CUGET\u0102RI DE PE MUNTELE FERICIRILOR.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Cap. 1 - Prefa\u0163\u0103...................................................................................... 1 Cap. 2 - Pe coasta muntelui......................................................... . . . . . . . . . 1 Cap. 3 - Fericirile.......................................................... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Cap. 4 - Spiritualitatea legii....................................... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Cap. 5 - Adev\u0103ratul motiv \u00een slujire............................................. . . . . . 25 Cap. 6 - Rug\u0103ciunea Domnului...................................................... . . . . 33 Cap. 7 - Nu judec\u00e2nd, ci lucr\u00e2nd........................................... . . . . . . . . . . . . 39

"Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt Duh de via\u0163\u0103".
ACEAST\u0102 CARTE ESTE DEDICAT\u0102 UCENICILOR S\u0102I,
pe care Maestrul \u00eei cheam\u0103 s\u0103 aleag\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia spiritual\u0103,
\u00een locul celei p\u0103m\u00e2nte\u015fti,
\u00een speran\u0163a c\u0103 paginile ei vor putea descoperi mai l\u0103murit
slava Celui nev\u0103zut.

Predica de pe Munte este binecuv\u00e2ntarea cerului dat\u0103 lumii, - un glas de la tronul lui Dumnezeu. Ea a fost dat\u0103 omenirii spre a-i fi legea datoriei, lumin\u0103 din cer, speran\u0163\u0103 \u015fi m\u00e2ng\u00e2iere \u00een mijlocul greut\u0103\u0163ilor, bucurie \u015fi alinare \u00een toate pribegiile \u015fi peregrin\u0103rile vie\u0163ii. Aici, Prin\u0163ul propov\u0103duitorilor, Maestrul- \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor, roste\u015fte cuvintele pe care I le-a dat Tat\u0103l.

Fericirile sunt salutul lui Hristos, nu numai pentru aceia care cred, ci pentru \u00eentreaga familie omeneasc\u0103. El pare a fi uitat pentru o clip\u0103 c\u0103 este \u00een lume, \u015fi nu \u00een ceruri, \u015fi folose\u015fte salutarea care este familiar\u0103 unei lumi pline de lumin\u0103. De pe buzele Sale se revars\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103ri, ca izbucnirea unui \u015fuvoi de via\u0163\u0103 \u00eembel\u015fugat\u0103, de mult\u0103 vreme st\u0103vilit.

Domnul nu ne las\u0103 s\u0103 ne \u00eendoim c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in \u00een ce prive\u015fte tr\u0103s\u0103turile de caracter pe care El le va aproba \u015fi binecuv\u00e2nta \u00eentotdeauna. El \u00ce\u015fi \u00eentoarce privirile de la ambi\u0163io\u015fii favori\u0163i ai lumii acesteia, spre aceia pe care ei i-au dezmo\u015ftenit, numindu-i ferici\u0163i pe to\u0163i aceia care primesc lumina \u015fi via\u0163a. Celor s\u0103raci cu duhul, celor bl\u00e2nzi, celor smeri\u0163i, celor \u00eentrista\u0163i, celor dispre\u0163ui\u0163i, celor prigoni\u0163i, El le deschide bra\u0163ele Sale ca un refugiu, zic\u00e2nd: "Veni\u0163i la Mine" \u015fi Eu v\u0103 voi da odihn\u0103".

Domnul Hristos poate s\u0103 priveasc\u0103 asupra nenorocirii omene\u015fti, f\u0103r\u0103 nici o umbr\u0103 de p\u0103rere de r\u0103u c\u0103 l-a creat pe om. \u00cen inima omeneasc\u0103, El vede mai mult dec\u00e2t p\u0103cat, mai mult dec\u00e2t nenorocire. \u00cen nem\u0103rginita Sa iubire \u015fi \u00een\u0163elepciune, El vede posibilit\u0103\u0163ile omului, \u00een\u0103l\u0163imea la care acesta poate ajunge. Isus \u015ftie c\u0103, de\u015fi fiin\u0163ele omene\u015fti au abuzat de \u00eensu\u015firile lor \u015fi au distrus demnitatea dat\u0103 lor de Dumnezeu, totu\u015fi Creatorul trebuie s\u0103 fie prosl\u0103vit prin r\u0103scump\u0103rarea lor.

Cuvintele pe care le-a rostit Domnul Hristos pe Muntele Fericirilor \u00ee\u015fi vor p\u0103stra totdeauna puterea lor. Fiecare propozi\u0163ie este un giuvaer din tezaurul adev\u0103rului. Principiile enun\u0163ate \u00een aceast\u0103 predic\u0103 sunt pentru toate veacurile \u015fi pentru toate clasele sociale. Cu putere divin\u0103, Domnul Hristos \u015ei-a exprimat credin\u0163a \u015fi n\u0103dejdea c\u00e2nd a pus \u00een r\u00e2ndul celor ferici\u0163i diferite categorii de oameni, din pricin\u0103 c\u0103 \u015fi-au format caractere neprih\u0103nite. Tr\u0103ind via\u0163a D\u0103t\u0103torului vie\u0163ii, prin credin\u0163a \u00een El, oricine poate ajunge \u0163inta \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 \u00een cuvintele Sale.

Cu mai bine de paisprezece veacuri \u00eenainte de na\u015fterea Domnului Isus \u00een Betleem, copiii lui Israel s-au adunat \u00een frumoasa vale a Sihemului \u015fi, de pe o coast\u0103 a muntelui pe cealalt\u0103, se auzeau glasurile preo\u0163ilor care vesteau binecuv\u00e2nt\u0103rile \u015fi blestemele, - "binecuv\u00e2ntarea, dac\u0103 ve\u0163i asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru" blestemul, dac\u0103 nu ve\u0163i asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru"

(Deut.11,27-28). \u015ei astfel, muntele de pe care au fost rostite cuvintele de binecuv\u00e2ntare a ajuns s\u0103 fie cunoscut sub numele de Muntele Binecuv\u00e2nt\u0103rii. Dar cuvintele care au ajuns o binecuv\u00e2ntare pentru o lume p\u0103c\u0103toas\u0103 \u015fi trudit\u0103 n-au fost rostite pe Garizim. Cur\u00e2nd \u00eens\u0103, Israel a renun\u0163at la idealul cel \u00eenalt, care fusese pus \u00eenaintea lui. Altcineva dec\u00e2t Iosua trebuia s\u0103-l conduc\u0103 pe poporul S\u0103u la adev\u0103rata odihn\u0103 a credin\u0163ei. Garizim nu mai este cunoscut ca Muntele Fericirilor, ci acel munte f\u0103r\u0103 nume, de l\u00e2ng\u0103 lacul Ghenezaret, unde Isus a rostit cuvintele de binecuv\u00e2ntare \u00een auzul ucenicilor S\u0103i \u015fi al mul\u0163imii.

S\u0103 ne \u00eentoarcem cu g\u00e2ndul la scena aceea \u015fi, a\u015fa cum st\u0103m \u00eempreun\u0103 cu ucenicii pe costi\u015fa muntelui, s\u0103 p\u0103trundem \u00een sim\u0163\u0103mintele \u015fi g\u00e2ndurile care le-a umplut inimile. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd ce \u00eensemnau cuvintele Domnului Isus pentru aceia care le auzeau, putem s\u0103 vedem \u00een ele o nou\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi frumuse\u0163e \u015fi s\u0103 primim \u015fi noi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile lor ad\u00e2nci.

C\u00e2nd M\u00e2ntuitorul \u015ei-a \u00eenceput lucrarea de slujire, credin\u0163a popular\u0103 despre Mesia \u015fi lucrarea Sa era de a\u015fa natur\u0103, \u00eenc\u00e2t f\u0103cea ca poporul s\u0103 fie cu totul nepreg\u0103tit s\u0103-L primeasc\u0103. Spiritul adev\u0103ratei devo\u0163iuni se pierduse \u00een tradi\u0163ii \u015fi ceremonii, iar profe\u0163iile fuseser\u0103 t\u00e2lcuite dup\u0103 dorin\u0163a inimii trufa\u015fe \u015fi iubitoare de lume. Iudeii a\u015fteptau venirea Cuiva, nu ca un M\u00e2ntuitor din p\u0103cat, ci ca un mare prin\u0163, care s\u0103 aduc\u0103 toate na\u0163iunile sub st\u0103p\u00e2nirea Leului din semin\u0163ia lui Iuda. \u00cen zadar \u00eei chemase la poc\u0103in\u0163\u0103 Ioan Botez\u0103torul, care avea puterea cercet\u0103toare de inim\u0103 a profe\u0163ilor de pe vremuri. \u00cen zadar Li-l ar\u0103tase el, l\u00e2ng\u0103 Iordan, pe Isus, ca Miel al lui Dumnezeu, care ridic\u0103 p\u0103catele lumii. Dumnezeu c\u0103uta s\u0103 \u00eendrepte inimile lor spre profe\u0163ia lui Isaia, care vorbea despre suferin\u0163ele M\u00e2ntuitorului, dar ei nu voiau s\u0103 asculte.

Dac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii \u015fi conduc\u0103torii lui Israel ar fi fost gata s\u0103 primeasc\u0103 harul S\u0103u transformator, Isus ar fi f\u0103cut din ei trimi\u015fi ai S\u0103i \u00een mijlocul oamenilor. \u00cen Iudea se vestise de prima dat\u0103 venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015fi acolo se adresase chemarea la poc\u0103in\u0163\u0103. Prin gestul izgonirii profanatorilor din templul din Ierusalim, Isus Se anun\u0163ase ca Mesia - Acela care avea s\u0103 cure\u0163e sufletul de p\u0103cat \u015fi s\u0103 fac\u0103 din poporul S\u0103u un templu sf\u00e2nt pentru Domnul. Dar conduc\u0103torii iudei nu voiau s\u0103 se smereasc\u0103 \u015fi s\u0103-L primeasc\u0103 pe umilul \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor din Nazaret. Cu prilejul celei de-a doua vizite a Sa la Ierusalim, El a fost t\u00e2r\u00e2t \u00eenaintea Sinedriului \u015fi numai teama de norod i-a f\u0103cut pe ace\u015fti demnitari s\u0103 nu \u00eencerce s\u0103-I ia via\u0163a. Atunci, p\u0103r\u0103sind Iudea. Isus \u015ei-a \u00eenceput lucrarea \u00een Galilea.

Lucrarea Sa a continuat aici c\u00e2teva luni, \u00eenainte de a se fi \u0163inut Predica de pe Munte. Solia pe care El o vestise prin \u0163ar\u0103, "\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este la u\u015fi", re\u0163inuse aten\u0163ia tuturor categoriilor de oameni \u015fi aprinsese \u015fi mai mult flac\u0103ra n\u0103dejdilor lor ambi\u0163ioase. Vestea despre noul \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor se r\u0103sp\u00e2ndise p\u00e2n\u0103 dincolo de hotarele Palestinei \u015fi, cu toat\u0103 atitudinea mai marilor, mult\u0103 lume era cuprins\u0103 de sim\u0163\u0103m\u00e2ntul c\u0103 Acesta ar putea fi Eliberatorul f\u0103g\u0103duit. Mul\u0163imi nenum\u0103rate se \u00eembulzeau pe urmele lui Isus \u015fi \u00eensufle\u0163irea poporului cre\u015ftea tot mai mult.

Pentru ucenicii care fuseser\u0103 \u00een mai str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Domnul Hristos, venise prilejul s\u0103 se alipeasc\u0103 \u015fi mai mult de lucrarea Sa, pentru ca aceste mul\u0163imi s\u0103 nu fie l\u0103sate f\u0103r\u0103 \u00eengrijire, ca oile f\u0103r\u0103 p\u0103stor. Unii dintre ucenici veniser\u0103 al\u0103turi de El, la \u00eenceputul lucr\u0103rii Sale, \u015fi aproape to\u0163i doisprezece se legaser\u0103 ca membri ai familiei lui Isus. Dar chiar \u015fi ei, am\u0103gi\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura rabinilor, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau a\u015fteptarea general\u0103 a unui \u00eemp\u0103rat p\u0103m\u00e2ntesc. Ei nu puteau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce f\u0103cea Isus. Fuseser\u0103 chiar \u00eencurca\u0163i \u015fi tulbura\u0163i c\u0103 El nu f\u0103cea nici un efort ca s\u0103-\u015ei \u00eent\u0103reasc\u0103 lucrarea prin c\u00e2\u015ftigarea sprijinului preo\u0163ilor \u015fi rabinilor; c\u0103 El n-a f\u0103cut nimic ca s\u0103-\u015ei \u00eent\u0103reasc\u0103 autoritatea, ca \u00eemp\u0103rat p\u0103m\u00e2ntesc. O mare lucrare trebuia s\u0103 se fac\u0103 pentru ace\u015fti ucenici, \u00eenainte ca ei s\u0103 fie preg\u0103ti\u0163i pentru sf\u00e2nta \u00eens\u0103rcinare, care avea s\u0103 li se dea atunci c\u00e2nd Isus urma s\u0103 Se \u00eenal\u0163e la cer. Totu\u015fi, ei r\u0103spunser\u0103 la iubirea lui Isus \u015fi, de\u015fi erau z\u0103bavnici cu inima c\u00e2nd era vorba s\u0103 cread\u0103, Isus a v\u0103zut c\u0103 putea s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 \u015fi s\u0103-i disciplineze pentru marea Sa lucrare. \u015ei acum, dup\u0103 ce fuseser\u0103 at\u00e2ta vreme cu Isus, izbutind s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 oarecare, credin\u0163a \u00een caracterul divin al misiunii Sale, \u015fi dup\u0103 ce poporul primise, de asemenea, dovada puterii Lui, pe care nimeni n-o putea pune la \u00eendoial\u0103, calea era preg\u0103tit\u0103 pentru o m\u0103rturisire a principiilor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Sale, care avea s\u0103 le ajute s\u0103 priceap\u0103 adev\u0103rata Sa natur\u0103.

Singur, pe un munte aproape de Marea Galileii, Isus petrecuse toat\u0103 noaptea \u00een rug\u0103ciune pentru ace\u015fti ale\u015fi ai S\u0103i. \u00cen zorii zilei, El \u00eei chem\u0103 la Sine \u015fi, rostind cuvinte de rug\u0103ciune \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, \u00ce\u015fi a\u015fez\u0103 m\u00e2inile pe capetele lor spre binecuv\u00e2ntare, pun\u00e2ndu-i la o parte pentru lucrarea Evangheliei. Apoi Se ar\u0103t\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei pe \u0163\u0103rmul m\u0103rii, unde \u00eencepuse s\u0103 se adune din zorii zilei o mare mul\u0163ime.

\u00cen afar\u0103 de gloata obi\u015fnuit\u0103, venit\u0103 de prin satele Galileii, mai erau mul\u0163i din Iudea \u015fi chiar din Ierusalim; din Perea \u015fi din popula\u0163ia pe jum\u0103tate p\u0103g\u00e2n\u0103 a \u0163inutului Decapole; din Idumeia, de departe din sudul Iudeii, din Tir \u015fi Sidon, cet\u0103\u0163ile feniciene de pe \u0163\u0103rmul m\u0103rii Mediterane. "C\u00e2nd au auzit tot ce f\u0103cea, au venit la

Atunci, pentru c\u0103 \u00eengustul \u0163\u0103rm al m\u0103rii nu era \u00eenc\u0103p\u0103tor pentru toat\u0103 mul\u0163imea care venise s\u0103-L asculte pe Isus, chiar dac\u0103 ar fi stat \u00een picioare, Isus apuc\u0103 drumul \u00eenapoi, spre coasta Muntelui. Ajung\u00e2nd la un loc mai ridicat, care \u00eeng\u0103duia un loc pl\u0103cut pentru o mare adunare, El Se a\u015fez\u0103 pe iarb\u0103, iar ucenicii \u015fi mul\u0163imea f\u0103cur\u0103 la fel.

Cuprin\u015fi de sim\u0163\u0103m\u00e2ntul c\u0103 se puteau a\u015ftepta la ceva neobi\u015fnuit, ucenicii se adunar\u0103 cu to\u0163ii aproape de \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul lor. Din \u00eent\u00e2mpl\u0103rile care avuseser\u0103 loc \u00een diminea\u0163a aceea, ei c\u0103p\u0103taser\u0103 asigurarea c\u0103 \u00een cur\u00e2nd avea s\u0103 fie anun\u0163at ceva deosebit cu privire la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia pe care, dup\u0103 cum doreau din toat\u0103 inima, El avea s-o \u00eentemeieze peste pu\u0163in timp. Un sim\u0163\u0103m\u00e2nt de a\u015fteptare str\u0103b\u0103tea mul\u0163imea \u015fi fe\u0163ele doritoare d\u0103deau dovad\u0103 de un ad\u00e2nc interes.

\u015ei, cum \u015fedeau pe costi\u015fa \u00eenverzit\u0103, a\u015ftept\u00e2nd cuvintele divinului \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor, inimile lor erau pline de g\u00e2nduri despre slava viitoare. Erau de fa\u0163\u0103 c\u0103rturari \u015fi farisei, care a\u015fteptau ziua c\u00e2nd aveau s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 peste romanii at\u00e2t de ur\u00e2\u0163i de ei \u015fi peste bog\u0103\u0163iile \u015fi splendoarea marelui imperiu al lumii. S\u0103rmanii \u0163\u0103rani \u015fi pescari n\u0103d\u0103jduiau s\u0103 aud\u0103 asigurarea c\u0103 nenorocitele lor cocioabe, hrana s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103, via\u0163a de munc\u0103 trudnic\u0103 \u015fi teama de lips\u0103, aveau s\u0103 fie \u00eenlocuite cu case \u00eembel\u015fugate \u015fi zile de via\u0163\u0103 pl\u0103cut\u0103. \u00cen locul acelui ve\u015fm\u00e2nt aspru, care era acoper\u0103m\u00e2ntul lor \u00een timpul zilei \u015fi a\u015fternutul lor \u00een timp de noapte, tr\u0103geau n\u0103dejde c\u0103 Hristos avea s\u0103 le dea ve\u015fmintele bogate \u015fi costisitoare ale cuceritorilor lor.

Aceste cuvinte veneau ca ceva straniu \u015fi nou la urechile mul\u0163imii uimite. O astfel de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 era cu totul deosebit\u0103 de tot ce auziser\u0103 oamenii vreodat\u0103 din gura vreunui preot sau rabin. Nu vedeau \u00een ea nimic care s\u0103 le lingu\u015feasc\u0103 m\u00e2ndria sau s\u0103 le hr\u0103neasc\u0103 n\u0103dejdile ambi\u0163ioase. Dar acest nou \u00cenv\u0103\u0163\u0103-tor avea o putere care-i fermeca. Dulcea\u0163a iubirii se rev\u0103rsa, \u00een prezen\u0163a Sa, ca parfumul dintr-o floare. Cuvintele Sale c\u0103deau ca o "ploaie pe un p\u0103m\u00e2nt cosit, ca o ploaie repede, care ud\u0103 c\u00e2mpia" (Ps.72,6). To\u0163i sim\u0163eau \u00een mod instinctiv c\u0103 \u00een fa\u0163a lor era Cineva care cuno\u015ftea tainele sufletului \u015fi care, totu\u015fi, Se apropia de ei cu o mil\u0103 plin\u0103 de duio\u015fie. Inimile I se deschideau \u015fi, \u00een timp ce ascultau, Duhul Sf\u00e2nt le dezv\u0103luia ceva din \u00een\u0163elesul acelei \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi pe care oamenii din toate timpurile au nevoie s-o \u00eenve\u0163e.

\u00cen zilele lui Hristos, conduc\u0103torii religio\u015fi ai poporului \u00ee\u015fi \u00eenchipuiau c\u0103 sunt boga\u0163i \u00een lucrurile spirituale. Rug\u0103ciunea fariseului: "Dumnezeule, \u00ce\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 nu sunt ca ceilal\u0163i oameni" (Luca 18,11), exprim\u0103 sim\u0163\u0103m\u00e2ntul clasei sale \u015fi, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, al \u00eentregii na\u0163iuni, dar \u00een gloata din jurul Domnului Isus erau unii care \u00ee\u015fi d\u0103deau seama de s\u0103r\u0103cia lor spiritual\u0103. Atunci c\u00e2nd s-a descoperit puterea divin\u0103 a Domnului Isus, cu prilejul pescuirii minunate, Petru a c\u0103zut la picioarele M\u00e2ntuitorului, exclam\u00e2nd: "Doamne, pleac\u0103 de la mine, c\u0103ci sunt un om p\u0103c\u0103tos". Tot a\u015fa, \u00een mul\u0163imea adunat\u0103 pe munte, erau mul\u0163i care, \u00een prezen\u0163a cur\u0103\u0163iei Sale, sim\u0163eau c\u0103 sunt "tic\u0103lo\u015fi, nenoroci\u0163i, s\u0103raci, orbi \u015fi goi" (Apoc. 3,17) \u015fi doreau din toat\u0103 inima "harul lui Dumnezeu, care aduce m\u00e2ntuirea" (Tit 2,11). \u00cen aceste suflete, cuvintele de \u00eent\u00e2mpinare ale Domnului Hristos au trezit n\u0103dejde; ei au v\u0103zut c\u0103 via\u0163a lor era sub binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu.

Isus prezentase cupa binecuv\u00e2nt\u0103rii \u00eenaintea acelora care \u00ee\u015fi \u00eenchipuiau c\u0103 sunt "boga\u0163i \u015fi nu duc lips\u0103 de nimic" (Apoc, 3,17), dar ei s-au \u00eentors cu dispre\u0163 de la darul plin de mil\u0103. Acela care crede c\u0103 are de toate, care g\u00e2nde\u015fte c\u0103 este destul de bun, \u015fi este mul\u0163umit cu starea sa, nu caut\u0103 s\u0103 devin\u0103 un p\u0103rta\u015f al harului \u015fi neprih\u0103nirii lui Hristos. M\u00e2ndria nu simte nici o nevoie \u015fi astfel ea \u00eenchide inima \u00een fa\u0163a lui Hristos \u015fi a infinitelor binecuv\u00e2nt\u0103ri pe care El vine s\u0103 le dea. \u00cen inima unei asemenea persoane nu este loc pentru Isus. Aceia care sunt boga\u0163i \u015fi cinsti\u0163i \u00een ochii lor nu cer \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi nici nu primesc binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu. Ei au impresia s\u0103 sunt plini \u015fi, de aceea, pleac\u0103 goi. Aceia care \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 nu se pot m\u00e2ntui cu nici un chip prin ei \u00een\u015fi\u015fi, sau c\u0103 nu sunt \u00een stare s\u0103 fac\u0103 nici un lucru bun prin ei \u00een\u015fi\u015fi, sunt cei ce pre\u0163uiesc ajutorul pe care poate s\u0103-l dea Hristos. Ei sunt cei s\u0103raci \u00een duh, pe care Hristos \u00eei nume\u015fte ferici\u0163i.