine zile mai tarziu, pe 16 aprilie,
tarziu in noapte. genialul om de ?tiin!a, ger-
manul care devenise vestit in lume, ?i-a dat
lini?tit ultima rasuflare pe un pal al spitalului
din Princeton, America.
Tntrebarea sa din copilarie. referitoare la
natura luminii, i-a determinat drumul spre
abordarile sale revolutionare. precum notiu-
nea de limp ?i de spatiu, teoriile sale reve-
CaHitoria in lumina
Sa intelegem legile
spatiului timpului
Scriitorul englez Berard So scria odara: "Universullui Ptolemeu
din Grecia Anticl a durat 1400 de ani; Universullui Newton
a durat 300 de ani. Oare cat va dura Universullui Einstein?
Vestitul om de tiinta, substituind prezenta lui Dumnezeu, a
explicat regulile care guverneaza timpul, a dat raspunsuri posi-
bile pentru misterul crearii acestuia i a deschis 0 portita uma-
nititii in intelegerea Universului. "Singura mea dorinta este sa
, ) ,
dezleg enigma lui Dumnezeu", spunea Einstein.
De ce este atat de importantii teoria
relativitiitii?
P
RINCIPALUL MOny pentru care Einstein a
devenit celebru pe plan mondial, a fost
caracterizat drept genial, a ca!?tigat sau nu
respectul oamenilor de !?tiintil a fost teoria
relativita!ii. In epoca In care Einstein a pre-
zentat-o, aceasta teorie era atat de avangar-
dista, de revolu!ionara, Incat a zdruncinat
din temelii fizica newtoniana, care se baza
pe concluzii !?i teoreme acceptate cu 300 de
ani Inainte. S-a acceptat ca spa!iul !?i tim-
pul, no!iuni constante !?i absolute, conform
fizicii newtoniene, se modifica dupa factori
!?i condi!ii externe. Einstein a numit acest
... Gravura in arama din secolul al 20-lea care percep\ia
pe care 0 aveau oamenii epocii despre Univers. Credeau ca
cerul este ca un geam transparent. iar in afara lui, se aflau
stelele planetele.
lucru .. relativitate". Desigur, erau pu!ini
oameni din lume, incluzandu-l pe Einstein,
care puteau Intelege aceasta teorie In toata
mare!ia sa. Cand a publicat pentru prima
data teoria relativita!ii restranse, In 1905,
Intr-o revista !?tiin!ifica de renume, Einstein
era plin de Incredere !?i a!?tepta cu nerab-
dare reaqia comunita!ii !?tiin!ifice. Au trecut
Insa luni !?i recunoa!?terea a!?teptata nu a
sosit, deoarece contemporanii lui Einstein
nu puteau sa In!eleaga teoria din acest
motiv, 0 ignorau. Primul raspuns a sosit sub
forma unei scrisori de la marele Max Planck,
care Ii cerea lui Einstein sa Ii explice anumite
lucruri pe care nu le In!elegea.
- De ce, Insa, era a!?a de dificila In!elegerea
Relativita!ii? Unul dintre principalele motive
era faptul ca teoria nu era palpabila In rea-
litate. Aici se afla diferen!a esen!iala fa!a de
teoria lui Newton, a carei explica!ie era mai
accesibila. Marul a cazut In fa!a sa. De ce a
cazut marul pe pamant? Natura fenomenu-
lui tratat de Newton era palpabila prin
urmare, mai de perceput !?i de In!eles.
No!iunile tratate de Einstein se aflau In afara
logicii comune, iar demonstrarea teoriilor
era posibila doar cu ajutorul .. experimente-
lor sale teoretice....
... in 1919. cu ocazia unei
eclipse totale de Soare,
astrologul englez Arthur
Eddington a observat
ca lumina stelelor care
treceau pe langa soare
era deformata. cum
observase Einstein.
... Manuscrisele lui Einstein
pentru teoria relativita\ii
restranse. care nu sunt cele
originale. ci cele pe care le-a
rescris cand se aHa in America
Au fost vandute imediat la
ticita\ie. in schimbut unei mari
sume de bani.
- - ,.
I I
J I lEi n'st-e"i;il:':
_. 06 - 1__
... in filmul
fantastic ina poi in viitor IBack
to the Futurel, personajul
face 0 excursie in timp, avand
ca rezultat existen!a multor
paradoxuri cronologice.
No!iunea de ma!iina a
timpului !ii utilizarea ei,
care era un scenariu foarte
popular, au ca baza teoria
relativita!ii lui Einstein.
Isaak Newton, om de !itiinla
al secolului al XVII-lea. Legile
lui despre mi!icare, gravitalie
!ii lumina au fost accept ate trei
secole la rand, pana in epoca lui
Einstein.
.. ..
,--
a
In care, examinand natura lumi-
nii, a ajuns la concluzia ca spa-
!iul ?i timpul depind de mi?care
?i ca unica valoare absoluta, indi-
ferent de sistemul de referinta,
este viteza luminii. Axioma con-
stan!ei luminii era opusa logicii
comune acceptate pana In acel
moment ?i, In plus, corectitudi-
nea ei nu putea fi demonstrata
doar prin experimentele teoretice
ale lui Einstein.
Energia nudeara
Tn 1898, femeia fizician Marie Curie a des-
coperit ca 0 uncie de radiu emite 0 caldura de
4 Kcal pe ora pentru un timp nelimitat. Fiind
un element radioactiv, radiul se dezintegreaza
?i se transforma In radon. Din transformarea
sa rezulta energie. Curie a In!eles pa?ii aces-
tui fenomen, dar nu a putut In!elege motivul.
Raspunsul a fost dat de Einstein prin vestita
sa ecua!ie E=mc
2
.
Un semn de Intrebare Il constituie faptul ca
ecua!ia a fost adaugata ca 0 nota suplimen-
tara la teoria relativita!ii restranse, dupa patru
luni de la publicarea acesteia. Conform lui
Einstein, "E" simbolizeaza energia, "moo masa,
iar "c" viteza luminii. Energia care este con!i-
nuti'i In orice corp este egala cu masa acestuia
ori viteza luminii la patrat. Daca luam In con-
siderare valoarea numerica fantastica a celei
de-a doua par!i a ecua!iei, adica viteza lumi-
nii la patrat, se poate In!elege ca ?i un gram
de materie contine 0 cantitate uria?a de ener-
gie, Ultima concluzie trasa de Einstein este ca
energia ?i materia este una ?i aceea?i.
"Experimentele teoretice"
Metoda experimentelor teoretice era carac-
teristica genialului om de ?tiin!a. Folosind
doar 0 hartie ?i un creion, I?i crease In minte
imaginea Universului, In care I?i aplicase ide-
ile, concluziile.
Era 0 tehnica pe care Incepuse sa 0 dez-
volte Inca de la varsta de 16 ani, In perioada In
care frecventa liceul din Aarau ?i era un tanar
visator care Incerca sa I?i imagineze cum ar
arata Pamantul din perspectiva unei calato-
rii care folose?te lumina ca mijloc de trans-
port. Singura perioada In care Einstein a folo-
sit laboratorul a fost cea In care a studiat la
Zurich. La Institutul de Patentare din Berna
nu avea decat un mic birou ?i hartia ?i creio-
nul necesar, iar aceasta a fost cea mai crea-
tiva ?i mai productiva perioada, In care a fina-
lizat cele mai importante ecua!ii ?i teoreme.
Exista un punct de vedere ca, daca Einstein ar
fi avut la dispozi!ie un laborator, I,U ar fi fina-
lizat metoda experimentului teoretic ?i poate
ca nu ar fi enun!at niciodata teoria sa revolu-
!ionara.
Chiar daca, de obicei, teoria relativita!ii este
considerata 0 no!iune autonoma, aceasta este
produsul mai multor silogisme. Silogismele
fundamentale sunt exprimate In Teoria
Relativita!ii Restransa (1905) ?i In Teoria
Generala a Relativita!ii [1915]. Prima trateaza
no!iunea de relativitate a timpului, In timp ce
In cea de-a doua se adauga ?i parametrul gra-
vita!ii, demonstrand ca lumina care trece prin
apropierea astrelor cu un volum foarte mare
?i provoaca "curburi" In "membrana"spa!iului,
se supune ?i ea deformarii. Punctul de por-
nire al silogismului de mai sus este studiul
pe care l-a facut Einstein la varsta de 16 ani,
Prin urmare, chiar un atom al mate-
riei contine energie, iar atunci cand echili-
brul nucleului este perturbat dintr-un anumit
motiv, cum se Intampla In fisiunea nucle-
ara, energia eliberata este extraordinara.
Aceasta ecuatie constituie, pe de 0 parte,
baza fabricarii bombei atomice, folosita In al
Doilea Razboi Mondial, iar pe de alta parte a
inspirat teoria Marii Explozii [Big Bang), care
Incearca sa explice crearea Universului. Este
indiscutabila tragica ironie a omului de
pacifist, a carui genialitate a creat faimoasa
ecuat ie.
Copilul nemuritor
Einstein a schimbat datele de pana atunci
ale stabilind ca unica valoare absoluta
viteza luminii, demonstrand relativitatea spa-
tiului timpului plus, introducand 0 noua
notiune, acea de spa!iu-timp. Cu cat ne apro-
.... Diagrama care
electronilor in jurul nucleului atomului.
Pana la aparilia lui Einstein pe scena
existen\a electronilor era
contestata.
pi em de viteza luminii, cu atat se
scurgerea timpului.
La vie!ii, facand 0 trecere In revista
a descoperirilor sale s-a Intrebat
.. Oare cum am toate acestea? Foarte
multi oameni percep spatiul timpul ca no!i-
uni constante. Numai copiii gandesc altfel.
Poate ca secretul meu a fost faptul ca am
ramas copil".
Cel care a fost denumit .. copilul nemuri-
tor" a produs 0 evolutie spectaculoasa In toate
domeniile prin teoriile sale revolutio-
nare, schimband toate datele acceptate de 300
de ani. Poate, la un moment dat, va aparea un
nou geniu care va respinge, la randul sau, teo-
riile lui Einstein.
.... CentruL de cercetare din Los ALamos, statuL New Mexic din America, unde,
La indemnuLLui Einstein, a pornit, in 1914, .. ProgramuL Manhattan" pentru
fabricarea bombei atomice.
.... Bomba cu uraniu, poreclita "Little Boy", care
a cazut in Hiroshima pe data de 6 august
1945 "norul" de fum pe care loa lasat pe cer.
Trei zile mai tarziu, bomba cu plutoniu, denumita
"Fat Man" , avea sa cada in Nagasaki.
- - - - - - .:="
Einste'in
- - - - -- - - - - - - - -
TEORIA SIMPLIFICATA A RELATIVITATII
.
Paradoxul relativitatii timpului
O
aca 0 nava spatiala, care calatore!?te
timp de cateva zile in spatiu, cu 0
viteza apropiata de viteza luminii, aceasta
se va intoarce pe Pamant peste zeci de
ani. Acesta este un scenariu folosit ade-
sea in creatiile !?tiintifico-fantastice, iar
fenomenul descris se nume!?te .. paradox
temporal",
Predecesorii lui Einstein, Galileo !?i
Newton, credeau, de asemenea, in princi-
piul relativitatii Un observator imobil vede
o ma!?ina care trece cu 100 km pe ora.
Daca observator s-ar afla intr-o
ma!?ina care trece cu 60 km pe ora, i s-ar
parea ca ma!?ina, care trecea mai
inainte, se deplaseaza cu 40 km pe ora
Adica, se considera ca viteza este relativa
!?i depinde de starea in care se afla obser-
vatorul. Tn 1880, fizicienii americani Albert
Michelson Edward Morley au facut un
experiment, prin care au masurat viteza
luminii care se propaga in aceea!?i direc-
tie cu directia de rotatie a Pamantului !?i
viteza luminii, care se propaga in sens
invers. Conform datelor de pana atunci,
cele doua viteze ar fi trebuit sa fie diferite,
in'sa nu erau Viteza luminii era aceea!?i,
fie ca 0 masurau in timp ce se aflau pe loc,
fie ca se aflau in mi!?care cu 0 viteza mare.
De ce se intampla acest lucru? Pentru
mult timp oamenii de !?tiinta nu au putut
sa dea 0 explicatie satisfacatoare
Raspunsul la aceasta intrebare a fost
dat de teoria relativitatii. Viteza lumi-
nii este singura valoare constanta din
lumea naturala. Deci. daca viteza lumi-
nii ramane constanta, fie pentru distante
mici, fie pentru distante mari, atunci alt-
ceva se schimba Einstein credea ca acest
lucru este timpul. Pentru cineva care se
deplaseaza cu 0 viteza mare, scurgerea
timpului este mai lenta decat pentru cel
care stationeaza. Daca se ajunge sa se
circule cu viteza luminii, atunci scurge-
rea timpului se intrerupe complet. Desi-
gur, acest exemplu teoretic este imposi-
bil de aplicat pentru locuitorii Pamantului,
deoarece nicio ma!?ina nu poate ajunge la
viteza luminii 130.000 km/secundal Cel
mai u!?or mod de a explica acest fenomen
este exemplul cu nava spatiala in filmele
!?tiintifico-fantastice, cand personajul con-
stata ca, dupa ce a stat cateva zile in spa-
tiu, pe Pamant au trecut foarte multi ani
Gravitatia deformarea spatiului
Teoria relativitatii restranse a aratat ca
scurgerea timpului se schimba in func-
tie de viteza. Tnsa acest lucru nu este
suficient. Problema gravitatiei continua
sa existe. Gravitatia despre care vorbeau
Galileo !?i Newton !?i gravitatia conceputa
de Einstein erau diferite.
De ce a cazut marul? De ce exista 0
putere care atrage lucrurile spre pamant?
De ce Pamantul se in jurul Soare-
lui? De ce aqioneaza 0 putere intre aces-
tea? Einstein a vrut sa inteleaga natura
reala a acestei puteri.
Tn esenta, spatiul cosmic este 0 supra-
fata plana in timp Dar, daca il percepem
ca pe 0 membrana intinsa, iar apoi ne ima-
ginam sfere cu un volum !?i 0 masa uria!?a,
precum Soarele !?i alti a!?tri, care sunt pla-
sate pe aceasta membrana, yom observa
ca membrana sufera 0 deformare, anume
o curbare. Tnsa corpurile cere!?ti care tree
din intamplare, sunt atrase de curbura
catre astre. Aceasta curbura !?i schimbare
a direcliei pe care 0 provoaca este ceea ce
Einstein a numit .. gravitalie".
Tn cazul propriului nostru sistem de
referinla, Pamantul i!?i pastreaza traiec-
toria in jurul Soarelui, deoarece viteza
de rotalie curbura se afla in echilibru.
Daca, dintr-un anumit mot iv, masa Soare-
lui se va schimba, atunci se va schimba !?i
traiectoria pamantului. Pe de alta parte,
!?i Pamantul are 0 masa, care, chiar daca
este cu mult mai mica decat acea a Soa-
relui, provoaca deformarea membranei
spatiului, in timp ce, in jurul curburii for-
mate se deplaseaza Luna. Meteorilii care
cad pe Pamant sunt atra!?i de curbura
creata de Pamant !?i, din acela!?i mot iv, a
cazut marullui Newton.
Toate corpurile suporta atraqia mari-
lor stele. Lumina nu constituie 0 excep-
lie Chiar daca se considera ca lumina
se propaga in linie dreapta, indiferent de
obstacole, Einstein a demonstrat, prin
teoria relativitalii restranse, ca lumina
este atrasa de deformarile provocate de
catre a!?tri, fiind. la randul sau, deformata.
Deformarea suferita de lumina implica
prelungirea traseului ei, din cauza fortei
de atractie precum !?i ca urmare a faptu-
lui ca viteza sa ramane constanta. Cu cat
este mai mare forla de atraqie, cu atat se
incetine!?te scurgerea timpului.
Tn funqie de volumul a!?trilor, mem-
brana spatiului sufera deformari de dife-
rite tipuri Cele mai mari curburi de acest
fel se numesc gauri negre. Deformarea
lor este atat de mare, incat nici lumina nu
Ie poate strabate, avand ca rezultat ince-
tarea scurgerii timpului.
Reconstituirea curburii luminii provocata de
deformarea spa\iuLui a timpului.
paralele
pace
Einstein i-a viap i cariera intre dezlegarea misterului Universului i
activitatea pacifista. Fiind celebru in toatil lumea, nu i-a limitat prieteniile i
doar la lumea Exercidnd 0 extraordinara sociala,
a reuit sa cutremure lumea nu numai prin genialitatea sa, ci i prin cautarea
neincetatil a pacii mondiale.
MareLe comic
Charlie Chaplin (1889-1977)
Tn 1931, Tn timpul unei vizite Tn America, so!ii Einstein au
acceptat invita!ia la masa facuta de actorul Chaplin. Einstein, care
era un mare admirator al filmelor comicului, s-a bucurat de invita!ie
de Tntalnire. Primul succes at lui Chaplin a avut loc in 1914, cu
filmul mut "Caught in a Cabaret", Tn care l-a Tntruchipat pentru
prima data pe eroul .. Charlie'. De atunci pana Tn 1940, a fost
protagonist pe marele ecran, iubit de toata lumea. De asemenea,
cuplul Einstein fusese invitat sa vizioneze prima proieqie a filmului
"Luminile [City Lights!. Cand cuplul a ajuns cu Tntarziere
la teatrul din Los Angeles, Tmpreuna cu Charlie Chaplin. au fost
primi!i cu un entuziasm extraordinar. Uimit, Einstein l-a intrebat
pe Chaplin "Dar de ce reac!ioneaza oameni?", iar acesta
a raspuns serios "Dintr-un motiv special". Einstein care devenise
dintr-o data celebru nu putea sa ascunda uimirea provocata de
primirea calduroasa a mul!imii, Chaplin Tnsa era diferit de Einstein.
Era cu reaqiile mul!imii fa!a de celebrita!i.
Tntr-o intalnire comuna, Chaplin i-a spus lui Einstein" Pe mine
ma aplauda, deoarece ma in!eleg to!i. Pe tine te aplauda deoarece
nu te in!elege niciunul". Din aceasta discu!ie cu Chaplin, Einstein
a realizat ca, teoria relativita!ii era foarte greu de in!eles.
oamenii sesizasera mare!ia importan!a acesteia.
Chiar daca devenise celebru ca actor de comedie, Chaplin
dorin!a lui Einstein pentru consolidarea pacii mondiale.
Deoarece, opiniile sale politice aveau 0 orientare de stanga Tn general, se opunea atitudinii politice a
guvernului american, a fost exilat din tara, Tn 1952, a trait in Elve!ia pana la vie!ii.
Albert Einstein
CORELATII iNTRE PERSONALITATI
I I
--- Prietenie-dragoste
--- Ciclu
Persoane ostile
Galileo
1564-1642
Astronom italian,
observator al
corpurilor
care a sustinut teoria
heliocentrica si a lost
excomunicat de
biserica.
IMax Planck
Fizician german,
primul care a
recunoscut
valoarea teoriilor
lui Einstein.
INIIS Bor
1885-1962
Fizician danez care
indreptat atenlia
asupra mecanlcil
cuantice a avut
numeroase
neinlelegeri
cu Einstein
Isaak
1642-1727
Omul de
englez care a
enuntat teoria
gravitalii
[ Marie Curie
Adolf
1889-1945
Adeportat evreii a
dispus asasinarea lui
Einstein
I Truman I
___ Oameni cu
spirit gandire
--- indrumatori

1895-1972
Comandant al
FBI-ului care it
suspecta pe Einstein
ca este spion al
!?i a
dispU5 urmarirea
acestuia.
Prim ministru al
Israelului care i-a olerit
lui Einstein
larii sale
Frumoasa starleta americana
se de genialul
om de stiinta

Marlyn Monroe (1926-1962)
Monroe !?i Einstein. Simbolul frumusetii, respectiv al genialitatii pentru America anilor '50 ai
secolului trecut. Prin rolul sau principal In filmul"Niagara", din 1950, popularitatea lui Marlyn
Monroe a crescut cu 0 viteza uimitoare. Modul prin care I!?i unduia !?oldurile dlnd mergea a
uimit atat de mult, Incat a fost numit "mersul Monroe". A fermecat lumea cu filme precum
,,$apte ani de casnicie" (Seven year Itch] !?i "Statia de autobuz" [Bus Stop]. A devenit sex-sim-
bolul cinematografiei din epoca. Einstein !?i Monroe au constituit idoli ai vremii lor, existand
nenumarate carti !?i filme care au ca subiect viata lor. Un film englez, din anul1985, cu titlul
"Nelnsemnatii" [Insignificance!. trateaza un scenariu imaginar, In care Einstein, Marlyn
Monroe, sotul ei Joe DiMaggio !?i Joseph Mcarthey, comandantul campaniei anticomuni-
ste a guvernului american, se aHa In acela!?i timp, Intr-un hotel, iar Einstein se lupta cu
DiMaggio pentru inima lui Monroe.
Circula, de asemenea, 0 anecdota, conform careia Einstein !?i Monroe s-ar fi Intalnit la
o manifestatie sociala. Monroe, fiind impresionata de omul de !?tiinta i-a spus: "Nu ar fi
minunat daca am face un copil, care sa aiba frumusetea mea !?i inteligenta taT'. Einstein
i-a raspuns razand: "Dar daca ar avea frumusetea mea !?i inteligenta taT'.
Insa In spatele prestigiului !?i faimei lui Monroe se aHa 0 drama Intunecata. Cele trei
divorturi, scandalul cu familia Kennedy!?i implicarea exagerata a presei In viata sa perso-
nala au dus-o pe Monroe la limita. In 1962 s-a sinucis, luand 0 mare cantitate de somnife-
re, aducand astfel 0 imagine Intunecata "visului american".
.... S-au dat deja detalii despre persoanele in cadran grL
se va extinde !;ii Tn afara granitelor tarii dumneavoastra !;ii va ajuta la
consacrarea unui principiul international, acceptat de toti, care va
Tnlocui razboiul.
Vie!i paralele
Intelectualul evreu
a murit tara sa
ajunga celebru
Franz Kafka (1883-1924)
Nascut Tn fosta Cehoslovacie, Kafka a fost unul dintre primii scriitori
ai literaturii moderne. A avut ne!;iansa de a se afla Tn categoria acelor
scriitori a caror opera !;ii valoare nu a fost recunoscuta dedH dupa
moarte.
Contextul Tn care s-au cunoscut Kafka !;ii Einstein a fost sionismul.
In 1911, cand Einstein preda La Universitatea Germana din Praga, frec-
venta 0 cafenea unde se Tntalneau evreii, majoritatea dintre ei fiind
sioni!;iti. Einstein, care pana atunci nu manifestase niciun interes fata
de sioni!;iti, Tncepuse sa Tnteleaga problemele evreilor !;ii sa fie interesat
de acest lucru.
Kafka era !;ii el membru al cercului de intelectuali evrei care se
intitulau "Cercul de la Praga". Kafka era un
tanar necunoscut, care lucra ca functionar
Tntr-o societate de asigurari !;ii, Tn paralel.
scria romane !;ii nuvele. Viata sa avea multe
lucruri Tn comun cu cea a lui Einstein Tn acele
vremuri !;ii, imediat, cei doi 0 legat 0 priete-
nie stransa. Pe langa Tntalnirile din cadrul
Cercului de la Praga, se mai Tntalneau 0 data
pe saptamana pentru a schimba pareri despre
politica!;ii filozofie. Tn 1912, Kafka a scris una
dintre cele mai importante opere ale sale,
nuvela "Metamorfoza", care, dupa moartea
autorului, a fost recunoscuta pe plan mondial
ca 0 capodopera literara.
Conducatorul m i ~ r i i pentru
independenla Indiei care a
~ t i g t respectul mondial
Mahatma Gandhi (1869-1948)
Omul de stiinta care a
. .
inteles teoria relativitatii

~ i a descoperit radiul
Marie Curie (1867-1934)
Marie Curie, care era cu 12 ani mai Tn vars'
decat Einstein a fost singura femeie care a pUtl
Tntelege teoria relativitatii, fiind ca 0 sora m
mare pentru Einstein. S-au cunoscut Tn timpl
unei conferinte. Fiecare a fost impresionat c
teoriiLe celuiLalt !;ii au legat 0 prietenie speciaLa
Marie Curie era casatorita cu fizicianuL fral
cez Pierre Curie, care ca!;itigase premiul Nobl
Respectullui Einstein fata de persoana Lui Gandhi este memorabil:
"Cred ca opiniile lui Gandhi sunt cele mai luminate dintre cele ale
oamenilor politici din epoca noastra. Cu totii trebuie sa reu!;iim sa
actionam conform gandirii acestuia, Tndepartandu-ne Tnsa de la ceea
ce consideram rau !;ii imoral".
Gandhi a constituit figura centrala a mi!;icarii nationale pentru
independenta Indiei !;ii a fost cel care a inspirat metoda opozitiei pasive
Tmpotriva cotropitorilor, adica tara utilizarea violentei. Nu a fost admirat
doar de compatriotii sai, ci a ca!;itigat respectul!;ii sustinerea oamenilor
din toate colturile lumii.ll'numeau "Mahatma", care Tnseamna "suflet
mare", iar Einstein era unul dintre cei mai Tnflacarati sustinatori ai sai.
Intr-o scrisoare trimisa lui Gandhi, Tn 1931, scrie:' .
"Prin aetiunea dumneavoastra, ati aratat ca atingerea scopurilor
este posibila tara utilizarea violentei, chiar !;ii fata de cei care nu au
renuntat la metoda violentei. Sa speram ca exemplul dumneavoastra
Cu admiratie sincera
Albert Einstein
Sper ca Tntr-o zi sa ne putem Tntalni".
Raspunsullui Gandhi a fost urmatoruL:
"Draga prietene,
Frumoasa ta scrisoare mi-a adus 0 bucurie nespusa. Pentru mine
este 0 mare consolare faptul ca !;itiu ca actiunile mele te bucura. Sper
!;ii eu sa ne Tntalnim Tn Ashram, Tn India.
Cu sinceritate
M. K Gandhi"
In final, cei doi nu s-au Tntalnit, dar filozofia lui Gandhi a exercitat
o influenta directa asupra actiunilor pacifiste de mai tarziu ale lui
Einstein.
Albert Einstein
In data de 6 august 1945, a avut loc una dintre cele mai
tragice aetiuni din istoria umanitatii: lansarea bombei ato-
mice in Hiroshima. Trei zile mai tarziu tragedia se repeta
prin aruncarea unei alte bombe In ora!?ul Nagasaki. Ordinul
fusese dat de cel de-al 33-lea pre!?edinte al Statelor Unite
ale Americii, Harry Truman, care primise mandatul de
pre!?edinte In urma mortii fostului pre!?edinte Roosevelt.
Einstein si alti oameni de stiinta incercasera sa it faca sa se
Insa pentru' Tru'man decizia era ireversibila.
Dupa terminarea razboiului, Einstein a incercat sa promo-
veze ideea unui guvern mondial, care sa realizeze actiuni de
mediere, cu scopul evitarii aetiunilor razboinice catastrofice.
Din pacate, visullui nu s-a realizat. Dimpotriva, guvernele din
toata lumea se intreceau in fabricarea armelor nucleare.
In mod special, in America a inceput infruntarea cu
Uniunea Sovietica !?i, in cadrul acestei campanii antisovie-
tice, Truman a organizat a!?a-numita ..Vanatoare ro!?ie" [Red
Huntl prin care, oricine era auzit cum critica capitalismul
si modul american de gandire era considerat comunist !?i
de autoritati. Desigur, Einstein, din cauza parerilor
sale pacifiste !?i a ideii sale inovatoare de constituire a unui
guvern mondial, a fost considerat 0 persoana periculoasa
!?i suspecta !?i a fost pus sub urmarire. Obi!?nuia sa spuna:
.. Statul trebuie sa existe pentru binele poporului, !?i nu
poporul trebuie sa existe pentru binele statului." Afirma ca
nimic nu it sperie mai mult decat un guvern care incearca
sa limiteze gandirea !?i exprimarea libera, avand ca exemplu
ascensiunea nazi!?tilor din Germania.
Presedintele

american
s-a opus crearii
guvernului mondial
Harry Truman [1884-1972)
In 1948, in timp ce Einstein lucra In Institutul de
Studii Superioare din Princeton, fusese invitat acolo,
pe,ntru un discurs, fizicianul Hideki Yukawa. Se_spune
ca Einstein simtindu-se Incarcat cu 0 mare raspun-
dere, din 'scrisorii trimise pre!?edintelui ame-
rican Roosevelt, In care it Incuraja sa fabrice bomba
atomica, l-a vizitat pe fizician in camera sa !?i !?i-a
cerut scuze personal pentru lansarea bombei atomi-
ce in Hiroshima !?i Nagasaki. Cei doi oameni de !?tiinta
au reu!?it sa depa!?easca tragedia bombei, au legat 0
prietenie stransa !?i s-au straduit sa nu mai permita
niciodata utilizarea !?tiintei pentru actiuni de razboi.
In 1935, Intr-o lucrare teoretica despre puteri-
le nucleare, Yukawa prevedea existenta mezonilor.
Cand, mai tarziu au fost descoperiti mezonii, Yukawa
a primit premiul Nobel pentru previziunea sa.
Dupa sfar!?itul celui de-al Doilea Razboi Mondial
exista 0 competitie frenetica Intre natiuni pentru pro-
ducerea armelor nucleare !?i a bombei cu hidrogen.
Indignat de acest lucru, in 1955, Einstein Impreuna cu
bunul sau prieten, filozoful Berard Russel, a redactat
vestitul manifest Einstein-Russel pentru dezarma-
rea nucleara, care a fost semnat, printre altii, !?i
de Yukawa. Dupa moartea lui
Einstein, Yukawa a declarat ca
va face tot ce Ii sta in puti nta
pentru realizarea visului mare-
lui om de !?tiinta.
Primul japonez
al premiului Nobel
Hideki Yukawa [1907-1981)
pentru fizica, In 1903. Ea a ob!inut premiul Nobel
pentru chimie In 1911 pentru descoperirea radi-
ului !?i a poloniului, fiind considerata cea mai
importanta femeie de !?tiin!a din toate vremurile.
Discuta In profunzime cu Einstein despre teoriile
lor stiintifice. Se spune ca, In timpul unei excusrii
de Einstein era atat de absorbit de dis-
cutia 'pe care 0 avea cu Curie, Incat era sa cada
Intr-o prapastie.
In ceea ce prive!?te femeile, Einstein credea ca
.. natura a creat un sex fara minte" !?i considera ca
femeile nu sunt capabile de gandire analitica. In
cazul lui Curie, Einstein depa!?ise, desigur, pro-
blema sexului !?i 0 aprecia drept una dintre cele
mai puternice minti din cate a cunoscut. Cand
aceasta a murit, In 1943, Einstein a spus ca a fost 0 femeie stralucita, iar faima
pe care aceasta 0 dobandise nu va Inceta niciodata.
majore
De la supozitie
la realitate
Adevarul despre Univers
si dezvoltarea stiintifica
I I I
Tot timpul viqii carierei sale, Einstein a fast
convins d. exisra a formula unica care poate explica
toate fenomenele Universului d. nici unul dintre
acele fenomene nu este inramplator.
Teoriile concluziile sale gasit aplicare,
mai rarziu, in multe domenii au contribuit la
progresul extraordinar al Una dupa alta,
previziunile sale au fast confirmate, iar efectul lor
este vizibil in tot spectrul moderne.
Din 1981, cand a ,nceput programul spatial, umanitatea a dobandit noi cu
privire la Univers.
Fereastra spre Univers
5
ECO!.Ul. AI. XX-l.EA a fost secolul exploran
spa!iului. Primul pas a fost facut cane
prin trimiterea navei spa!iale pe Luna,
a pa?it pentru prima data pe solul satelitulL.
nostru ?i a privit culoarea albastra a Paman-
tului. Apoi au fost trimise nave pe Marte ?I
Jupiter, au fost trimi?i sateli!i la
externe ale sistemului nostru solar ?i aL
fost dispu?i numero?1 sateli!i artificiali
orbita planetei noastre. Explorarile sunt atat
de importante, Ineat putem sa spunem ea
avem 0 imagine generala asupra a eeea ee se
intampla la extremitalile Universului.
Poate daca Einstein nu !?i-ar fi enunlat teo-
riile la Inceputul seeolului, aee!?ti pa!?i nu ar
fi fost facuti nieiodata. Einstein nu a apucat
sa devina martorul progresului !?i nici sa vada
flotele !?i navele spatiale; Insa este clar ca el a
deschis 0 poarta spre Univers.
Albert Einstein
Crucea lui Einstein
Einstein credea ca nimic nu este
Intamplator In natura; toate
fenomenele se supun legilor
principiilor; toate au fost create pe
baza unui plan,
Dumnezeu nu arundi zarurile
Una dintre vorbele preferate ale lui Einstein
era: "Dumnezeu nu joaea zaruri", Nimic nu
este Intamplator In natura; toate fenomenele
se supun legilor !?i principiilor. Prin eeuatiile
!?i teoremele sale, Einstein a Incercat sa ras-
punda la cateva dintre problemele genezei,
iar rezultatele eereetarilor sale sunt vizibile In
diferitele !?anse ale vietii !?i aplieatiile tehnolo-
gice ale omului modern,
Descoperirea laserului, bazata pe
teoria efectului fotoelectric. Laserul are,
astazi, un spectru larg de aplica!ii. Teoria
lui Einstein avea sa fie punctul de plecare
si pentru aile descoperiri importante.
I

Influen1e majore
Energia atomidi ~ i rezultatele
previziunilor
Una dintre cele mai importante aqiuni ale lui
Einstein este contribu!ia sa la dezvoltarea ener-
giei atomice. Daca nu ar fi exprimat rela!ia dintre
masa ~ i energie prin vestita sa ecua!ie, nu ar fi exis-
tat nicio Tndoiala ca cercetarile referitoare la ener-
gia atomica s-ar fi aflat Tntr-un stadiu incipient. Din
nefericire, unul din rezultatele acestor descoperiri a
fast bomba atomica. Energia atomica ramane Tnsa
o sursa inepuizabila de energie.
Previziunile sale referitoare la structura atomului
au legatura cu multe dintre descoperirile pe care le
vedem Tn via!a noastra de zi cu zi, precum televizo-
rul, aparatele de fotografiat, aparatele cu focalizare
automata ~ i laserul, care are foarte multe aplica-
!ii: Tn medicina ~ i Tn aparate precum imprimantele,
care sunt foarte necesare Tn via!a moderna.
Demonstrarea post-mortem a teoriilor sale
Dupa moartea lui Einstein, au aparut mul!i
oameni de ~ t i i n a care au cerut revizuirea
~ i readaptarea teoriilor lui. Au existat Tnsa
~ unii care le-au contestat. Tnsa Tn 1965,
~ CenlraUi nucleara. Tn reacloare se realizeaza fisiunea nucleara, In urma careia se ob!ine
caLdura. Aceasla este utilizala La lncaLzirea unui fluid care, La randuL sau, esle trecut prinlr-un
molor lermic ce genereaza energie. in acest scop, In cenlraLeLe nucleare se foLosesc izolopi de
uraniu, care au 0 eficien!a de doua miLioane de ori mai mare decat pelroLul.
Multe din descoperirile
pe care le vedem acum au legatura
cu analiza structurii atomului.
Albert Einstein
un experiment care masura microundele ce
cadeau din spatiu a localizat persistenta lumi-
nii [afterglow] de la Marea Explozie [Big Bang!.
iar teoria lui Einstein referitoare la crearea
Universului a fost confirmata.
Tn 1993, satelitul NASA, CaBE [Cosmic
Background Explorerl a aratat ca punctele
Universului unde temperatura este mai mare
decat zero absolut sunt distribuite unitar.
Acesta este Tnca un element care sprijina teo-
ria Marii Explozii. Tn iunie 1976, a fost lan-
sat un ceas atomic cu hidrogen de la Tnalti-
mea de 9.600 km deasupra nivelului marii.
Tnaintea lansarii, ora indicata de acest ceas a
fost potrivita cu cea a unui ceas care se afla
~ Nascut In 1942 In Oxford, omuL
de ~ t i i n englez Steven Hawking
a continuat drumuL Lui Einstein In
dezLegarea misteruLui Universului.
pe pamant. Ceasul care a fost lansat straba-
tea mai repede cu un ritm de 0 miliardime de
secunda fiecare secunda, conform previziuni-
lor relativitatii generale. Tn 1995, un grup de
cercetatori americani au utilizat laserul pen-
tru a Tngheta un nor de atomi de litiu. Cum a
scazut temperatura, atomii au format legaturi
slabe ?i au format molecule. Cu 80 de ani Tna-
inte, Einstein facuse aceasta previziune.
Tn final, vedem ca Einstein nu a urmarit un
vis, a?a cum credeau multi. A fost convins ca
dezlegarea marelui mister al Universului era
posibila, dar trebuiau cercetate fenomenele.
S-a gandit, a cercetat, a calculat ?i, Tn final, a
lasat mo?tenire concluziile sale umanitatii.