B1 - Productia Si Conservarea Carnii

BILAN DE MEDIU NIVEL I
Beneficiar: S.C. NIC BAC PROD S.R.L. loc. Nicolae Balcescu, jud. Bacu
Punct de lucru Productia si conservarea crnii
Executant: S.C. MIGRAL S.R.L Oneti

Pag. 1 din 50
1

CUPRINS

INTRODUCERE pag. 2

1. Condiiile naturale i utilizarea terenurilor n zona
amplasamentului obiectivului pag. 4
1.1. Descrierea generala a amplasamentului i poziia sa n teritoriu pag. 4
1.2. Condiiile naturale din zona amplasamentului pag. 5
1.2.1. Condiiile geologice i topografia locala pag. 5
1.2.2. Condiiile climatice i topoclimatice pag. 9
1.2.3. Reeaua hidrografica pag. 10
1.2.4. Solurile i utilizarea terenurilor pag. 12
1.2.5. Vegetaia, animalele pag. 14

2. Istoricul zonei, activiti prezene, dezvoltri viitoare pag. 15

3. Posibilitatea polurii solurilor pag. 47

4. Depozitarea deeurilor pag. 50

5. Condensatori / transformatori electrici pag. 54

6. Securitatea amplasamentului obiectivului pag. 55

7. Msuri mpotriva incendiilor pag. 56

8. Protecia muncii i igiena locului de munca pag. 57

9. Evacuarea apelor uzate pag. 59

10. Emisii atmosferice pag. 67

11. Impactul zgomotului pag. 69

12. Proximitatea cablurilor electrice pag. 71

Concluzii i recomandari pag. 72

Bibliografie pag. 75

ANEXE


Pag. 2 din 50
2

INTRODUCERE

Generaliti
Societatea functioneaza intr-o natura amenajata i cultivata. Planeta PAMANT
este supusa permanent actiunilor naturale i actiunilor creative ale oamenilor care tind
spre mai bine, spre confort. Se stie ca nu se poate cladi o societate sanatoasa pe o
natura bolnava. Includerea naturii n calculul economic este o adevarata revolutie care il
impinge pe om spre noi concepte, masuri i instrumente cu care sa analizeze
fenomenele. Natura, ecologia, mediul conduc gandirea spre o globalitate, examinarea
efectelor invizibile i a consecintelor pe termen lung.
Procese ca poluarea, eroziunea terenurilor, defrisarile nerationale, extinderea
asezarilor, exterminarea sau punerea n pericol de disparitie a unor specii de plante i
animale, sunt primejdii pentru existenta umana. Apa, aerul, solul nu sunt infinite i nu se
pot modifica dincolo de anumite limite care le-ar periclita caracteristicile esentiale
necesare vietii.
Poluarea mediului este poate cea mai important problem social-economic
contemporan, care a luat proporii ngrijortoare n rile puternic industrializate.
Maniera degajata n care au fost tratate implicatiile majore ale ecologiei face ca
nota de plata sa fie mult prea incarcata. Cheltuielile pentru eliminarea perturbatiilor
mediului ambiant, aparute de multe ori cu intarziere, sunt cu mult superioare sumelor ce
ar fi trebuit avansate pentru prevenirea degradarii suportului vietii.
Cum exist un singur Pmnt poluarea mediului, neinnd seama de graniele
fizice ale statelor, eradicarea i pstrarea echilibrului ecologic intr n responsabilitatea
i obligaia moral a tuturor guvernelor i a opiniei publice, urmrindu-se riguros acest
flagel, poluarea mediului, prin msuri care s-l previn sau s-l diminueze. Legislaia
actual de mediu din ara noastr se axeaz pe aceste probleme aliniindu-se la legislaia
Comunitii Europene.
Poluarea este i va rmne o problem care trebuie s constituie o preocupare
permanent nu numai a oamenilor de tiin, ci i a autoritilor locale, guvernamentale
i chiar a organizaiilor internaionale.

Pag. 3 din 50
3
Putem spune c nu exist activitate care s nu genereze poluare prin deeuri
(toxice sau obinuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplcute. Nia umana
ca sursa de poluare produce efecte n continua cretere datorit:
- diversificrii deeurilor pe care le produce
- creterii cantitative pe cap de locuitor a deeurilor
- aglomerrii nielor individuale n orae, metropole, etc. unde procesele naturale
de autopurificare sunt limitate.
Pericolul prezentat de poluare cere reglementari care se fac ncet i cu timiditate
din teama de a nu stingheri economia. De aceea a fost necesar adoptarea unei legislaii
prin care s se stabileasc riscurile ce apar pentru mediul ambiant, legislatie armonizata
cu legislatia europeana.
Functionarea obiectivelor industriale presupune poluarea mediului intrucat oricate
masuri tehnice i organizatorice s-ar lua este aproape imposibil sa nu existe situatii
potential generatoare de poluare a componentelor mediului n totalitate sau preferential.
Documentaia de fa, Bilanul de mediu nivel I pentru S.C. NIC BAC PROD S.R.L. din
com. Nicolae Balcescu, jud. Bacau a fost realizat la solicitarea beneficiarului de catre
S.C. MIGRAL S.R.L. Oneti.
Prezenta documentaie la Bilanul de mediu nivel I este mprit n dou pari:
- Documentaia propriu zis ntocmit n conformitate cu prevederile Ordinului
nr. 184/1997.
- Capitolul ANEXE, care cuprinde piesele desenate, actele, avizele i
documentele citate n text. Referinele bibliografice sunt semnalate direct n text, la locul
citrii.

Executantul Bilanului de mediu este S.C. MIGRAL S.R.L., cu sediul n Oneti,
jud. Bacu. Societatea MIGRAL S.R.L. este inscrisa in Registrul national al elaboratorilor
de studii pentru protectia mediului, Lista cu certificatele de atestare valabile poz. 78.
Pentru realizarea acestui bilan de mediu de nivel I, S.C. MIGRAL S.R.L. a folosit
datele i documentele puse la dispoziie de beneficiar, abordnd aspectele i
problematica din acest capitol al metodologiei pn la nivelul pentru care a dispus de
informaii i date certe, la data elaborrii bilanului. Majoritatea datelor privind S.C. NIC
BAC PROD S.R.L. provin de la beneficiar, care a pus la dispoziie documentaia,
acte de proprietate, fise de prezentare contracte, etc. i evidentele.

Pag. 4 din 50
4

1.1. DESCRIEREA GENERAL A AMPLASAMENTULUI I POZIIA SA N
TERITORIU
Localizare amplasament: amplasamentul S.C. NIC BAC PROD S.R.L. este figurat
in planul de incadrare in zona.
Conform Planului de situatie, anexat, obiectivul are urmatoarele vecinatati:
- nord: teren liber proprietate Farcas Iulian si S.C. LEASING SISTEM S.R.L.
- sud: teren liber proprietate Farcas Iulian
- est: teren liber proprietate Farcas Iulian
- vest: drum de acces (strada Abatorului)
Amplasamentul principal este imprejmuit pe toate laturile cu gard.
Amplasamentul S.C. NIC BAC PROD S.R.L. este in intravilanul localitatii Nicolae
Balcescu , in apropierea DN 2 (E 85) Bucuresti Bacau, la cca. 600 de m de acesta, pe
partea dreapta la iesirea din localitate spre Bacau, dupa paraul Bezedea (Bahna)
afluent dreapta al raului Siret, ce deverseaza in contracanalul acumularii Galbeni.
In conformitate cu PUG ul comunei Nicolae Balcescu amplasamentul are
folosinta de zona productie de tip mica industrie, depozitare si prestari servicii.
Obiectivul existent este amplasat la distanta de aprox. 2 km fata de acumularea
Galbeni.
Organizare amplasament:
Terenul in suprafata de 9425,67 m
2
este proprietate privata a beneficiarului in
conformatate cu prevederile din contractele de vanzare cumparare cu incheiere de
autentificare purtand urmatoarele date: nr. 2210/28.06.1999; nr. 2211/28.06.1999; nr.
1426/16.03.2000; nr. 1981/15.06.2001 si a contractului de donatie cu incheiere de
autentificare nr. 678/22.02.2001 si este organizat astfel:
carmangerie si birouri, care ocupa suprafata de 629,53 m
2
;
abator care ocupa suprafata de 689,97 m
2
, extins incepand cu anul 2005 pe o
suprafata totala de 2.987,67 m
2
;
tarc asteptare bovine, care ocupa suprafata de 447,34 m
2
;
magazie, care ocupa suprafata de 31,49 m
2
;
spatii verzi, care ocupa suprafata de 3060,49 m
2
;
1.CONDIIILE NATURALE I UTILIZAREA TERENURILOR N
ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI

Pag. 5 din 50
5
platforme si cai de acces 2.269,15 m
2
.

1.2. CONDIIILE NATURALE DIN ZONA AMPLASAMENTULUI
1.2.1. Condiiile geologice i topografia local
Comuna Nicolae Balcescu este situata in zona culuarului Siretului, intre albia
majora a raului si magurile inalte ale Culmii Pietricica Bacaului.
O parte din suprafata comunei se suprapune peste relieful fluvial generat de
Siret (lunca, terase joase si terase inalte), alta parte ocupa zona de piemonturi
despartite de depresiuni erozionale, in timp ce partea vestica a comunei se extinde in
zona dealurilor subcarpatice.
Condiiile geologice
Treapta dealurilor inalte corespunde largului anticlinoriu al Culmii Pietricica care
reprezinta inaltarea marginala a aripii interne, cutate, a avanfosei Carpatilor Orientali.
Este o zona de varsta miocena, constituita din conglomerate burdigaliene de Pietricica si
din orizontul rosu al saliferului (microconglomerate, gresii argiloase, calcare) avand
aceeasi varsta. Helvetianului ii este atribuit in aceasta zona un complex nisipos (stratele
de Campeni).
Urmeaza zona externa, necutata a avanfosei Carpatilor Orientali, despartita de
zona geologica subcarpatic prin falia pericarpatica, un accident tectonic major care
uneori se manifesta si in relief prin abrupturi si cornise, corespunzand dealurilor cu
dimensiuni reduse.
Zona se extinde intre falia pericarpatica si Culuarul Siretului, fiind acoperita in
partea estica de terasele raului. Caracteristica pentru aceasta zona este prezenta
depozitelor sedimentare sarmatiene si Pliocene, reprezentate prin marne, argile, gresii si
calcare oolitice.
Ultima fasie separabila geologic si morfologic este reprezentata de complexul de
terase ale raului Siret, terase care au inaltimi relative cuprinse intre 5 - 7 m si pana la
200 m. terasele sunt constituite din depuneri cuaternare sedimentate de raul Siret
(uneori si de Bistrita) in diversele sale faze de evolutie din Pleistocen pana in Holocen.
Constitutia teraselor este variabila, dare le contin in mod obligatoriu orizonturi de
prundisuri specifice raului Siret, bine rulate, cimentate sau necimentate si depuneri
prafos-loessoide, uneori cu grosimi apreciabile.


Pag. 6 din 50
6
6

P
L
E
I
S
T
O
C
E
N

H
O
L
O
C
E
N

C
U
A
T
E
R
N
A
R

M
I
O
C
E
N

P
L
I
O
C
E
N

N
E
O
G
E
N

S
A
R
M
A
T
I
A
N

Harta geologica zona Nicolae Balcescu
Legenda

SUPERIOR 1 qh
2
INFERIOR 2 qh
1

3 qp
3
3

SUPERIOR 4 qp
2
3

5
q
p
3

qp
1
3

MEDIU 7 qp
2
2

8

10
q
p

2
-
3

qp
1
2

INFERIOR 11 qp
2
1

12

Q
qp
1
1

ADACIAN 14 dc
PONTIAN 15 P
MEOTIAN 16 m
KERSONIAN 18
k
s
+
m

ks
BESSARABIAN 19 bs
YOLHINIAN 20 vh
BUGLOVIAN 21 bg
s
m

TORTONIAN 23 to
HELVETIAN 24 he
BURDIGALIAN 25 bd
p
q
-
h
e

1 5 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

6 Depozite loessoide
7 10 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

Nisipuri si pietrisuri
12 13 Pietrisuri, conglomerate, nisipuri, argile, lignit

Nisipuri, gresii, argile

Nisipuri, gresii, marne
Nisipuri, nisipuri cineritice, cinerite andezitice, argile
17 Gresii, gresii tufacee, andezitice, cinerite, marne, nisipuri
Pietrisuri, nisipuri si marne

Nisipuri, gresii olitice, argile marnoase, pietrisuri
20 Conglomerate, gresii argile
21 Gresii, argile
22 Conglomerate, gresii, marne si carbuni
Nisipuri, gresii calcaroase, marne, tufuri, sare gema, gips

Gresii, nisipuri cenusii si rosietice, gipsuri

Gresii, marne cenusii si rosietice, facies grezos - conglomeratic.


Pag. 7 din 50
7
Topografia local
1. Zona dealurilor subcarpatice
Este reprezentata de culmea Pietricica din care fac parte masivele deluroase
Capatana si Carunta, ale caror culmi marginesc limitele de vest ale comunei.
In zona subcarpatica inaltimea reliefului creste de la nord la sud: daca Dealul
Crucii din nord-vestul localitatii Sarata are altitudinea de 486 m, Varful Mosului situate la
cca. 1 km vest de aceeasi localitate are 669 m. Dealul Runcului plasat intre localitatile
Larguta si Valea Seaca are 563 m, iar varful Carunta situate la cca 4 km de localitatea
Buchila are 716 m.
Masivele deluroase subcarpatice sunt in general bine impadurite si, fata de
orientarea generala nord-sud imprimata de Pietricica Bacaului, sunt fragmentate
transversal de vaile care erodeaza versantul estic subcarpatic. Desi nici un rau n-a reusit
traversarea totala a Culmii , torentii de pe ambii versanti au impins regresiv obarsiile si
au generat forme de relief dominate de martori de eroziune cu aspect de maguri sau
capatani.
In cadrul acestei zone este amplasata din comuna Nicolae Balcescu doar
localitatea Larguta, situata pe valea paraului Larguta, singurul curs de apa de pe teritoriul
comunei care nu este tributara raului Siret, ci se varsa in Paraul Orasa si apoi in Tazlau.
2. Zona piemontana

Delimiteaza la est culmile subcarpatice si este marcata de prezenta dealurilor
piemontane si a depresiunilor erozive. Dealurile piemontane au inaltimi mai reduse
decat ansamblul deluros subcarpatic.
In depresiunile erozive, pe vaile largi care se dezvolta aici, s-au stabilit cele mai
multe dintre localitatile comunei: Sarata, Baltata, Valea Seaca si Buchila. Ele ocupa zone
aparute in urma erodarii de catre ape a prundisurilor piemontane, apoi chiar a rocilor
argilo-nisipoase usor de atacat de cursurile de apa care isi adanceau albia.
In jurul acestor localitati, activitatea antropica a indepartat mare parte din
vegetatia forestiera, imprimand reliefului un character de costisa antropizata.
qh Cuaternar Holocen ( qh)
qp Cuaternar Pleistocen ( qp)
m NEOGEN: Pliocen Meotian ( me)
sm NEOGEN: Miocen Sarmatian ( sm)
lf-ch PALEOGEN:Oligocen Chattian - Lattorfian
pg
1
-lt PALEOGEN: Eocen Ypresian Lutetian

Pag. 8 din 50
8
Versantii defrisati s-au comportat diferit functie de expozitia lor nordica sau
sudica. Versantii insoriti cu expozitie sudica s-au degradat mai putin comparativ cu cei cu
expozitie nordica, unde au aparut frcvent alunecari masive, reactivate periodic. Pe
cornisele alunecarilor s-au suprapus procese de siroire si ravenare si s-au format bazine
de receptie torentiale. Asa este cazul vailor paraielor Sarata, Baltata, Valea Seaca si
Buchila care au versantul drept puternic degradat de eroziune, inclusiv in zonele din
vecinatatea intravilanului.
3. Zona reliefului fluvial
A treia fasie separabila geologic si geomorfologic este reprezentata de complexul
de terase al raului Siret. Aici sunt amplasate localitatile Nicolae Balcescu si Galbeni.
Trecerea de la relieful piemontan la cel fluviatil se face nu brusc ci prin intermediul
unor zone extinse de glacis, aparute ca urmare a depunerii in sectorul de terasa a unor
conuri de dejectie cu material erodat in sectorul subcarpatic si piemontan de catre apele
care se varsa in raul Siret. Depunerile aluviale de terasa ale Siretului sunt un edificiu
destul de complex, cu multe lacune de eroziune si din acest motiv dificil de urmarit din
punct de vedere a continuitatii diferitelor trepte.
Cea mai inalta terasa a Siretului prezenta pe teritoriul comunei este terasa de 200
m altitudine relative, care apare sporadic, sub forma de fragmente, pe malul stang al
Paraului Sarata si pe versantul drept al paraului Valea Seaca. Torentul Buchila isi are
obarsia pe fruntea acestei terase..
Terasa de 160-170 m apare tot fragmentar pe versantul stang al Paraului Valea
Seaca, precum si in apropierea localitatii Sarata.
Terasa 110-120 m apare si ea ca fragmente pe ambii versanti ai paraielor Sarata,
Valea Seaca si Baltata.
Resturi ale terasei 70-90 m apar la confluenta paraielor Bahna si Sarata si pe
ambele maluri ale paraului Sarata.
Terasa de 35-40 m are o dezvoltare deosebita, putand atinge pana la 2 km in
dreptul localitatii Nicolae Balcescu. Este cea mai favorabila culturilor agricole si
beneficiaza inca de un sistem de irigatii partial in functiune.
Cea mai mare parte a localitatii Nicolae Balcescu este amplasata pe terasa de 15-
20 m, traseul fruntii sale este sinuos datorita unor vechi meandre ale Siretului dintre care
cele mai vizibile sunt cele din nord-estul satului.

Pag. 9 din 50
9
Terasa joasa de 5-7 m apare de la N. Balcescu spre sud si pe ea este amplasata
localitatea Galbeni. Trecerea de la aceasta tereasa spre zona de lunca se face in
general in mod gradat.
Teritoriul comunei cu inters special pentru zonele de intravilan si cele limitrofe
intravilanelor, prezinta numeroase probleme legate de stabilitatea terenurilor corelata cu
influenta apelor subterane.
1.2.2. Condiiile climatice i topoclimatice
Din punct de vedere climatic sectorul din Culoarul Siretului in care este amplasat
obiectivul se ncadreaz in:
- sectorul de provincie climatica cu caracter de ariditate;
- inutul climatic de dealuri si platouri joase (< 300 m) ;
- subinutul climatic al Subcarpailor Moldovei, cu vegetaie higrofil.
Din punct de vedere topoclimatic (al caracteristicilor climatice locale imprimate, in
primul rnd de suprafaa subiacent activ) amplasamentul obiectivului este situat in
cadrul topoclimatului complex al Culoarului Siretului in care predomina topoclimatele
elementare de lunc si terase.
Topoclimatul din zona amplasamentului este cel mai bine caracterizat in baza
datelor nregistrate la staia meteorologica Bacu.
Tab. I. Parametrii topoclimatului n zona de amplasament a obiectivului

Parametrul
Valoarea
parametrului
Temperatura medie multianuala (
0
C )
Temperatura medie, luna ianuarie (
0
C )
Temperatura medie, luna iulie (
0
C )
Temperatura maxima absoluta (
0
C ) / data
Temperatura minima absoluta (
0
C ) / data
Numarul mediu anual de zile cu inghet
Umezeala relativa a aerului, media multianuala (%)
9.2
-3.9
20.6
39.6/6.07.1988
-32.5/25.02.1954
121.0
72
Durata de stralucire a Soarelui, media multianuala (ore)
Numar de zile cu cer senin, media multianuala
Numar de zile cu cer acoperit, media multianuala
Vant: -frecventa (%) vanturilor tari (peste 15 m/s)
-frecventa (%) vanturilor slabe ( 0-1 m/s)
-frecventa directiei dominante (%)
-viteza medie anuala (m/s)
- frecventa calmului atmosferic(%)
Precipitatii atmosferice, media multianuala (mm)
Precipitatii medii in luna cea mai ploioasa (mm)
Precipitatii medii in luna cea mai secetoasa (mm)
Maxima de precipitatii in 24 ore / data
1910.6
46.8
128.0
14.4
51.3
nord: 16.5%
2.8
40.6
538.4
iunie: 84.0
februarie: 23.3
94.7 mm /06.09.1989
Fenomene meteorologice:
- numar de zile cu ploaie, media multianuala
- numar de zile cu strat de zapada, media multianuala
- numar de zile cu ceata, media multianuala

67.5
64.9
63.1

Pag. 10 din 50

10
In ansamblu clima in Culoarul Siretului in sectorul amintit se caracterizeaz prin:
temperaturi mai sczute iarna si vara dect in Podiul Brladului, situat la est; creterea
accentuata a umezelii relative in perioada rece a anului ca urmare a stratificrii aerului
mai rece care favorizeaz producerea ceii si a inversiunilor termice de intensitate
moderat; canalizarea curenilor de aer in lungul culoarului: direciile dominante sunt
nord (16.5 % frecventa) si sud (15.7% frecventa). Adveciile de aer nordic conduc la
rciri accentuate iarna si la zile rcoroase vara in timp ce adveciile de aer sudic,
continental, conduc la creterea accentuata a valorilor termice, mai ales vara.
Dintre fenomenele meteorologice care pot influena nivelul de poluare a
atmosferei in zona menionam:
- curenii de aer (vnturile) : domin vnturile din direcia nord (16.5%), in
secundar cele din direcia sud (15.7%);
- inversiunile termice, nsoite de stri de calm atmosferic, sunt mai frecvente si
au o intensitate mai mare iarna, in condiiile stratificrii aerului rece deasupra culoarului
de vale.

In zona imediat nvecinata cu amplasamentul obiectivului nu sunt surse majore de
poluare a aerului.

1.2.3. Reeaua hidrografica
Apele subterane, freatice
Pnzele acvifere sunt relativ bogate i sunt cantonate la baza teraselor de pe
dreapta Siretului ct i n materialul deluvio proluvial de la baza versantului Dealului
Pietricica. In sesul aluvionar al raului Siret (terasele inferioare si joase) exista panze
bogate de ape libere al adancimi cuprinse intre 2 si 15 m . De asemenea panze
acvi f ere f reat i ce se gasesc la baza teraselor largi ale Siretului. Astfel baza terasei
de 20-35 m altitudine relativa este marcata de aliniamente de izvoare alimentate din
stratul freatic. Cele mai multe si cu debitul cel mai mare sunt situate sub fruntea t erasei
orientata catre raul Siret. In lunca Siretului stratul acvifer freatic poate fi interceptat la
adancimi maxime de 4-5 m.
Apele de suprafaa
Reteaua hidrografica ce strabate comuna Nicolae Balcescu este bogata, fiind
alimentata in principal de culmea Pietricica, insa nu toate cursurile de apa au un regim
permanent.

Pag. 11 din 50

11
Reteaua hidrografia este formata de raul Siret care reprezinta si limita de est a
comunei si respectiv afluentii acestuia:
- paraul Bahna (Bezedea) care izvoraste de pe teritoriul comunei Luizi Calugara
si are afluenti directi sau indirecti cea mai mare parte a apelor comunei N. Balcescu,
varsandu-se in Siret la Nord de localitatea Galbeni;
- paraul Sarata care izvoraste de sub culmea Sarata;
- paraul Sarata Baii care izvoraste de sub Dealul Crucii;
- paraul Baltata (Sarariilor) care izvoraste de sub dealul Runcului;
- paraul Gropilor care izvoraste de sub dealul Capela Albeni;
- paraul Valea Seaca (Salciilor) care izvoraste de sub Culmea Carunta;
- paraul Buchila care are un caracter temporar (torential).
Aceste paraie care izvoresc de sub Culmea Pietricica au vai largi in cadrul
depresiunilor erozive si isi ingusteaza profilul in sectorul terasat al Culoarului Siretului din
cauza predominarii pe acest tronson a eroziunii de adancime. De asemenea ele
manifera o deosebita eroziune regresiva in zona subcarpatica unde isi au obarsia.
Comportamentul erozional diferit al cursurilor de apa se datoreaza printre altele
constitutiei litologice diferite ale celor trei trepte de relief mentionate.
Principalul ru colector din zona de amplasament a obiectivului este rul Siret.
Rul Siret are o lungime de 726 km si o suprafaa total a bazinului hidrografic de 44 835
km
2
. Izvorte din zona fliului paleogen a Carpailor Pduroi (Ucraina) de la 1 238 m
altitudine. Ptrunde in tara in dreptul localitii Vascui, jud. Suceava. Pe teritoriul
Romniei sunt situate doar cursul mijlociu si inferior. Se vars in Dunre aval de Galai.
Tab II. Caracteristicile morfohidrografice ale rului Siret si Bistria in dreptul confluentei
(dup Atlasul Cadastrului apelor din Romnia , p. I, coordonator AQUAPROIECT, Bucureti,
1992) Rul Siret, amonte de confluenta cu Bistria

Lungime
(km)
Altitudine
confluenta
( m )
Panta
medie*
( )
nlime medie
a bazinului (m)
Suprafaa
bazin *
(km
2
)
Suprafaa fond
forestier*
(ha)

495.2

138

2.2

526

12 413

-

Caracteristici hidrologice ale rului Siret:
- debitul mediu multianual (in aval de Bacu, la Rctu): 123 - 128 m
3
/ sec.
- scurgerea medie lichida: 2-3 l /sec./km
2
din care:
- iarna: 15 - 20%;
- primvara: 45 - 50 %;

Pag. 12 din 50

12
- vara: 20 - 25 %;
- toamna: 10 - 15 %
Tipul de regim hidric: de podi si cmpie: ape mari primvara si viituri de vara;
alimentare pluvio-nivala si pluviala moderata.
Posibilitatea nregistrrii unor debite medii multianuale mai mari de 163 m
3
/ sec.
este in jur de 1%. Cea mai mare frecven de producere o au debitele cuprinse intre
45.0 si 65.0 m
3
/ sec. (peste 95%). In ceea ce privete debitele excepionale gradul de
asigurare este de 0.1% pentru debite mai mari de 5 500 m
3
/ sec. si creste la 10%
pentru debite in jur de 1 650 m
3
/sec. (Studii de Hidrologie - MONOGRAFIA
HIDROLOGICA A BAZINULUI HIDROGRAFIC AL RAULUI SIRET, Inst. de Studii si
Cercetri Hidrotehnice, Bucureti, 1967).
Scurgerea solida de aluviuni in suspensie in zona in care este situat obiectivul
este de 1.00 2.50 t / ha / an (media multianual).
In ceea ce privete caracteristicile hidrochimice apele Siretului se ncadreaz in
categoria apelor bicarbonatate (mi neral i zarea este cupri nsa i nt re 200 500
mg/ l ). Rul Siret (cf. ATLAS RSR, Fascicula V-4, Institutul de Geografie, Bucureti
1974 ) se ncadreaz, in aval de Bacu, in categoria rurilor degradate; in amonte de
Bacu) se ncadreaz in categoria a III-a de calitate a apelor .
1.2.4. Solurile i utilizarea terenurilor
Din punct de vedere al ncadrrii pedogeografice solurile din Culoarul Siretului (cf.
cu GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Universitatea Bucureti si
Institutul de Geografie, Ed Academiei Bucureti, 1983) fac parte din:
- Regiunea pedogeografic Moldava Domeniul pedogeografic al molisolurilor
Subdomeniul cernoziomurilor cambice si solurilor aluviale Districtul Culoarului
Siretului.
Solurile din zona amplasamentului obiectivului se ncadreaz in:
- clasa solurilor mollice (cernoziomice);
- clasa solurilor hidromorfe;
- clasa solurilor neevoluate;
Solurile din clasa solurilor mollice (cernoziomice) se ntlnesc pe podul terasei de
20-35 m nlime relativ. Solurile din aceast clas sunt reprezentate de tipul de sol
cernoziom cambic (levigat). Sunt soluri tinere, slab-moderat evoluate, in condiii de
drenaj natural moderat pn la bun. Condiiile bioclimatice specifice din zona de formare

Pag. 13 din 50

13
a acestui tip de sol determina o transformare relativ slab a substratului mineral
(depozite loessoide si depozi t e ni si poase), cu uoara neo-formare de argil in
orizontul superior. Datorita unui topoclimat mai umed (Valea Siretului) apare in profil un
orizont cambic. Cantitile importante de resturi organice sunt relativ repede transformate
si humificate, acumulndu-se materie organica in orizontul superior (Am).
Solurile cernoziomice cambice (levigate) s-au format sub o vegetaie iniiala de
silvostepa cu Quercus si covor ierbos cu Carex, Poa, Festuca.
Solurile hidromorfe apar la est de terasa de 20-35 m, pe podul terasei de 8-20 m
(un fragment la sud de Suceti) si pe terasa joasa de 3-5 m (cea mai extins, pe care
este situat vatra satului Suceti). Dintre tipurile de sol din cadrul acestei clase sunt
prezente solurile humico-gleice si lacovistile. S-au dezvoltat in condiiile naturale de
lunca neinundabila a Siretului. Sunt formate intr-un exces de umiditate de lung durat
sub o veget a i e i ni i al de paj i st i mezohidrofile si hidrofile, respectiv pajiti mezofile
si higrofile, pe depozite aluviale si aluvio-proluviale.
Solurile neevoluate (soluri aluviale si aluviuni) ocup suprafeele din terasele de
lunc ale Siretului care pot fi parial inundate la apele mari. Aceste soluri aparin
stadiului iniial de formare a solului iar profilul de sol nu a apucat sa se diferenieze.
Aciunea proceselor pedogenetice in formarea prof i l ul ui de sol est e estompat
(contracarat) de procesele de eroziune fluviatil sau de cele de sedimentare
(colmatare). nsuirile solurilor neevoluate sunt dictate, in primul rnd, de cele ale
materialului parental. In cazul de fa solurile din esul aluvionar al Siretului sunt utilizate
in scopuri agricole diverse, cel puin pe sectoarele care au fost mai ferite de inundaii.

Solurile din zona amplasamentului obiectivului se ncadreaz n clasa solurilor
neevoluate (soluri aluviale i aluviuni)

Solurile aluviale i aluviunile (clasa solurilor neevoluate) ocup terasa inferioar,
de lunc.
Aceste soluri aparin stadiului iniial de formare a solului iar profilul de sol nu a
apucat s se diferenieze. Aciunea proceselor pedogenetice n formarea profilului de sol
este estompat (contracarat) de unele procesele antropice desfurate n zona.


Pag. 14 din 50

14

Tipul
Insuiri fizico-chimice
in orizontul superior
de sol DA PT Humus T V pH P
total
N
total
Cernoziom cambic
(levigat)
1.21-
1.48
46-
58
2.7-
4.8(6)
24-
35
88-
95
6.3-
7.1
0.12-
0.27
0.16-
0.26
Lacoviste

-

-

5-
12(25)
30-60
(80)
70-
100
6.2-
8.5
0.07-
0.30
0.30-
0.80
Sol
aluvial
- - 2.0-
5.0(7)
15-
35
80-
90
7.8-
8.3
- 0.07-
0.33

DA(g/cm
2
) - densitate aparent (sau greutatea volumetric); PT%) - porozitate total; T (mE/100g
sol) - capacitate de schimb cationic in mi l i echi val ent i l a 100 g sol ; V ( % ) - gradul de saturatie in
baze; pH - reacia solului in valori pH; P ( % ) - coninutul de P
2
O
5
; N ( % ) - coninutul de azot.

1.2.5. Vegetaia, animalele
Terenurile agricole ocup suprafee extinse in cadrul lor apar, ca vegetaie
spontan, specii de plante vegetale (albstrita, neghina, macul de cmp, ruscua,
negruca, s.a.). Tot aici se ntlnesc i suprafee ocupate cu pajiti n asociaii ce includ
specii din genurile Medicago (trifoi mrunt, lucerna, vrtejul pmntului ), Festuca
(pius), Stipa (colilie), Andropogonetum (barboasa, fisca).
Zona din jurul amplasamentului cuprinde mai ales asociaii de plante (buruienrii)
ruderale: pe marginea drumurilor i crrilor (As.Lolio-potentilletum anserinae, As. Lolio-
Plantaginetum majoris), n areale cu exces de umiditate (As. Ranunculetum repetins).
Pe terenurile de depozitare a gunoaielor se ntlnesc comuniti dominate de Iva
xanthiifolia, Arctium lappa (brustur) i Balota nigra (catuse) etc.
Vegetaia arborescent este compact la distan de amplasament, pe Culmea
Pietricica i se ncadreaz, dup altitudine, n subetajul superior al pdurilor de fag i
amestec de fag i gorun. n zona imediat nvecinat cu obiectivul nu exist specii sau
asociaii vegetale i faunistice ocrotite. Activitatea desfurat n cadrul obiectivului nu
constituie o surs de poluare, cu impact direct asupra vegetaiei din zona.
n zona nu sunt specii rare care s necesite o protecie special. n prejma
amplasamentului sunt prezente mai ales speciile care au o mai mare adaptabilitate la
mediul antropizat i, mai ales, diferite specii de insecte i gasteropode, psri, roztoare.
n apropiere de obiectiv nu exist specii de plante i animale ocrotite sau rezervaii
forestiere i plante declarate monumente ale naturii.

n apropiere de obiectiv nu exist specii de plante i animale ocrotite
sau rezervaii forestiere i plante declarate monumente ale naturii.


Pag. 15 din 50

15

2.1. Activiti anterioare
In perioada 1999 2001 s-a cumparat terenul ce a avut ca destinatie principala
teren agricol.
Bunurile respectiv abator, padocuri animale, magazie, alte dotari (bazine
decantoare) apartin de S.C. NIC BAC PROD S.R.L. si au fost dobandite astfel:
- constructiile prin edificare, conform autorizatiei de construire nr. 1/2002, eliberata
de Primaria comunei Nicolae Balcescu, iar terenurile prin cumparare conform
contractelor de vanzare cumparare anexate si prin donatie sub nr. 678/2001.
Toate acestea se afla in localitatea Nicolae Balcescu, jud. Bacau, dupa cum
urmeaza:
carmangerie si birouri, care ocupa suprafata de 629,53 m
2
;
abator care ocupa suprafata de 689,97 m
2
, extins incepand cu anul 2005 pe o
suprafata totala de 2.987,67 m
2
;
tarc asteptare bovine, care ocupa suprafata de 447,34 m
2
;
magazie, care ocupa suprafata de 31,49 m
2
;
spatii verzi, care ocupa suprafata de 3060,49 m
2
;
platforme si cai de acces 2.269,15 m
2
.
Tarcul are capacitatea de 100 de capete.
Incepand cu anul 2005 S.C. NIC BAC PROD S.R.L. a intrat in programul de
modernizare si extindere, inregistrat la DSVA Bacau cu finalitate in anul 2009, cand
abatorul a fost incadrat de la categoria B la categoria A.
Echipamente tehnologice achizitionate:
echipamente linie bovine: 2007 2009;
echipamente linie porci: 2009;
alte echipamente: 2008 2009;
mijloace de transport: 2008 2009.
S.C. NIC BAC PROD S.R.L. are implementat si mentine un program de
autocontrol bazat pe principiile HACCP si are certificat sistemul de management al
sigurantei alimentelor, conform ISO 22000 si are certificat sistemul de management al
calitatii, conform ISO 9001.
Capacitatea abatorului este de 150 t/saptamana
2. ISTORICUL ZONEI

Pag. 16 din 50

16
~ abatorizare bovine: max. 22 t/zi
~ abatorizare porcine: max. 28 t/zi
~ ocazional linia de abatorizare porcine poate fi utilizata pentru comenzi de
sacrificare ovine
Liniile de abatorizare functioneaza intr-o zi numai pentru sacrificarea aceluiasi tip
de animale.
2.2. Activiti prezente
Activitatea desfurata de S.C. NIC BAC PROD S.R.L. conform certificatului
constatator emis la data de 03/06/2009 de catre Oficiul Registrului Comertului de pe
langa Tribunalul Bucuresti este:
- COD CAEN 1011 prelucrarea si conservarea carnii, activitate specifica
punctului de lucru.
Profilul de activitate al S.C. NIC BAC PROD S.R.L. este sacrificarea animalelor:
bovine si suine, pentru obtinerea de carne in vederea comercializarii in magazine
specializate.
Alte activitati desfasurate in afara amplasamentului punctului de lucru:
- cresterea bovinelor, conform cod CAEN 0142
- cultivarea cerealelor, conform cod CAEN 0111
Abatorul cuprinde o linie tehnologica pentru sacrificare bovine, echipata cu
camera de asomare si incheindu-se 3 camere frigorifice cu o capacitate de 200 vite. In
anul 2009 societatea a achizitionat o linie de sacrificare a porcilor, care cuprinde si 7
depozite, cu o capacitate de 400 porci si o camera de congelare cu capacitatea de 25 t.
Abatorul are in dotare o camera pentru animale suspecte si o camera pentru
igienizare. Se lucreaza in conditii de maxima securitate si de igiena, cu personal calificat,
cu medici veterinari angajati de societate si de catre DSVA Bacau.
Pentru buna desfasurare a activitatii se lucreaza numai cu utilaje cerute si admise
de Uniunea Europeana.
Pentru transportul carnii si a produselor rezultate societatea are in dotare masini
autorizate pentru acest tip de transport, cu soferi si achizitori autorizati.
In curtea abatorului se afla cladirea cu birouri, formata din:
- un birou de secretariat
- un birou de contabilitate
- un birou protocol

Pag. 17 din 50

17
- 2 grupuri sociale
Cladirea are centrala termica proprie, unul din grupurile sociale fiind dotat cu
cabina dus.
Abatorul are in dotare un laborator dotat cu aparatura de analiza a trichinelozei.
La S.C. NIC BAC PROD S.R.L. se pot desfasura urmtoarele activitati:
aprovizionarea cu materii prime;
receptia materiilor prime;
sacrificarea animalelor;
transarea;
spalarea utilajelor, a suprafetelor de lucru si pardoselilor cu apa;
depozitarea corespunzatoare, pe categorii, a deseurilor;
livrarea produselor finite.
Abatorul este organizat pe sectoare de activitate si anume:
sectorul de achizitionare;
sectorul de stationare (tarcuri padocuri);
sectorul de sacrificare
sectorul de transare;
spatii de depozitare;
sectoare auxiliare: vestiare, grupuri sanitare, etc.
Sectoarele functioneaza in flux continuu, pe operatiuni distincte cu stabilirea
ordinii in care se desfasoara operatiunile in vederea obtinerii produselor finite: carcase,
organe, piei si a produselor secundare: copite, coarne, sange, etc.
Activitatea desfasurata pe linia de abatorizare bovine
Receptia animalelor si compartimentul (grajdul) de asteptare
Animalele se preiau de la furnizorii de bovine, in camioane si se descarca pe o
rampa care duce la grajdul de asteptare descarcarea acestora se face de obicei cu
portile halelor inchise.
Hala de asomare si sangerare
In aceasta hala animalele se asomeaza cu ajutorul unui dispozitiv de impuscare
electric.
Pentru eliminarea sangelui pe verticala animalul se leaga de unul din picioarele
din spate pe linia de abatorizare si se transporta cu ajutorul unui elevator spre banda de

Pag. 18 din 50

18
sangerare. Sangele extras, in mod igienic, se colecteaza intr-un rezervor sau alte
recipiente.
se taie picioarele din fata si in functie de tehnica de jupuire utilizata, capul;
picioarele se colecteaza in recipiente;
capetele taiate se jupoaie, se indeparteaza coarnele si se taie limba scalpul si
coarnele se colecteaza in recipiente;
la agatarea corpului de animal pe banda de transport se separa picioarele si se
colecteaza in recipiente. Atarnarea se face cu ajutorul unei instalatii pneumatice de
agatare sau cu ajutorul unei instalatii de transport speciale;
pe banda de extragere si prelucrare a organelor are loc prejupuirea cu ajutorul
unui utilaj de jupuire. Restul jupuirii se face cu ajutorul unui utilaj de jupuire a burtii si a
spatelui si de jur imprejur. Pieile se colecteaza in recipiente si sunt transportate catre
acestea cu ajutorul tehnicii de transportare; inainte sau dupa se deschide sternul cu
ajutorul unui ferastrau. Dupa jupuire se extrag organele interne si maruntaiele. Organele
interne sunt duse la topoganul pentru maruntaie sau la transportorul pentru organe;
organele interne din zona toracelui si ficatul se agata de instalatia de
transportare pentru organe si se transporta la sectia de verificare a carnii, unde se face
prelucrarea organelor in camera de racire sau se pun in recipiente pentru pastrarea
produselor secundare;
corpul animal se despica in jumatate, apoi se indeparteaza maduva, care se
colecteaza in recipientul pentru material cu risc specific, iar corpurile animale se taie,
se verifica, se stampileaza, se cantaresc si se depoziteaza in camere de racire, pe
categorii;
animalele care prezinta neajunsuri se depoziteaza pana la evaluarea definitiva,
in camere de racire separate.
Linia de sacrificare bovine:


Pag. 19 din 50

19
Ghidarea in boxe de asteptare
Miros
Zgomot
Apa reziduala
- Descarcare
- Examinare pe viu
- Stabilirea identitatii
Receptie animale si
compartiment asteptare
Proces tehnologic bovine
Asternut
Dejectii
Asomare si sangerare
- Ghidarea in boxele de asomare
- Asomare (CO2 sau electric)
- Agatarea pe linia de abatorizare
- Injunghere si scurgerea sangelui
Apa reziduala
Sange
Pre-abatorizare
- Taierea coarnelor
- Taiere picioare fata
- Atarnare si taiere picioare spate
- Prejupuire si inchiderea intestinului
- Taierea capului
- Legarea si respingerea esofagului
Apa reziduala
Coarne
Picioare
anterioare
Cap
Jupuire Apa reziduala Piele
Eviscerarea si prelucrarea organelor
Despicarea corpului animal
Controlul carnii
Toaletare/detasarea grasimii
Cantarire/sortare
Organe interne
Apa reziduala
Apa reziduala
Apa reziduala
Apa reziduala
Apa reziduala
Produs secundar
Emisii / Apa reziduala
Resturi din
despicare
Grasime/maduva/
sectiuni
Racire Apa reziduala
Portionare in sferturi Apa reziduala
Sferturi de vita


Pag. 20 din 50

20
Activitatea desfasurata pe linia de abatorizare porci
Receptia animalelor si boxa de asteptare
Animalele se preiau de la furnizorii de porci, in camioane si se descarca pe o
rampa care duce la grajdul de asteptare descarcarea acestora se face de obicei cu
portile halelor inchise.
Tarcul de animale este amenajat corespunzator, cu pardoseala betonata, rigole si
camine pentru purin ce se colecteaza in bazin de stocare.
Hala de asomare si sangerare
Animalele se introduc unul dupa altul sau in grupuri de cate 6 in boxele de
asomare. Cu ajutorul unor lanturi porcii se agata de unul din picioarele din spate intr-un
elevator care i ridica pe banda de njunghiere.
njunghierea se face prin deschiderea arterei carotide cu ajutorul unui cutit.
Sangele extras in mod igienic se colecteaza intr-un rezervor sau in alte recipiente.
Restul transportului animalelor pe banda de injunghiere si catre posturile de
prelucrare se face cu ajutorul unei instalatii de transport.
Se executa urmatoarele operatii:
- oparirea la circa 60
0
C;
- depilarea mecanica;
- depilarea termica (parlirea);
- curatarea/razuirea suprafetei corpurilor.
Dupa depilare se cresteaza picioarele din spate pentru carligele de transport; se
agata porcul cu carlige si se transporta cu ajutorul unui conveer (elevator) la linia de
taiere.
Dupa operatia de parlire a resturilor de par intr-un cuptor corpul animal se usuca
cu ajutorul unui utilaj cu perii.
Organele interne (mai putin ficatul) se extrag si se depun pe o banda de
transport pentru organe; dupa verificare sunt transportate la sectia de prelucrare
intestine sau la recipientele de colectare a produselor secundare. Limba, laringele,
traheea, esofagul, plamanii, inima si rinichii sunt extrase si puse pe banda de transport
organe. Dupa verificare organele ajung la sectia de prelucrare organe, in camerele de
racire pentru organe sau in cazul in care nu primesc aviz sunt depozitate in recipientele

Pag. 21 din 50

21
de colectare a produselor secundare.
Ghidarea in boxe de asteptare
Miros
Zgomot
Apa reziduala
- Descarcare
- Examinare pe viu
- Stabilirea identitatii
Receptie animale si
Proces tehnologic porci
Asternut
Dejectii
Asomare si sangerare
- Ghidarea in boxele de asomare
- Asomare (CO2 sau electric)
- Agatarea pe linia de abatorizare
- Injunghere si scurgerea sangelui
Apa reziduala
Sange
Oparire si depilare
- Spalarea animalului inainte de taiere
- Oparirea
- Indepartarea parului
- Indepartarea copitelor
- Atarnare in linia de abatorizare
- Parlire
- Uscare la rece
- Uscare la cald
- Detasarea ochilor si a urechilor
Apa evacuata Par
Chiare
Copite
Urechi, ochi
Extragerea si prelucrarea organelor
Despicarea animalului sacrificat
Verificarea carnii
Curatarea ulterioara
Cantarire/sortare
Organe interne
Apa evauata
Apa evacuata
Apa evacuata
Apa evacuata
Apa evacuata
Produs secundar
Emisii / Apa reziduala
Resturi de
transare
Resturi/ grasime/
maduva/creier
Racire Apa evacuata
Carcasa porc


Pag. 22 din 50

22
Prepararea si depozitarea produselor animale secundare provenind de la
bovine si porcine
Grasimi interne se preiau de regula, in stare proaspata si sunt transportate la
sectia de prelucrare intr-un recipient pentru topirea grasimilor.
Organe interne organele interne se impart in asa numitele organe rosii si
organe albe:
- organele albe: in sectia de prelucrare intestine se marunteste pachetul intestinal,
iar stomacul si intestinele (la porc) se golesc si se curata, in functie de scopul utilizarii
ulterioare; intestinul subtire de porc se curata de mucoasa automat. Organele cum ar fi
stomacul, intestinul, splina, pancreasul se pastreaza la rece, respectiv se sareaza si se
depoziteaza.
Piei si blanuri - pieile, respectiv blanurile sunt transportate zilnic, in stare
proaspata, la zona de depozitare si de aceea sunt pregatite fara alta tratare intr-o
incapere inchisa, uscata, pentru prelucrare imediata.
Materii prime:
~ abatorizare bovine: max. 22 t/zi
~ abatorizare porcine: max. 28 t/zi
Produse finite: carcase de carne de bovine si porcine
Subproduse valorificabile:
sange
piele, preluata de S.C. HOMPELL S.R.L. Brasov, contract nr. 47/19.02.2010
organe
La nivelul anului 2009 bilantul de materiale este:

Cantitate
animal

t/an

Produse
finite

Pierderi ( masa gastro-
intestinala, sange, etc.)

Piele

Organe

Deseuri la
incinerare
Bovine, animale
vii 2091 bc.
883,
782
434,816 318,162 53,262 16,236 61,306
% 49 % 36 % 6 % 2 % 7 %
Porcine,
animale vii
203, 154,023 42,746 - 4,541 2,243

Pag. 23 din 50

23
2169 bc. 553
% 76 % 21 % - 2 % 1 %
Ovine, animale
vii 1892 bc.
49,3
16
22,091 11,343 - 0,127 15,755
% 46 % 23 % - 1 % 30 %
Dotri
Linia de abatorizare bovine:
- tarc de capacitate 100 capete, S = 260 m
2
;
- sala sacrificare;
- sala de lucru, S = 139,59 m
2
;
- sala de expunere organe, S = 14,46 m
2
;
- sala de igienizare;
- camera refrigerare, S = 19,0 m
2
;
2
;
- depozit refrigerare, S = 94,21 m
2
;
2
;
2

- hol zvantare, S = 56,16 m
2
;
- hol zvantare, S = 68,95 m
2
;
- depozit pentru congelate suspecte, S = 7,02 m
2
;
- camera de depozitare sange, S = 16,2 m
2
;
- camera de depozitare coarne si copite, S = 16,2 m
2
;
- camera de depozitare piei, S = 36,0 m
2
;
- camera depozitare organe confiscate, S = 14,35 m
2
;
- rampa livrare bovine;
- depozit congelare, S = 44,51 m
2
.
Linia de abatorizare porcine
- zona rampa acces porcine;
- zona murdara boxa de asomare, masa de sangerare, oparitor, depilator
flambator, masa cadere, elevator;
- platforma de lucru, care cuprinde: zona eviscerare, zona de prelevare organe,
zona de despicare porcine, zona dusare, zona de control sanitar, zona clasificare
porcine;
- camera de zvantare rapida, S = 18,4 m
2
;

Pag. 24 din 50

24
- camera frigorifica, S = 18,4 m
2
;
2
;
2
;
- zona sferturi carcase;
- rampa livrare porci.
Centrale termice 3 bc.
- tip IMERGAS ZEUS, de 32 Kw, consum 690 m
3
/gaz metan luna de iarna si
10 m
3
/luna in perioada de vara, evacuarea gazelor arse se face cu tiraj fortat
- tip IMERGAS ELLO, de 24 Kw, consum 520 m
3
/gaz metan luna de iarna si
100 m
3
/luna in perioada de vara, evacuarea gazelor arse se face cu tiraj fortat
- tip REX, doua cazane, cu arzator Riello, de 140 Kw, consum 40 m
3
/gaz la 8
ore/zi numai in zilele de sacrificare porcine 8 10 zile/luna, cca. 400 m
3
/luna;
evacuarea gazelor arse se face prin racord de inox cu diametru 200 mm, in cos tip
Schidel, cu diametru 300 mm si H = 7 m.
Combustibilul folosit este gazul metan.
Camera de depozitare dezinfectanti
Preparate chimice folosite:
pentru spalarea echipamentului de lucru:
- detergenti de tip Bonux, Dero , ambalat in saci folie consum de aprox. 12
kg/luna;
- nalbitor tip Ace, ambalat in bidoane de plastic consum de aprox. 10 l/luna;
detergenti si dezinfectanti folositi la igienizarea si dezinfectia in abator:
- detergent lichid universal concentrat tip Flores consum de 20 l/luna;
- detergenti tip degres AS consum de 5 l/luna;
- dezinfectant tip Aldezin consum 8 l/luna.
Instalatii frigorifice si de climatizare climatizarea spatiilor de lucru se face
printr-un sistem de ventilo convectoare cu circuit dublu, racordat atat la centrala de
incalzire cat si la centrala de climatizare.
Tipul instalatiilor frigorifice:
- tip Bitzer LH 135/4 PCS, cu agent frigorific ecologic;
- compresor Bitzer 4 TCS 10.2 Y cu agent frigorific ecologic;

Pag. 25 din 50

25
- compresor tip Bitzer LH 135/4 PCS 15.2 Y, cu agent frigorific ecologic;
- perdea de aer industrial K 26, cu agent de racire freon ecologic;
- agregat frigorific semi-ermetic Bitzer 4 MCS 12.2 Y, cu agent frigorific ecologic;
Freonul folosit este de tip R 404 A si R 124 A
Compresor tip Kaeser SM 12T 7,5 kW de 11 bar
Mijloace de transport
- 2 autoutilitare frigorifice
- BC 44 FFF, autoutilitara frigorifica marca IVECO
- BC 14 FFF, autoutilitara frigorifica marca MERCEDES BENZ
- 4 autoutilitare de transport animale
- BC 08 FFF, autoutilitara transport animale vii marca IVECO
- BC 25 FFF, autoutilitara transport animale vii marca DACIA PAPUC
- BC 95 FFF, autoutilitara transport animale vii marca IVECO
- BC 18 FFF, autoutilitara transport animale vii marca IVECO MAGIRUS
Vestiare pentru femei si barbati, grupuri sanitare pentru femei si barbati
Birouri administrative
Cabinet doctor
Utiliti
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua LEA 20 kVA
Racaciuni Nicolae Balcescu, printr-un post de transformare amplasat pe stalp.
Energia electrica se furnizeaza in baza contractului incheiat cu E ON Moldova
S.A. nr. 7060011 1 din 20.09.2006.
Alimentarea cu apa potabila si tehnologica - se realizeaza din reteaua localitatii
Nicolae Balcescu printr-un bransament PE, la conducta stradala, conform contractului nr.
01/23.02.2010 incheiat cu Primaria.
Aductiunea apei este realizata prin conducte PE HD, de Dn 63 mm, in lungime de
300 m; prin aceasta conducta se realizeaza alimentarea cu apa a consumatorilor din
incinta abatorului. In interior sistemul ramificat de distributie a apei este constituit din
retele OL si PE cu diametre cuprinse intre - - 1.
Ca o sursa de rezerva - pentru situatii de sistare a apei din reteaua localitatii,
avarii, etc., unitatea dispune de un put sapat cu urmatoarele caracteristici: Q = 2,0 l/s; H

Pag. 26 din 50

26
= 100 m; diametru = 200 mm; acest put alimenteaza un sistem de stingere a incendiilor
rezervor, pompe, retele de hidranti.
Incalzirea pe timp de iarna s-a realizeaza cu ajutorul centralei termice cu puterea
de 35 kW care functioneaza pe gaz metan.
Alimentarea cu gaz metan se realizeaza din sistemul de transport a S.C. E ON
GAZ Romania, in baza contractului nr. 1165692/2009.
2.3. Dezvoltri viitoare
n baza discuiilor cu reprezentantul S.C. NIC BAC PROD S.R.L., in calitate de
BENEFICIAR, nu se preconizeaz n urmtorii ani modificri constructive i nici alte
extinderi de activitate.
Societatea are in vedere demararea investitiilor privind construirea unei statii de
epurare si a unui incinerator pe amplasamentul aflat in proprietate.
Statia de epurare este prevazuta a prelucra urmatoarele debite de ape uzate:
Q orar maxim = 6,25 m
3
/h
Q zi maxim = 42,0 m
3
/zi
Q an = 10.920 m
3
/an
Profilul statiei este de a epura apele tehnologice uzate provenite de pe platforma
obiectivului abator de bovine, porcine si ovine si presupune urmatoarele faze:
- degresare
- sitare
- stocare, omogenizare si pompare
- tratare chimica cu coagulant si lapte de var
- decantare
- tratare biologica aeroba intr-un bazin de aerare cu namol activ in doua trepte
- evacuare gravitationala in emisar
- stocare, ingrosare si deshidratare a namolului
Caracteristicile apelor uzate
Apele uzate tehnologice provenite din activitatea abatorului, cu un debit de 42
m
3
/zi prezinta urmatoarele caracteristici:
Nr.crt. Indicatori de poluare Concentratie poluant
mg/l
Cantitate poluant
kg/zi
1 Materii totale in suspensie 1350 56,7
2 CBO 5 1250 52,5
3 CCO Cr 2200 92,4
4 Subst. extractibile in solventi org. 80 3,36

Pag. 27 din 50

27
5 Azot amoniacal 50 2,1
6 Fosfor total 20 0,84
7 Cloruri 500 21
8 Detergenti sintetici 20 0,84
9 Sulfuri si hidrogen sulfurat 3 0,126
10 Sulfati 200 8,4
11 pH 7,5 -
Obiectivul statiei de epurare este atingerea indicatoilor de calitate pentru apele uzate
epurate, in conformitate cu prevederile NTPA 001/2005.
Nr.crt. Indicatori de poluare Concentratie poluant
mg/l
Grad de epurare
%
1 Materii totale in suspensie 35 97,4
2 CBO 5 25 98,0
3 CCO Cr 125 94,3
4 Subst. extractibile in solventi org. 20 75,0
5 Azot amoniacal 2 96,0
6 Azotiti 1 -
7 Azotati 25 -
8 Fosfor total 1 95,0
9 Cloruri 500 -
10 Detergenti sintetici 0,5 97,5
11 Sulfuri si hidrogen sulfurat 0,5 83,3
12 Sulfati 600 -
13 pH 6,5 8,5 -

Pentru realizarea unei epurari atat de avansate se impun urmatoarele trepte de
epurare:
Treapta de epurare mecano chimica
Apele uzate tehnologice decantate si degresate vor curge gravitational prin
canalizarea de incinta din PVC cu diametrul de 200 mm spre bazinul de acumulare,
omogenizare, egalizare, compensare. In zona de racordare a canalizarii de incinta la
bazin este prevazut un cos sita, care periodic cel putin o data pe zi se scoate din
camin, iar suspensiile retinute se vor descarca in containere si vor fi eliminate prin
incinerare.
Bazinul de acumulare este prevazur cu un mixer agitator submersibil, actionat
electric, cu functionare continua, care agita apa si impiedica decantarea suspensiilor fine
care au trecut prin cosul sita.
Apele uzate vor fi pompate spre casa utilajelor treptei chimice, la baza unei
coloane de reactie, unde acestea sunt tratate cu urmatorii reactivi:
- un coagulant metalo silicic, compus in principal din sulfat feros si acid silicic;
timpul de contact cu coagulantul in coloana de reactie este de 8 min.

Pag. 28 din 50

28
- lapte de var
Pompele dozatoare de reactivi au debite reglabile in limite largi pentru a permite
adaptarea dozajelor la necesitatile efective in cursul exploatarii statiei de epurare, astfel
incat rezultatul epurarii sa fie cel scontat in conditii de eficienta maxima.
Dupa adaugarea reactivilor apa trece intr-un decantor vertical, care asigura
separarea precipitatului format de reactivi si impuritatile inglobate de acesta, de apa
limpede. Precipitatul se depune in conul decantorului sub forma de namol, de unde se
descarca periodic pe patul de deshidratare a namolului. Apa drenata de la patul de
deshidratare este dirijata in bazinul de egalizare compensare.
Treapta de epurare biologica
Apa epurata mecano chimic trece gravitational in treapta biologica; masurarea
debitului de apa se face cu un debitmetru electromagnetic.
Epurarea biologica se face intr-un bazin de tip oxicontact din beton semiingropat, printr-
un sistem de distibutie a aeului cu bule foarte fine, de catre o suflanta, prin dispozitive de
aerare cu membrana elastica 36 buc.
Mentinerea concentratiei optime de namol activ in bazinele de aerare din cele
doua trepte de epurare se face prin indepartarea namolului activ aflat in exces, prin
manevrarea periodica a celor doua batardouri din sectiunea de decantare a bazinelor de
aerare. Decantorul adiacent bazinului de aerare separa namolul activ format si asigura
obtinerea unui efluent epurat care se deverseaza gravitational in conducta de descarcare
a apei epurate in emisar.
Epurarea biologica se realizeaza in 2 trepte care asigura si procesul de nitrificare
denitrificare.
Caracteristicile namolurilor
Cantitatile maximale de namoluri:
- namol cu 75 % umiditate, respectiv 25 % s.u. = 0,42 m
3
/zi;
- namol cu 75 % umiditate, respectiv 25 % s.u. = 109,2 m
3
/an
Deoarece in procesul de tratare chimica a apei uzate brute se realizeaza la un
moment dat un pH acid 4,5, namolul rezultat din procesul de decantare devine un
material care numai fermenteaza, fiind practic steril.
Caracteristicile constructiilor
Pentru deservirea fluxului tehnologic specific STATIEI DE EPURARE sunt
prevazute a se realiza urmatoarele constuctii:

Pag. 29 din 50

29
separator de grasimi: este o constructie subterana din beton armat impermeabil
cu sectiunea in plan circulara cu Di = 160 cm, bicompartimentat, cu placa din beton
armat si doua capace din fonta carosabila pentru acces in separator pentru curatarea
stratului de grasime si pentru vidanjarea partilor grosiere. Separatorul are Sc = 3,53 m
2
,
inaltimea de 2,8 m si un volum construit de 10,23 m
3
;
bazinul de acumulare: este o constructie subterana din beton, cu dimensiunile
in plan L = 4,6 m, l = 3,6 m si adancimea H = 4,9 m, cu Sc = 16,56 m
2
si un volum
construit de 83,63 m
3
. Acest bazin preia apele uzate tehnologice prin retinerea
suspensiilor intr-un cos sita (un utilaj din otel inoxidabil) si pomparea apei pentru
alimentarea treptei chimice din casa utilajelor;
casa utilajelor: este o constructie supraterana - parter cu dimensiunile in plan L
= 8,1 m, l = 4,1 m si H = 5,9 m, cu Sc = 33,21 m
2
si un volum construit de 195,94 m
3
;
cladirea are inaltimea utila de 5,0 m si va adaposti utilajele aferente treptei chimice din
cadrul procesului de epurare;
bazinul de deshidratare namol: este o constructie supraterana cu parter din
beton, bicompartimentata pe orizontala si prevazuta cu o copertina si pereti din tabla
cutata pentru protejarea impotriva intemperiilor; are dimensiunile in plan 10 x 4,55 m si H
= 3,2 m, cu Sc = 45,5 m
2
3
;
bazinul de aerare: este o constructie semiingropata din beton impermeabil cu
dimensiunile in plan L = 6,75 m, l = 6,25 m si adancimea H = 4,0 m, cu Sc = 42,19 m
2
si
un volum construit de 136,61 m
3
; in aceasta constructie se desfasoara treapta biologica
de epurare a apei uzate tehnologic;
caminul cu vane: este un camin cilindric, ingropat, din beton, prin care trec
conducte zincate echipate cu vane pentru inchidere si deschidere evacuare namol spre
paturile de deshidratare namol ale filtrului de deshidratare si spre bazinul de egalizare.
Caminul are dimensiunile in plan L = 1,2 m, l = 1,2 m si un volum construit de 2,52 m
3
.
Caracteristicile retelelor
r Retea de canalizare ape uzate tehnologice
Se pastreaza reteaua existenta realizata din tuburi PVC de canalizare, de
diametru 200 mm, pana la ultimul camin, inainte de intrarea in bazinul de stocare
existent; din acest ultim camin se pleaca cu o ramificatie noua (dupa ce s-a etansat
plecarea in bazinul vechi) cu tuburi de canalizare PVC de diametru 200 mm pana la
bazinul de acumulare. Apa in exces, care se filtreaza prin straturile paturilor de

Pag. 30 din 50

30
deshidratare namol de la filtrul de deshidratare, se colecteaza in doua camine din beton
si este preluata cu tuburi PVC de canalizare de diametru 200 mm pana in caminul de
ramificatie care colecteaza apa provenita de la spalarea pardoselilor de la cladirea
incineratorului; din acest camin apa uzata tehnologic ajunge, prin intermediul unui camin
de canalizare de schimbare a directiei, la bazinul de acumulare, trecand prin sita de
preluare a suspensiilor grosiere.
Lungimea retelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate tehnologice de la
abator, de la incinerator si din incinta statiei de epurare este de 92 m, realizata cu tuburi
PVC de canalizare de diametru 200 mm, asezate pe pat de nisip, asigurandu-se o panta
minima de autocuratire de 0,5 %.
Pentru preluarea apelor uzate tehnologice de la instalatia sanitara interioara din
casa utilajelor se va realiza o retea de canalizare in lungime de 4 m din tuburi PVC de
canalizare de diametru 110 mm intre casa utilajelor si bazinul de acumulare.
r Retea de canalizare ape uzate epurate
Pentru preluarea apei uzate epurate din ultima treapta biologica (si care intruneste
cerintele din NTPA 001/2005) din bazinul de aerare se pleaca cu 2 racorduri din PVC cu
diametrul de 200 mm in doua camine de canalizare din beton; din aceste 2 camine
pleaca o retea de canalizare (pentru deversare in emisar paraul Bahna), cu o panta
minima de 0,5 %, din tuburi PVC de canalizare de diametru 200 mm, asezate pe pat de
nisip. Pe traseul canalizarii se va intercala un camin din beton armat pentru montarea
unui debitmetru in vederea masurarii volumului de apa uzata epurata deversat. In zona
de deversare in parau se va amenaja fudul si se va taluza malul paraului, protejandu-se
cu placi din beton armat monolit pe o lungime de 10 m (in amonte si aval de deversare).
Pentru a nu intra apa din parau in perioadele cu ploi abundente cand creste nivelul
hidrostatic la capatul conductei din PVC se va monta un clapet uni sens.
S.C. NIC BAC PROD S.R.L. in planurile de dezvoltare si-a propus achizitionarea
unei instalatii de incinerare pentru eliminarea deseurilor de origine animala rezultate din
activitatea de abatorizare (organe, copite, coarne, oase, etc.), in prezent preluate de S.C.
PROTAN S.A. Pentru eliminarea deseurilor de origine animala s-a adoptat solutia
construirii unei cladiri cu doua compartimente un compartiment de depozitare
temporara a deseurilor la temperaturi scazute (-5 la -20 C) si un compartiment in care
va fi amplasat un incinerator, cu capacitatea de 500 kg/h.

Pag. 31 din 50

31
Cladirea are dimensiunile in plan L = 16,35 m, l = 6,35 m si H = 7,05 m, cu Sc =
103,82 m
2
3
. Cladirea are inaltimea utila de 6,0 m
pentru asigurarea conditiilor de montaj a incineratorului.
Incineratorul prevazut este proiectat pentru incinerarea unei game largi de
deseuri:
- deseuri provenite din unitati de prelucrare a carnii: deseuri de abatorizare,
material cu risc specific, etc.;
- cadrave de animale.
Incineratorul poate functiona continuu, alimentarea fiind posibil a fi efectuata in
timpul arderii. Oprirea incineratorului este necesara in vederea evacuarii manuale a
cenusii.
Instalatia de incinerare de tip SPECTRUM este alcatuita din:
1. Incinerator cu 2 incinte de ardere:
- camera de combustie, de ardere primara, cu 6 arzatoare;
- camera de post - combustie, de ardere secundara, cu un arzator;
2. Instalatia de distributie combustibil
3. Instalatia de automatizare
4. Cosul de fum cu H = 3 m si racordul la cosul de fum
Parametrii tehnici si functionali:
- rata de ardere max. 500 kg/h
- capacitatea de incarcare pe sarja 1,25 2 t
- combustibil utilizat, gaz metan 35 50 Nm
3
/h
- alimentare manuala si eliminarea manuala a cenusii
Instalatia de incinerare ce se va realiza prezinta ca sursa de poluare a atmosferei
gaze de ardere si posibile emisii de miros. Prin cosul de evacuare cu inaltimea de 3 m
emisiile pot contine urmatorii poluanti, pentru care media zilnica trebuie sa se incadreze
in urmatoarele valori limita de emisie:
pulberi totale 10 mg/Nm
3

SO
2
50
HCl 10
NO
2
200
CO 50
HF 1

Pag. 32 din 50

32
carbon organic total 10
amoniac 10
cadmiu 0,05
mercur 0,05
total alte metale grele 0,5
(Sb, As, Pb, Cr, Ca, Mn, Ni, V)
cenusa-carbon total 1 %
dioxine si furani 0,1 ng/Nm
3

(vezi nota 2)
NOTA:
1. Valorile limita de emisie pentru instalatia de incinerare se raporteaza la un
continut in oxigen al efluentului gazos de 11 % oxigen si conditiile standard T = 273 K si
p = 101,3 kPa, gaze uscate.
2. Valori masurate pe o perioada de prelevare de minim 6 ore si maxim 8 ore,
exprimate ca echivalenti toxici conform Anexei 3 la H.G. nr. 128/2002 cu modificarile si
completarile ulterioare.
Conditii privind instalatia de incinerare:
instalatia de incinerare va fi exploatata astfel incat gazul rezultat din proces sa
ajunga in mod controlat si omogen dupa ultima injectare de aer de combustie, chiar si in
cele mai nefavorabile conditii la o temperatura de cel putin 850 C timp de 2 secunde,
masurata langa peretele interior al camerei de combustie;
instalatia de incinerare se echipeaza cu cel putin un arzator auxiliar. Acest
arzator trebuie pornit automat atunci cand temperatura gazelor de combustie dupa ultima
injectare de aer de combustie scade sub 850 C. De asemenea el trebuie folosit la
pornirea si oprirea instalatiei pentru a se asigura ca temperatura de 850 C este
mentinuta in permanent in timpul acestor operatiuni si atata vreme cat exista deseuri
nearse in camera de combustie;
in cursul pornirii sau opririi ori cand temperatura gazului de ardere scade sub
850 C, arzatoarele auxiliare nu trebuie alimentate cu combustibili care pot provoca
emisii mai mari decat cele rezultate prin arderea motorinei, gazului lichefiat sau a gazului
natural;
instalatia de incinerare trebuie sa aiba si sa foloseasca un sistem automat de
intrerupere a alimentarii cu deseuri:
- la pornire, pana cand temperatura ajunge la 850 C

Pag. 33 din 50

33
- de cate ori nu este mentinuta temperatura de 850 C
instalatia de incinerare trebuie construita si exploatata astfel incat sa se
previna emisii in atmosfera care sa genereze cresterea semnificativa a poluarii aerului la
nivelul solului; in particular gazele de ardere trebuie evacuate intr-o maniera controlata si
in conformitate cu standardele nationale si internationale privind calitatea aerului, prin
intermediul unui cos a carui inaltime este astfel calculata incat sa asigure, cel putin la
limita primei zone locuite, o dispersie corespunzatoare a unor emisii sub valorile normate
ale indicatorilor de poluare, in orice conditii atmosferice;
este obligatorie respectarea Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 al
Parlamentului European si al Consiliului din 3 oct. 2002 de stabilire a normelor sanitare
privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman.

S.C. NIC BAC PROD S.R.L. a luat fiinta pe actualul amplasament in anul 2002
conform autorizatiei de construire nr. 1/2002, eliberata de Primaria comunei Nicolae
Balcescu.
Activitatea prezent poate produce o poluare a solului si subsolului numai in
condiii accidentale. Incinta amplasamentului este in totalitate betonata.
Grajdurile in care stagneaza temporar animalele sunt betonate, prevazute cu
rigole de preluare a scurgerilor.
In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 756/1997 al MAPPM ce
reglementeaza evaluarea poluarii mediului, terenul de amplasament al S.C. NIC BAC
PROD S.R.L se incadreaza la teren cu folosinta mai putin sensibila.
Nu sunt disponibile analize de sol de pe amplasament pentru a se stabili nivelul
de poluare al acestuia, dar putem aprecia ca nivelul de poluare a fost ameliorat prin
lucrarile de remediere realizate: decopertari, refacerea platformelor betonate.
Putem spune ca solul din incinta n care se desfoar activitatea a fost parial
afectat de o serie de intervenii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile
iniiale, naturale, prin lucrrile de construire (decopertri, betonri, tasri, etc).
Din surse situate n exteriorul incintei
Activitatile economice (lucrari agricole) din imediata vecinatate a S.C. NIC BAC
PROD S.R.L. nu prezinta efecte potentiale ale poluarii solului si panzei freatice.
Se vor lua urmatoarele masuri:
3. POSIBILITATEA POLUARII SOLURILOR


Pag. 34 din 50

34
- mentinerea platformelor de acces, parcarea si caile de acces interioare asfaltate
si/sau betonate;
- se vor finaliza lucrarile de betonare a sopronului pentru utilajele agricole din
dotare; utilajele agricole vor stationa numai pe spatiul amenajat, betonat si acoperit;
- asigurarea etanseitatii bazinelor de colectare a apelor uzate si a retelor de
canalizare pentru prevenirea impurificarii solului si a apelor subterane;
- depozitarea corespunzatoare a deseurilor de origine animala pana la eliminarea
prin incinerare, conform contractului incheiat cu S.C. PROTAN S.A., sau incinerarea prin
sistemul propriu de incinerare;
- imprastierea pe camp a dejectiilor se va efectua in conformitate cu prevederile
Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din
surse agricole;
- distributia dejectiilor pe camp se va efectua in perioadele lipsite de precipitatii, in
cantitati care sa nu depaseasca 170 kg de N la hectar;
- dejectiile vor fi aplicate uniform pe suprafata solului, urmata de incorporarea
acestora in sol cu respectarea Codului de bune practici agricole;
- deseurile vor fi colectate in containere separate, pe categorii, amplasate numai
pe platforme betonate sau in spatii amenajate, urmand a fi valorificate/eliminate periodic
de pe amplasament prin societati specializate.

Din activitatea n derulare poluanii ce pot afecta solul i subsolul pot proveni din
intretinerea necorespunzatoare a retelelor de canalizare/ camine de vizitare /bazine
vidanjabile, manipularea necorespunzatoare a deseurilor de origine animala si eventuale
pierderi de carburanti/uleiuri de la mijloacele de transport din dotare.

Din activitile S.C. NIC BAC PROD S.R.L rezult urmtoarele tipuri de deeuri:
dejectii animaliere (urina si accidental materii fecale) din tarcul de asteptare
incinta abator sunt colectate prin sistemul de canalizare interior intr-un camin
vidanjabil, de capacitate 12 m
3
, prevazut cu capac; cantitatea produsa, aprox. 1 t/an, se
vidanjeaza si se preda catre fermele agricole care detin platforma de colectare dejectii in
vederea utilizarii ca ingrasamant natural;
4. DEPOZITAREA DEEURILOR

Pag. 35 din 50

35
dejectii animaliere (urina, materii fecale) din tarcul de asteptare bovine,
cantitate de aprox. 4 t/an, sunt colectate in sistem de rigola si descarcate in bazin
vidanjabil purin, de capacitate 10 m
3
aflat in curs de finalizare, unde se lasa la macerat
si apoi se utilizeaza ca ingrasamant pe terenul proprietatea societatii, pana la realizarea
sistemului de depozitare conform celor mai bune practici agricole;
In conformitate cu prevederile Codului de buna practica agricola, se va amenaja o
platforma de stocare a dejectiilor provenite de la padocul animalelor, cu baza din beton,
cu pereti de 2 m inaltime, rigole de scurgere catre un bazin de retentie pentru apa de
infiltratie din dejectii.
deseuri de tesuturi animaliere se depoziteaza in camera frigorifica, de unde
sunt preluate de S.C. PROTAN S.A., max. 14 t/luna, in conformitate cu contractul nr.
741/25.06.2009;
deseuri constituite din materii care nu se preteaza consumului sau procesarii se
depoziteaza in camera frigorifica, de unde sunt preluate de S.C. PROTAN S.A., max. 6
t/luna, in conformitate cu contractul nr. 741/25.06.2009 sau sunt preluate pentru hrana
animalelor cu blana de S.C. AGROINDUSTRIALA S.R.L. Racaciuni, jud. Bacau
contract nr. 46/19.02.2010;
namoluri de la spalare si curatare se depoziteaza temporar in recipienti din
tabla de 200 l si se preiau de S.C. PROTAN S.A.;
namoluri de la preepurarea apelor uzate se depoziteaza temporar in recipienti
din tabla de 200 l si se preiau de S.C. PROTAN S.A.;
deseuri menajere, depozitate temporar in container, pubele se elimina spre
depozitare finala pe depozit de deseuri municipale contract incheiat cu S.C. SOMA
S.R.L. Bacau, nr. 3566/29.04.2009.
DESEU PROVENIENTA/CANTITATE
Mod de depozitare, transport,
valorificare, integrare n
mediu
Dejectii
animaliere
Cod: 02 01 06
Deseu
nepericulos
De la faza receptie animale si
Cantitatea generata in anul 2009: 5 t
stocare provizorie: n camin
vidanjabil purin/ bazin vidanjabil
purin
valorificare ca ingrasamant pe
terenurile aflate in proprietate
Deseuri de
tesuturi
animaliere
Cod: 02 01 02
Deseu
nepericulos

De la faza de oparire si depilare si
de faza de despicare a animalului
Cantitatea generata in anul 2009:
140 t
Cantitatea pe o luna este de aprox.
14 t
stocare provizorie n camera
frigorifica;
valorificare/eliminare prin
societati specializate: PROTAN
S.A.;
transport cu mijloace de
transport ale societatilor

Pag. 36 din 50

36
specializate si autorizate;
Materii care nu se
preteaza
consumului sau
procesarii
Cod: 02 02 03
Deseu
nepericulos
De la fazele de transare animale si
verificare a carnii
Cantitatea generata in anul 2009: 70
t
Cantitatea pe o luna este de aprox. 6
t
stocare provizorie n camera
frigorifica;
valorificare prin societati
specializate: PROTAN S.A. sau
S.C. AGROINDUSTRIALA
S.R.L. Racaciuni;
Namoluri de la
spalare si
curatare
Cod: 02 02 01
Deseu
nepericulos
De la fazele de oparire si depilare,
curatare a carnii

stocare provizorie n recipienti
din tabla de 200 l;
specializate: PROTAN S.A.;

DESEU PROVENIENTA/CANTITATE
Mod de depozitare, transport,
valorificare, integrare n
mediu
Namoluri de la
preepurarea
apelor uzate
Cod: 02 02 04
Deseu
nepericulos
De la curatarea separatorului de
grasimi si a bazinului vidanjabil
stocare provizorie n recipienti
din tabla de 200 l;
specializate: PROTAN S.A.;
Deeu menajer
Cod: 20 03 01
Deseu
nepericulos
Din activiti administrative.
Aprox. 0,4 t /2009
stocare provizorie: n,
containere/ butoaie/pubele, pe
categorii de deseuri sortate
(hartie, carton, PET, sticla);
eliminare: prin S.C. SOMA
S.R.L. Bacau;
transport ale furnizorului de
servicii.

Din activitatea S.C. NIC BAC PROD S.R.L. rezulta deseuri supuse reglementarilor
din OUG 78/2000, aprobata i modificata prin Legea 426/2001 si OUG 61/2006.
Deseurile destinate proceselor de recuperare sau eliminare pot fi transportate
numai de agenti economici autorizati, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008.
Evidenta deeurilor produse se va face conform HG 856/2002 i va conine
urmtoarele informaii:
- tipul deeului
- codul deeului
- sursa productoare

Pag. 37 din 50

37

- cantitatea produsa
- modul de stocare temporara pe amplasament
- data predrii deeului in vederea valorificarii si sau eliminarii
- cantitatea predata ctre transportator si destinatia

Gestionarea deeurilor, respectiv aciunile de colectare, transport, valorificare,
eliminare se vor face cu respectarea legislaiei, iar evidenta deeurilor se va face conform
HG 856/2002.

5. CONDENSATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI

Alimentarea cu energie electrica in baza contractului de furnizare a energiei
electrice, se face printr-un post de transformare, amplasat pe stalpul de energie
electrica, ce asigura transformarea de la tensiunea de 20/6/0,5 kV. Se mentioneaza ca
transformatorul nu contine bifenili policlorurati in uleiul de transformator. Pentru
alimentarea si distributia energiei electrice precum si pentru intretinerea si repararea
echipamentelor electrice societatea dispune de personal autorizat.

Paza i sigurana obiectivului pe timp de noapte i la srbtorile legale este
asigurat de personalul societatii, care are rolul de a semnala, daca este cazul, i
eventuale incidente cu impact potenial asupra mediului, ca: nceputuri de incendiu sau
incendiu (degajri de fum i pulberi), calamiti naturale cu consecine directe asupra
factorilor de mediu.
S.C. NIC BAC PROD S.R.L. are program de 8 ore/ zi, 6 zile/saptamana.

Conform normelor de prevenire si stingere a incendiilor s-au luat masuri de
reducere a riscurilor cum ar fi:
- pentru fiecare constructie s-a stabilit gradul de rezistenta la foc;
- s-au stabilit caile de evacuare in caz de incendiu.
Sursele poteniale de aprindere pot fi:
6. SECURITATEA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI
7. MSURI MPOTRIVA INCENDIILOR

Pag. 38 din 50

38
trsnet
scurt circuit sau suprasarcina in instalaia electric
aciune intenionat
Anunarea si alarmarea in caz de incendiu se face de ctre personalul angajat
care va aciona imediat cu mijloace de prima intervenie si prin apel telefonic la Formatia
Civila de Pompieri.
Obiectivul este echipat cu urmtoarele dotri PSI:
retea de hidranti alimentata cu apa potabila 6 bc.
Rezerva de apa PSI este asigurata de rezervorul de inmagazinare cu volumul de
100 m
3
.
ntregul personal al societii este instruit lunar din punct de vedere PSI, cu planul
de intervenie PSI in caz de incendiu si cunoate planul de evacuare in caz de incendiu.

Obiectivul functioneaza pe baza declaratiei pe propria raspundere. Activitatea
desfurat in cadrul obiectivului presupune respectarea normelor si instruciunilor de
igiena si de protecia muncii in vigoare.
Securitatea si sanatatea salariatilor reprezint ansamblul masurilor tehnice,
sanitare, organizatorice i juridice care au ca scop ocrotirea vieii i sntii angajailor,
prin asigurarea celor mai bune condiii de munc, prevenirea mbolnvirilor profesionale
i a accidentelor de munc, reducerea efortului fizic i psihic, precum i prin asigurarea
unor condiii speciale pentru cei care efectueaz munci grele sau vtmtoare, pentru
munca femeilor i a tinerilor.
Obiectivele managementului privind asigurarea strii de sntate a angajailor
cuprinde:
- respectarea instructiunilor de protecie i igien a muncii;
- perfecionarea dotrilor pentru protecia muncii;
- asigurarea asistenei medicale i a controlului periodic al strii de sntate a
angajailor.
Managerii societilor au responsabilitatea de a elabora programe adecvate care
s contribuie la meninerea strii de sntate a angajailor i la prevenirea mbolnvirilor
de orice natur.
8. PROTECIA MUNCII I IGIENA LOCULUI DE MUNCA

Pag. 39 din 50

39
Problemele asigurrii unor condiii de munc reprezint o preocupare major a
managerilor i a specialitilor n probleme de personal. Asemenea probleme se refer la
aspecte cum ar fi: sntatea fizica general, sntatea psihico-emoionala aspecte
sociale ale sntii.
n conformitate cu prevederile Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006
managerul societii stabilete prin programul de sntate, protecie i securitate a
muncii, msurile tehnice, sanitare i organizatorice de protecie a muncii
corespunztoare condiiilor de munc i factorilor de mediu specifici unitii.
n cadrul programului S.C. NIC BAC PROD S.R.L. va stabili urmtoarele direcii:
- elaborarea instruciuni de lucru i de securitate a muncii;
- asigurarea supravegherii medicale a salariailor i n special a bolilor
profesionale prin controale periodice efectuate de medici specialiti de medicina muncii;
- identificarea i evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnviri profesionale i
stabilirea nivelului de securitate pentru locurile de munc cele mai reprezentative din
societate;
- dup caz se vor stabili masuri concrete privind mbuntirea condiiilor de
munc.
Sunt asigurate grupuri sanitare pentru personal.
Ventilaia spatiilor se realizeaz cu ventilatoare tip Guentner GHF. Iluminatul se
realizeaz cu lmpi electrice iar nclzirea spatiilor se face cu agent termic realizat cu
CT.
Personalul este dotat cu echipament de protecie si de lucru adecvat, utilajele sunt
prevzute cu dispozitive de protecie, toate utilajele acionate electric au mpmntri si
automate de pornire, exista asigurate truse pentru acordarea primului ajutor si de
asemenea sunt asigurate instruciuni de lucru si de protecia muncii.
Personalul muncitor va beneficia de control medical de specialitate, respectiv de
medicina muncii prin care sa se evalueze starea de sntate a acestuia periodic.
Activitatea de protecia muncii (instruire, asigurare echipament, instruciuni, dotri,
trusa de prim ajutor, etc.) este asigurat de personal autorizat. Aceast activitate, la
nivelul proteciei mediului, se poate traduce prin:
- desfurarea numai a activitilor specifice, la nivelul acordat prin autorizare sau
care se va autoriza, pentru a nu fi agresai factorii de mediu. n procesul de producie nu
vor fi utilizate substane toxice sau periculoase care, prin manipularea lor

Pag. 40 din 50

40
necorespunztoare s reprezinte un pericol pentru factorii de mediu (apa, aer, sol,
biodiversitate);
- respectarea normelor de igiena la locul de munc astfel nct s nu rezulte
deeuri sau alte produse cu impact asupra calitii factorilor de mediu;
- depozitarea corespunztoare a deeurilor pentru a mpiedica rspndirea lor n
mediul nconjurtor i inerea unei evidente stricte a acestora.

Alimentarea cu apa potabila si tehnologica - se realizeaza din reteaua localitatii
Nicolae Balcescu printr-un bransament PE, la conducta stradala, conform contractului nr.
01/23.02.2010 incheiat cu Primaria.
Ca o sursa de rezerva - pentru situatii de sistare a apei din reteaua localitatii,
avarii, etc., unitatea dispune de un put sapat, executat in anul 2005 la care s-a renuntat
si altul executat in anul 2009, sursa subterana paraul Bahna.
S.C. NIC BAC PROD S.R.L. nu detine autorizatie de gospodarire a apelor.
In adresa nr. 1812/20.05.2010 se exprima din partea SGA Bacau urmatoarele
puncte de vedere:
- activitatea a fost reglementata de SGA Bacau prin Notificarea de punere in
functiune nr. 747/28.11.2006;
- ulterior SC NIC BAC PROD SRL a solicitat Aviz de Gospodarire a Apelor pentru
Extindere abator, canalizare si statie de epurare si SGA Bacau a emis Avizul de
gospodarire a apelor nr. 11/11.04.2008;
- avizul de gospodarire a apelor isi mentine valabilitatea pe toata durata de
realizare a lucrarilor, daca executia acestora a inceput la cel mult 24 luni de la data
emiterii acestuia.
La baza datelor din acest capitol au stat cele inscrise in Avizul de gospodarire a
apelor nr. 11/11.04.2008 pentru inceperea lucrarilor de extindere abator, canalizare si
statie de epurare.
Volume si debite de apa potabila autorizate:
- zilnic max. 3,54 mc 0,12 l/s; anual 1,06 mii mc
- zilnic mediu 2,95 mc - 0,1 l/s; anual 0,88 mii mc
- zilnic min. 2,55 mc - 0,08 l/s; anual 0,76 mii mc
9. EVACUAREA APELOR UZATE

Pag. 41 din 50

41
Perioada de functionare este de 300 zile/an, 8 ore/zi.
Apa tehnologica este utilizata in procesul de abatorizare.
Volume si debite de apa tehnologica autorizate:
- zilnic max. 43,21 mc 1,5 l/s; anual 12,96 mii mc
- zilnic mediu 39,29 mc 1,36 l/s; anual 11,78 mii mc
- zilnic min. 39,29 mc 1,36 l/s; anual 11,78 mii mc
Perioada de functionare este de 300 zile/an, 8 ore/zi.
Modul de folosire a apei:
Necesarul total de apa:
maxim 42,84 m
3
/zi
mediu 38,70 m
3
/zi
minim 38,34 m
3
/zi
Cerinta totala de apa:
maxim 46,76 m
3
/zi
mediu 42,24 m
3
/zi
minim 41,84 m
3
/zi
Reteaua de canalizare este de tip divizor.
Din activitatea desfasurata in cadrul unitatii rezulta urmatoarele tipuri de ape
uzate:
ape uzate tehnologice din fluxul de abatorizare, ca ape de spalare:
ape uzate din procesul de curatare a tarcului si curatare a animalelor
faza de injunghiere a animalelor
jupuirea, oparirea, depilarea animalelor, detasarea intestinelor, faza de
eviscerare
despicarea corpurilor animale, taierea capetelor, a gatului, picioarelor si a altor
parti corporale
clatirea corpurilor si a altor parti corporale
racirea si depozitarea animalelor
curatarea si dezinfectia halelor, a utilajelor, a tarcurilor si recipientilor
ape uzate menajere
ape pluviale
Reteaua de canalizare este formata din:

Pag. 42 din 50

42
retea de canalizare pentru apele uzate tehnologice provenite din spalari,
igienizari; reteaua este prevazuta cu sifoane de pardoseala, rigole interioare betonate
prevazute cu gratare, tuburi din PVC, cu Dn intre 110 200 mm, cu trecere in colectorul
exterior format din tuburi betonate, cu Dn 300 mm; pe retea exista 6 camine de vizitare
ape tehnologice, separatorul de grasimi in curs de finalizare;
- apele uzate tehnologice sunt colectate intr-un separator de grasimi cu flotatie, cu
Q = 3,0 l/s, din care sunt dirijate intr-un bazin etans vidanjabil, de volum V = 200 m
3
;
bicompartimentat, in care periodic se face si operatia de clorinare;
reteaua de ape uzate menajere colecteaza apele de la grupurile sanitare, de la
dusuri; reteaua este formata din tuburi colectoare interioare din PVC, Dn = 32 110 mm,
prin care apele uzate ajung in colectorul exterior format din tuburi de beton cu Dn 300
mm; in acest colector intra si apele uzate tehnologice dupa ce sunt trecute prin
separatorul de grasimi; ulterior apele uzate sunt deversate intr-un bazin etans vidanjabil
cu volumul V = 200 m
3
.
Apele uzate se caracterizeaza in general prin:
- incarcare organica ridicata
- oscilatii puternice sub aspect cantitativ si calitativ
- continut mare de grasimi
- substante solide prezente in apa evacuata
- continut de cloruri ridicat
- prezenta preparatelor utilizate pentru curatire si dezinfectie
Pentru vidanjarea apelor uzate exista contract de prestari servicii incheiat cu
Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau, nr. 1158/2006.
apele pluviale
- retea subterana de ape pluviale care preia apele meteorice de pe platformele
betonate ale incintei societatii, acoperisuri si sunt dirijate, in functie de panta terenului, in
rigola stradala din fata societatii, fie sunt evacuate in drenul pentru apele pluviale aflat
in livada;
- rigola de scurgere ape pluviale, canal deschis betonat, care preia apele
meteorice de pe platforma betonata din zona rampei de descarcare animale, prevazut cu
camin vidanjabil, de capacitate 12 m
3
.

Pag. 43 din 50

43
Se impune pentru apele pluviale provenite din zona de parcare a mijloacelor auto
sa fie trecute prin separator de hidrocarburi si namoluri, inainte de intrarea in drenul de
ape pluviale.

S.C. NIC BAC PROD S.R.L. prin sistemul de gestionare a apelor uzate de pe
amplasament este o sursa de poluare nesemnificativ pentru apele de
suprafata din zona, respectiv paraul Bahna.

Principalele surse de emisii poluante in atmosfera sunt:
surse fixe/stationare:
- Procesul arderii combustibilului gazos gaz metan la centrala termica pentru
incalzirea spatiilor.
Nivelul emisiilor de poluanti din gazele arse nu vor depasi limitele maxime
prevazute in Ordinul MAPPM nr. 462/1993, astfel:
oxid de carbon: CO 100 mg/Nm
3

oxizi de azot: NOx 350 mg/Nm
3

oxizi de sulf: SOx 35 mg/Nm
3

pulberi 5 mg/Nm
3

Masuri de reducere: utilizarea eficienta a energiei termice, izolarea conductelor
de transport a agentului termic, verificarea anuala a eficientei arderii, verificarea aportului
de oxigen pentru arderea completa a compusilor din combustibil.
surse mobile:
- Mijloacele de transport, motoarele cu ardere interna
Motoarele termice cu aprindere prin compresie care vor aciona mijloacele de
transport emit n atmosfera gaze de evacuare n care pot fi identificate urmtoarele
substane poluante: hidrocarburi, aldehide, oxizi de azot, oxizi de carbon, bioxid de sulf i
fum.
Regi mul de emi si e i emi si i l e maxi me proveni t e de l a mot oarel e
t er mi ce cu apri ndere pri n compresi e (MAC).
Natura
emisiilor

CO

Fum

NOx

CH

Aldehide
NO NO2
Regim de Sarcina Sarcina maxima Sarcini Sarcini Sarcini mici i Sarcini mici i
10. EMISII ATMOSFERICE

Pag. 44 din 50

44
emisie maxima maxima i accelerare mari mari pornire la rece pornire la rece
Emisie
maxima (ppm)
300
1000
0,05 0,2 g/mc 600
1800
< 100 <500 20 - 30
Pentru evitarea depirii nivelului noxelor emise de MAC n aerul atmosferic se
recomanda:
utilizarea de mijloace de transport i de utilaje dotate cu motoare ale cror
emisii respecta legislaia n vigoare;
ntreinerea corespunztoare a motoarelor mijloacelor de transport;
reducerea vitezei de circulatie;
revizie tehnica periodica pentru mijloacele auto din dotare;
oprirea motoarelor in perioada in care nu sunt implicate in activitate.
emisii fugitive/nedirijate in aer:
- emisii fugitive de la manipularea si depozitarea temporara a dejectiilor solide;
- emisii fugitive de la sistemul de canalizare tehnologica - miros
Protectia impotriva mirosurilor
- descarcarea animalelor trebuie efectuata strict cu portile halelor inchise;
- evitarea depozitarii intermediare deschise;
- imediat dupa descarcarea completa a masinilor de transport, asternutul din
acestea impreuna cu gunoiul de grajd trebuie depozitat pe platforma de ingrasaminte;
- masinile ce transporta animale sunt curatate si spalate cu aparate de apa cu
presiune, imediat dupa descarcare;
- sangele vitelor si al porcinelor este depozitat in recipienti din inox la o
temperatur de sub 10 C;
- reziduurile de pe liniile de abatorizare si produsele secundare sunt depozitate in
recipiente inchise si se elimina prin S.C. PROTAN S.A. si S.C. AGROINDUSTRIALA
SRL, care le transporta in recipiente etanse;
- boxele de tip staul sunt curatate imediat si deseurile se depoziteaza temporar pe
platforma de depozitare a dejectiilor;
- transportul zilnic al sngelui cu o consisten mare i a sngelui rezidual, ntr-
un stadiu ct mai proaspt posibil;
- la subprodusele restante se iau ca masuri: depozitarea la rece, transporturi mai
multe zilnic, spatiu de depozitare cu sistem de aerisire si purificare a aerului
corespunzator dimensiunilor spatiului respectiv, transportarea in containere de schimb,
fara transbordare, inchiderea etansa a containerelor pe toata perioada de transport,
curatarea si dezinfectarea containerelor imediat dupa golire, curatarea aerisilor.

Pag. 45 din 50

45

innd cont de natura activitii care se desfoar la S.C. NIC BAC PROD
S.R.L. nu vor exista surse semnificative de poluani pentru aer.

Poluarea sonor este definit ca fiind prezena zgomotului n mediul ambiant cu
repercusiuni asupra strii de sntate i confort a populaiei. Vibraiile care nsoesc
uneori zgomotul i care pot fi produse de maini i utilaje n funciune constituie un alt
factor cu efect negativ asupra sntii umane i randamentului n munc.
Sursele de zgomot provin de la:
utilaje, in interiorul cladirilor;
dirijarea porcilor spre boxele de anesteziere contribuie in mod semnificativ la
zgomot;
instalatiile de aerisire si racire, precum si la ventilatoare;
instalatiile de racire, garniturile motoarelor si ventilatorul.
Ca masura de reducere a zgomotului cladirea este izolata astfel incat sa asigure o
bariera fonica. Zgomotul generat la dirijarea porcilor poate fi diminuat semnificativ prin
dirijarea porcilor in grup.
Activitatea nu se desfasoara cu usile sau ferestrele cladirii deschise si nici o
activitate nu se desfasoara in exterior.
Limitele maxim admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct
de vedere acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10 009-88 i prevd, la
limita unei incinte industriale, valoarea maxim de 65 dB(A) (tabelul 3 din standardul
amintit), iar n ceea ce privete amplasarea cldirilor de locuit (2.5 din acelai
standard), aceasta se va face n aa fel nct s nu se depeasc valoarea maxim de
50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cldirii, msurat la 2 m de faada acesteia, n
conformitate cu STAS 6161/1-79.
Se apreciaz c activitatea care se desfoar n cadrul obiectivului nu constituie
o surs de poluare fonic zonal, nivelul de zgomot generat ncadrndu-se n limitele
stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urban - Limite admisibile ale nivelului de
zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcional a incintei industriale: 65 dB(A).
11. IMPACTUL ZGOMOTULUI

Pag. 46 din 50

46
Efectele zgomotelor si vibratiilor determina afectiuni ale sanatatii salariatilor, boala
de vibratii, functie de energia si directia lor de actiune. Boala de vibratii este provocata
de vibratii cu o gama de frecvente cuprinse intre 17 250 Hz.
Leziunile cele mai frecvente se produc la nivelul oaselor si al articulatiilor.
Pentru reducerea vibratiilor este necesara aplicarea urmatoarelor solutii:
limitarea propagarii vibratiilor;
limitarea timpului de expunere;
utilizarea mijloacelor individuale de protectie.
Masuri pentru atenuarea intensitatii zgomotului:
titularul va folosi masuri de buna practica pentru controlul zgomotului aceasta
include o mentenanta adecvata a echipamentelor a caror deteriorare poate conduce la
cresterea zgomotului
folosirea de echipamente care sa lucreze la niveluri moderate de zgomot
nivelul de zgomot nu va depi 85 dB(A) pentru un singur echipament.

Consideram ca S.C. NIC BAC PROD S.R.L. nu este o sursa major de zgomot
i vibraii.

In proximitatea obiectivului nu sunt cabluri de tensiune generatoare de cmpuri
electromagnetice care sa perturbe activitatea.

CONCLUZII
Amplasamentul obiectivului se incadreaza in categoria terenurilor de folosinta
de zona productie de tip mica industrie, depozitare si prestari servicii.
S.C. NIC BAC PROD S.R.L. a implementat si mentine un program de
autocontrol bazat pe principiile HACCP, si are certificat sistemul de management al
sigurantei alimentelor, conform ISO 22000 si sistemul de management al calitatii,
conform ISO 9001.
Emisiile de poluanti in atmosfera sunt gazele de esapament de la mijloacele
auto si emisiile din procesul arderii combustibilului gazos gaz metan la centrala termica
12. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE
CONCLUZII SI RECOMANDARI

Pag. 47 din 50

47
pentru incalzirea spatiilor, care nu influenteaza n mod negativ, cantitativ i calitativ aerul
atmosferic.
S.C. NIC BAC PROD S.R.L. nu deine autorizaie de gospodrire a apelor.
La baza datelor privind gospodarirea apelor au stat cele inscrise in Avizul de
gospodarire a apelor nr. 11/11.04.2008 pentru inceperea lucrarilor de extindere abator,
canalizare si statie de epurare.
Reteaua de canalizare este formata din:
retea de canalizare pentru apele uzate tehnologice provenite din spalari,
igienizari; reteaua este prevazuta cu sifoane de pardoseala, rigole interioare betonate
prevazute cu gratare;
reteaua de ape uzate menajere care colecteaza apele de la grupurile sanitare,
de la dusuri;
apele pluviale
- retea subterana de ape pluviale care preia apele meteorice de pe platformele
betonate ale incintei societatii, acoperisuri si sunt dirijate, in functie de panta terenului, in
rigola stradala din fata societatii, fie sunt evacuate in drenul pentru apele pluviale aflat
in livada;
- rigola de scurgere ape pluviale, canal deschis betonat, care preia apele
meteorice de pe platforma betonata din zona rampei de descarcare animale, prevazut cu
camin vidanjabil.
Prin lucrarile de investitii realizate in perioada 2008 - 2009 (pentru care
societatea are autorizatie de constructie nr. 66/10.12.2008) S.C. NIC BAC PROD S.R.L.
dispune in prezent de un abator modern de sacrificare a animalelor in conditiile
standardelor europene. Nu au fost finalizate lucrarile referitoare la lucrarile de retele,
respectiv: montare separator de grasimi, separator de hidrocarburi, statie de epurare, nu
s-a amenajat platforma betonata pentru stocare dejectii animale. Nerealizarea masurilor
privind preepurarea apelor uzate tehnologice si epurarea acestora intr-o statie de
epurare a condus la realizarea unor ape uzate vidanjabile necorespunzatoare calitativ
fata de prevederile impuse prin HG 352/2005, NTPA 002.
Dejectiile de animale sunt colectate separat si sunt evacuate ca material
fertilizant pe terenurile agricole din apropierea obiectivului.
Deseurile rezultate pe fluxurile de abatorizare sunt valorificate si/sau eliminate
prin societati autorizate pentru astfel de activitati, pe baza de contracte.

Pag. 48 din 50

48
Solul din incinta n care se desfoar activitatea a fost parial afectat de o serie
de intervenii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile iniiale, naturale,
prin lucrrile de: decopertri, betonri, tasri, asfaltari, etc. De asemenea este posibil ca
in timp sa fi existat unele infestari ale solului cu motorina si uleiuri, situatie ameliorata
prin betonarea zonei de desfasurare a activitatilor de abatorizare.
Deoarece din activitatea obiectivului rezult deeuri societatea va trebui s
realizeze evidenta deeurilor n conformitate cu prevederile HG 856/2002.
S.C. NIC BAC PROD S.R.L. nu este surs major de zgomot i vibraii.
Activitatea societatii nu constituie o surs de poluare cu impact direct asupra
vegetaiei din zon.
Nu exista receptori sensibili in zona, zona locuita fiind la peste 350 m.

RECOMANDARI
Preepurarea apelor uzate tehnologice prin separatorul de grasimi si dirijarea
ulterioara in bazinul etans vidanjabil existent, pana la realizarea statiei de epurare si care
ulterior va face parte din circuitul schemei tehnologice de epurare a apelor uzate.
Apele pluviale provenite din zona de parcare a mijloacelor auto vor fi trecute
prin separator de hidrocarburi si namoluri inainte de intrarea in drenul pentru apele
pluviale.
Valorile limita de emisie la centralele termice vor respecta prevederile Ordinului
nr. 462/1993. Masuri de reducere: utilizarea eficienta a energiei termice, izolarea
conductelor de transport a agentului termic, verificarea anuala a eficientei arderii,
verificarea aportului de oxigen pentru arderea completa a compusilor din combustibil,
revizia tehnica periodica efectuata de specialisti acreditati ISCIR.
Se vor realiza studii pedologice si agrochimice de catre OSPA pe suprafetele
agricole pe care se vor administra dejectiile animale sau valorificarea acestora prin
predarea catre societati care au implementat sistemul de gestionare a acestor tipuri de
deseuri.
Se va verifica periodic etanseitatea si integritatea retelelor de evacuare a apelor
uzate si se vor decolmata periodic retelele de canalizare, caminele de vizitare,
separatorul de grasimi, bazinul de colectare a apelor uzate.
Preluarea apelor uzate din bazinul vidanjabil cu societati care au statie de
epurare iar calitatea acestora se va incadra in prevederile HG 188/2002, modificata si
completata de 352/2005 NTPA 002/2005.

Pag. 49 din 50

49
Epurarea apelor uzate tehnologice intr-o statie de epurare cu tratare fizico
chimica si biologica, astfel incat indicatorii de calitatea ai apelor uzate epurate sa se
incadreze in limitele stabilite prin HG 352/2005, NTPA 001.
Instituirea unui management al deseurilor prin tinerea evidentei n conformitate
cu prevederile HG 856/2002.
Amenajarea platformei betonate pentru stocarea temporara a dejectiilor
conform bunelor practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din
surse agricole in situatia in care se doreste acesta varianta, si anume:
- sa aiba o baza din beton impermeabilizata;
- sa fie prevazuta cu pereti de sprijin pe 3 laturi ale platformei;
- sistem de colectare a efluentilor, in special a celor care se produc in timpul
ploilor;
- canale de scurgere a efluentului catre un bazin de retentie.
Apreciem ca S.C. NIC BAC PROD S.R.L. ndeplinete condiiile de autorizare
cu program pentru conformare rezultat ca urmare a efecturii bilanului de mediu
de nivel I.
BIBLIOGRAFIE
Ghinea, D. (2000), ENCICLOPEDIA GEOGRAFIC A ROMNIEI, Ed.
Enciclopedic, Bucureti.
Lupu, N., Vcrau Iulia, Brndu, C. (1972) , JUDETUL BACU, Ed Academiei
RSR, Bucureti.
Tufescu, V. (1966 ), SUBCARPAII, Ed. tiinific, Bucureti
Ujvari, I. (1972), GEOGRAFIA APELOR ROMNIEI, Ed. tiinific, Bucureti.

LUCRARI COLECTIVE:
1970: HARTA GEOLOGIC A RS ROMNIA, scara 1/200 000, foaia Bacau
Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureti
1972-1983: ATLASUL RS ROMNIA (hrile: Apele subterane; Solurile; Vegetaia),
Ed. Academiei RSR, Bucureti
1983: GEOGRAFIA ROMNIEI, GEOGRAFIA FIZIC, vol. I, Ed. Academiei,
Bucureti;

Pag. 50 din 50

50
1992: GEOGRAFIA ROMNIEI, REGIUNILE PERICARPATICE, Ed. Academiei
Romne, Bucureti
1992: ATLASUL CADASTRULUI APELOR DIN ROMNIA, p. I, coordonator
AQUAPROIECT, Bucureti
* * * DATE METEOROLOGICE, Staia meteorologica Bacau

B1 - Productia Si Conservarea Carnii

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

B1 - Productia Si Conservarea Carnii

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

BILAN DE MEDIU NIVEL I

You might also like