Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Liberul arbitru

Liberul arbitru

Ratings: (0)|Views: 22|Likes:
Published by Nicolas Marion

"Caci Dumnezeu l-a facut pe om liber de la bun inceput, astfel ca el era stapan pe puterea sa la fel ca pe sufletul sau, liber sa-L urmeze pe Dumnezeu, fara sa fie constrans de El. Caci la Dumnezeu nu exista constrangere, ci doar o vointa buna.

El da sfat bun tuturor... Nu numai in lucrarile noastre, ci chiar si in credinta, libertatea de alegere a omului sub propriul sau control este pastrata de Domnul care spune: Sa fie dupa credinta ta".
Irineu, episcop de Lyons

"Caci Dumnezeu l-a facut pe om liber de la bun inceput, astfel ca el era stapan pe puterea sa la fel ca pe sufletul sau, liber sa-L urmeze pe Dumnezeu, fara sa fie constrans de El. Caci la Dumnezeu nu exista constrangere, ci doar o vointa buna.

El da sfat bun tuturor... Nu numai in lucrarile noastre, ci chiar si in credinta, libertatea de alegere a omului sub propriul sau control este pastrata de Domnul care spune: Sa fie dupa credinta ta".
Irineu, episcop de Lyons

More info:

Published by: Nicolas Marion on Apr 03, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/20/2014

pdf

text

original

 
Liberul arbitru
"Caci Dumnezeu l-a facut pe om liber de la bun inceput, astfel ca el era stapan pe puterea sa la fel ca pe sufletul sau, liber sa-L urmeze pe Dumnezeu, fara sa fie constrans de El. Caci la  Dumnezeu nu exista constrangere, ci doar o vointa buna. El da sfat bun tuturor... Nu numai in lucrarile noastre, ci chiar si in credinta, libertatea de alegere a omului sub propriul sau control este pastrata de Domnul care spune !a fie dupa credinta ta". 
 Irineu, episcop de Lyons
http://www.terapiinaturiste.ro/spiritualitate-liber-arbitru.phpTotul este energie si informatie aflate la diferite niveluri de vibratie. Totul este lumina! Omul este cea mai aleasa lumina! Induhovnicirea este doar procesul de cristalizare a constientizarii lucrarii Duhului in noi. Duhul lucreaza tot timpul dar nu suntem mereu constienti de acest lucru. iata in duh incepe atunci cand ne ingaduim in mod constient impartasirea in Duhul care ne-a inmiresmat tot timpul inca de la botez. "tunci se produce o deschidere a fiintei umane spre Divinul  permanent deschis spre om astfel Iisus #ristos devine din calator - cel care bate la usa oaspete drag impreuna cu care invatam sa fim ceea ce suntem adica $iii %uminii.Dumnezeu-Tatal ne-a vestit prin $iul ca suntem %umina dar nici dupa &''' de ani nu am a(uns inca sa credem negandu-ne astfel esenta condamnandu-ne unii pe altii la trairea deplina a iluziei intunericului celui din afara. )ul dezlantuit ne face sa cautam in afara ceea ce de fapt avem de dinainte de timp. *i cautarea aceasta intrerupe firul rugaciunii...Iisus #ristos va veni a doua oara atunci cand ne vom de seama cu totii ca nu ne-a parasit nici o clipa. )l *-a ascuns doar de noi in noi asteptand clipa in care ne vom elibera si vom a(unge sa Il descoperim in fiinta noastra...+Dumnezeu *-a facut om pentru ca omul sa devina Dumnezeu+. Dar cum se poate inalta o creatura muritoare la un statut pe care aproape ca nici nu indraznim a-l concepe, unul Dumnezeu ne arata alea pe care trebuie s-o urmam pentru a ne desavarsi ne a(uta sa constientizam ca sensul vietii noastre este dat de necesitatea transformarii si elevarii spirituale. Iar accesul la unoastere este permis oricui daca respecta %egile Divine."m inventat scoli sa ne invete ani in sir ceea ce )l a pus in fiinta noastra inca de la inceput. "vem toate cheile aiului si le risipim neatenti in vorbe manioase ura invidie frica izolare rautate... 0urtam %umina si ne credem goi... *tim sa iubim si ne credem singuri... *tim ca Dumnezeu ne vorbeste tot timpul si noi inca ne mai ascundem dupa vorbe. %a Iubirea Divina se a(unge prin cunoasterea "devarului hristic. Iubirea si "devarul nu stau in cuvinte ci in picatura de Divin din noi care se manifesta cat ii permitem noi prin gandurile vorbele si faptele noastre.Oamenii gandesc despre adevarurile la care se a(unge prin cunoastere constientizand conform  propriilor potente de constientizare. 1andurile indica marimea constientizarii "devarului hristic. Din acestea o parte este e2primata prin vorbe iar alta parte prin fapte. Dar atat Iubirea cat si "devarul sunt intelese si asimilate doar partial conform nivelului de evolutie al )nergiei. $aptele noastre au ponderea cea mai mare in manifestarea credintei si evolutiei spirituale. unul Dumnezeu ne da tot a(utorul posibil: ne scoate in fata situatiile in care putem sa facem $apte
 
une ne da si buni sfatuitori - ingerasii pazitori - care ne stimuleaza sa facem acele $apte une iar in final ne recompenseaza mai ales daca $aptele une facute au fost insotite si de ganduri si sentimente de vibratie inalta. elui care intelege si constientizeaza acest lucru facand din ce in ce mai multe $apte une ii poate suplimenta 30-ul la intervale de timp mai mici decat cele hotarate initial conform 30 planificat. *e poate a(unge astfel la o crestere a duratei vietii doar  pentru ca am inteles si constientizat importanta facerii de $apte une cu %iber "rbitru ma2im insotite de ganduri si sentimente la fel de bune si de inaltatoare. )lementul Divin se manifesta in toata creatia dar nu se poate etala deplin decat in persoana umana dotata cu rationalitate intentii si capacitatea de a se pune in slu(ba lui Dumnezeu si a intregii reatii. Doar omul are intregile potente ale Divinului actionand prin aceastea pentru a intra in comuniune deplina cu )ntitatile Divine. Dumnezeu lucreaza prin oameni prin calitatile lor iar forta intunericului prin defecte. De aceea este foarte important sa ne cunoastem sa ne  potentam calitatile si sa ne temperam defectele dar sa le armonizam pe toate in fiinta noastra si sa punem in valoare %umina si *canteia Divina din noi.Omul creste in dialogul cu Dumnezeu si devine sol al puterii si slavei dumnezeiesti pe 0amant vas in care primeste %umina din care sa soarba chiar si cei care nu-si cunosc setea... u cat omul se lucreaza mai adanc pe sine aspirand spre desavarsire cu cat cauta sa cunoasca si sa inteleaga dincolo de cuvinte tot ceea ce-i pune Dumnezeu in cale cu atat mai multi vor fi cei care aici in lume vor vedea %umina cea adevarata ! eva s-a intamplat si tot ceea ce a pus Dumnezeu in om a fost acoperit de ceea ce a adaugat omul intru sine tot mai greu de umbre liber consimtite. Omul a fost de la inceput liber sa aleaga liber sa creeze o alta lume-realitate care sa substituie vremelnic vesnicia o realitate cu care sa-si hraneasca si sa-si sature simturile inchizand astfel portile nevazute prin care Duhul patrundea dinlauntru spre inafara fiinta indumnezeind-o. Doctrina %iberului "rbitru individual este larg raspandita atat in religie cat si in psihologie. )a sustine ca individul este liber sa-si aleaga gandurile si actiunile si chiar trebuie sa le aleaga. O alegere slaba sau gresita poate conduce la suferinta pe cand o alegere fericita sau corecta poate conduce la fericire. esponsabilitatea asa cum este ea definita in mod conventional spune ca suferinta sau fericirea cuiva sunt rezultatele directe ale alegerii sale liber e2primate. Totusi nici o invatatura traditionala nu indrazneste sa afirme ca o alegere corecta va conduce intotdeauna spre fericire pentru ca e2ista intotdeauna rezultatul 4armic al alegerilor trecute ce trebuie indurat fara a mentiona rolul sansei in ereditate si in mediul incon(urator. "sadar cauzalitatea si sansa limiteaza cateodata rezultatele alegerilor cuiva. 3ai mult nici o alegere nu poate fi in intregime libera datorita factorilor genetici si a conditionarilor trecute care sunt intotdeauna componente inseparabile."stfel in gandirea traditionala este de fapt imposibil sa stabilim ca o alegere este intotdeauna liber e2primata si prin urmare nu este posibil cu adevarat sa stabilim vina meritul sau responsabilitatea pentru vreo alegere. Omul s-a rupt de binele vesnic pentru a cunoaste +binele si raul+. aul este in afara din oia unului Dumnezeu omul il poate insa aduce inlauntrul fiintei sale ca pe o (ustificare a tuturor pasilor razletiti de cale... *lava lui Dumnezeu pentru puterea de nestramutat a %uminii pe care a pus-o in noi pentru calea de intoarcere pusa totdeauna in fata fiecarui om pentru $iul care ne calauzeste prin hatisul care e  propria noastra fiinta reperul Divin care traind ne-a invatat sa traim murind ne-a invatat sa
 
inviem si inviind ne-a daruit iata esnica! *lava lui Dumnezeu pentru inomenirea omului  pentru mirarea asezata in suflet care il poate inflori pana dincolo de portile erului pentru  bucuria de a-% cauta si de a-% gasi pe Dumnezeu in stropul de ploaie si in verdele frunzelor in albul fruntilor de munte si in steaua abia daruita orizontului de ochiul preainsetat de %umina vesnica ... Dumnezeu ne harazeste aproape in fiecare clipa un miracol o cheie a cerului o alta scara pe care urcand sa ne punem degetele in *fintele ani intemeindu-ne in credinta ca tot ceea ce suntem a facut )l tot ceea ce suntem are menirea de a instapani Iubirea in lume. 5nii vad miracolul altii il ignora unii il traiesc altii il refuza unii devin ei insisi miracol altii uita sa se mire cu tot copilul din ei mirandu-se doar negativ-apreciativ: cum pot unii sa se amageasca in a crede ca e2ista un Dumnezeu cand uite cati copii nevinovati mor in fiecare clipa ! 0entru unii iata este vesnica dupa cum este si %umina. O poti trece prin apa prin sticla prin ceata prin alta lumina si totusi ramane aceeasi nu scade nu imbatraneste ci pur si simplu )*T)! iata este in primul rand  bucurie bucurie de Dumnezeu sarbatoarea *lavei si a %ucrarii *ale in lume viata este insasi dialogul tainic pe care il purtam cu Dumnezeu cu fiecare rasuflare. Din dialogul acesta este gresit sa iesim refuzandu-l desi Dumnezeu in marea *a Iubire ne ingaduie si asa. Din viata nu iesi in viata te asezi ca intr-un cerc magic ca pe un tron ceresc ce te propulseaza pe verticala esniciei. 0entru cunoasterea Divinitatii nu este suficient sa avem credinta si sa cautam inele ci trebuie sa si aplicam practic aceasta credinta in special prin manifestarea Iubirii si prin rugaciune. 5n bun crestin nu este cel care crede ci este cel care nu numai crede dar si pune in practica Invatatura Divina a Iubirii. "stfel rugaciunea cu Iubire este folositoare atat pentru vii cat si pentru morti ceea ce inseamna ca oamenii recurg la rugaciune pe de o parte pentru dobandirea unei stari de gratie iar pe de alta parte pentru iertarea unui pacat sau a unei pedepse.5n anumit gen de teama a omului in fata Divinitatii il indeamna pe acesta la o cautare rationala a Divinitatii prin cautarea inelui de esenta divina dar si la o activitate pioasa a acestuia prin apelul la rugaciune pentru iertarea pacatelor caci omul este inzestrat cu %iber "rbitru si actele sale nu pot fi doar bune ci si rele. *copul final al acestui demers este cautarea Iubirii Divine  pentru ca in crestinism Dumnezeu este intai de toate dragoste. Iar inele este principalul atribut al $iintei Divine. Iubirea imbraca doua forme: iubirea fata de sine deoarece omul vrea intai de toate inele sau si iubirea fata de Divinitate care se e2trapoleaza in iubirea de celalalt deoarece omul dorindu-si  propriul ine trebuie sa doreasca si inele celorlalti. "stfel Dumnezeu trebuie inteles ca dragoste eterna )l isi iubeste reatia iubeste tot ce e2ista si face acest lucru la modul infinit...%ibertatea este asemeni unei franghii agatate de undeva de sus. Te poti urca pe ea la cer  participand la actul mantuirii crestine sau poti cobori in intuneric... $acerea pacatelor are ca urmare pierderea acestei libertati. $iecare fiinta poarta povara propriilor pacate care ii determina destinul propria 4arma. 0rin %iberul "rbitru oamenii si-au pierdut din caracterul divin si au capatat si un caracter demonic. eea ce inca nu au inteles este faptul ca tot prin %iberul lor "rbitru pot regasi si recapata ceea ce au pierdut. Isi pot sterge erorile spirituale urma greselilor lor facute prin vointa proprie iertand facand $apte une si mai ales acele $apte une inverse  pacatelor savarsite rugandu-se cu tot sufletul respectand Decalogul si toate invataturile de trebuinta sufletului lor asa cum Tatal eresc le-a lasat in sufletul nostru. *unt acolo trebuie doar sa constientizam acest lucru.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->