REFERAT LA PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII

IRIMIA TUDOR FILOFTEIA AMG II A

1

METODE UTILIZATE IN CERCETAREA STIINTIFICA

Cercetarea stiintifica joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a mentine starea de sanatate si de a combate bolile ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si sa dezvoltam instrumente adecvate pentru a fi utilizate pe baza cunostintelor existente permite diagnosticarea si tratarea diverselor afectiuni ofera dovezi pe care sa se bazeze politicile sanitare si deciziile asupra sanatatii si dezvoltarii sistemelor de asistenta medicala Desi OMS si statele sale membre sunt constiente de importanta cercetarii medicale, aceasta nu a fost o prioritate in multe tari in curs de dezvoltare lipsa metodologiei de cercetare absenta cercetatorilor calificati sistemul de management si coordonare a cercetarii medicale fie: nu a fost creat nu functioneaza adecvat

PROCESUL DE CERCETARE este piatra fundamentala pentru luarea unor decizii eficiente si in cunostinta de cauza este parte integranta din eforturile tarilor de: a ameliora starea de sanatate a populatiei si de a creste eficienta sistemelor sanitare, mai ales in conditii de transformari dramatice epidemiologice, demografice si economice, transformari care afecteaza profund sistemele sanitare DEFINITII cercetarea stiintifica este o descoperire a cunostintelor prin cautare sau investigatie asidua sau prin experimente avand drept scop descoperirea si interpretarea de cunostinte noi metoda stiintifica este un grup de tehnici si proceduri sistematice aplicate in cursul desfasurarii investigatiei sau experimentului si orientate catre obtinerea de noi cunostinte

cercetarea si metodele stiintifice pot fi considerate o cale de investigatie critica ducand la descoperirea unor fapte sau informatii care amplifica intelegerea noastra asupra sanatatii si bolilor umane

CATEGORII ALE CERCETARII

1.Cercetarea Empirica si Teoretica 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata 3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii

1.CERCETAREA EMPIRICA SI TEORETICA abordarea filozofica a cercetarii este in principal de doua tipuri: Empirica Teoretica 3

cercetarea in domeniul sanatatii utilizeaza in principal abordarea empirica adica este bazata pe: Observatie Experienta Mai putin bazata pe: Teorie Abstractizare cercetarea epidemiologica, de ex., depinde de colectarea sistematica a observatiilor fenomenelor legate de starea de santate care prezinta interes in cazul unei populatii definite mai mult, chiar in cadrul abstractizarii prin modele matematice, NU pot fi obtinute progrese in intelegerea cauzelor si modului de aparitie a bolilor daca nu se face o comparatie a unor modele construite teoretic, cu ceea ce se observa concret la nivelul populatiilor cercetarea empirica si teoretica se completeaza reciproc in dezvoltarea unei intelegeri a fenomenelor, in previziunea unor evenimente viitoare si in prevenirea unor evenimente daunatoare asupra bunastarii generale a populatiei de interes

Cercetarea empirica in stiintele medicale poate fi:

cantitativa calitativa Cercetarea in Domeniul Medical In general cercetarea in domeniul medical utilizeaza informatii de tip cantitativ In majoritatea cazurilor aceasta implica identificarea: populatiei de interes caracteristicilor (variabilelor) indivizilor (unitatilor) din populatie studierea variabilitatilor acestor caracteristici intre indivizii din populatie

De aceea cuantificarea cercetarii empirice se obtine prin trei procedee numerice interrelationate: masurarea variabilelor estimarea parametrilor populatiei (parametri ai distributiei probabilitatii care surprind variabilitatea observatiilor in populatie) testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea gradului in care "sansa" singura poate fi responsabila de variatia dintre indivizii sau grupurile aflate sub observatie Luarea in considerare a sansei sau probabilitatii este substanta alcatuirii planului de cercetare (design-ului cercetarii) mai mult decat orice, planificarea cercetarii trebuie sa tina seama de rolul sansei pentru a asigura validitatea metodele statistice sunt acelea care mentin legile probabilitatii in cursul cercetarii noastre Metodele statistice: permit analiza si interpretarea adecvate ale rezultatelor statistica ofera instrumentele care permit cercetarii medicale sa fie mai degraba empirica decat abstracta 4

ea ne permite sa ne confirmam descoperirile prin continuarea observatiei si experimentului

2.CERCETAREA FUNDAMENTALA SI APLICATA

din punct de vedere functional cercetarea poate fi clasificata in: fundamentala (sau pura sau bazala = "basic") aplicata cercetarea fundamentala de obicei este considerata a implicata o cautare a cunostintelor fara definirea unei utilitati clare sau a unui scop specific cercetarea aplicata este orientata spre o anumita problema si este directionata catre rezolvarea unei probleme existente Exista o controversa continua cu privire la beneficiul relativ si contributia catre societate a celor doua tipuri de cercetare unii considera ca stiinta, care depinde in mare parte de sprijinul societatii, trebuie sa se orienteze direct spre solutionarea unor probleme relevante ale omului, in timp ce altii pretind ca investigatia stiintifica este cea mai productiva atunci cand se efectueaza liber, fara nici o constrangere, iar cele mai mari progrese ale ale stiintei au rezultat din cercetarea pura in general este recunoscut faptul ca e nevoie de un echilibru sanatos intre cele doua tipuri de cercetare, societatile mai bogate si mai avansate tehnologic fiind capabile de a sustine o proportie mai mare de cercetare fundamentala decat societatile cu mai putine resurse disponibile

3. TRIUNGHIUL CERCETARII IN DOMENIUL SANATATII

trei categorii interconectate operational: cercetarea biomedicala cercetarea serviciilor de sanatate (serviciilor medicale) cercetarea comportamentala Se realizeaza astfel asa-numitul triunghi al cercetarii medicale (al cercetarii in domeniul sanatatii) Cercetarea biomedicala se preocupa in principal de cercetarea fundamentala implicand procesele de la nivel celular Cercetarea serviciilor de sanatate (a serviciilor medicale) are drept obiectiv mediul care il inconjoara e om si care determina transformari la nivel celular Cercetarea comportamentala se preocupa de interactiunea dintre om si mediu inconjurator intr-o maniera reflectand credintele, atitudinile si practicile individului in societate

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii mai multe principii fundamentale sunt utilizate in cercetarea stiintifica: 1.Ordinea 2.Deductia si Sansa 3.Evaluarea si Probabilitatea 4.Ipoteza

1.Ordinea (1) Metoda stiintifica difera de "bunul simt" in ajungerea la concluzii prin utilizarea observatiei organizate a entitatilor sau evenimentelor care sunt clasificate sau ordonate pe baza proprietatilor si a comportamentelor comune acest caracter comun al proprietatilor si comportamentelor permite efectuarea de predictiuni care, duse la limita, devin legi 1.Deductia si Sansa Gandirea, sau deductia este forta progreselor in cercetare in termenii logicii, aceasta inseamna ca o afirmatie sau o concluzie trebuie sa fie acceptata deoarece una sau mai multe alte afirmatii sau premize (dovezi) sunt adevarate supozitiile, prezumtiile sau teoriile deductive pot fi atat de dezvoltate, printro constructie atenta, incat sa devina ipoteze testabile testarea ipotezei este metoda care sta la baza avansarii cunostintelor in stiinta in dezvoltarea deductiilor s-au diferentiat doua abordari sau argumente distincte: deductiva Inductiva in deductie, in mod necesar concluzia rezulta din premize, ca de exemplu in: silogism (toate A sunt B, toate B sunt C, de aceea toate A sunt C) ecuatiile algebrice deductia poate fi distinsa prin faptul ca se deplaseaza de la general la specific si NU permite elementele legate de sansa sau nesiguranta de aceea concluziile deductive sunt potrivite cercetarii teoretice deoarece cercetarea medicala este primordial empirica, depinde aproape in totalitate de gandirea inductiva in gandirea inductiva (1) concluzia NU rezulta neaparat din premize sau dovezi (fapte) 6

putem afirma doar ca o concluzie are o probabilitate mai mare de a fi adevarata daca premizele sunt adevarate, adica exista posibilitatea ca premizele sa fie adevarate, dar concluziile sa fie false Deductia si Sansa (8) in gandirea inductiva (2) de aceea trebuie sa se tina seama in intregime de sansa mai departe, gandirea inductiva se distinge prin faptul ca trece de la specific la general 3.Evaluarea si Probabilitatea Cerinta critica a efectuarii proiectului in cercetare, aceea care asigura validitatea, este evaluarea probabilitatii de la inceput pana la capat

cele mai importante elemente (1) ale proiectului de cercetare, elemente avand drept scop asigurarea integritatii probabilitatii si prevenirea bias-ului, sunt: esantionul sa fie reprezentativ randomizarea in selectia grupurilor de studiu cele mai importante elemente (2) ale proiectului de cercetare: mentinerea grupurilor de comparatie sub forma grupurilor control realizarea principiului "dublu-orb" (atat a experimentelor cat si a subiectilor) utilizarea metodelor probabilitatii (statistice) in analiza si interpretarea rezultatelor 4.Ipoteza(4) in cercetarea medicala, ipotezele sunt adesea construite si testate pentru a identifica niste cauze ale unor boli si a explica distributia bolilor in populatii in formularea ipotezelor legate de asociere si cauzalitate se utilizeaza adesea canoanele gandirii inductive formulate de Mill Pe scurt aceste metode includ: 7

metoda diferentelor metoda punerii de acord ("agreement") metoda variatiei concomitente, sau efectul doza-raspuns metoda analogiei metoda diferentelor cand frecventa unei boli este foarte diferita in doua circumstante diferite, iar un factor poate fi identificat intr-o circumstanta si NU in cealalta, acest factor sau absenta lui poate fi cauza bolii ex: diferenta in frecventa cancerului pulmonar la fumatori si nefumatori metoda punerii de acord ("agreement") daca un factor, sau absenta lui este comuna unui numar de circumstante diferite care se constata ca sunt asociate cu prezenta unei boli, acel factor, sau absenta lui poate fi asociata cauzal cu boala ex: aparitia hepatitei A este asociata cu venirea in contact cu un pacient, cu aglomeratia si cu igiena deficitara, fiecare contribuind la transmiterea virusului hepatitic metoda variatiei concomitente, sau efectul doza-raspuns exemple de variatie concomitenta: cresterea expresiei gusei endemice paralel cu scaderea nivelului iodului in dieta (alimentatie) cresterea frecventei leucemiei odata cu marirea expunerii la radiatii cresterea prevalentei elefantiazisului in ariile cu o crestere a endemicitatii filariei metoda analogiei distributia si frecventa unei afectiuni sau a unui efect pot fi suficient de similare cu acelea ale unei alte boli incat sa sugereze o cauza comuna ex: infectia cu virus hepatitic B si neoplasmul hepatic