H

SFA

IT, AI (l GARTE SI]l|P[A, CARE TE AJUII S[

20J

1:.-#*s

lng. MARIUS STANCULESCU

- Tet . 0745. 087.773

profesor de legisla{ie rutiera - COLEGIUL TEHNIC BUZAU

PENTRU oBTTNEREA pERMtSULUt DE CONDUCERE LA ORICE CATEGORIE

COD RI.]TIER INTELESUL TUTUROR

PE
,

coNTrNE St NoTtuNt

Dr urcnHlcA

Comenzi carte la tel.:

0745.097.773

Tdticora

CAPITOLUL I
NOUL COD RUTTFfi_ - pE tNTELES(IL TUTaROR

NoTruNr lNrAr,Nrrn iN r-,ncrsr,ATrA RurrnnA

orice cale de comunicalie terestrd, destinati traficului rutier sau pietonal dacd este deschisd circula{iei publice. 2. ZONA nnzrnnNlIALA zonddintr-o io"ulitut" unde se aplicd reguli speciale de circulalie ( detglii lapag.79). porliune din drum destinatd circulaliei 3. PARTE CAROSABILA vehiculelor ( vezi desenul de la pag. 6 ). 4. ACOSTAMENT ffiqia laterali dintre partea carosabild gi marginea platformei drumurilor ( vezi desenul de la pag. 6 ); in orage, in general nu
1.

DRUM PUBLIC

5.

BANDA DE CIRCULATIE - subdiviziune longitudinald, a pd(;li car<isabile, materializatd prin marcaj (sau altfel). dacd are o ldlime

existd acostament, existAnd trotuare.

corespunzdtoare pentru circulalia cu u$urinld a unui sir de vehicule. citele decdt ceJe care se deplaseazdpe doud roli. ( vezi desenulrde la pag. 6 ). 6. BANDA PENTRU STATIONAR-EADE URGENTA - (pe autostrdzi) bandi situati la extremitatea din dreapta a autostrizii, destinati numai pentru staf io nar eain cazttri de for!6 maj ord ( desen la pag. 80 ). 7. AUTOSTRADA drum de mare capacitate gi vitezl, rezewat exclusiv pentru autovehicule, care nu seryegte proprietdli aldturate qi care: Are pentru cele doud sensuri pdr,ti carosabile distincte, separate printr-un spaliu nedestinat circulaliei. Are cel pulin2benzipe fiecare sens (qi bandd de urgen{d). Nu intersecteazi la acelagi nivel alte drumuri, cdi ferate, linii de tramvai. g. iMP.F;,fu1|(CICLOMOTOR) - vehicul cu doud, trei sau patru roli,prevdztt cu motor cu aprindere prin scdnteie, cu capacitate de cel mult 50 cm' (sau cu alt motor - poate fi qi electric - cu putere de cel mult 4 kW) 9i a cdrui vitezd maximd nu depigeqte 45 km/h.

o .

9. VEHICUL -

sistemul mecanic, cu sau fird motor (propulsie), utilizat frecvent pentru transportul de persoane sau bunuri ori pentru efectuarea unor lucriri (adicd atdt cele fird motor; biciclete, cdrufe, vehicule trase sau impinse cu mdna cdt si cele cu motor: mopede, autoturisme, autobuze,

auto0amioane,etc.)

10. AUTOVEHICUL - un vehicul prevdzut cu motor (un dispozitiv m'ecanic de propulsie).Troleibuzele gi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.

,',

r Tramvaiele

gi mopedele (ciclomotoarele) nu sunt considerate autovehicule.

r Tractoarele din exploat[rile agricole 9i forestiere

11.

gi vehiculele pentru lucrdri,

care se deplaseazdocazional pe drum nu sunt considerate autovehicule.

(in

MASATOTALA MAXIMAAUTORIZATA - masa totaldmaximd admis[ urma omologdrii) a unui autovehicul incircat (MASA PROPRIE +

iNcAncAruRAMAXrMA).
VEHICUL CU MASE $I/SAU GABARIT DEPA$IT vehicul care, datorita dimensiunilor ori a m5rfurilor transportate depdgeqte limitele maxime in lungime, lilime sau indllime ori masele maxime admise. 13. COLOAIIA OnfCfAI,4 autovehiculul sau grupul de autovehicule insofit de cel pulin un autovehicul al poliliei cu mijloace speciale sonore qi luminoase de
12.

culoare rogie.

NOTIUNI DESPRE DRUM

sens de

circulatie

PARTE CAROSABILA

Orice drum public are doui sensuri (dus qi intors) sau un singur sens (sens unic). Fiecare sens poate avea una sau maimulte benzi.

AXULDRUMULUI - este o linie imaginard sau un marcai care desparte cele doui sensuri
circulalie; marcajul poate fi discontinuu, continuu sau mixt.

de

- uneori axul drumului coincide cu mijlocul drumului (cu axa de simetrie), alteori nu coincide.

EXEMPLE:

AXUL DRUMULUI
(in acest caz coincide cu axa de simetrie a drumului)

AXUL DRUMULUI
(nu coincide cu axa de simetrie a drumului)

rlr
I

DRUM CU DECLIV|TAT
(inclinat)

drum care urcd sau coboard

RAMPA:URCARE PANTA _COBORARE

PALIER

o
a

DRUM DRUM

iN PaUBR -

drumcare nu urci gi nu coboar[

hlerrNnuENT

- drumul care nu are curbe

Curbd

SEMNALIZAREA RUTIERA
Semnalizarea rutierd se compune din : Indicatoare 2. Marcaje 3. Semnaleluminoase: Semnale latrecerile la nivel cu calea feratd Semafoare Semnal galben intermitcnt 4. Semnalele speciale de avertizare sonord gi luminoasd

l.

r o o

5. 6.

Semnalelepolilistului
agenfilor de cale ferati conducdtorilor de vehicule lucritorilor la drumuri indrumdtorilor de circulaliei ai armatei patrulelor gcolare, la trecerile de pietoni din apropierea gcolilor nevdzdtorilor(cubastonul alb)

8. 9.

Semnalele 7 Semnalele Semnalele Semnalele 10. Semnalele I l. Semnalele

INDICATOARELE SUNT a. De avertizare b. De reglementare

c. De orientare gide informare d. Mijloace de semnalizare a lucrerilor

deschisd circulaliei conducdtorilor cdrora li se adreseazd.

Mod de montare : de obicei pe dreapta. Pot fi puse uneori gi pe stdnga sau 9i pe stanga gi pe dreapta (repetate), dacd se considerd cd nu potfl observate bine. Potfi montate gi deasupra sau de cealaltd parte a intersecliei. Semnificalia unui indicator pe intreaga ldlime a parlii carosabile

r o

dinainte, pentru a gti semnificalia lor (daci sunt de avertizare triunghiulare, de interzicere - rotunde (cu rogu), de prioritate - forme
deosebite de toate celelalte, etc). INDICATOARE DE AVERTIZARE
Semnificalia lor incepe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care il semnalizeazd gi de obicei inceteazd imediat dupd acesta. Au, in general, formi triunghiulari, cu virful in sus, cu marginea rosie (sunt gi exceplii, dupd cum veti vedea in paginile urmdtoare). Se instaleazd inaintea locului periculos astfel :

Cdnd este instalat deasupra benzii semnificalia lui este valabilS numai pentru banda respectivd. lndicatoarele au forme gi culori deosebite pentru a le putea distinge

a) Lacelmult50minlocalitdfi; b) Intre 100 9i 250 min afara localitdlilor;

c)

intre 500 qi 1000 mpe autostrdzi

gi

drumuri expres.

Curbd la stinga

Gurbi la dreapta

permisi depdqirea in curbele cuvizibilitate.

- este

Curbd dubld sau o succesiune de mai mult de doud curbe, prima la dreapta

Curbi dublS sau o succesiune de mai mult de doud curbe, prima la stanga
9

deosebit de

Panouri succesive Curbe periculoase pentru curbe deosebit de Periculoase

- este obligatorie reducerea vitezei: < 30 km/h in localitili qi 50 km/h tn afara localitdlilor. - toate manewele sunt interzise (oprirea, stafionarea, depdqirea, intoarcerea, mersul inapoi)

Cobordrea se nume$te Panti, iar

urcarearampi. -interzisd doar: stalionm; -permise: oprirea, intoarcerea,

depigirea;

-nu este obligatorie

reducerea

Cobor6re periculoase

Urcare cu inclinare mare

vitezei; -se recomandd (nu se obligd) cobordrea cu aceeagi treaptd de vitezd cu care s-a urcat (sau s-ar urca)rampa. Vdrf de rampd ;i mai pulin de 50 m de oparte si de alta: -toate manewele interzise

-legea nu obligd

la

reducerea

vitezei (se poate reduce vitezadin punct de vedere al conducerii preventive).

Drum ingustat pe ambele pa4i

Drum ingustat pe partea dreapte

Drumingustat: nu este obligatorie reducerea

vitezei

interzise: oprirea (deci

9i

stalionarea gi intoarcerea) - permisi depbqirea

Drum ingustat pe partea stanga 10

periculos este interzisi

intoarcerea

cdnd acostamentul

este

toate cazurile in care soliditatea drumului nupermite).

(fiind interzisd in

- toate manevrele

interzise

(exceplie: depdqirea vehiculelor ftrA motor, motocicletelor frrd

atag Tunel
Pod mobil

gi

ciclomotoarelor cAnd

segmentul de vizibilitate este de cel pulin 20 m, iar ldlimea drumului cel pufin 7 m)

Drum alunecos: se reduce viteza

numai cdnd drumul este umed.

Drumalunecos

Presemnalizareaunei amenajei rutiere care ofere 9i posibilitatea intoarcerii

- la

trebuie pdstratd
corespunzdtoare
pentru
a

indicatorul "drumaglomerat'o

intre vehicule

distan!6

evita accidentele in lant.

Drum

aglomerat

Accident

km/h in

afara

- la indicatorul "Drum cu
denivel6ri" este obligatorie
Drum cu

reducerea vitezei (< 30 km/h in localitdli 9i 50 kmlh in afara

deniveleri

Denivelare pentru limitarea vitezei

localit[1ilor).

11

--

- "Lucriri" este un indicator

temporar, avdnd fondul galben

- la primul indicator trebuie

pdstrat[ distanla intre vehicule

pentru evitarea spargerii

parbrizelor;
improgcare cu

pietrig

Cdderi de pietre

- la al doilea sunt posibile cideri de pietre de pe versanti.

- se monteazd inaintea unei treceri de pietoni care nu poate fi vdnfid

dintimp;
- a nu se confunda cu indicatorul alb as tru " trec ere de pietoni " ; - legea nu ne obligd sd reducem viteza (se reduce la trecerea de pietoni careurmeazi)

Presemnalizare trecere de pietoni

-se intdlneqte in

zonele

frecventate de copii (gcoli, terenuri dejoacd).

-este obligatorie reducerea

vitezei ,< 30 km/h in localitel $i 50 km/h in afara localitililor, (de la intdlnirea acestui indicator pdni la celdlalt ind_iqqlgr pg11ta!
oe sens oous)

in zona indicatoarelor 'copii" este marcaj cu linie continue pentru separarea sensurilor

H{'nili

'

fiind o zond unde se pot intilni animale pe

drum.

Animale

Animale

12

A
Bicicligti

- nu este obligatorie reducerea

vitezei; (se circul[ cu atenlie)

Semafoare

ne avertizeazd cd va unna o inters ecf ie se mafoizatd

- ne avertizeazd cd suntem in
apropierea unui aeroport.

putem

fi surpringi de zborul
la joasd indllime

avioanelor
(zgomot, etc)

se monteazi

in zone in

care

Vant lateral

vdntul bate puternic; - trebuie si conducem cu atenfie, mai ales atunci cdnd trec pe ldngi noi autovehicule de mare tonaj.

- ne arati sfhrsitul unui drum cu

sens unic.

se respectd regulile pentru circulalia pe drumuri obiqnuite

Circulalia in ambele sensuri

(cu circulalia in ambele sensuri).

- pot fi alte pericole pe drumul

public
Alte pericole

l3

- va unna o interseclie nedirijatd (in care se aplicd prioritatea de

dreapta) - in interseclia care va uffna se va

reduce viteza.
lnterseclie de drumuri

localitili 9i 50 km/h in
localitdlilor).

(< 30 kmih in
afara

- au prioritate cei
interseclii dirijate)
lnterseclie cu un drum fere prioritate lntersectie cu un drum fere prioritate

care intdlnesc

aceste indicatoare (sunt

- se intdlnesc in afara

localitdtilor

- in intersecf ia carevaurma se va

reduce viteza doar dacd virdm stdnga sau dreapta (< 30 km/h in

localit[1i 9i 50 km/h
lnterseclie cu un drum fdri prioritate lnterseclie cu drumuri f616 prioritate, decalate

in

afara

localit6lilor).

se monteazd" cu cdteva zeci de metri inaintea unui sens giratoriu. a nu se confunda cu "sens giratoriu " (de culoare albastrd).

Presemnalizare interseclie cu sens giratoriu

- a nu se confunda cu stalia

de

tramvai - ne anunli cI ne intersectdm cu linii detramvai;

Trecere la nivel cu linii de tramvai

I
't4

se

respecti semnalele agenlilor

de cale ferati; - nu este obligatorie reducerea

vitezei.

Trecere la nivel cu o cale feratd cu bariere sau semibariere (Pdzitd)

-la calea feratd care va unna se va reduce iteza -{a inai pulin de 50 m de calea feratd sunt interzise toate manevrele

Trecere la nivel cu o cale feratd ferd bariere (Nepezite)

- se monteaz[ inainte de o cale feratii fErd bariere (de obicei la 150 de m) -dupi intAlnirea lui vom opri la calea ferat[ care va urina; -la mai pulin de 50 m de calea ferati sunt interzise toate manevrele.

Trecere la nivel cu o cale feratd simpl6 f6rE bariere

Trecere la nivel cu o cale ferata dubla ferd bariere

-la calea ferati frrd bariere oprirea se face inainte de indicatorul in cruce.
-dacd existi semnale luminoase (stinse) Si este aprinsi lumina alb6 putem trece fbrd sd oprim.
Trecere la nivel cu o cale feratd simpld fdrd bariere Trecere la nivel cu o cale ferate dubld fere bariere

-sunt Qezate la : 150 m, la 100 m gi la 50 m.dE'caleaferate; -de la ultimulpanou intdlnit (cel cu o linie)'sunt interzise toate manewele (la mai pulin de 50 m)
Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea feratd

l5

Balizd directionald care indicd ocolirea obstacolului prin st6nga

Balizd direclionald care indici ocolirea obstacolului prin dreapta

-le intilnim de o6icei in cazul lucrdrilor sau obstacolelor pe drum

Balize bidirectionale

-ne aratd distanla pdnd Ia o ieSire de pe autostradd -fiecare linie albi inseamnd 100 m.
Panouri suplimentare la nodurile rutiere pe autostrdzi

-urcare cu inclinare mare, la o distanfl de 300 m, de la

intdlnirea indicatorului.

300 m

-in acest caz,\rrrrreazi o urcare cu inclinare mare, pi_e_lu4gilnc de

3,5 km.

t 3,5 kmt
16

INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICTIE

Au formi rotundi. cu marginea de culoare rosie.
a a

Semnificatia lor Tncepe din dreptul acestor indicatoare. in lipsa unei semnalizdri care sd precizeze lungimea sectorului pe care se aplicd reglementarea semnificalia acestor indicatoare

Cdnd indicatoarele de interzicere sau restriclie sunt instalate

impreund cu indicatorul de localitate, semnificalia lor este valabild p6nd la iegirea din localitate, cu exceplia locurilor unde alte
indicatoare dispun altfel.

-se instaleazd in

celilalt cap[t al drumului

cusensunic: -interzice accesul tuturor vehiculelor (nu au voie nici mdcar bicicletele sau vehiculele cu tracliune animali)
Accesul intezis

-interzice accesul fufuror vehiculelor, in ambele sensuri; (eventualele excepfii sunt inscrise pe panouri adilionale - se poate permite accesul riveranilor persoane care locuiesc in zond).
Circulalia interzisd in ambele sensuri

-interzice accesul : autoturismelor.

e
Accesul interzis autovehiculelor, cu exceplia motocicletelor firi atag

autocamioanelor. autobuzelor. tractoarelor, etc ; -permite accesul motocicletelor fErd atag, ciclomotoarelor, vehiculelor fErd

motor;
-acest indicator creeazd probleme multor cursanli la examen, (aceStia crezdnd cd acest indicator interzice numai accesul

autoturismelor).
17

-interzice accesul tuturor vehiculelor cu motor (autovehiculelor)z autoturisme,

autocamioane, autobuze, tractoare, motociclete.

Accesul intezis autovehiculelor

-si acest indicator creeazd probleme la examen, unii cursanli crezdnd cd interzice accesul doar autoturismelor qi motocicletelor (gi cb nu ar interzice accesul autocamioanelor gi autobuzelor)

-permite accesul doar bicicletelor gi vehiculelor trase sau impinse cu mdna.

Accesul interzis autovehicutelor gi vehiculelor cu tracliune animali

-trebuie linutd minte precizarea: cu exceplia celor cu semiremorcd sau cu remorcd cu o osie.
Accesul inlerzis autovehiculelor cu remorcS, eu-cxscBtla celor cu semiremorci sau cu remorci cu o osie

Accesul interzis pietonilor

Accesul interzis vehiculelor cu tracliune animale

Accesul interzis vehiculelor impinse sau trase cu mana

Accesul intezis autobuzelor

Accesul interzis motocicletelor

Accesul interzis bicicletelor

Accesulinterzis Accesulinterzisvehiculelor mopedelor (ciclomotoarelor) destinate transportului de mirfuri

't8

Accesul interzis tractoarelor gi maginilor agrimle

Accesul interzis vehiculelor cu litimea mai mare de ... m

Accesul intezis vehiculelor cu inellimea mai mare de ... m

Accesul intezis vehiculelor cu masa mai mare de ... t

OE
Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de ... t pe osia simplS Accesul intezis vehiculelor cu masa pe osla duble mai mare de ... t Accesul intezis vehiculelor cu masa pe osia tripli mai mare de ... t Accesul intezis autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule avdnd o lungime mai mare de ... m

6,51 .l'

lntezis lnterzis autovehiculelor vira la stAnga a de a circula fere a menfine (intezisi gi intoarcerea) un interval int.e ele pufin de cel ,,, m

lntezis
a vira la dreapta

lntoarcerea

interzisi

-permite depigirea motocicletelor fere ata$ $i a vehiculelor frrd motor.

oprirea (deci qi stalionarea qi intoarcerea)

Depegirea autovehlculelor, cu exceplia motocicletlor fira atag, interzisd

(daci am opri i-am obliga pe ceilalli ne depe$eascd intr-o zone unde este interzisi depigirea)
{9

sA

-conducdtorii de autocamioane nu au voie si efectueze depdqiri;

aut obuzel or, autoturismelor motocicletelor au voie sd depdseascd;
-c

onduc dtor

ii

Depdgirea interzisd autovehiculelor destinate transportului de mdrfuri

-in zona sa de acfiune este interzisd oprirea (deci gi sta{ionarea gi

intoarcerea).

-semnificd sfarSitul zonei de acliune a ambelor indicatoare prezentate tnainte.

Sfargitul

intezicerii de a depdgi

-se poate claxona

pentru evitarea unui

pericol iminent (chiar cAnd claxonatul

este interzis); -dacd este instalat tmpreund cu indicatorul de localitqte, este interzis claxonatul pdnd la ieSirea din localitate'

Claxonarea

interzis;

-degi are aceasti denumire, la intAlnirea lui se sfArsesc doar3 restricfii :

Sf6rgitul

tuturor restricliilor

@) A tlbf
20

tr-nareedevitezi;
-dePlqirea interzisl
:

-"U*onatulinterzis.

-la vam[ se opre$te obligatoriu -se respecti semnalele polifiqtilor de

frontier[.

-se opre$te pentru plata taxei de trecere (exemplu: poduri peste Dunire, unele

autostrdzi, etc).
Taxa de trecere

Limitare de vitezd

Sfdrgitul limiErii de vitezd

Limitare de viteze diferentiate pe categorii de autovehiculc

Accesul interzis vehiculelor care transporta

mirfurl periculoase

Accesul interzis vehiculelor care transportA substante de naturi si polueze apele

Accesul intezis vehiculelor care transporte

substanle explozive sau usor inflamabile

ZONA
Control
POLTTTE

ONA
Sfdrgitul zonei cu vileza limitati la 30 km/h

Zond cu viteza limihta

la 30 km/h
21

INDICATOARE DE OBLIGARE
Au

formi rotundi, fondul

este

albastru.
-trebuie respectat numai in prima intersectie intdlnitd; -nu putem vira stAnga sau dreapta la intdlnirea lui; -a nu se confunda cu "sens unic" (la care avem voie sd virdm stdnga sau dreapta); ,nu se poate intoarce Ia intdlnirea lui.

intdlnirea lui, iar la al doilea dupi ce il

- la primul virdm dreapta nin[

la

intdlnim;
La

dreapta

La dreapta

- se reduce iteza (efectudnd un virai) (?30Tm7E-m-1oc-aiitati ti 50 krn/h in afara localitSlilor).

-se poate circula numai inainte sau la dreapta in prima intersecfie.

lnainte 9i la dreapta

-mergem tot inainte (efectudm o ocolire, nu un viraj); -se intdlnesc la capetele refugiiloq spafiilor de separare a sensurilor, etc.
-se circuld in sensul indicat de sdge,ti,

ocolind insula (cu exceplia cazului in care virdm pe prima strad6la

dreapta);

prioritate cei care circuld tn interiorul intersecliei fald de cei care pdtrund in interseclie;
-au
lnterseclie cu sens giratoriu

-sunt interzise : oprirea qi stalionarea; -permisi depdqirea (fiind interseclie

dirijatd)

-se poate intoarce numai

prin

lirea insulei (interzisd intoarcerea

prin manevre inainte-inapoi).
22

Pisti
pentru biciclete

Drum obligatoriu

pentru categoria de vehicule

Drum pentru pietoni

Delimitarea pistelor pentru pietoni gi biciclete

D
Lanturi pentru zapada

Piste comund pentru pietoni gi biciclete

Direqia obligatorie pentru vehiculele car,e transporte mdrfuri periculoase

I I I
Direclia obligatorie pentru vehiculele care transporta merfuri periculoase
23

Vitezd minimd obligatorie

Sfdrgitul vitezei minime obligatorii

Direcfia obligatorie pentru vehiculele care transporte

marfuri periculoase

INDICATOARE DE ORIENTARE
De obicei au formi dreptunghiulari (sau pdtratd) qi fondul albastru (sau verde).

Presemnalizarea directiilor la o interseclie de drumuri Oin afara localitatilor

Presemnalizarea direcliilor la o intersectie alenivelata de drumurl

Presemnalizarea

trasului de evitare
a

localltalii

Drum inchis sau deschis

Presemnalizarea directiilor

intho inte'secile
cu sens giratoriu

Presemnalizarea pe autostradE pentru spafiu de servicij

Confirmarea direcfiei de mers pe autostrada spre localitd{i mai impoftante gi distantete pane b acestea

E ET
Presemnalizarea direcliilor indicate Presemnalizarea traseului de urmat Tn cazul unei restriclii de circulatie Presemnalizarea unui loc periculos, o interzicere sau o restriclie pe un drum lateral

HH
Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuSrii virajului la stdnga Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule

Presemnalizarea pe autostradd pentru parcare

Bandd rezervatd circulaliei mUloacelor de transport public de persoane

II

Drum fdr6 iegire

24

Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule

EI tfl
Terminarea benzii

MT

Selectarea circula!iei pe direclii de mers in apropierea intersecliei

Selectarea circulaliei pe directii de mers in apropierea intersecliei

rffitl

Bande de;tinatd

tw

circula!iei vehiculelor lente

Terminarea benzii de circulatie din dreapta

pd(ii carosabile

de circulalie din stanga pi(ii carosabile

Viteza minimi obligatorie pentru o bandd de circulalie

fl

m
Bande de circulatie rezervatd autovehiculelor de transport public de persoane

EII

Viteza minimd obligatorie pentru diferite benzi de circulatie

Limite de vitezd pentru diferite benzi de circulajie

-la panoul din partea stAngi, indicatoarele albastre sunt de obligare: pe benzile respective viteza inscrisi este viteza minimd (se circuld cu cel pufin viteza mentionate); -la panoul din dreapta indicatoarele ro$ii sunt pentru limitare de vitezd (se circuli cu cel mult viteza datd).

-drumuri nafionale (indicatorul din

comunal judelean

Drum

Drum

Drum na$onal

figurd sau cind bornele kilometrice sunt cu ro$u); -drumuri judelene (borne ct albastru) sau comunale (bome w galben).

25

Drum deschis trafi cului internalional

Direclia spre drumul deschis traficului intemalional indicat

-pe drumurile nalionale europene este interzisd oprirea voluntari (deci gi stalionarea).

Traseu de tranzit european

Direclia spre localitatea indicata

Direclia spre localitatea indicate

Directia spre localitetile indicate

Directia de urmat pentru autovehiculele destinate transportului de marfuri

Directia spre obiectivul turistic

Directia spre obiective locale

( Tulcea+
Directia spre aeroport

Oradea
Direclia de urmat in cazul devierii temporare a circulaliei Direclia de urmat in cazul devierii temporare a circulaliei

Simbolul numdrul autostrdzii

tr

Alexandria
lntrare

a
legire din localilate

in localitate

Curs de apd, tunel sau viaduct Limita de judel

Confirmarea direcliei de mers spre o localitate gi distanla pana la aceasta

Organizarea traficului pe benzi de circula{ie

Telefon de urgenld (Polilie, Ambulan!6, Pompieri, Departamente) 26

INDICATOARE DE INF'ORMARE

fh

obicei au form[ drepfunghiulard (sau pitratd) 9i fondul albastru (sau verde). Treceri de nietoni "'r""':""' r--:1""""=r-rnterzrs6 depdgrrea pe trecereq

Trecere pentru pietoni

Trecere pentru pietoni

intoarcerea la mai pufin de-25 m de trecere: -se reduce viteza (cdnd sunt nietoni careror sa traverseze) (< 30 kin/h in

-lnterzlse: oprlrea, statlonarea,

localitdlilor).

localitdti

si 50 km/h in s

afara

-depasirea se zue pe

(ca 9i pe

celelalte drumuri) -interzisi intoarcerea; -permis mersul inapoi (cel mult 50 m); -se poate opri sau sta,tiona gi pe stdnga; -este permis virajul stdnga sau dreapta; E1{S U1{tC
Sens unic

-pentru viraj stinga ne incadr[m lingi bordura din stflnga

Limite generale de vitezd

Limite maxime de vitezd pe autostrada ln fun4ie de conditliile meteorologice

Autostradd

Sfdrgit de autostradd

POTITIA

-j[Post de prim-ajutor

Polifia

Pasareli
pentru pietoni

Pasaj subteran pentru pietoni

27

Sta!ie de autobuz

Stalie de tramvai

Stalie
de taximetre

Vulcanizare

Telefon

m
Stalie de alimentare Statie de alimentare Stalie de alimentare Hotel sau motel cu cirburanti. inclusiv cu carburanli, inclusiv cu carburanti fera plumb benzind fdlj olumb -'- "- .benzine
si gaz petrolier lichefiat

A
Restaurant Bufet sau cofetdrie
Teren pentru camping

(tab6re turisticd)

Teren pentru caravane (taberd turistice)

Teren pentru

camping 9i caravane

imbarcare . vagoane platformd de cale ferate

pe

imbarcare
pe ferry-boat

h
Loc pentru popas Caban6 pentru turisti Toaletd publicd Service auto 28

100,1 Mhz 909 Khz

lnformalii rutiere

f.''r \al

T
Zond de vanatoare Loc de joacd pentru copii

inchirieri auto

?'F

lZond industriald

Centru viticol

C6ntar pentru autovehicule

Punct de informare turisticd

ZONA
Zond recomandatd 30

ONA
Sfargitul zonei cu vitezd recomandata 30 km/h

-la primul indicator viteza menlionatd este viteza recomandati (nu este viteza minimi sau maximi)

cuviteza km/h

3Km
Tunel
Sfargit de tunel

Tuneluri -obligatoriu se aprind luminile de intdlnire -toate manewele interzise (excep{ie: depiqirea vehiculelor firi motor, motocicletelor fdrd atag gi mopedelor, cdnd lungimea segmentului de vizibilitate este cel putin 20m, iar ldlimea drumului cel pulin 7m). -La indicatorul "sfhrgitul drumului pentru autovehicule" au voie sd circule atdt vehicule frrd motor (cdrule, biciclete etc) cflt Si vehicule cu motor (ag[svQh:igq!e). El ne informeazd de faptul ci s-a sfhrgit drumul in care aveau acces numai autovehicule.

autovehicule

Drum

pentru

Sfdrgitul drumului pentru autovehicule

-la indicatorul aldturat viteza menlionatS este viteza recomandati, nu este viteza minimd (deci se poate merge gi cu viteze mai mari sau mai mici de 60 lanlh sau chiar cu 60 km/h)
Viteza recomandatd

Str. Dragog Vodd

Denumirea strazii

Str. Dragog Vode

)
Numarul imobilului

lntrarea pe strada indicatii

Complex de servicii

3e

INDICATOARE DE INFORMARE TURISTICA

&
Vestigii istorice

dI

ffi

-r
EED E
Telecabini
Pensiune agroturistica

:oT.'.?.)-fl",'*ere(panourne)adifionaleprecizeaz[.complet aulirniteazdsemnificatiaindicatoarelor.

,.r","r.r"'"-",t,nolJil?".Hffi

100 m
Distanta pand la locul la care se refere indicatorul de presemnalizare sau informare Distanta dintre indicator inceputul locului periculos 9i Direcfia 9i distanla p6nd la locul la care se referd indicatorul

rffi
Categoria de autovehicule la care se refera indicatorul Categoriile de autovehicule care trebuie sd respecte semnificalia indicatorului
Trecere la nivel cu calea feratd induskiald complet6nd semnificalia indicatorului "Alte pericole"

zoo. goh
lntervalele de timp in care aclioneazi
indicatorul

th .12h th:1 RON

Parcare cu platii Parcare cu platd
.

lntervalele de timp ln care aclioneazd

indicatorul

lnceputul 9i lungimea
zonei de actiune a indicatorului

lnceputul
zonei de acliune a indicatorului

Confirmarea zonei de acliune a indicatorului

Sfergitul
zonei de acliune a indicatorului

tl,skmt
Lungimea sectorului periculos la care se referd indicatorul Persoane cu handicap

CU EXCEPTIA

TRAMVAEIOR

APROVIZIONAREA PERMISA
goo-1200 21oo-6oo

Exceptarea unor categorii lntervalele de timp de vehicule de la cand este permisi stationarea semnificalia indicatorul vehiculelor ce efectueazd aprovizionarea

32

STOP 50m
Distanla la indicatorul

-tlI
drumului cu

pAnd ,,oprire"

Direclia prioritate

Direclia drumului cu prioritate

SEMAFOARE SINCRONIZATE

V 35 km/h
recomandate drum

Viteza Sensul sau pe un sector de de circulalie pentru care cu semafoare sincronizate valabild semnificalia luminoase ale

trtr co
*
Polei, gheale, zepade

sensurile Trecere la nivel cu cale feratd prevazute cu instala{ie este semnalelor de semnalizare semaforului luminoase automate

>Ridicarea autovehiculelor parcate neregulamentar Folosirea luminilor de int6lnire

llllillnillll
Ploaie, ceata, viscol

t ffi
care subtanle sau ugor

rq

g
*

aat
Dug

aat aat aat

Vehicule Vehicule Vehicule transporte care transporte care transportd explozive mdrfuri periculoase substanle de nature inflamabile s6 polueze apele

Modalitdli in care se executd parcarea

INDICATOARE KILOMETRICE

-pe autostrdzi suntinterzrse : oprirea $i stationarea voluntard,

intoarcerea, mersul inapoi.

Autostradd

-pe drumuri nafionale (cdnd bornele kilometrice sunt cu ro$u) este permisfl sta{ionarea pe carosabil (tn afara localitdyilqr oprirea Si stalionarea sefac tn afara pdrlii carosabile).
Drum nafional

Drum

judelean

Drum comunal

-pe drumuri judefene (borne cu albastru) sau comunale (borne cu galben) este permisd stafionarea pe partea carosabild (fn afara localitd\ilor oprirea Si stalionarea se fac fn afara pdrlii carosabile).

INDICATORHECTOMETRIC -se amplaseazlla fiecare 100 m

parcurgi

34

MIJLOACE DE SEMNALIZARB A LUCRARILOR iN ZONA DRUMULUI

I
.

INDICATOARE TEMPORARE (au fondul galben)

Drum ingustat pe ambele p6(i

Drum ingustat pe partea dreapte

Drum ingustat pe partea stanga

Acostament periculos

Drum cu deniveliri

lmprogcare cu pietrig

Lucriri

Circula!ie in ambele sensuri

Semafoare

Alte pericole

Depdsirea autovehiculelor, cu exceplia motocicletelor fdre atag, interzisd

Limitare de vitezi

Sfdrgitul tuturor restricliilor

Sfdrgitu I interzicerii

de a depdgi

Buziu
Deviere temporard

Buziu )

Ocolire
Deviere temporard Deviere temporard

Deviere temporard

Denivelare fa!5 de banda alaturatd

n N N
ingustare temporard ingustare temporard
Abatere temporard

Abatere temporare

w l/) m
Abatere temporara Terminarea abaterii temporare

f U-Al

ingustare temporard

ingustare temporare

Presemnalizarea rutei ocolitoare

Presemnalizarea rutei ocolitoare

Presemnalizarea rutei ocolitoare

SE APLICA MARCAJE

@@.o
.
Marcaje rutiere Semnalizarea unui utilaj care se deplaseaza lucrand Lucrdri de tratamente a suprafelei p6(il carosabile

DRUM iN LUCRU

PERICOL DE ACCIDENTE

A@A
Succesiune puncte de lucru de

AA AA,
4OO

PERICOL DE ACCIDENTE

4OO

Presemnalizarea unui sector cu circulalie alternanta

Presemnalizarea unui sector cu circulalie alternant6

Presemnalizare lucrdri pe strdzi

36

2. MIJLOACE

AUXILIARE DE SEMNALIZARE A LUCRARILOR

rtrraaa

(c5-rre5|fl

??
Semafor mobil
Palete de semnalizare

Ghirlandd polietilend sau lanl

Balizd direclionali care indicd ocolirea obstacolului prin st6nga

NN

2N tt !! !! !! !u
Balize tip jalon

Balizi direcfionali

HH

care indicd ocolirea obstacolului prin dreapta

Balizi bidirecfionali

n ,t H

Con de dirijare

Balize cuplate cu ldmpi cu lumind galbend interminentd

Lampd cu lumind

a H

galbeni interminente

T"T
Barierd normald

ffi

Barierd direc{ionald

Fanion de semnalizare

MARCAJE RUTIERE
Au, de obicei, culoarea albd . Cele temporare sunt galbene.

A) LONGITUDINALE

Marcaj de separare a sensurilor de-circulalie formardintr-o

carosabile cu linie discontinui.

simpli. Marcaj de delimitare

pirfii

(vezi liniile

desenrte

rlituri)'

-I-l

Marcaj de separare a sensurilor de circulalie format dintr-o linie continui Marcaj de delimitare a pd(ii carosabile cu linie discontinue'

simpli.

38

Marcaj de separare a sensurilor de circulatie format dintr-o linie continui dubli. ttlarcil de delimitare a benzilor de circulalie de acelagi sens cu linie discontinu5, Marcaj de delimitare a pd(ii carosabile cu linie discontinua.

'

Marcaj de separare a sensurilor de circulalie format dintr-o linie continui dublate cu una discontinua. Marcaj de delimitare a pe(ii carosabile cu linie continui.

--._;--

Marcaj pentru benzi cu circulalia reversibilS (LINII DISCONTINUE DUBLE)

Marcaj pe drumuri cu zona verde separatoare (cea din miiloc)

39

4F

Marcaj la apropierea de o interse4ie

--)

..+

"+

aa

Marcajul pe o bandi de decelrare (incetinire)

Marcajul pe o bande de accelerare

rt--itIt

Marcajul benzil suplimentare pentru vehicule lsnte

Marcajul benzii de stocaj pentru

vir4ul

la stllnga

B) TRANSVERSALE
I I

\_ :

----------------

_/_
-ta atL

-l
I

i I
: I

..,

-t a't

-'

\r ),/

Marcaj de traversare pentru biciclete

40

---)
I
I

Marcaj de oprire

Marcaj de cedare a trecerii

til[--

Se opregte

a depdgi linia transversali. Linia transversal5 se poate intdlni gi la treceri de pietoni, semafoare, etc.

fEri

r/Marcaj de traversare pentru pietoni--

----rE

lll-

I-

rCh-

I
I

{-

rf
Benzi rezonatoare din marcaj rutier (la cdlcarea acestor benzi rolile fac zgomot). Cdlcarea marcajului ne poate anunla cd am iegit de pe drum (bandd).

Marcaje inaintea unor treceri de pietoni

f
/

C)

DIVERSE

Marcaj de ghidare
la traversarea unei intersectii

Marcaj de ghidare in intersectie (pentru viraj stAnga)

Marcaj pentru spalii inguste

Marcaj pentru drum cu 3 benzi pentru alocarea altemative a doud benzi pentru unul sau celdlalt sens

42

Marcaj la ingustarea drumului cu o bande pe sens

Marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport in comun

NU ESTE PERMIS{ CIRCULATIA gi OPNREA C-ELORLALTE AATOVEHICULE PE ACEABANDA Fot circula pe ea ti autovehiculele cu regim prioritar aflate in misiune.

Marcaj de intenicere a

stafionirii

Statie de autobuz sau troleibuz

@INII tN zlG-ZAC sau linie gatbeni

pe bordura trotuarului)

(Daci apare inscrisul TAXI

o statie de taximetre)

este

La marcajul pentru statie nu putem opri. La cel de interzicere a stafionirii se poate opri.
Se poate trece peste ambele marcaje.

Spafii interzise circulaliei

Locuri de parcare

D) LATERALE

Marcaje pe ziduri de sprijin Si pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje la pasaje care nu au asigurat gabaritul de ine[ime

Marcaje
pe coronamentele podelelor

Marcaje la refugii pe partea carosabilS

,-:/mN
E) ALTE MARCAJE

Btl$

85

BRISOIJ SMP
Marcaje inscriplionate

Marcaj do lrducem a Ylt rel lnaintea unor curbe dosebit de periorloase

46

Sigefi de revenire

pe banda aferentd sensului de mers

Segef de schimbare a benzii

public Marcaje temporare pentru semnalizarea lucrarilor in zona drumului

CU SEMN DISTINCTIV PENTRA CONDAC4TORII DE AUTOVEHICALE VECHIMEA 1ITI COIVOUCNNN MAI MIC{ DE UN AN

I o
Acesta se monteazi
:

: in dreaptajos

in stdnga jos

STAREA TEHNICA A VEHICULELOR Autovehiculele se inspecteazd tehnic pguodic, in funclie de tipul si de destinalia lor. (la cel mult 2 ani autoturismele, motocicletele ; la cel mult I an autovehiculele cumasdmai mare de 3500 kg gi la cel mult 6luni microbuzele,
autobuzele, autovehiculele de gcoald qi taximetrele.) Se inspecteazd tehnic autovehiculele care au fost reparate in urma unor evenimente care au produs avarii grave la direcfie, frine sau la structura de rezistenfd. Este interzis[ circulafia cu inspeclia tehnicd expiratd.
Este interzisdcirculaliafbriasigurareaobligatorie (asigurareade rdspundere

o e r . o

civil6). Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu: trus[ medicald. doud triunghiuri reflectorizante $i sting[tor de incendiu (omologate). in fa,td nu se pot monta lumini rogii. in spate nu se pot monta lumini albe (cu exceplia celor de mers inapoi). Se interzice montarea luminilor de alti culoare sau intensitate, a altor lumini qi dispozitive de avertizare neomologate, precum si circula{ia atunci c6nd
acestea sunt defecte sau lipsesc.

Prezintmaijos luminile speciale carepot fi folosite de anumite autovehicule:

pompierii. b) Lumina ALBASTRA - poate fi folositd doar de: polilie, ambulan1d (salvare), jandarmerie, SRI, SPE Ministerul Justiliei, Ministerul Apdrdrii Nalionale, proteclia civild, procurorii criminali;ti, Parchetul Anticoruplie, p o lili a d e fronti er d, etc., cdnd sunt in misiune. c) Lumina galbenl - autovehiculele cu gabarit depdqit, cele care transportd substanle periculoase, cele destinate intrefinerii, repardrii drumurilor, curdfeniei strdzilor, tractdrii autovehiculelor in pand sau de tractoare gi utilaje
a) Lumina ROSIE
-

polilia

Si

agricole.
avertizare sonord Lumina galbend (girofarul) obligd participanlii la trafic sd circule cu atenlie.

o o

autovehicul a dispozitivelor antiradar sau a sistemelor care perturbd dispozitivele de supraveghere a traficului . Se interzice delinerea mijloacelor speciale de avertizare sonord gi luminoasd Se interzice definerea
in alte autovehicule decAt cele prezentate mai sus.

in

SEMNALE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASA $r/sAU soNoRA

Sunt semnalele date de autovehiculele poliliei, SRI, jandarmeriei,

rmbulanfei, pompierilor (etc), aflate in misiuni urgente. Ordinea de prioritate (ordinea in care se respectl) intre diferite tipuri de

pompieri, etc.) c. Semnalizarea temporard care modificd regimul normal de desfbgurare a circulafiei (de ex. in cazul unui accident) d. Semnalele luminoase sau sonore e. Indicatoarele f. Marcajele g. Regulile de circulatie

Girofarurile qi sirenele pot fi folosite Ei separat gi impreund. Dacd sunt folosite numai sernnalele luminoase (girofarurile.). Jdrd cele sonore (sirene.l autovehiculul
nu are regimprioritsr. Se interzice utilizarea numai
a

semnalelor sonore (sirene), fhrd girofaruri.

Conducdtorii autovehiculelor cu regim prioritar (in misiune) pot incilca regimul de vitezd sau alte reguli, cu exceplia regulilor referitoare la calea ferat6.

a.

CAnd se apropie autovehicule av6nd semnale luminoase (girofaruri) rosii (pompieri. polifie) gi semnale sonore, suntem obligafi s[ oprim in afara pirlii carosabile sau cdt mai aproape de bordurd, iar in interseclii sI le

rddmprioritate.

b.

Cand se apropie autovehicule avAnd girofaruri slbastre qi semnale sonore (poli1ie, ambulanti (salvare), jandarmerie, SRI, SPP, etc), suntem obliga{i sd reducemviteza. sd eliberdm banda sau sd circuldm cdt mai pe dreapta,

Este interzisi intprcalarea sau atasarea de o coloani cu regim prioritar. Se poate depdgi coloana dacd se semnalizeazAacestlucru de cdtre conducitorul

coloanei.
49

SEMNALELE POLITISTULUI lumindrogie sau depemotocicletd ori dinmaqinadepolilie. Semnalele polifistului primeazi fa16 de mijloacele de semnalizare si fatd de
regulile de circulatie.
Poate face semnal: cu braful, fluierul; bastonul reflectorizant, dispozitiv cu

trafic (vehicule, pietoni), cu exceplia celor care nu mai pot opri in siguranfi. Dacd polilistul este intr-o intersecfie, vehiculele deja angajate in traversarea intersecliei nu trebuie sd opreascd.
la

. Bra{ul ridicat vertical - oprire pentru totiparticipan{ii

Atenlie oprire

Brafulsau brafeleintinse orizontal oprire pentrutoficei care circuli din direcfia (direcfiile) intersectate de braful (brafele) intinse - vezi desenele qi explica{iile de mai jos : . Brafele intinse orizontal - oprire pentru cei din fala sau spatele polifistului,
indiferent de sensul lor de mers. - Dupd ce a dat acest semnal poate cobori bralele, aceasta insemn6nd, la fel,

oprire pentru cei din fald sau din spate.

50

Braful dleplorizontal

oprire:

Dacd se afl6 in intersectie. opresc

vehiculele care vin din;p olgk-lut. P ot trece cei din fali qi din tateral.

o Bratul stffng intins orizontal - oprire

pentru cei care vin dinifala polilistului' ' i'ot trece cei din spate 9i din lateral'

tI
;

Reduceli viteza

51

cu braful, pe verticald, a unui dispozitiv cu luminl roqie sau a bastonului refl ectorizant noaptea - oprire pentru cei spre care este

r Balansarea

indreptat dispozitivul

tr

lr

Rotirea vioaie a bra{ului

- mdri}i viteza

Merili viteza

alte semnnle: ca vehiculul avanseze, si treaci prin fa{a sau prin spatele siu, etc.

. in afara celor prezentate, ppliliJillul

ppgllcface

;i

si

Semnalele de pe motocicleta de polifie

Reduceli viteza

52

Semnalele din magina de poli{ie

Balansarea bastonului reflectorizant sau a brafulr.ri (cAnd polilistul se afld in autovehicul): OPRIRE.

Se respectd semnalul de

oprire

- dacd semnalul este dat pe partea dreaptd a vehiculului poliliei opresc cei care circul6 in spatele autovehiculului poliliei; - dacd este dat pe partea stdngil a vehiculului poligiei opresc cei care circuld pe banda din stAnga sau din sens opus.

Mesaje variabile trimise cu dispozitive luminoase instalate pe autovehiculele de polifie.

Mesajele afigate:
1. STOP POLTTTA 2. ATENTTE PERTCOL 3. CONCURS SPORTIV

4.M
;'.'1! A'.':
^.

ORDINEA ZONA

POLTTtA

7. URMATI T 8. GABARIT s. couonnA optcinlA 10. CONTROL POLITIA 11. REDUCETT VTTEZA 12. ATENTIE BLOCAJ 13. ATENTTE ACCTDENT 14. CIRCULATI

Oprirea la semnalul polilistului se face, de reguld, in afara pdr,tii carosabile, pe acostament sau l6ngd borduri ori in spafiile de parcare iar noaptea, cu precddere, in locuri iluminate. Se interzice imobilizarea vehiculului pe partea carosabild ca urmare a semnalului de oprire efectuat de cdtre polilist in locurile in care vizibilitatea este redusi sub 50 m. Conduciforul vehiculului oprit la semnalul al polilistului rutier este obligat sd rdmdnd tn vehicul, cu mdinile pe volan, iar ceilalli pasageri si nu deschid[ portierele, respectdnd indicafiile polifistului.
53

SEMNALELE ALTOR PERSOANE

Conducdtorii de vehicule sunt obligafi si opreasci gi la semnalele date de:

Agenlii de cale feratd b. Polili$tii de frontieri c. Indrum[torii de circulalie ai Ministerului Apdririi d. Lucrdtorii de drumuri, inzona lucririlorpe drumuri e. Membrii patrulelor gcolare, la trecerile de pietoni din apropierea qcolilor f. Nevdzdtori, prin ridicarea bastonului alb, cdnd acegtia traverse azlstrada.
a.

Persoanele prcvdztte la lit. a) - d) pot efectua gi urmdtoarele semnale:

SEMNALELE LUMINOASE
Dupd numerul corpurilorde iluminat, semafoarele sunt: a) cu un corp de iluminat, cu lumine (galbend) intermitentd de avertizare; b) cu doud corpuride iluminat, pentru pietoni gi bicicligti; c) cu treicorpuride iluminat, pentru vehicule; d)cu patru sau mai multe corpuride iluminat, pentru tramvaie.

Semafoare pentru vehicule Semnificalia semnalelor luminoase este valabild pe intreaga lafime a pa(ii carosabile. Pe drumurile cu mai multe benzipe sens, pentru direclii diferite semafoarele se pot instala deasupra unora dintre benzi, caz in care semnificalia lor se limiteazd la benzile astfel semnalizate. Cdnd culorile sunt in formd de sdgeli sau cand sunt panouri aditionale cu sdgeli (sub semafoare) se respectd semaforul care corespunde direcliei in
care mergem.

n lol
cl
Semafor

Semafoare cu indicarea direcliei de deplasare

nn lol lol uu

Semafor combinat cu dispozitiv de cronometrare a timpului aferent culorii

Semnalulvelde permite trecerea.

9i excepfii

prioritate.lsunt

De obiceicdnd virdm dreapta. pietonii au si ei verde. deci re acorddm

in unete intersecfii)

Dacd semaforul intolnit este unul singur pentru toate directiite (stdnga,inainte,dreaptal, atunci cand d prioritate acorddm vehiculelor care vin din sens opus gi pietonilor (care trec pe trecerea aflatd pe drumul din stdnga pe care intrim).

virem

Este interzisd intrareatntr-o interseclie, chiar ducd semaforul sau indicatorul permite, dacd din csuza aglomerayiei, conducdtorul riscd sd rdmhnd imobilipt,

stdnjenindtraftcul.

Cdnd semaforul este insotit de o lumind intermitentd sub forma unei'segeti verzi

cdtre dreapta. permite tfecerea numai in

semnalul semaforului.
conducdtorii

acorde prioritate pietonilor gi vehiculelor cu care

se intersecteazd(care au verde).

sunf obligali sd

ln

acest caz

r o
.

UE

a) inaintea marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor; b) in lipsa marcajului de la punctul a) oprirea se face in dreptul
semaforului; c) dacd semaforuleste deasupra sau de cealaltd parte a intersectiei, in lipsa marcajului prevdzut la litera a) oprirea se face inainte de margineaparliicarosabile. La semnalul GALBEN alsemaforuluiOPR|M . Cdnd semnalul galben apare dupd verde. iar conducdtorii se afld afdf de aproape de locurile de oprire prezentate mai sus, incdt nu ar putea opri in sigurantd, acegtia pof frece. Atunci cilnd semnalul rogu functioneazd concomitent cu cel galben OPRIM (acesta anuntd aparilia semnalului verde). Se poate pleca numai la aparilia semnalului verde.

Semnalul rogu interz ice trecerea Locurile de oprire la semnalul ro$u:

o .

Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu reducerea vitezei gi respectarea indicatoarelor gi a regulilor de circulalie aplicabile Tn acel
loc. (este un semnal de avertizare) nu de obligare)

Semafor de avertizare

Semnalul de liberd trecere pentru tramvaie este dat de combinalia luminoasd a ldmpii inferioare cu una dintre cele trei lSmpi situate la partea superioard pentru indicarea directiei. Semnalul de interzicere a trecerii este dat de iluminarea concomitentd a celor trei lumini din partea superioard.

Semafor special pentru tramvaie

trl
Semafor pentru biciclete

E]

Conducdtorul care

. (de exemplu indicatorul

"obligatoriu la dreapta" sau "interzis a vira la dreapta",etc.)

Autovehiculele poliliei, salvdrii, pompierilor (etc.), in misiune, pot circula prin interseclii, chiar dacd semnalele luminoase ale semaforului sau
sem
n

ificalia indicatoarelor interzic trecerea.

C6nd deasupra benzilor sunt instalate dispozitive cu semnale rogii gi verzi, acestea sunt destinate semnalizerii benzilor cu circulatie reversibild. Semnalul rogu, avdnd forma a doud bare inclinate gi incrucigate, interzice accesul pe bandd, iar permite intrarea pe acea bandi (vezifigura). Semnalul care anuntd schimbarea semnalului verde, are forma unei sdgeli (galbend ori albd) in diagonald in jos, spre dreapta sau st6nga. Acesta anunt6 cd banda este pe punctulde a fiinchisd giconducdtoriisuntobligafisd se deplasezepebenzile indicate de sage!i.
56

Benzile din mijloc se pot folosi 9i la dus gi la intors, in funclie de culoarea semafoarelor de deasupra benzilor. MPLU'. vinerea,fiind trafic mai mare intr-un sens,se folosesc 4 benzi la Cus (conducdtorii pleacd din localitate). Duminica va fi invers: trafic mai mare re celdlalt sens (conducdtorii se intorc), folosindu-se in acest caz 4 benzi centru intors .

tilrllr \r\ tt r */lill\r \t

tt {[+
ll+

,t

ll

,rv
{1

til,

T
\

*xI
ll+

\r \\

lr {[+

\t

\\

Dispozitive luminoase penhu dirijarea circulaliei pe benzi reversibile

Semnalele luminoase pentru pietoni

Semafor pentru pietoni

n IT f,l
ilu

Semafor pentru pietoni combinat cu dispozitiv de cronometrare a timpului aferent culorii

Pe sectoarele de drum unde valo rile de trafic permit se pot amplasa pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comandd manuald a cererii de verde, care se poate face direct de cdtre pietoni. SEMNALELE CONDUCATORILOR DE VEHICULE
Se pot face cu mijloace de avertizare sonor6, luminoasd sau cu braful. Semrnlizarea se face inaintea efectudii tnei manevre sat pentru evitarea unui pericol imediat. Mijloacele de avertizare sonord se folosesc de la cel pufin 25 m falI de cei c[rora li se adreseazS.

carosabil, in afara localitdlii,

57

a. Luminile de pozifie sau de sta\ionare, in timpul

de

la lSsarea serii pAni

opririi sau staliondrii pe

b.
c. d.

in zorii zilei gi ziua cAnd plou6 torenlial , ninge abundent, este ceatd sau in alte condi{ii de vizibilitate redusi. Luminile de intfllnire (faza scurtd) sau de drum (faza lungd), in mers. in localitdli sau in afara lor, in funclie de gradul de iluminare a
drumului. Luminile de intdlnire
gi de ceald cdnd este cea!5 densd.

Luminile de intdlnire in tuneluri sau cdnd ploui torenlial, ninge

abundent sau in condilii de vizibilitate redusi.

Noaptea, la apropierea a doui vehicule care circuli din sensuri opuse,

conducitorii sunt obligali sd foloseasci luminile de intdlnire.

conco

mi

te

nt cu re du c ere a v i t e z e i . de la c el

pulin 200 m.
l

Noaptea, la apropierea de un autovehicul care circuld infayd (pe acelasi

lumirile defntdlnire de Ia celpultryt .l9g m. Dacd suntem orbili de cel din sens opus . mentinem faza scurti reducem viteza sau chiar oprim.
sens) sefolosesc

$i

dirijate prin semnale luminoase sau de polili;ti.. se sefiinalizeazd,prin

drum. semnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul noplii sau in condilii de vizibilitate redus6, frri sd aibi in funcfiune, obligatoriu pe partea stdnga, infald. o lumind de intdlnire si. in spate, una de pozilie. Luminile de avarie se folosesc : Cdnd vehiculul a rimas in pand, a fost avariat sau nu poate fi deplasat in afara pdrlii carosabile CAnd vehiculul se deplas eazdfoarteincet, avdnd defecliuni Cdnd autovehiculul este remorcat Cdnd sensul de mers este blocat gi va fi nevoie de oprire.

,/ ,/ ,/ ,/

Este obligatorie semnalizarea schimbdrii direcfiei, depiqirii, opririi sau plecdrii de pe loc. Intenfia de a depdqi, opri sau schimba direclia se semnalizeazi cu lumina intermitenti a semnalizatoarelor, cu cel putin 50 m inainte in localitdti $i cel putin 100 m in afara localitdfilor.

-- cei cel pulin 50 (100) m inseamnd drstanla de la locul in care tncepem sd semnalizdm

figura alSturatd pentru o depSgire localitdlii).

in

(vezi afara

Conducdtorii vehiculelor cu 2 rofi, vehiculelor cu tracfiune animali, trase sau impinse cu mAna semnalizeazd cu braful intins orizontal schimbarea direcliei sau depA$irea(cu cel pulin 25 m inainte de efectuarea manevrei). Oprirea vehiculelor de mai sus se semnalizeazd prin balansarea

sunt obligali

s6

folos easc6, zius permonent luminile de intfrlnire

b. h.
c.

d.

I De aurosrrazl euroDene. n exDres sI contlucdtorii motocicletelor Si mopedelor (ciclomotoarelor) conducdtorii vehiculelor care insolesc cortegii, coloane militare cele care tracteazii alte vehicule sau transportd produse periculoase ori grupuri organizate de persoane
se

Reducerea vitezei sau oprirea autovehiculelor pe partea carosabild semnalizeazd cu lumina rogie din spale (la aclionarea.frdnei de serviciu).

frrl

Un vehicul poate fi oprit sau stalionat cu toate luminile stinse : a) pe un drum iluminat, vehiculul fiindvizibil de lacel pulin 50 m; b) in afaraplrlii carosabile, pe un acostament consolidat; c) in localitlli, la marginea pdrf ii carosabile, in cazul motocicletelor cu doul roli. ataq qi a mopedelor, care nu sunt prevdzute cu sursd de energie.

REGULI GENERALE DE CIRCULATIE

Vehiculele circull pe partea dreapti. Pietonii trebuie si se deplaseze numal pe trotuar sau acostament. C6nd acostamentul lipseqte trebuie sd meargd cAt mai aproape demarginea dinstdnga adrumului. Persoana care a creat un obstacol pe drum este obligat[ si il inldture qi dacd nu este posibil sd anunle imediat administratorul drumului sau cea mai apropiati unitate de pblilie qi s[ semnalizeze obstacolul. Participanfii la trafic trebuie sl anunfe administratorul drumului sau polilia cAnd sunt obstacole sau alte situalii periculoase pe drumul public.

Centura de siguranfi
se foloseqte gi

in localiteli $i in afara lor de cdtre toti cei care ocupi locuri

prevdzute cu centuri.

r'

Copiii mai mici de 12 ani sau mai mici de 150 cm trebuie s[ poarte
centuri adaPtate
.

59

Copiii mai rnici de 3 ani se transportd numai cu dispozitive de refinere omologate. Excepfii de la portul centurii de siguranfd : o Conducdtorii de autoturisme atunci cdnd merg inapoi; o Femeilecusarcindvizibild o Conducdtorii de autoturisme folosite ca taxi cAnd transportd
pasagerl; o

Instructorul auto

in timpul orelor de

pregdtire (ti

examinatorul in timpul examenului). Persoanele cu certificat medical pentru o afecfiune care contraindicd purtarea centuri i.

Conducdtorii qi pasagerii motocicletelor gi rnopedelor (ciclomotoarelor) trebuie sd poarte cdsti de proteclie omologate. Se interzice transportul de
obiecte voluminoase pe vehiculele de mai sus. Copiii mai mici de 7 ani linuli in brafe qi cei mai rnici de 14 ani se transportd numai in atagul motocicletelor.

UTILIZARBA PARTII CAROSABILE

Conducf,torii trebuie sd-gi conducd vehiculele cAt mai spre marginea din dreapta. CAnd imulte benzi ne sens. vehiculele vor . Benzile se ocupl succesiv de la dreapta spre stAnga, daci banda utilizati este ocupatl, cu obligafia de a reveni pe banda din dreapta, cAnd este posibil (dacd prima bandd nu este destinatd vehiculelor lente sau transp.public de pers.).

Pe drumurile cu 1 sau 2 benzi pe sens (gi cu alta bandd pe care circuld trarnvaiul) se poate folosi $i banda tramvaiului. dar trebuie eliberatd la apropierea acestuia (precum qi inainte de intersecfie).

POZITII IN TIMPUL MERSULUI

Este interzisi trecerea peste linia continui qi peste marcajul pentru spafii interzise.
banda- directia sau la ansaiarea in de hi CAnd sensurile sunt separate de o linie conlinud Si una discontinuit (intrerupta) se respecti linia cea mai apropiatl de vehicul.

60

1 poate lrece pe celalalt sens

dar lui 2 nu ii este permis

Pe un drum cu cel pulin 3 benzi pe sens, cand conducdtorii a doud vehicule merg in aceeaqi direcfie, pe benzi diferite, intre ei fiind o bandf, liber6, dacd cei doi vor sd se inscrie pe banda dintre ei, cel din dreapta este qbligat sd-l lase pe cel din stdnga sd ocupe acea band6.

s lt lt

lr
I

I I: lr
I

al

a2

Exemplu (vezi figura): daci un drum are 3 benzi pe sens qi cele 2 autovehicule (notate cu al gi a2) vor sd treacd pe banda 2 dintre ele, autovehiculul a2 trebuie si-l lase pe al si intre primul.

PRESELECTIA
PRESELECTIA (alegerea benzii corespunzdtoare direc{iei de mers, inainte de intersecfie) se face cu cel putin 50 m inainte de interseclie (gi in localitdti gi in afara lor ). / La intersectiile cu marcaje (de preselecfie) se respecti semnificatia

r'

indicatoarelor qi marcaj elor. La cele flri marcaie se ocupd urmdtoarele pozi{ii: a) Rdndul din dreapta, cei care merg la dreapta. b) Rdndul din stdnga, cei care merg la stAnga. c) Oricare dintre r6nduri , cei care merg inainte.
61

,/

Daci intre qina tramvaiului

trotuar nu este loc pentru circulafia pe 2 sau mai multe rAnduri, vehiculele vor circula pe un singur rAnd, ldsflnd liber traseul tramvaiului.
qi

ALTE REGULI
Cdnd tramvaiul este oprit in sta{ie flri refugiu , vehiculele trebuie sI opreascl in spatele lui. Pot pleca numai dupa ce ugile tramvaiului au fost inchise. Pietonii aflapi pe carosabil care urcd sau coboard din tramvaiul oprit in slaliafird refugiu au prioritile. In stafiile cu re.fugitt nu se opre$te (se poate dep[gi tramvaiul).

refugiu in stalie
(pentru pietoni)

Dacd un autobuz sau troleibuz a semnalizat intenfia de a ieEi dintr-o stafie cu alveoli, conducdtorii care circuld pe banda de lAngd bordurd sunt obligali sd reducd viteza sau chiar si opreascd pentru a-i pennite reintrarea in trafic.

Amenajdrile rutiere gi

groape

br
I

Obstacolele din zona de mijloc a drumului (zona medianl) se ocolesc prin dreapta

Orice manevri efectuatd trebuie semnalizatd. Semnalizarea se menfine pe

toatd durata rnanevrei qi trebuie oprite imediat dupe terminarea ei.

La plecarea de pe loc, oprire, intoarcerei viraj, schimbarea benzii,

mersul inapoi conducitorul este obligat si se asigure amintite nu pun in pericol pe ceilalfi participanfi la trafic.

ci

manevrele

Daci sunt De nzi speciale pentru viraj stAnga (de exemplu la unele semafoare), manevra se fa ce prin stffnga centrului inmginar alintersecliei' Dacd 2 vehicule vin din sensuri opuse. pe un drum in aliniament $i efectueazd arnAndoui viraj stdnga. virajul se face firi intersectarea traiectoriilor.
oc

ol indu- s e

orin

st

dnga c entrul inte

r s e c {i

i.

Este interzisi intrarea intr-o intersecfie, (chiar dacd semaforul sou indicatorul permite), daci din c^ttz aglomerafiei, conducitorul riscl sI rim inl imobilizat, s tfini en ind traJic ul.

63

DEPA$IREA

Este manevra prin care un vehicul trece inaintea altui vehicul sau pe lAngd un obstacol, pt.rn schimbarea direcliei Si ieSirea de pe banda sau din girul de vehicule tn care s-a aflat ini[ial. Se face numai pe pa$gas[4n94, cu excepfia :

r'

Vehiculului al cdrui conducitor a semnalizat qi s-a incadrat pentru

stAnga, in acest caz depdgirea acestuia fhcdndu-se pe pdgA dreaptd, daci existd spa{iu suhcient. Tramvaielor, care de reguld se depS$esc pe partea dreaptd. Tramvaiele in mers pot fi dep[gite gi pe stAnga, pe sens unic sau cdnd intre Sina din dreapta Si marginea drmntilui nu existd spaliu. Nu se considerd depi;ire circulafia mai rapidl a unui vehicul pe o bandi decAt vehiculele de pe altd bandd.

viraj

Obligafiile celui care deni$e$te

r'

Sb se asigure cd cel care il urmeazd. sau il precede nu a semnalizat intenfia de a depdgi . Sd nu pund in pericol circulafia din sens opus (dacd la depdqire se trece peste axul drumuleri si se asigure cd din sens opus nu se apropie

unvehicul).
Sdsemnalizeze intenfia de a depisi (cu celpufin 50 (100) minainte). SdpSstreze o distanld laterald suficientd fafd de cel depdgit. Sd reintre pe banda iniliala , dupd ce a semnalizat Si s-a asigurat cd poate efectua aceastd manevrd in siguranld pentru vehiculul dephgit qi ceilalli participanli la trafi c.

Obligafiile celui depisit: ,/ sdnumdreascl,viteza ' r' sdcirculec6tmaipedreapta

Cazurile de interzicere a depisirii:

r' { r'
'//

in interseclii nedirijate (in cele dirijate depdqirea este permisd). Inapropiereavdrfurilor derampd,cAnd vizibilitatea e sub 50 m. In curbe qi in orice alte locuri cu vizibilitate sub 50 m. Pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri Si tn tuneluri. Prin excepfie pot fi depigite vehicule cu tracfiune animal6, motociclete, mopede gi biciclete, daci lungimea segmentului de vizibilitate este mai mare de 20 m, iar ldfimea drumului mai mare de 7 m.

Pe treceri pentru pietoni. Pe treceri ia nivel cu calea feratd gi la mai pufin de 50 m inainte de acestea. instalii de tramvai,cdnd acesta este oprit in s/aliiJdrd refugiu' in zona de acliune a indicatoarelor "Depdqirea interzis[". CAnd la depagire se trece peste marcajul continuu cate desparte sensurile,

iar autoveliiculul circuli, chiar gi pa4ial, pe sens opus (ori se incalci

marcajul care delimiteazd spaliul de interzicere).

in loiul unde s-a forntat

pe sensul opus
.

o coloand de vehicule in asteptare , dacd se

intra

Cffnd la depigire se trece peste axul drumului conducitorii trebuie si se asigure ci din sens opus nu se apropie un vehicul gi c[ au spa{iu suficient pentru reintrarea pe banda ini{iali.

OPRIREA $I STATIONAREA

Polifia poate dispune ridicarea gi depozitarea in spalii speciale

vehiculelor

stalionate neregulamentar. Oprirea qi stalionarea se fac pgdrgaplA drumului, c6t mai aproape de bordurd, paralel cu trotuarul, pe un singur rand (motocicletele f[rd ataq, mopedele, bicicletele pot fi agezate cdte doud). Pe sens unic oprirea Si stalionarea se pot .face Si pe stanga, dacd r[mdne liberd cel pulin o banda. in afara localitdlilor oprirea gi stalionarea se.fac' in afara pdrlii cnrosubile sau cdt mai aproape de marginea din dreapta a dmmului. i:' Nu se considerd oprire

.'

fi'u imbarcarea seu cobordrea unor

Lnta

autorBam pana

Cazuri in care oprirea este interzisi: (

65

In zona de acfiune a indicatorului "Oprirea int erzisd" . La mai pulin de 50 m inainte gi dupd calea feratd. Pe poduri, pe qi sub pasaje denivelate, pe viaducte qiin tuneluri (in cazul imobilizdrii in tunel trebuie oprit rnotorul) curbe qi in alte locuri cu vizibiliiai" *Oura rub 50 m (de exemplu

il

vArfuriderampd). {-a treceri dg pietoni gi la mai pufin de 25 m inainte gi dupd acestea. In intersecfii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum giin zont

mai pufin

5 m inainie gi dupa indicatorul statiei

dac6, se

pentru

{ '/ r' r'

vehicule venind din sensuri opuse. in dreptul marcajului continiu dacd ceilal$ conducdtori ar fi obligali sd treacd peste acest marcaj. In bcurile unde este inlerzisd depdsirea. in dreptul unui indicator sau semnal, dacd se impiedicd observarea

prjloacele de transport public. In dreptul altui vehicul oprit ,

stdnjenege circulafia a doud

r'
r'

lor. Pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele :" Drum iI!UlgA[", "Prioritate pentru circulalia din sens invers,'gi ,,prioritate fald de circulatia din sens invers". Pe pistele obligatorii pentru pietoni Si/sau biciclisti, ori pe benzile rezervate unor categorii de vehicule. semnalizate caatare. Pe platforma cdii ferate industriale sau de tramvai ori la mai pulin de 50 m, daci se stdnjeneqte circulafia vehiculelorpe gine. Pe autssfAzl, pe drumurile expres gi pe cele nationale europene (E) Q)Lttem opri in afarapdrlii carosabile). Pe trotuar, daci nu se asigurd spafiu de cel pulin I m pentru circulafia pietonilor.
a

Cazuri de interzicere

STATIONAnU:

,/ in

in toate caz.urile in care esfe inferzi,

r' Pe drumuri publice cu llfime mai micd de 6 m. { in dt.ptut a" 6."r .-. d. .ruesc proprietitile aldturate "aitot _ drumurilorpublice (intreprinderi, firme, gcoli, curfi, etc). { Inpante giinrampe.
66

borduratrotuarului).

zona de acliune a indicatorului "stalionarea interzisd,, gi a marcajului de interzicere a stafiondrii (marcajul in ZIG- ZAG). (Marcajul de interzicere a stafiondrii poate fi 9i o linie continui galbeni pe

,/ o

La indicatoml "stalionare alternantd", in altd zi decdt cea permisd, sau indicatorul "Zond de sta{ionare cu duratd limitatl" peste durata

stabilitd. Noaptea se aprind luminile de pozilie cdnd staliondm, dacd locul nu este

iluminat.

Autoritatea competentd poate permite oprirea sau stalionarea total sau parlial pe trotuar (cu respectarea marcajului, iar in lipsa marcajului numai dacd rdrndne un culoar de minim I m ldlirne pentru pietoni).

La stationare trebuie oprit motorul, introdusi maneta intr-o treapti inferioari de vitezi qi acfionati frina de ajutor (de min[).
Conducitorul autovehiculului care este imobilizat involuntar in pantd sau rampi trebuie sd bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol de la
marginea drutnului.

-interzice oprirea din dreptul lui pf,ni la prima intersecfie: (dacd nu este insolit de sel'rlne adilionale). -inzonalui de actiune ESTE INTERZISA INTOARCEREA; - fiind interzisd oprirea este interzisd qi
Oprirea interzisd

sta{ionarea.

Sta!ionarea interzisd

-interzice stafionarea din dreptul lui pffnI la prima intersectie: (dacd nu este insofit de semne adilionale). - in zona lui de acfiune putem opri ($5 minute); - INTOARCEREA ESTE PERMISA.

-interzice stafionarea in zilele impare ale

lunii (1,3,5...)
Stalionare alternanta 67

-interzice stalionarea in zilele pare ale lunii (2,4,6 ...)

Sta!ionare alternanta

-se poate staliona pe durata limitatd

Zond de stalionare Sfargitul zonei cu durata limitatd de stalionare cu durate limitata

-interzice oprirea 30 m incepdnd din dreptul indicatorului.

Inceputulzonei de interzicere a opririi -interzice oprirea din dreptul indicatorului (inceputul zonei) pdni la acelagi indicator cu
sigeata in jos (sfhrgitul zonei) -semnele adilionale (de exemplu s[gelile) pot fi si in interiorul indicatorului

Sfflrsitul zonei de interzicere a opririi

-semnele adilionale

interiorul indicatorului

(sagelildlat fi Sutr

68

Confirmarea zonei de interzicere a opririi (cind zona de oprire interzisl este mai lungi). Se folose$te numai impreuni cu celelalte (inceputul zonei $i sftr$itul zonei)
-semnele aditionale (sigefile) pot

fi

si

in

interiorul indicatorului

-interzice stalionarea intre orele 7 Si9; permite stafionarea in afara orelor menfionate.

PARCAREA

o o

Reprezint[ stalionarea

in locuri

special destinate, semnalizate cu

indicatoare sau cu marcaje. Vehiculelevortrebui agezateunul l6ngi altul (paralele intre ele).

-in acest caz este permisi parcarea numai

dacd se facepa.r@lpe trotuar;

-in cazul in care silueta autovehiculului este pe trotuar. este permisd parcarea numai dacd se face in totalitate pe trotuar;

69

Parcare subterand sau in clidire

-inceputulzoneiin

-avem voie sd parcim din dreptul acestui indicator pdnd la intdlnirea aceluiaqi indicator cu semnul adilional cu sigeata in jos (sfArsitul zonei). Cdnd zonain care parcarea este permisd este mai lungd putem intdlni acelaqi indicator cu sdgeatd gi in sus $l in jos (confirmarea zonei).

Persoane cu handicap

-sunt panouri adilionale care se pot int6lni in locurile de parcare. -mai putem intdlni indicatoarele de parcare impreund cu sdgeli (vezi explicalia de mai sus).

Parcare cu plate

th - {2h 'lh:'l RON

Parcare cu plate

iNrolncEREA
Pentru a intoarce prin manevre inainte - inapoi sau prin viraj trebuie sd

semnalizdmq'isdneasigwamcddinfald,spatesaulateralntcirculdnici unvehicul. Cazuri de interzicere a intoarcerii:

(vezi interzicerea opririi). Este permisi

intoarcerea in intersecfii numai dintr-o singurd miqcare, (dacd nu se interzice din alte motive: treceri de pietoni, marcaj continuu, gtc,)

Unde este indicatorul " intoarcerea interzisd ". in locuri unde soliditatea drumului nu permite. Pe drumurile cu sens unic.

MERSUL INAPOI

o . r o .

Se interzice in toate cazurile de interzicere a intoarcerii, cu excepfia drumurilor cu sens unic (deci este interzis mersul inapoi qi in aproape toate cazurile de interzicere a opririi ). Se interzice pe o distanld mai mare de 50 m. Se interzice la ieqirea din garaje, cur{i sau alte proprietdli aldturate. iAnd vizibilitatea in spate este impiedicati trebuie si fim dirijafi de persoane din afara vehiculului. Mersul inapoi trebuie semnalizat cu luminile din dotare (albe) - acestea se aprind singure cdnd maneta de viteze este in marqarier.

v lTEz A $I REDUCEREA VITEZET hteza trebuie adaptatd in funcfie de condiliile de drum astfel incdt sd se poatd efectua orice manevrd in siguranli. 1) Limitamaximdde vitezdin localitlti este Pentru unele sectoare de drum administratorul drumului, impreund cu polilia pot stabili pentru autoturisme $i motociclete, limite de psgiJo

'
2)

Administratorul drumului, cu acordul poliliei, poate stabili qi limite de vitezdmaimici,darnumaipufinde30km/h(l0km/hpentrutramvaie). Limitele maxime de vitezd in afara localitililor sunt prezentate in tabel :
Categoriile autovehiculelor

801<mth

tn locslitdll

. Pe drumuri
nationalejudefeng, comunale

Pe drumuri exDres sau nalionale

Pe auto-

strizi
130 110 90

C.D.Dl
A1, 81, Cl
Tractoare, mopede

A,B

90 80 70 45

europeDe 100 90
80 45

7l

Autovelticulele cu remorci au, w!fure_letgltaJilpr. rintite cle vitezd ut 10 km/h mai mici decdt celeprezentate tn tabel. conducdtorii tncepiltori (si cei care tnvald sd conducd) au, in a.farq localitdlitor. linite rle vitezd cu 20 km/h mai mici clecat cele pre:entale in tabel VITEZA N|AXIMA PENTRU AUTOVEIIICULE CU GABARIT DEPA$IT SAU CARE TRANSPORTA PRODUSE PERICULOASE : 40 km/h in localitlfi gi 70 knr/h in afara tocalitititor se interzice circulatia cu vitezd sub limita minimi admisd, reducerea bruscd a vitezei ori oprirea neagteptatd, fdrd motiv. conducatorul este obligat, in functie de viteza cu care circuld, sa pdstreze distanld suficientd fafa de vehiculul aflat in fata sa, .o ,.)entru evitarea coliziun ii.

REDUCEITEA VITEZBI - conducdrorul esre obligat sd circule cu o viLezd de cel mult 30 km/h in localitdti sau 50 km/h in afara localitdtilor:

,/

in intcrseclii nedirijctte.

'/ ,/ ./

La trecerea pe langd grupuri organizate, coloane militarc.

cortegii, indiferent daci se afld in mers sau stationeazd pe partea carosabilS a drumurilor cu o singurd banclzi pe sens,
La trecereape ldngd anirnale conduse pe clrum.

"Accident" Pe timp de ceatd, ploaic torcn[iali, ni'soarc ab'ndcntd.

La indicatorul "Copii", intre orele 7

22 gi la indicatorul
cAncl

vizibilitatea este sub I 00 rn. Pe ,lrtrmuri cu deniveldri, polei, gheafd. zdparJdbatdtoriti, mizgir. piatra cLrbicd umedi. La trecerile pentru pietoni fird se'rafoare, pe drumurire cu ccl mt, lt o band[ pe sens, iar pietonii intentioneazd sd traverseze. La ch im b(trea direc! ie i p r i n v i ruj e.
.:

Avdnd in vedere gi alte precizdri ale legii, IITEZATREBUIE RED (fErd a se sirecifica la cdli km/h trebuie redusd) gi in unndtoarele cazuri: Noaptea, la intdlnireaunui vehicul din sens opus. Lu culea feratd pdzitd (cu bariere sau semnale rogii cdnd banerele suntridicate gi semnalele rogii sau acustice stinse). La semnalul poliyisnlui prin balansarea bralului. La apropierea autovehiculelor cu girofaruri albastre. La ctpr:opierea de o interseclie, clacd trebtrie sd acorddnt

/ r' ,/ ,/ /

prioritate.

Lasemaforul (semnalul) galben intermittent.

,/ o
-+

CAnd autobuzul sau troleibuzul semnalizeazd plecarea dinstayia cu alveold reducem viteza sau chiar oprim.
:

Codul rutier nu obligl la reducerea vitezei

(Se infelege cd, pentru a evita unele pericole, in aceste cazuri orice conducitor poate reduce viteza, dar legea nu il obligi).

ACVAPLANAREA

-apare lavitezdmare cind drumul este acoperit cu api; -reprezinti pierderea contactului dintre anvelopl qi carosabil (din cauza peliculei de apd dintre anvelopd qi carosabil pneurile nu mai pot evacua apa de sub ele). Autovehiculul nu mai poate fi controlat.

TRECEREA PE LANGA VEHICULELE CARE CIRCULA DIN SENS

OPUS
La intdlnirea a 2 vehicule din sensuri opuse, acestea trebuie conduse cAt mai
pe dreapta.

Dacd mersul inainte este impiedicat de un obstacol sau de alli participanfi la

la nevoie. sd opreascd pentru a-i ldsa sd treacl pe cei care circuld din sens opus. Pe drumurile cu declivitdli sau inguste, unde trecerea unul pe l6ngd

altul a doud vehicule este imposibild sau dificild, conducitorul vehiculului care coboarl este obligat sd opreasci pentru a permite trecerea celui care urc[. Cdnd unul din vehicule trebuie sd execute o manevrd de mers inapoi, ansamblul de vehicule trece inaintea oricdrui alt vehicul, vehiculul greu inaintea celui ugor (cel ugor trebuie sd meargd inapoi), iar autobuzul inaintea autovehiculului de transport mirfuri (cel care transportd mirfuri trebuie sd meargd inapoi).
La vehicule de aceeaqi categorie, obligafia de a merge inapoi revine celui care urci, afari de cazul cAnd este mai ugor pentru cel care coboari si execute aceasti manevrd (mai ales cdnd este ldngd un refugiu).

73

INTERSECTII

$I OBLIGATIA

DE A CEDATRECEREA

priqrilale". Au prioritate de trecere autovehiculele poliliei, ambulanlei, pompierilor,

SRI , etc., in misiune.

prioritatea fafi de vehiculele din sens opus). Au prioritate qi cei care intalnesc indicatoarele: "Drum cu prioritate" ori "Prioritate fafi de circulaia din sens invers" sau "Interseclie cu un drum frrd

(cdnd v ir eazd stAnga p ierd

azd. cu un biciclist care circuld pe o p_lslA pentru biciclete. b) cand coboard o pantd fafi de vehiculele care urcd ( dac6 cele care urc6 au un obstacol imobil pe sensul lor de mers); c) cand se-pungin mi$sare sau cdnd iese din garaje. curti. ganguri sau alte proprietdJi al[turate. fagd de orice vehicul, indiferent de direclia de mers. Fac excepfie autovehiculele din serviciile regulate de transport public care pleacd din staiiile

a) cAnd efectue azd un

viraj qi se intersecte

cualveole. d) cdnd vireazi la st6nga fald de vehiculele din sens opus Qtrioritate de dreapta) (qi tramvaiele care vireazd stdnga pierd prioritatea). e) cdnd vine de pe rrn ral cAnd intrd pe un drum nafional venind de pe unul judefean, comunal sau local : cdnd intrd pe un drumjudelean venind de pe unul comunal sau local ;
74

cdnd intrd pe un drum comunal venind de pe unul local ; a) cdnd urmeazi si intre intr-o interseclie cu sens giratoriu fald de vehiculele care circuld in interiorul acesteia. b) tuturor vehiculelor cu cafe se intersecteazl, cdnd iese din zonateziden\iald sau

pietonal6.
c) cdnd iese de pe un drum inchis circulaliei publice. d) ietonilor care traverseazi pe trecere sau la culoarea verde,

Pietonii au prioritate numai pe trecerile de pietoni ( care au marcal

sau

indicator). Ei pot trece gi pe la colEul strdzilor ( regulamentar !), dar in acest caz nu au prioritate. (c0nd conducdtorul

vehicril"luia respectat prevederile legale pe acel drum)'

intre 2 vehicule cu regim prioritar, care ajung simultan intr-o interseclie se aplicd prioritate de dreapta. intre vehiculele care pot Cand in interseclie un polifist dirlieazi '
trece la semnalul lui se aplicdBdgritale-dc-drcapta. trece primul cel care vine din dreapta.

cflnd un vehicul intalneqte indicatorul ,,oprire" 9i altul ,,cedeazd trecerea"

INDICATOARE LA CARE AVEM PRIORITATE

Drum cu prioritate

lntersectie cu un drum fdrd prioritate

-au prioritate cei care intdlnesc acest indicator.

-se intdlnegte la drum ingustat (inseamnd c6la acest indicator este interzisi oprirea, deci 9i stalionarea qi
Prioritate faF de circulalia din sens invers

intoarcerea).

75

-panourile adilionale indicd direclia drumului cu prioritate. -la cel cu drumul cu prioritate spre stffnga avem prioritate gi la sthnga gi la dreapta Si tnainte. Ja amdndoud dacd virdm stdnga nu acorddm prioritate celor din sens opus (ei avdnd,,oprire" sau ,,cedeazd trecerea")

INDICATOARE LA CARE NU AVEM PRIORITATE:

-se

intri in interseclie

cu vitezdredusd;

-daci pe drumul cu prioritate circuld vehicule cu care 'ne intersectdm, le acorddm prioritate.
Cedeazd trecerea

-obligi la oprire la intersecfie, in locul in care avem vizibilitate, de obicei pdni in dreptul collului
strizii;
-dacd existd un marcaj de oprire. trebuie sd oprim inainte de marcaj. -aace un venicut mtalne vehicul ".cedeazdtrecerea" trece primul cel care vine din dreapta.

-acordim prioritate vehiculelor care circuli pe drumul prioritar (celor care,vin din sens opus gi celor din
dreapta);

-hecem inaintea celor din stinga, acestea acord6ndune prioritate (de dreapta).

76

-in acest caz acorddm prioritate tuturor vehiculelor (celor care circuli pe drumul prioritar gi celor care vin
dindreapta);

-auprioritate cei carevindin

sens opus;

-se intdlnegte la drum ingustat (inseamn6 cd la acest indicator este interzis[ oprirea, deci 9i stalionarea 9i

intoarcerea).
Prioritate pentru circulalia din -sens invers

-in acest caz numai conducdtorii autocamioanelor qi autobuzelor trebuie sd respecte indicatorul (s6 acorde prioritate vehiculelor din sens invers); :autoturismete (sl motocicletele) pot trece chiar dac[ din sens opus vin
alte autovehicule.

va Conducdtonil care se apropie de o trecere la nivel cu calea feratii curenti semnale luminoase) este reduCe viteza. La caleaferata neplziti (ftrl bariere sau frri de ofrGltoii"-oprir.u. Lo c;leofeAd iriiustriatfi se respectd semnalele'itgenlilor industriald nu este cale feratl curenti (este folositl rar). --' -'Ca"a circulafia este dirijati de agenli de cale ferati trebuie respectate lor. semnalele - ---Conduc6torul poate traversa calea ferati cu bariere in cazul in care barierele cu lumini sunt ridicate gi semnalul alb intermitent este in functiune (cf,nd semnalul stins, obligatoriu se aprinde un semnal cu luminl intermitenti albi, cu iogii ".t.lentl, care permite trecerea). caden{l

ffi;iffi"rat6

Conducdtorul este obligat si opreasci atunci cAnd: a) barierele sau semibarierele sunt cobordte, in curs de cobordre sau ridicare; b) semnalul cu lumini rogii gilsau semnalul sonor sunt in funcliune; c) intdlnegte indicatorul "Trecere la nivel cu calea feratd, fErd bariere"(simpld sau dubl6) sau"Oprire"; d) agentul de cale ferati adreseazi semnal de oprire. opite tnaintea marcaiului pentru oprire, iar in lipsa Vehiculele vor acestuia, tn drepnl indicatorului in cruce "Trecerea la nivel cu calea ferati frrd bariere", al indicatorului " Oprire " ori tnaintea bari erei, dupd caz-

fi

incazulimobiliziriiunuivehicul,conducitorul este obligat s d scoatd imediat din vehicul cdldtorii Si sd degajeze platfurma cdii ferate, iar in caz de imposibilitate, si semnalizeze ptezenla vehiculului cu
oricemijloc adecvat. Conducitorului ii este interzis sd treacd sau sd ocoleascd poarta de gabarit, instalati inainte de calea ferat6, dac[ inilfimea vehiculului depdgeqte sau ar partea superioar[ a porfii. putea ^ atinge Participanfii la trafic aflafi in apropiere de locul unde a rimas imobilizat un vehicul pe calea ferat[, sunt obligafi si acorde sprijin pentru scoaterea sau, in caz
de

imposibilitate, pentnr semnalizarea sa.

Trecere la nivel cu o cale feratd simPlS, fera bariere, prevezute cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenului

Trecere la nivel cu o cale feratd dubl6, f6rd bariere, prevazuta cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenului

Trecere la nivel cu o cale ferate simPla, cu semibarierd, prevdzutii cu semnale ' luminoase de avertizare a apropierii trenului

ZONA REZIDENTIALA $I PIETONALA

inzonareziden+ialdpietonii pot folosi toatd partea carosabild, iar jocul copiilor estepermis. Conducdtorii sunt obligali sd circule cu maxim 20 km/h, si nu stalioneze sau sd parchezein afara spafiilor prevdzute , si nu stAnjeneasc6 circulalia pietonilor chiar dac6, in acest scop, trebuie sd opreasci' Zona pietonall : una sau mai multe strdzirezewate pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale. in zona pietonald conducdtorul poate intra numai dacl locuieqte in zond sau presteazi servicii publice "din poartd in poart6" gi nu are altd posibilitate de acces. Acesta este obligat sd circule cu cel mult 5 km/h, si nu stAnjeneasci circula{ia pietonilor chiar dac6, in acest scop, trebuie sd opreasci. La ieSirea din zonele rezidenliale Si pietonale, conducdtorii sunt obliga\i sd acorde prioritate de trecere luturor vehiculelor cu care se intersecteazd.

max 20 km/h

EA i.?'

ZONA PIETONALA
Zond rezidenliald Sf6rgitul zonei rezidenliale ZonA pietonale Sfdrgitul zonei pietonale

CIRCULATIA PE AUTOSTRAZI
Se interzice circulalia pietonilor, autovehiculelor cu gabarite depdgite, a vehiculelor cu trac,tiune animala, vehiculelor trase sau impinse cu mana,

bicicletelor, mopedelor (ciclomotoarelor), tractoarelor 9i maSinilor autopropulsate, precum 9i a vehiculelor care nu pot depdgi viteza de
50 km/h.

Sunt interzise gi: invdlarea conducerii unui vehicul, incercdrile prototipurilor, manifestaliile, defildrile, caravanele publicitare,
antrenamentele 9i competiliile sportive, precum 9i cortegiile. Autovehiculele de transport public de persoane sau de mdrfuri vor circula numai pe banda din partea dreapta a autostrezii.

79

banda de urgen!a

banda de urgenta mediand

Autovehiculele poliliei, pompierilor, etc se pot deplasa pe banda de urgenfi, dacd pe celelalte benzi . circulalia este blocati

urgenla; pe banda de urgenld pot circula autovehiculele cu regim prioritar

afl ate

Pe autostrizi se interzice: a) circutalia gi imobitizareavoluntare (oprirea sau stalionarea) pe ban.dade

in misiuni urgente. b) efectuarea mlnevrei de intoarcere sau mers inapoiori intrarea in zona mediand (pe racordurile dintre cele2 pd(icarosapile); c) stationarea ori parcarea Tn alte locuri decdt cele special amenajate'

OBLIGATIILE CONDUCATORII,OR DE AUTOVEHICULE

Conducdtorul de autovehicul sautramvai este obligat: l. Sd aibd asupra sa gi si inmdneze. la cererea politistului rutier actul de identitate, permisul, certificatul de inmatriculare, atestatul professional, documentele referitoare la bunurile transportate, precum gi alte documente prevdzute de lege. 2. SI respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate sau la dimensiunile maxime admise pentru autovehicule. 3. Si verifice funcfionarea sistemului de lumini, a instalaliei de climatizare, sd menfind curate geamurile , precum gi pldcufele cu numdrul de inmatriculare' 4. Sd aib[ trusa medicald de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si stingdtor de incendiu omologate. 5. Si se prezinte la unitatea de polilie care l-a invitat, pentru solulionarea oricdrei probleme legate de calitateade conducitor sau de defindtor de vehicul' 6. Sdpermitd controlul stdrii tehnice , precum si al bunurilor transportate. 7. Sdbpreascd motorul gi sI semnalizeze autovehiculul imobilizat in pasaje
subterane sau tuneluri.

80

9. Conducdtorii autovehiculelor cu masa maximd nrai mare de 3.5 tone

trebuie sd poarte echipament fluorescent-reflectorizant (veste reflectorizante) cdnd executd interven{ii lavehiculul aflat pe carosabil.

10. Sd aplice pe parbiz qi pe lunet[ seninul distinct]v-sl4bill-p9lllu

incepitori (vechimeinconducere sub 1 an). 11. Defindtorul unui vehicul este obligat sd comunice polifiei identitatea persoanei cdreia i-a incredinlat vehiculul.

INTERZICERI PENTRU CONDUCATORII DE AUTOVEHICULE

interzice conducdtorului de autovehicul sautramvai: 'numdrul de locuri stabilite in 1. Sd transporte mai multe persoane decAt certifi catul de inmatriculare. 2. Sd transporte persoanein stare de ebrietate pe motocicletd sau in cabina ori in caroseria autocamionului. 3. Sd transporte Dersoane in caroseria autobasculantei, pe autocisternS. pe platformd. deasupra incdrcdturii. pe parfile laterale ale caroseriei. sau persoane care
Se

special amenaj ate pentru transportul persoanelor. 4. Sd transporte copii in varsta de pAnd la 12 ani pe scaunul din fafd, chiar dacd sunt linufi in brafe. 5. Sd transporte in sau pe autoturism obiecte a cdror lungime sau lifime dendseste dimensiunile acestuia. 6. Si deschidd u$ile in timpul mersului, sd porneascd de pe loc cu u$ile deschise. La oprire conducdtorul gi pasagerii pot deschide uqile sau cobori dacd nu creeazb un pericol. 7. Sn aibd preocupdri care-i distrag periculos atentia ori sd foloseascd

sigurantd. 8. Si intre pe drumurile modemizate cu autovehiculul care are pe roli sau pe caroserie noroi ori din care cad sau se scurg produse ce potpune inpericol siguranla

circulafiei.
9. Sd aplice pe geamuri afi$e. reclame. inscrisuri sau accesorii care restrdng vizibilitatea din interior sau exterior. 10. SA aibd aplicate folii sau tratamente chimice pe geamuri. ce restrdng vizibilitatea , cu exceplia celor omologate. I l. Sa aib[ folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare (care diminueazd eficacitatea lor) sau pe pldcutele cu nr. de inmatriculare (care impiedicd citirea numdrului). 12. Sd lase liber in timpul mersului volanul. ghidonul sau maneta de .a" ..X .lo..rrnlpzc fronctnicio in rnerc ^i;*t^;.;;;^+^;ii
1

3.

Sd foloseascd

in mod abrtziv mij loacele de avertizare sonord.

81

autovehiculul cu masa totald maximd autorizatd mai mare de 3.5 tone pe drumurile acoperite cu zapad6. gheafb sau polei , lard a avea lanluri sau alte echipamente antiderapante omologate pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor. I 5. Sd circule avAnd anyelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decdt cele din certificatul de inmatriculare ori care au tdieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisd. 16. Se foloseascd un autovehicul care emand cdrui zgomot depS$e$te pragul fonic prevdzut sau care
14. Sd circule cu
eJ,_a,"c,;Hers'i

17. SA circule avdnd pldcufele cu numerele de inmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul. 18. SA sdvdrgeascd acte sau gesturi obscene, sd profereze injurii celorlalli

participanli la trafic. 19. SA circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei. 20. SA foloseascd telefoane mobile in timpul mersului (cu exceplia celor cu dispozitive tip "41dinilibele"). (valabil pentru toate 2r. persoanele care ocupd scaunele din fa!6). 22. Sd arunce din autovehicul obiecte. materiale. substanle. 23. Se interzice montarea sistemelor antifurt sonore care se declangeazd la trecerea altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie sd fie mai mare de un minut, iar intensitatea lui sd nu depdgeascd pragul fonic legal.

iN CAZUL UNUTACCTDENT (CU VTCTTME) oBLTGATil t

sau vdtdmarea unei persoane sau daci accidentuls-a produs ca urmare a unei infracliuni ESTE OBLIGAT
z

Conducdtorul implicat intr-un accident soldat

cu moartea

a) sd opreasce, sd anunle imediat poli(ia, sd nu modifice urmele gi se n u pdreseascd locul faptei ; b) sd nu consume alcool, stupefiante sau medicamente cu efecte similare, dupd accident, pdnd la testarea concentraliei alcoolului sau reco lta re a p rob e I o r b i ol og i ce. Conducdtorilor implicali in accidente li se recolteazd obligatoriu probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei sau consumu lui de stupefiante sau med icamente similare.

82

Orice persoand care este implicatd sau are cunogtinli despre un accident cu victime, sau atunci cAnd este implicat un vehicul care transportd mdrfuri periculoase, este obligatd sd anunle polilia apeldnd numirul unic pentru urgente

112.

ACCIDENTE SOLDATE NUMAICU PAGUBE MATERIALE

Conducdtorul, instructorul auto (Tn timpul orelor de pregdtire) 9i examinatorul (in timpul examenului) nu au voie sd consume alcool, pdnd la stupefiante sau medicamente cu efecte similare, testarea concentraliei alcoolului sau recoltarea probelor biologice (altfel se
considerd cd rezultatele testului reflectd starea acestora in timpul conducerii).

CAnd accidentul se soldeazd doar conducdtorii sunt obligali:

cu avarii (pagube

materiale)

a) ori, dacd nu este posibil 9i nici nu pot sd igi continue circulalia, sd le deplaseze cAt mai aproape de bordurd, semnalizAndu-le prezenla; b) conducitorii se vor prezenta in cel mult 24 ore la unitatea de politie pe

pentru intocmirea documentelor

9i

un copac peste vehicul, etc).

Autorizalia de reparalie se obline in acest caz de la societatea de asigurdri.

conducitori
1) s-au

in caz de accident cu avarii se poate incheia o -SlN$tAtaRE:AiliiiX"EillR,Dj AGCIDENT inhe (firi a mai fi nevoie de anunlarea poliliei; se merge direct la societatea de

asiguiiri), c6nd sunt indeplinite condiliile:

produs pagube care se despdgubescprin asigurarea obligatorie; 2) accidentul nu presupune suspendarea sau anularea permisului (iar conducdtorii posedd permis); 3) cel pulin un conduc6tor gi-a recunoscut vinovdlia gi are asigurare obligatorie; 4) conducitorii au completat f6rd obiecliuni formularul de constatare amiabilS de accident. Societ6!ile de asigurdri verifici intocmirea formularului gi atestd validitatea sau nulitatea constatdrii amiabile de accident.

Transportul de mlrfuri qi persoane

Vdrsta miniml a conducitorului angajat ln transportul de mirfuri este : a) 18 ani, pentruvehicule pAnd la 7,5 tone; b) 2l de ani pentru altevehicule . Conducdtorul angajat ln transportul public de persoane trebuie sdaibd cel pufin 2l de ani. Conducdtorul vehiculului care efectueazd transport de mirfuri sau public de persoane trebuie sl respecte timpii de conducere. de repaus qi de odihnl stabiliti prin reglementirile inteme gi intemafionale.

Atestatul profesional
Se elibereaztr de

cdtreAutoritateaRutierlRomdn6(A.R.R.) conducltorutui care efectueazd:

-transport -transport -transport -transport atestat.

de substanJe periculoase;

public de persoane; cu autovehicule cu mase gi/sau gabarite depdsite; demdrfuri (vehicule cu masamaximi autorizatd peste 3,5 tone). Titularul oermisului de conducere nu poate efectua transoort public de mdrfuri sau oersoane frrA

a avea

Tiansportul inctrrctrturilor incllrcltura trebuie sl fie agezatd

gi

fixatdinc6t:

a) s[ nu pundin pericol persoane ori sd nu cauzeze daune proprietdfii publice sau private; b) str nu stAnjeneascd vizibilitatea sau sd pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului; c) sinu fie tdrAt6, sd nu se scurgtr ori s6nu cadl;

d) sd nu mascheze dispozitivele de semnalizare gi pldcufele de inmatriculare, iar in cazul vehiculelor semnalele fdcute de conducltorul acestora; e) s6nu provoace zgomot care sdjeneze conducdtorul, participanfii latrafic ori si sperie animalele gisl nu producI prafsau mirosuri pestilenfiale. Incdrcdtura care se poate imprlgtia in mers trebuie acoperitd cu o prelat5. Cdnd lncdrcdtura constd in obiecte mari ori grele, aceastatrebuie fixatipentru a nu se deplasa q1a nu depdSi gabaritul vehiculului.

fdri motor,

Obligaliile conducltorului autovehiculului

de persoanein regim de

si

tramvaiului care efectueaztr transport nublic

de nersoane:

a)sd opreascd pentru urcarea sau cobordrea pasagerilor numai in stalii. cu excepfia transportului public

taxi;

in siguranfi, aceasta manevre.

b) si deschidd ugile numai dupii ce autovehiculul a fbst oprit; c) slinchiddugile numai dupi ce pasagerii au cobordt ori au urcat; d) str repuntr in migcare vehiculul din statie dupa ce a semnalizat inten{ia gi s-a asigurat

cl

poate efectu4

Noti : capitolele

scrise cu litere mici trebuie tnvdlote de cei core sas:rin exflmen pentru categoriile C, D , CE , DE.
Circulalia autovehiculelor cu mase 9i/sau gabarite depigite
ConducStorul unui vehicul de acest feltrebuie se aiba.<j6liiitrliiil2itUBCril* Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care are mai muti ije SO tone s;u lungimea de peste 40 m ori lifimeasau indllimea de 5 m poate circula pe drumul public numaiin baza autorizaliei sp6ciaie emise de administratorul acestuia,cu avizul poliliei. Aulovehiculul cu mase gi/sau gabarite depigite trebuie echipat cu urmdtoarele dispozitive suplimentare: a) o pliculA de identificarereflectorizanl6, cu fondul alb si chenarul rosu, in slanga fale; b) marcaje reflectorizante in spate, c6t mai aproape de marginile lateral'e,iiEEizGlt,ernante albe 9iro9ii, descendente cetre exlerior, dac6 l6!imea autovehiculului-depdgegte 2,s m; c) unul sau mai multe dispozitive speciale luminoase galbenej iricat iumina emisi si fie vizibili din lald, din spate 9i din pdrlile laterale, precum 9i dispozitiie refleitorizante galbene pe parlile laterale la distanla de 1,5 m intre ei; pe ptrlile laterale ale incdrciturii ori vehiculului care depdgegte ldlimea de 2,S m, . , d) lumini care sd tuncfioneze concomitent cu luminile de pozilie, precum gi un dispozitiv rbflLaoriizant. Pe autostrlzi autovehiculul care depigegte ldlimea de 3,2 m trebuie urmat de un autovehicul de.insolire. Pe celelalle drumuri autovehicutut cu t5timel intre 3,2 m si4,5 m sau o lungime de pestJ z5 -0 m trebuie insoJit in falt de.un.autovehicul, iar cel cu iSlimea mai mare de 4,5 m sau lunlime oe ieste 'altul

m, de dou6 autovehicule, unul in

fali gi

in

spate. Autovehicui-ul de 'inso1re

trebuie echipat cu un dispozitiv special de avertizare gi si aib6 montald in fald sau in spate, pldcula de identificare previzutd la lit. a). Conducdtorul autovehiculului cu masa gi/sau gabaritul depdgite, precum gi conducStorii autovehiculelor de insolire sunt obligati sd aprindi semnalele speciale (GIROFARURI) cu lumina galbenS. Este interzisi circulatia autovehiculelor cu mase gi/sau gabarite depisite: a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie; b) c6nd vizibilitatea este redusi sau partea carosabild este acoperiti cu polei, gheali sau zipadi.

Transportul mdrfurilor sau oroduselor periculoase Conducitorul trebuie sd aibi Autovehiculul care transporti trebuie sd indeplineasca condi!iile prin tehnice stabilite european referitor la transportul internalional al mirfurilor periculoase(A.D.R.) iar conducitorul si aibi certificat A.D.R.. Transportul mdrfurilor periculoase se efectueazi numai pe traseele stabilite gi se comunici polilieidin localitalile pe raza cdrora se deruleazd transportul. Mdrfurile periculoase se transporta numai cu autovehicule special amenajate, puftdnd semne distinctive de identificare. Autovehiculele trebuie si aibd in funcliune semnalul special de culoare galbend (girofar). Mdrfurile periculoase pot fi insolite de persoane care si le cunoasci bine caracteristicile, iar conducitorul trebuie sd aibd documentele prevdzute de lege si si cunoasci normele referitoare la transportul si la manioularea incircdturii. Dacd din diferite cauze produsul periculos se imp16stie pe drum. conducitorul este obligat s6 ooreasc6. sd-i avertizeze pe ceilalti conducitori $i pe oersoanele din iur. si semnalizeze pericolul si sd anunle administratoruldrumului sau cea mai apropiati unitate de ooli!ie.

SE INTEFIZIGE conducdtorului deautovehicul care transporti mirfuri periculoase:

a) sd provoace gocuriautovehicululuiin mers;

b) si fumeze in timpul mersului ori sd aprindd foc la oprire sau stalionare, la o distanli mai micd de 50 m de autovehicul; c) sd lase autovehiculul 9i inc6rcdtura f6rd supravegherea sa, a insolitorului ori a unei alte persoane calificate; d) si remorcheze un vehicul rimas in pani; e) sd urmeze alte trasee sau sd stalioneze in alte locuri dec6t cele stabilite, precum gi pe oartea carosabili pe timp de noapte; f) si transporte alte incdrcdturi care ar putea determina o sporire a pericolului; g) si permitd orezenta in autovehicul a altor persoane, cu exceplia celuilalt conducitor, a insolitorilor sau a celor care incarci ori descarcd mdrfurile; h) sd intre pe sectoarele de drum pe care ii este intezis accesul; pistreze in autovehicul rezerve de combustibil in ambalaje care nu sunt soecial i) confectionate in acest scoo.

si

REMORCAREA
Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singuri remorci.
(precum gi autovehiculele amenajate
pentru fbrmarea unui autotren de transport persoane in localitalile turistice, cu condilia ca acesta sd nu tie mai Iung de 25 m gi s[ nu circule cu vitezd mai mare de 25 kmA).

REMORCA U$Oene
nudep6$e$te 750

: remorcd cu masa totall maximd autorizatdcare

85

kg

Motocicletafird atag, precum gi bicicleta pottractao remorca u$oard avdnd o singurd ax[. Cuplareaunuivehiculcu una sau doud remorci, se poate efectuanumai dac6: a) elementele dispozitivului de cuplare sunt omologate Ei compatibile; b) ansamblul de vehicule poate r ealizarazaminimd de virare a autovehiculului trlg6tor; a
c) dimensiunile ansamblului nu depfuesc limitele prevdzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frdnare gi de iluminare sunt compatibile; e) vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste deniveldri,la viraje sau la

schimbarea directiei.

pe dreapta, luand misuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupi caz, de

remorcare.

cazul rdmAnerii in pan[ a autovehiculelor ori remorcilor, conducetorii trebuie sd le scoatd imediat in afara pdrlii carosabile sau, dace nu este posibil, cAt mai

in

Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare qi semnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopfii sau in conditii de vizibilitate redusd, ftrd si aibd in funcfiune, obligatoriu pe parLea stdnga. infalt o
Dacd autovehiculele imobilizate pe partea carosabild nu pot fi deplasate, conducbtorii sunt obligafi sd pund in funcfiune luminile de avarie gi sd instaleze triunghiurile refl ectorizante.
acesta. localitdyi, atunci cAnd circulafia este intensd, triunghiul de presemnalizare se poate aqeza Ia o distanld mai micd sau chiar pe vehicul. Dacd luminile de avarie sunt defecte sau nu sunt in dotare se poate folosi noaptea o lampdportativicu lumini galbeni intermitentdin spatele vehiCulului.

la cel pufin 30 m de

REMORCAREA UNUI AUTOVEHICUL se

face

urmitoarelorreguli: a) conducdtorii autovehiculelor trdgitor qi, respectiv, remorcat, trebuie si

posede permise de conducere valabile pentru autovehiculele respective;

cu respectarea

b) autovehiculul tr[gitor s[ nu remorcheze un autovehicul mai greu decAt masa lui, cu excepfia cazului cdnd remorcarea se efectueazd de cdtre un autovehicul
destinat special depandrii; c) remorcarea sercalizezdcn o bard metalicd in lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cdrui echipament de -frdnare nu este de.fect poate fi remorcat cu o I e g dtur d fl e x i b i I d o mo I o g at d. inlungime de 3 - 5 m ; d) conducitorul autovehiculului remorcat este obligat semnalizeze corespun-zitor semnalelor efectuate de conducStorul autovehiculului trdgdtor.

si

interzisi remorcarea noaptea $i in condilii de vizibilitate redusd, iar ziua poate fi remorcat dacd in spate are inscriplia "Fird semnalizare" gi indicatorul "Alte
peligole,"

86

ata$. a autovehiculului al c6rui sistem de direclie nu funcfioneaz6 sau care nu este inmatriculat sau c6nd drumul este acoperit cu polei. ghea!4 sauzdp-add' Remorcarea unui autovehicul cu sistemul de direcfie defect se face prin

Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doud

rofi cu sau fbr6

suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma -a. pa4ii din fald autovehiculului remorcat (atunci inacesta nu trebuie sd se afle nici o persoani)'

alor trase sau tmptnse

cu mana

on a uutal eror aBrtsute'

deosebite, pe distanfe scurte, un ali automobil penhu a-i pune motorul sau pentru a efectua scurte manevre.

@ingesautracta,cupropriulautovehicul,insitua1ii in funcliune

PERMISUL DE CONDUCERE
1 Au drept de a conduce un autovehicul sau tramvai (pe drumurile publice)

numai cei care aupermis corespunzdtor sau (cAnd permisul a fost retinut).

r r

cat. A : motociclete (autovehicul cu 2 ro\i, motorul mai mare de 50 cmc

qi/sau vitezd maximd mai mare de 45 km/h) cu sau

fhri atag'

Cat.B:

y' autovehicule cu mas6 maxim[ auto rizat6, ce nu depaqegte 3500 kg ./ r'

gi

numdr maxim de locuri 8 (cu exceplia goferului)' autovehicule din categoria B cu o remorcd av6nd masa maxima mai mic6 de 750 kg lnnnnoRcA u$oARA) (exemplu: autov. . de 3500 kg fi remorcd de 700 kg) autovehicui din cat.B cu remorcd, impreund avAnd masamaxim6 sub 3500 kg, iar masa maximd a remorcii sd fie mai 11ci $ecaf

remorcdde 1000kg). cat. BE : autovehicul din categoria B cu o remorca av6nd masa maxima mai avdnd masa maximd mai mare de 3500 kg ke, impreund avdnd mare de 750 kg,

-u.u propie

a autovehicului (exemplu: autov' de 2000 kg

li

Cat.C:

r'
/

autovehicul, altul decdt cel din categoria D, cu masa maximl mai mare de 3500 kg. autovehicul din categoria C cu o remorcd avdnd masa maximi mai
mic6 de 750 kg (REMORCA U$OARA)'

cat. cE : autovehicul din categoria c

mare de 750 kg.

cu o remorcd avand masa

maximi mai

r o r r

mult de 8 locuri pe scaune (cu exceplia goferului). Acestui autovehicul i se poate ata$a o remorcS (pentru bagaj e) avdnd masa maximi mai mic[ de 750 kg. Cat. DE: autovehicul din categoria D cu o remorcd a cdrei masd maximd autorizatd, este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sd fie destinatd transportului de per s oane ; Cat. Tr : tractor qi magind autopropulsatd pentru lucrdri; Cat. Tb : troleibuz; Cat. Tv :tramvai.
SUBCATEGORIA Al : motocicletd cu o capacitate care nu dep6ge$te 125 cm'9i o putere care

cat. D : autovehicul pentru transport

de persoane , avdnd mai

nu depSgegte 11 kW;

SUBCATEGORIA 81: autovehiculul cu trei sau patru roli avAnd masa proprie pesle 4OO kg, dar nu.mai mare de 550 kg, 9i echipat cu un motor mai mare de 45 cm' ori cu viteza prin construclie m-i mare de 50 km/h; SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decAt cel din categoria D, a cdrui masd maximd peste este de 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului i se poate ataga o remorc6 a cdrei masd nu depSgegte 750 kg; SUBCATEGORIA C'lE: autovehicul din subcategoria Cl 9i o remorci a cirei masd maximi este mai mare de 750 kg, cu condilia ca masa maximd a ansamblului sd nu depdgeasci 12.000 kg, iar masa maximd a remorcii si nu depdgeascd masa proprie a autovehiculului ; SUBCATEGORIA D1: 1. autovehiculul destinat transportului de persoane avAnd cel pulin 9 locuri pe scaune, dar nu mai multde 16, in afara locului conducStorului; 2. autovehiculdin subcategoria Dl gio remorcd a cirei masd maximd nu depdgegte 750 kg; SUBCATEGORIA DIE: autovehicul din subcategoria Dl qi o remorci a cireimasd maximd este mai mare de 750 kg, cu condilia ca masa maximd a ansamblului sd nu depdgeasci 12.000 kg, iar

masa remorcii

si

transportului de persoane.

nu depe$easoi masa autovehiculului. Remorca nu trebuie sd fie destinati

varsta persoanei care solicitii examinarea in vederea oblinerii permisului de

cele cumasemai mare de 7,5

tonepotfi conduse lacel pufin2l de ani.

Persoana care soliciti examinarea in vederea obtinerii permisului de conducere pentru categoriile C, D sau subcategoriile C1, D1, trebuie sd fac6 dovada c[posedipermis cat. B sau sdfie declaratd "admis" laexamenulpentru categoriaB.

88

Persoana care soliciti examinarea in vederea oblinerii perrnisului de conducere pentru categoriile BE, CE, DE, CIE sau D1E trebuie sd fi oblinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C, D sau C l, D I '

Cei cu permis pentru una dincaleg. B . C sau CE pot conduce 9i autovehicule din cat.Tr (tractor) . Posesorii de permis cat. D, DE pot conduce gi troleibuze (cat.Tb)'

posesorul unui permis valabil numai pentru categoria Tr-tractcir- are dreptul sd conducd 9i un tractor cu una sau doud remorci.
subcategoria pe care aieasta o include (exemplu : cu cat. C se poate conduce autov. din subcat. C1 ) P"rn"sul p"ntru categoriile CE sau DE este valabil 9i pentru categoria BE, dacd titularul posedd categoria B. Peinisul pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE. daci titularUl.posedd

'

a C1.E este valabilgi pentru subcategoria

25 kW sau un raport putere/greutate peste 0,16 kWkg dacd are o experienld de minimum 2 ani pe o motocicletd cu specificalii tehnice inferioare sau dac6 are 21 de ani 9i promoveazd un test de cunogtinle gi comportament. 'Persoana care solicitd prezentarea la examen trebuie sd fie aptd din punct de vedere medical practise ei sd facddovada Pregitjriiteoretice si '1y!i9q.$?:i1,11" gboald solicitantul trebuie sd facd dovada cd este apt din la o de goferi lnainte e de a fi lnscris

enl Permisul pentru D'1 sau D1E este valabilgi pentru Cl , respectiv C1E. Posesorul permisului pentru cat. Aare dreptul si conduc6 o motocicleta cu o putere de peste
F

'

P'egdtirea candidalilor pentru categoriile sau subcategoriile A, A1 , B, Bl si BE poate fi efectuatd gi de cdtre instructori care au incheiat un contract cu unitatea in care solicitantul a efectuat
pregdtirea teoreticS. . Examenul pentru obtinerea permisuluide conducere constd in: a) proba teoreticit,de cunoagtere a legislaliei rutiere, primului ajutor 9i a noliunilor eiementare de mecanicS, b) proba de con ducere in fraseu, cu excepfia cat.Agi subcat.Al pentru care se verificd numai indem6narea in conducere in poligon. persoana cu franOicip frzic poate susline examenul pentru cat. ASi/sau B dacd autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmitalii. Rezultatul examiniiii se consemneazd prin calificativul "admis" sau "resptns".

persoana care, degi admisd la proba teoreticd, nu se prezint6 in termen de un an de la data absolvirii cursurilor - pentru !us!inerea probei practice este declaratd "respins" (9i efectueaze un nou curs de pregdtire). pErsoana declaratd "respins" poate susline un nou examen dupd cel pulin1 Sztle-dat-nanpi

'

in titttpul ttrelor de pregdtiie practicd revhre stdt instructorului cfrt si carssntului (iar la examen curs an tul ui si polilis tului examtnator).

ii

de conducere berarea unui nou permis),

trebuie declaratd

Permisul este valabil l0 ani. Dupd 10 ani

se

preschimbd (frrd examen).

pentru o infracliune la regimul circulaliei pe drumurile publice sau de omoq lovire ori vdtdmare cauzatoare de moarte, vdtdmare corporali gravd, tAlhdrie sau furtul unui
autovehicul poate fi admisd la examenul pentru oblinerea permisului de conducere dacd: Au trecut 6 luni de la executarea pedepsei arnenzii penale sau a pedepsei cu inchisoarea ori la locul de muncd. A trecut an de la data rimdnerii definitive a hotdrdrii de suspendare condilionati a executirii pedepsei sau de la data gralierii. A intervenit amnistia. Intcrzicerea dreptului de a exercita profesia de conducdtor a expirat sau a fost revocat[.

,/ ./

CONDUCATORII iNCnpAfoRI (vechime mai mici de I an) Au obligafia de a aplica semnul distinctiv (disc de culoare galbeni, cu diametrul
100 mm, care are in centru semnul exclamdrii, de culoare neagrd. cu lungimea de 60 mm gi diametrul

de

puncrului de l0 mm),

dupd cum urmeazd: a) la motocicleti, in partea din spate l6ngd numdrul de inmatriculare; b) la autovehicul, c) la autovehiculul frri lunetd, peparbriz in dreapta jos qi pe caroserie, in

stdnga sus; d) la tramvai, pe parbriz in dreapta jos gi pe luneta ultimului vagon, in stdnga
SUS;

c) la autovehiculul cu remorce, pe parbrizul autovehiculului in dreapta jos gi pe caroseria remorcii, in stdnga sus. Conducitorului de vehicul cu vechime sub 1 an ii este interzis: a) sd conducd autovehicule care transp ortd produse periculoase; b) sd conduci vehicule destinate testerii sau cele pentruprobe; c) sd conduci vehicule destinate transportului public de persoane , inclusiv in

regimdetaxi.

90

inmatricularea vehiculelor este continul, de la admiterea in circula(ie pdnir la scoaterea definitivd din circula{ie. La schimbarea proprietarului vehiculul nu se radiazd (se transmite drepttrl de proprietate cdtre altd persoand) - proprietarul trebuie sd cesrd transcriert'tr dreptului de proprietate in cel mult 30 de zile de Ia cumpdrarea autovehicolului Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele gi remorcile trcbuie supuse inmatriculdrii gi si poarte plicile cu numerele de inmatriculare. Vehiculelc cu
.

tracliune animald, utilajele autopropulsate pentru lucrdri, tramvaiele

gi

autovehiculele armatei se inregistreazi gi au pldcufe cu numere de inregistrare. Este interzisd circulalia unui vehicul inmatriculat.fdrd montarea pldculclor cunumdrul deinmatriculare sau dacd acesteantt sunt conforme custandardele. Este interzisi circulalia cdnd certificatul de inmatriculare este re!inut. iar dovada inlocuitoare este expirat[ sau fErd drept de circulafie. Titularul certificatului de inmatriculare este obligat: -sd declare autoritafii emitente pierderea. furtul sau distrugerea certillcatului, in cel mult 48 de ore de la constatare (gi sd ceard eliberarea unui document nou in cel

mult30dezile). RADIEREA DIN CIRCULATIE A VEHICULELOR

Radierea (gtergerea din evidenle) se face in cazul scoaterii definitive din circulalie, la cererea proprietarului, in urmdtoarele cazuri: a) proprietarul doregte retragerea definitiv6 din circulafie a vehiculului qi face dovada depozitirii intr-un spatiu adecvat; b) la scoaterea definitivi din Romdnia a vehiculului; c) proprietarul face dovada dezmembririi, casirii sau preddrii vehiculului la unitdli specializate; d) in cazul furtului. Se radiazi din oficiu vehiculul abandonat sau frrd stdpdn (in 30 de zile de la dispozilia primdriei). Este interzisd circulaliape drumuri publice avehiculelor radiate'

INFRACTIUNI $I PEDEPSE. ANULAREA PERMISULUI

lnfractiunile suntfapte foarte grave gi se pedepsesc cu inchisoare sau cu amende penale.ln cazul unora, se anuleazd gi permisul. lnfracliunile sunt: unui autovehicul a) neinmatriculat ( se pedepsegte cu inchisoare) (9IANULARE PERMIS)

91

de inmatriculare (se
PERMTS)

unui autovehicul cu numdr fals pedepsegte cu inchisoare) ($l ANULARE

($TANULARE PERMTS)
re dre

inmatriculare au fost retrase (se pedepsegte cu inchisoare) ($l

d) Conducerea fdrd pe rmis de conducere (se pedepsegte cu inchisoare); e) Conducerea cu permis necorespunzitor categoriei ori cu permisul
retras. anulat ori suspendat (j ($l
ANULARE PERMIS) lncredintarea unui autovehicul unei persoane fdri permis, cu permis necorespunzitor ori retras, anulat ori suspendat sau care suferd de o boald psihicd ori se afld sub unor stupefiante sau a med icamentelor cu efecte similare ( i g) Conducerea av6nd o e pesfe_ILEQ sau med icamente similare 16nge sau sub influenta unor (se pedepsegte cu inchisoare) ($IANULARE PERMIS) lnfracfiuned este valabili gi pentru instructorul auto, in timpul orelor de pregdtire gi pentru examinator (in timpulexamenului); h) Refuzul sau sustra unui conducdtor, instructor sau examinator de a se supune in vederea stabilirii alcoolemiei, consu mului de stupefiante, medicamentelor similare sau testdrii aerului expirat (se pedepsegte cu inchisoare) ($IANULARE
PERMTS)
i)

ANULARE PERMIS)

Pdrdsirea locului accidentului fdrd incuviintarea poliliei, de cdtre cond ucdtorul, in structorul sau exami n atorul angajat intr-un accident

oridaci accidentul
s-a produs ca urmare a unei infracliuni (se pedepsesc cu inchisoare) ($TANULARE PERMTS)

conducdtorul autovehiculului apa(in6nd poliliei, serviciului de ambulanld, pompierilor etc., care se afli in misiune, daci anunld
imediat polilia; (dupd misiune trebuie

'/

Pot pdrdsi loculaccidentului

si

se prezinte la poli!ie);

92

conducetorul vehiculului care, in lipsa altor mijloace de transport, e/ i ngu gi tran sporTa idnilii lacea mai apropiatd unitate san itard, dacd se inapoiazd imediat la locul accidentului. conducdtorul, dacd ViCtima pdrisegte locul faptei (dacd anunli imediat polilia cea mai apropiatd); j) Fapta conducdtorului, instructorului sau examinatorului de a cu efecte similare, dupd consuma nuiaeeident soldat cu moartea sau vdtdmarea unor persoane, pdnd la testarea alcooluluiin aerulexpirat sau recoltarea probelor biologice (se pedepsegte cu inchisoare) ($lANUl-ARE PERMIS)

cu intentie, indicatoarelor, k) semafoarelor, amenajdrilor rutiere ori crearea de obstacole pe carosabil

r)

Nu constituie infrac,tiune consumul de medicamente, dupi accident, administrate de personal medical, cAnd sunt impuse de starea de senetate a conducdtorului.

acestora,

fird autorizalie, care induc in eroare participanlii

la trafic (inchi-

drumul public ANUI.ARE PERMIS)

neautorizate
n)

pe

care otganveaza
inchisoare

participd

la

intreceri

($l

in pericol siguranla circulaliei ori se incalci dreptul la liberd circulalie (inchisoare sau amendi
, dacd se pune

penald);
o)

reghere pe carosabil
linirea

a unui vehicul
;

care

transportd
p)

(se pedepsegte cu inchisoare)

(exceplie: repararea in cazulvaliditdlii constatdii amiabile de accident).

AIte precizlri Cind (in urma testdrii in trafic) conducitorul are in aerul expirat obligatoriu se vor recolta probe biologice in vederea stabilirii (in institulii medicale alcoolemici.
autorizate). Cind concentra{ia de alcool
(pernrisul
se suspendd 90 de

este de cel mult 0.40 mg/l in aerul expirat este contraventie

zile) 9i se di o dovadd IErE drept de circulatie. Cdnd conducltorul solicitd recoltarea probelor biologice pentnt stabilirea alcoolemiei,dupi recoltare isevaeliberaodovaddat drept de circulapie cel nult t 5 zile (valabilitatea incepe dupd 24 de ore de Ia recoltarea probelor).

ANULAREA PERMISULUI
Anularea permisului se dispune cdnd titularul a fost condamnat definitiv
Pentru infracliuni care au avut ca urrnare moartea sauvdtdmarea grava a unor p ersoane, cartrmare a nerespectdri i regulil or de c i rcul alie ; Pentru infracliunile previzute la literele a),b),c),e),g),h),i)i),m) (vezi
:

,/

,/

capitolulinfracliuni$ipedepse);orezentatepescuft
- autov.
-

neinmatriculat

nr.fals - conducere autovehicul cu pldcule fnmatriculare retrase; - conducere autovehicul care nu are drept de circulalie fn Romdnia. - conducere cupermis necorespunzdtor, retras, suspendat etc - alcool peste limita leguld, stupefiante, medicamente similare - cotxsunr alcool, stupefiante dupd accident cut'ictime - sustragere de la recoltarea probelor biologice - pdrdsirea locului accidentului cuvictime, Stergerea urmelor - p arti c ip are a s au o rganiz are a de f n tre c er i n eaut o riz at e pe dntm.

La interzicerea exercit[rii profesiei de conducdtor de vehicule. Anularea permisului se dispune gi cdnd s-a hotardt o astfel de misurd de cdtre o autoritate striinS, pentru o fapti siv6rsitd pe teritoriul altui stat. CAnd titularul permisului a decedat. Permisul a fost oblinut cu incdlcarea normelor legale.

OBTINEREA UNUI NOU PERMIS DE CONDUCERE

(dupi anulare)
Persoana al cdrei perntis a.fost anulat se poate prezenta la examen pentru obyinerea unui noupermis, pentru toate categoriile avute anterior, dac6: Autrecut 6 luni de la executarea pedepsei amenzii penale sau a pedepsei cu inchisoarea ori la locul de muncd. A trccut an de la data rdminerii definitive a hot[rArii de suspendare conclilionatd a executirii pedepsei sau de la data gralierii.

/ ./

'/ ,/ '/

Aintervenitamnistia.
Interzicerea dreptului de a exercita profesia de conducdtor a expirat sau a fost revocatd. Este apti din punbt de vedere medical'

SANCTIUNI CONTRAVENTIONALE

Sancliunilecontravenfionalepgtgipale sunt: - Amenda contravenlionald sau avertismentul; o Sanctiunilecontravenlionalecomplementaresunt: - Aplicarea punctelor de penalizare; - Suspendarea dreptului de a conduce; - Confi scarea bunurilor; - Imobilizarea vehiculului; - Radierea din oficiu; - Ridicarea vehiculelor stalionate neregulamentar. o Pe l6ngd sancliunile contravenlionale existi gi urmitoarele misuri tehnicoadministrative: - relinerea permisului; relinerea certificatului de inmatriculare; - retragerea permisului (cAnd este inapt medical), certficatului sau pldculelor de inmatriculare; - anularea permisului.

RETINEREA PERMISULUI DE CONDUCERE

Permisul de conducere se refine
:

a) cdnd se acumule azd. 15 puncte de penalizare sau in cazul anumitor

contravenfii - se reline in vederea suspendirii (vezi capitolul suspendarea dreptului de a conduce); b) in vederea 4nulirii (se anuleazd,in cazul unor infracfiuni); c) in vederea retragerii (c6nd titularul a' fost declarat inapt pentru a conduce, de cdtre o institufie medicald); motivului pentru care a fost retras; d) cdnd perioada de valabilitate a expirat; e) existd neconcordanle intre actul de identitate gi permis (nume); fi cand prezintd modificdri. stersdturi, este deteriorat ori se afld. in mod neiustifi cat asupra altei persoane.

in unele canxise elibereazd o dovadi inlocuitoare cu drept de circula{ie, in alte cazuri f[ri drept de circulalie. Conducdtorul are dreptul si conduci pe perioada
de

valabilitate

dovezii inlocuitoare.

95

SUSPENDAREA DREPTULUI DE A CONDUCE

Perioada de suspendare nu poate fi mai micd de 30 de zile. De obicei permisul se retine de cdtre agentul constatator, urmdnd ca apoi drcptul de a conduce sd fie suspendat. In unele cazuri posesorul este chemat pentru a preda permisul la polilie.

Suspendarea dreptului de a conduce

30 de zile, in urm[toarele cazuri

se
:

dispune pentru o perioadd de

o o o

vehiculului
Neoprirea la Nerespectarea regulilor la depdsire o Nerespectarca semnalelor poli[istului rutier o Neprezentarea la polilie in cel mult 24 de ore in cazul accidentului cu avarii. Neprezentarea la polilie (in 5 zile de la ingtiin{area scrisd) pentru a preda permisul atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare. o

ori atagarea la coloan6. circulalia pe sens opus, cu exceplia efectudrii regulamentare

depdgirii.

Neprezentarea la polilie in 5 zile de la ingtiinlarea scrisi atrage majorarea cu 30 dc zile a duratei de suspendare.

90 dezilq inurmdtoarele cazuri:

b) conducerea vehiculului cu defeqiuni grave la frdne sau la dircctic ; c) depdsirea cu mai mult de 50 km/h avitezei maxime admise pe acerdrum; d) neoprirea la calea ferati cdnd barierele sunt cobordte, in curs de cobordre sau cdnd luminile rogii sau semnalul sonor sunt in funcliune );

e) daci fapta conducdtorului a fost urmdriti ca infrac{iune sau, in cazul

accidentului cu victime, dacd instan(a a dispus neinceperea urrndririi penale (iar fapta se incadreazd in cazurile de suspendare a permisului)

de suspendare se

i
puncte)

iuspendat pentru I) lntreDan $l sunt

prezintd la testare.

obligatorie testarea cAnd permizul a fost suspendat peirtm.trei.el:a pe ro$u, nerespectarea regulilor de-prioritate; dep6gire sau conducerea sub influenla alcoolului (daci nu s-a produs accident).

r*Gste

-N"

CAnd s-a hotarAt suspendarea dreptului de a conduce, de cdtre o autoritate str[ind Inspectoratului General al Polifiei aprobd suspendarea. Suspendarea se fbce numai daci pentru fapta sivArqita in altd fard legislalia romdneascd prevede acest lucru.

a) a fost admis la testul de legislalie; b) a ob{inut permis cu cel pu{in I an inainte de sdvdrgirea faptei; c) in ultimii 3 ani nu a beneficiat de o reducere a perioadei de suspendare; d) in ultimii 2 ani nu a mai avut suspendat dreptul de a conduce.

a) perioada de suspendare a fost majoratd; b) a cumulat din nbu l5 p. de penalizare in

l2 luni de la expirarea ultimei suspenddri;

cj a condus sub influenli alcoolului fi ind implicat intr-un accident cu pagube materiale. dj suspendarea a fost din cauza neopririi la calea feratd c6nd barierele erau cobordte, in curs de cobordre sau luminile rogii 9i/sau sonore in func!iune'

RETINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE SAU

iiwncrsrRARE

Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare

al

autovehiculelor 9i

tramvaielor se refine in urmdtoarele situalii: a) inspectia tehnicd periodicd a expirat; b) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produsel c) avariile existente nu au fost reparate in cel mult 3 0 de zile'
97

d) defecliuni majore la dispozitivele de iluminare-semnalizare sau cdnd

existd dispozitive neomologate; e) sistemul de frAnare de serviciu glrdna de picior) sau de ajutor (frdna de mdnd) este defect; f) mecanismul de direcfie prezintluzuri peste limitd; g) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decdt cele prevdzute in cartea de identitate, prezintd tdieturi sau rupturi ori sunt uzate peste limita admisd; h) zgomotul in mers sau stafionare depd$e$te limita admisd; i) motorul emite noxe poluante peste limitele admise ;

elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintd uzuri p1anul1lalg ori nu sunt compatibile, fiind de naturd sd provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului; k) are in fala sau spate aftSe, reclut,rc cdre diminueazh eficacitatea dispozitivelor de iluminare sau citirea numarului de inmatriculare, l) are folii neomologate sau accesorii. afi$e. reclame pe geamuri. care restrdng sau estompeazi vizibilitatea in mers; m) prezinti scurgeri seminificative de carburant sau lubrifiant; n) pliculele de inmatriculare sau inregistrare nu sunt confbrme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare neomologate; o) datele din certificatul de inmatriculare nu concordd cu caracteristicile tehnice ale vehiculului gi cu datele din buletin; p) vehiculul nu afostradiat (vezi capitolul RADIEREA). cazin care se retrag gi pldculele cu numerele de inmatriculare. r) nu se face dovada incheierii asigurirrr obligatorii (se retrag gi placulele de inmatriculare - se dd dovadd fbrd drept de circulalie; dacd nu se face asigurare in 30 de zile polili a r adiazd,v ehiculul) ; s) defindtorul nu a preschimbat certificatul de inmatriculare, conform legii; t) vehiculul circulb noaptea frrd dispozitivele de iluminare si semnalizare sau mijloacele reflectorizante prevdzute de lege; u) nu are montatd una din pldculele de inrnatriculare sau are fipsAelgrng4Ig_alg caroseriei ori aceasta este foarte degradati. v) lipsa dotirilor obligatorii pe autovehrculele de "qcoald". In unele cantri se elibereazd o dovadi inlocuitoare cu drept de circulagie. iar in cazurile mai grave - fdri drept de circulafie. In cazurile b), n), o), p), r) se aplicd gi misura retragerii pllculelor cu numerele de inmatriculare, pAnd la incetarea motivului pentru care certificatul a fost refinut.

j)

98

Cazuri in care se retrag (refin) plicufele de inmatriculare (recapitulare)

de

neresp. regulilorreferitoare latransp. prod.periculoase; pl[cutele de inmatriculare nu sunt conforme cu standardul (sau au dispozitive

iluminare neomologate); datele din certificatul de inmatriculare nu concordl cu caracteristicile tehnice

alevehiculului; - vehiculul nu a fost radiat in cazurile previzute (vezi capitolul RADIEREA); - nu se face dovada incheierii asiguririi obligatorii; (daci nu se face asigurare in 30 de zile - polilia radiazd vehiculul).
CONF'I SCAREA BTINURILOR
Sunt supuse confiscdrii : a) mijloacEle speciale de avertizare luminoasd si sonord definute ilegal: b) dispozitivele antiradar: c) plicufele de inmatriculare care nucorespund standardelor: d) vehiculele cu tracfiune animali cAndcirculdpe drumuri unde le este interzis.

IMOBILIZAREA VEHICULULUI
Imobilizarea unui vehicul consti in scoaterea in afara pirfii carosabile, pe
acostament sau c6t mai aproape de marginea drumului gipunerea fn imposibilitate de miscare de cdtre persoane autorizate,prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mij loace. Se dispune c6nd:

Vehiculul nu este inmatriculat sau are numdr fals (sau nu are montate
pldcutele de inmatriculare). Starea tehnici pune in pericol grav siguranta circulafiei, deterioreazd grav

/ r'

drumulsaumediul. Se incalcfl regulile de transport al m5rfi:rilor periculoase sau cu gabarite

dep6gite.

Vehiculul face obiectul unei infracfiuni. Conducitorul refuz[ si se legitimeze. Conducdtorul se afli sub influenfa alcoolului, stupefiantelor sau medicamentelor cu efect similar (iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurati de altlpersoand). Nu respectd timpii de conducere $ odihne Cdnd conducdtorul sau pasagerii sunt urmirili pentru o infracliune. Imobilizarea este interzisf, in toate locurile unde oprirea sau stafionarea este interzisd.

@.

99

CAPITOI.UI,

il

- RECAPITULARE

o o t

in toate cazurile in care este interzisi oprirea este interzisd qi stalionarea. Mersul inapoi gi intoarcerea sunt interzise in aproape toate cazurile in care este interzisd oprirea. (Se poate spune, deci, cd in aproape toate cazurile de interzicere a opririi sunt interzise gi: stalionarea, intoarcerea, mersul inapoi). Cdnd este interzisd depdsirea se interzice Ei oprirea (deci toate manevrele) - deoarece dacd oprim ii obligim pe ceilalli si ne depdgeascd. (Dacd un vehicul este oprit sau stalionat intr-un loc in care este interzisd dgpdqirea, alte vehicule au voie sd-l depdqeascd).

f. in curbe
2. Curbe periculoase sau

-permisi depi$irea in curbe cu vizibilitate; -se reduce vitezain cele fEri vizibilitate.

firi

- interzise toate

vizibilitate

obligatoriu se reduce viteza (< 30 km/h in localitili qi 50 km/h in afara localitnfilor).

- interzisd depdgirea;

manevrele;

3. Intersectii nedirijate

- se reduce viteza (< 30 km/h in localit[fi qi 50 km& in afara localitdlilor); - interzise: op{pa, stationarea, mersul inapoi la
mai putin de 25m inainte gi dupi intersecfie; - permisi intoarcerea dintr-o miqcare (dacd nu este

interzisl din alte cauze: treceri de pietoni,

indicator
sau marcaj de

interzicere, etc.).

<30 km/h in localitili

qi50 localitililor). - se reduce viteza dacd atunci c6nd mergem inainte trebuie s[ acordim prioritate; - permisl depdsirea; - interzise: oori onarea, mersul

4. Intersecfii dirijate (cete cu sens eiratod considerate dirijate)

-permisi intoarcerea dintr-o migcare (dac6 nu este interuisd din alte cavze: treceri de pietoni,
indicator
sau marcaj de

interzicere).

100

5. Drum ingustat

- nu sereduceviteza; - doar depdsirea permisd; - interzise: oprirea (deci qi

stalionarea, intoarcerea,

mersulinapoi)
6. Drum cu li{ime mar mrcd de 6m
7. Piefe aglomerate

-doar stationarea interzisi; -celelalte manewe permise; -nu se reduce viteza. -toate manevrele permise;

8. in dreptul clilor de acces care deservesc propriet[]i -interzisi doar stationarea; aliturate drumului (cu4i, -permise celelalte; -nu se reduce viteza frme, gcoli, etc)
-

doar intoarcerea interzisi;

9. Sens unic

-mersul inapoipermis -permise oprirea, stationarea gi pe st6nga; - permisd depdsirea, aceasta Jdcdndu-se (ca pe orice drum)pe stdnga,cu exceptiile gtiute.
-se Doate depisi orice vehicul. -intoarcerea interzis i ;

daci nu o cdlcim:

10. Linie continui

-interzise oprirea gi stafionarea (daci celelalte vehicule ar fi nevoite si treaci peste linia continui).

11. -Drumcudeniveliri, poJei,- zipadd, mdzgd, piafrl

cuDlcaumeca;

-Indicatoarele "copii", "accidenf'; -Trecere pe l6ngi grupuri organizate gi coloane

militare, cortegii; condusepedrum
12.Pantd sau rampi

- se reduce viteza (< 30 km/h in locafiteli $ 50 km/h in afara localitifilor) ;

- toate

manewele permise

-Trecere pe ldngd animale

-nu se reduce viteza;' -doar stafionarea -celelalte permise.

inte

13. Mai pufin de 50m

vdrf de rampi

de

-toate manevrele interzise; -in lege nu se prevede reducerea vitezei.

t0l

14. Treceri de pietoni

manevrele interzise (deptrsirea pe trecere. oprirea. lntoarcerea, mersul inapoi la niai pufin de 25m inainte gi dupd). - se reduce viteza (< 30 km/h in localitdti si 50 km/h in afara localitifilor) dacl suntpietoni care vor si tiaverseze.

- toate

15. Statii de tramvai

refugiu

cu

-doar depi$irea permisd; -celelalte interzise la mai putin de 25m; -se circuld cu atenfie.

16. Stalii de tramvai fEri obligatoriu

refugiu

-interzisi depigirea tramvaiului oprit (oprim

17. Statii pentru mijloace de transport public de persoane

cAnd este in stafie); -celelalte manewe interzise la mai pufin de 2Sm inainte gi dupi; -permisi depigirea altor vehicule cdnd tramvaiul nu este in statie. -permisi doar depisirea; -interzise celelalte la mai pufin de 25m inainte gi dupd stafie. -se reduce viteza. (sau se opregte) la plecarea lor din statiile cu alveole.

18. Treceri la nivel cu calea

ferati

opregte la calea feratd nepiziti sau cind semnalele rogii sunt aprinse sau barierele
cobordte, tn curs de ridicare sau cobor6re).

-toate manevrele interzisela maipufin de 50m. -se reduce viteza (la cea piziti) sau se opreste (se

luri, pasaje denivelate

-toate manevrele interzise; (se pot depigi 19. Poduri, sub poduri, tune- vehicule fEri motor, motociclete firi ataq dacd
segmentul de vizibilitate este mai mare de 20m gi lifimea drumului peste 7m);

20. Autostrdzi

-oprirea, stafionarea, intoarcerea, mersul inapoi interzise

21. Drumuri europene 22. Drumuri nafionale 23. Drumuri comunale qi judefene 24. Cea[6 densi, ploi torenfiale, ninsori abundente

-interzisi oprirea (deci qi stafionarea)

-permise toate -permise toate
-se reduce viteza (vizibilitate sub 100 m) (< 30 km/h in Iocalitifi 9i 50 km/li in afara localitatilor). ' toate manevrele; la oprire'sau 3tafionare se aprind ;pelmlie lumlnlle de poztIle

'

l02

CAPITOLUL NI

o Pentrucat.B,C,D,Dlveliavea26deintrebiri;pentruatiadmistrebuiedateminim
22 rispunsuri corecte (in 30 de minute). Pentru cat. A sunt necesare minim 17 corecte (din 20 intrebdri), iarpt. cat. CE, DE minim 9 (din intrebiri). o Fiecare intrebare are 3 rispunsuri. Pot fi corecte: unul, doui sau toate trei (la examenul pe calculator nu mai sunt intrebiri frrd nici un rdspuns corect).

ll

EXAMENUL PE CALCULATOR
Incepdnd cu anul 2008, examenul teoretic se susline pe calculator. Mai jos aveli schilat ecranul care apare la examen gi modul de lucru.

trebiri rimase

t4
B)

Rdsounsuri corecte

INTREBAREA2: Cum se depdgesc, de reguld, tramvaiele in mers? pe partea stdngi; A)

Rdspunsuri gregite

tr

Timoul rimas

tr
. . r

c)

pe ambele pdrfi; De Dartea dreaotd.

tr

Rispund
mai

tirziu

$terg rispunsul

Trimit
rispunsul

ecran uriilGu mai-riiulte,y din cdsulele corespuniatoare rispunsurilor corecte (A, B, C). Se poate aplsa apoi "gterg rdspunsul" sau "trim it rdspunsul": Daci nu $tiF sA respundefi - mai bine aplsa{i "rispund mai tirziu", urmAntl ca intrehhrile amdnate si revind la sfbrgit. Dacd ati apdsat "trimit rispunsul" nu mai puteti reveni la acea intrebarc La fiecare examen se pldtegte o taxd de examinare Cei respingi de I ori. incepdntl cu a 4-a oard plItesc o taxd de 3 ori mai mare. Cei respingi pot da un nou examen dupi cel pufin l5 zile. $coata este valabild I an. Cei admigi la proba teoreticd pot amdna proba practicd(darfdrd a depd,srvollhilitatea Sc'olii de I an)

;d;A"atiAeftui-pe

Multi candidalr considerA examenul teoretic ugol'. crc/-alru e.r por. llvatil legislagia rurieri in cAteva zils. In realitate trebuie invdtat temeinic. Promovarea acestui examenarechivalacuobginereanotelor 9 sau l0 o De fapt rezultatele spun totul: mai rnult de jumdtate dur candidafi sunr
.

cRL,$L,L^

FREC\'EN'It

respingi in fiecare zi de examen la proba teoreticd qi. degi p&r grcrr ,lc crezut. unii candidati nupotluaexamenul chiardupi8-Si'.rss"'' intr-ttn an)

Din experienfa ca instructor qi ca profesor de legisla{ie rutieri, am constatat ci cele mai multe rispunsuri greqite apar din urmitoarele

uze:

,/ ./

Confuzia intre infracliuni qi contravenfii;

Confuzia intre cazurile de anulare gi cazurile de suspendare a

permisului; incurcareacazurilorde interzicereamanevrelor; Confiiziaintre cazurile in care se reduce viteza qi cazurile in care se opreqte obligatoriu;
Confuzia intre cazurile in care se suspendd permisul gi cazurile in care se ddnumai amendd contravenlional6 (qi puncte de penalizare); intelegerea gregitd a intrebirilor din cauza neatenliei.

/ / ./ /

EXEMPLU:
-Se intreabd cine trece al doilea, iar candidatul rdspunde cine trece primul; -Se intreabi ce este permis intr-un anumit loc, iar candidatul rispunde ce este interzis. De aceea trebuie sd se citeascd foarte atent intrebarea gi apoi toate rdspunsurile (am intAlnit elevi care, dacd rdspunsul a. era corect, nu le mai citeau pe b. 9i c.).

RECOMANDARI: o Este bine si

viitor la acele inhebiri. o Nu este deloc recomandat (cum procedeazi mulli candidafi) sd se rezolve mii de intrebdri, frrd a invdfa legislalia rutierd. Trebuie sd se lind cont gi de faptul cdunele intrebdri din cdrli, din chestionare saa de pe internetpotfi greSite. Atunci cAnd candidatul gtie foarte bine legea, nu numai cd va promova examenul, dar va putea deveni gi un bun conducitor auto, dacd va aplica in practici prevederile legislaliei rutiere. Conducdtorul auto va conduce probabil mai prudent gi va fi mai responsabil,
put6ndu-se astfel evita multe accidente.

invefe foarte bine legislafia (pe capitole) gi numai dup[ aceea candidatul sd se verifice, rezolvind intrebdri. Daci greqeqte la unele intrebdri - sd citeascd din nou capitolul corespunzdtor din lege, pentru a nu mai gregi in
se

104

CAPITOLUL I V

Acordarea primuhti ajutor este o indatorire legold Si cetd(eneascd.

Scoaterea victimelor
-se face prin ridicare ; -dacd victima este sub magini se scoate prin tragere.

Primele mdsuri inainte de transportul victimei la spital se asigur6: -degaj area cdilor respiratorii; -asigurarea fu ncf iilor respiratorie gi circulatorie -oprirea hemoragiilor; -imobilizarea fracturilor; -curifarea qi dezinfectarea pldgilor (rinilor) ;

-victima inconqtienti-cu capul intr-o parte; -victima cu fracturi la coloani - nu trebuie miqcatd (dacd totuqi dorim s[ o ducem la spital trebuie pusd pe o platformd rigidd. iar capul, g6tul gi trunchiul trebuie menfinute in acelagi plan). -victima care a pierdut mult sdnge - cu picioarele mai sus decdt corpul. -victima cu rdni latorace sau abdomen-in pozifie ghemuitd. -accident cu victirne blocate (imobilizate) in autovehicul (caroseria fiind mult deformatd) - se suni irnediat la 112 qi se aqteaptd venirea echipelor de descarcerare ale pompierilor.

-se constatd prin lipsa pulsului; -se face masaj cardiac.

Stopul respirator
-se constatd prin lipsa rnigcdrilor respiratorii sau lipsa aburirii oglinzii; -se elibereazd cdile respiratorii: -se face respirafie gurd la gurd (se poate fblosi tubul din trusa de prim ajutor); -daci victima are gura inclegtatd se face respirafie prin ndrile victirnei.
105

Hemoragii la cap. trunchi

-gravitatea hemoragiei

- in funclie de cantitatea sdngelui pierdut (sau viteza

de

curgere a sdngelui) -se opresc prin aplicarea unui pansax094-ea!0pl9tiv.

Hemoragii lamembre
-se opresc cu ajutorul garoului (un furtun de cauciuc cu care se strAnge mdna sau piciorul, pundndu-se deasupra rdnii); -garoul se menline maxim 2 ore, ldsindu-se un bilet cu ora si minutul aplic[rii lui.

Arsuri
-victimele nu se dezbracd Fracturi
de haine; se

transportirapid la spital.

imobilizeazim6na sau piciorul fracturat folosind atele; -atelele- sd fie rigide qi u$oare (lemn sau plastic); -ele trebuie sd fie destul de lungi - sd cuprindd Si articulalia superioard Si cea inferioard(Si cea de deasupra fracturii gi cea de dedesubt). -pentru imobilizarea membrelor superioare se pot folosi $i etarfe (sau trunghiuri de
-se
pdr:r;dt).

-fractura labei piciorului se imobilizeazd cu atele sau cu bandaj gros (de la degete pdnd la genunchi).

Rani(phgi)
-se dezinfecteazi cu substante -se aplicd o compresi din tifon

antiseptice; steril;

-compresa sterild previne infectarea rdnii: -se pot folosi: iod, apd oxigenatd, chiar alcool medicinal. -corpii sftIini nu se exfrag din pl4gi (pot ap1rea complicatii).

t08

CAPITOLUL V
PRINCIPALELE
C

ONTRAVENTII

(cu puncte de penalizare qi amenzi)

Cuantumul amenzilor 9i numdrul punctelor de penalizare nu se cer la examenul pentru oblinerea permisului de conducere. Toturi elevii trebuie si $tie care contraventii se sanctioneazl numai cu amendi si pentru care contraventii se dau ti puncte de penalizare $i amendi .

@zagiconduc5torilorcaredorescsdaflenoileamenzi9i mai des.

punctele de penalizare pentru cAteva contravenlii intalnite

in noutcod rutierapardoue no$uni : l) Puncte de penalizare: (2, 3, 4 sau 6) -. care duc la

suspendarea

permisului (cdnd se acumuleaziun anumitnumdr de puncte) Z) Pu ncte - amen dd - un punct amendd este l[Vo din s alariul minim brut (aproximativ 60 leinoi in 2009) Clasele de sancliuni sunt: 2sau3Puncte-amendi; a)clasa b)clasaall a 4sau5puncte-amendd; c)clasaallla intre 6qi Spuncte-amend[; d)clasaalVa intre 9qi 20puncte-amendd; ej cl as a a V a - intre 2 I S i i 0 0 pinc t e - amendd (numai p entr u p er s o ane i ur idic e).

I -

amendi

Puncte

Puncte penalizare

Contraventia

CLASA

-nepur t are a c entur ii de si gur an [d ; -folosirea incorectd a luminilor de drum la intdlnirea cu

2 sou 3

puncte

amendi
aproximativ 120 -180 lei (60 lei in 48 ore)

2pl

alt vehicul (sau care circuld infasd) ; -oprire a nere gul ament ard ; - dep dS ire a v i t e ze i maxime cu 10-20 kmlh ; -fol o,s ire a t elefo nului mobil in mer s ; -intrareape un drum unde accesul este interzis; -nerespectarea regulilor la mers inapoi, tntoarcere,
schimbare bandd sau direclie;

-nefulosirea fazei scurte ziua Pe autostrdzi, drumuri

:

europene Ei expres;

107

0p

-nesemnalizare schimbare direcf ie ; -conducere cu cel pufin l0 km/h sub limita obligatorie; -conducere vehicul avariat peste termenul de 30 zile; -neaplicare semn incepdtor; -conducere cu defecfiuni tehnice (excepfie frAne $l direcfie) sau caroserie deterioratd.
-depdsireavitezei maxime cu 21-30 km/h; -oprire (6i circula;ie) pe banda de urgenld pe autostradd, oprire pe carosabil (pe drutn eu"opean sau expres); -nerespectarea regulilor la mers inapoi, inloarcere, schimbare bandd sau direclie, dacd s-a produs accident cu avarii; -s I alion a re a n e re gu I a m e n ta rd ; -accident din cauza nepdstr"drii distanyeiJitld de vehicrtlul care il precede; -nerespectarea ind. "ocolirc " la reJugiul sta{iei de tramvai; -pdtrundere in interseclie crind circulalia este blocatd; -folosirea htntinilor de ceald cdnd nu este ceald.
-nerespectare reguli util izare claxon; -nerespectare indicatoare 9i marcaje de obligare; -anvelope cu alte dimensiuni sau uzate peste limitd; -poluare fonici sau noxe peste lirniti;

CLASA

II-a

3p

4stu5
purrcte omendd

aproxlmativ 240-300
lei

0p

-nu existd trusd medicald, stingitor, triunghiuri reflectorizante: -nerepectare trasee la examen sau la pregit. practic[.

(l20lei
in 48 de
ore)

0p

-in cazurile in care se suspendi permisul 30 d"

excepfia suspenddrii pentru cumul de puncte)
-depdsireavitezei maxime ca 3l-40 km/h,.

,ild*

CLASA

III-a

4p

6-8
puncte . umendd aproximativ 360-480 lei
(180 lei in 48 ore)

torenlialdfdrd lumini sau semnalizare corespmrzdtoare j -conducere cu dovada inloc.a certific.expiratd saufdrd drept de circulali; -refuzul prezentdrii actelor lu cererea polilistului.
-nerespectarea indicatoarelor sau marcajelor de interzicere (de exemplu oprire la indicatorul "oprirea interzis[,,); -nereducerea vitezei in cazurile previzute; -montarea altor lumini sau disp.de avertizare (sau accesorii)

-circulalia pe tinry de ceald, ninsoare abundentd, ploaie

0p

defecfiuni la lurnini, claxon; -nerespectarea regulilor pt. transportul persoanelor gi obiectelorin sau pe autovehicule; -pornirea cu ugile deschise.
sau

0p

-in cazurile-in care se suspendi permisul 60 de zile (cu excep[ia suspendirii pentru cumul de puncte)
108

-depdsireavitezei maxime ca 41- 50 km/h; -neonrires Ia culeu ferotd neo5izitd (fdrd bariere ssu fdrd

Iaminirosii):
CL.4SA

s IV-u

6p

-refuzul ver ificdr i i tehnice s au imob ilizdrii vehiculului ; -t, erespectsreo s e m n o I elo t sge -nemontatd una dintre pldcu{ele de htmatriculare; -circulalia sau stalionarea in zona mediand pe autostradd;

9-20
pancte amendd

-stalionarea, parcarea, intoarcerea, mersul inapoi pe

autostradd; -viruj slfrngala lirtiu conlinud; -intrarea Ia semafor, dacd se blocheazd inlerseclia.

aproxlmativ 540-1200 lei

inspecfie tehnicd expiratii;

(270lei
in 48 ore)

0p

-antiradar; -mijloace speciale luminoase sau sonore (girofaruri, sirene); -in cazul accidentului cu avarii neprezentare in 24 ore la polilie (ctr excepfia constatdrii amiabile de accident);

-injurii, gesturi obscene; ' -aruncare, Iisare de obiecte, materiale sau vehicule pe drum.

0p

-in cazurile in care

se suspendd

permisul 90 de zile

Punctele de penalizare se anuleazd

la 6 luni de la data contavenfiei.

La suspendarea dreptului de a conduce toate punctele se $terg din evidentd. Constatarea contraven{iilor se poate face $i fbrd oprirea contravenientului. precum qi in lipsa lui, dacd sdv6rgirea contravenliilor este probatl cu un mijloc tehnic certificat, potrivit legii, din dotareapoliliei. cel mult 48 de ore de la data Contravenientul poate achita pe loc sau incheierii procesului-verbal ori, dupdcaz, de la data comunicarii acestuia,iurydlg1e

in

dinminimul amenzilor.

NOTA: in tabel nu sunt prezentate toate contravenfiile prevdzute in lege, ci

doar cele considerate mai importante.

't09

INTREBARI
Trebuie spus cd la examen chestionarele au, in general, 23 - 24 intrebiri cu un singur rdspuns (din 26). Am selectat pentru dvs. cdteva intrebiri din cele pe care le veli intdlni la examen (unele ugoare, altele mai dificile). Pentru a da rdspunsul corect trebuie si citifi cu atentie gi s[ nu
rAspundeti prea repede.

AV

Pentru a intoarce vehiculul sunte{i 2. Daci polifistut care se afli in obligat: autovehiculul politiei balanseazi a) sd semnalizafi, si oprili gi sd vi bastonul de circulafie sau braful, acest asigurafi cd din fald qi din spate nu circuld semnilinseamni: vehicule; a) sd opriti cdt mai aproape de marginea b) si oprili gi si vd asiguragi c6 din fa.t6, din dreapta a drurnului ori in afara plrfii
1.

din spate gi din lateral nu circuldvehicule;, c) si semnaliza{i gi sd vi asigurali cd din

fafd, din spate gi din lateral nu circuld

vehicule.

carosabile; b) sd reducefi viteza; c) s[ nu mirili viteza 9i si circulafi cAt mai pe dreapta.

pietoni;

3. Poate fi parcat un autovehicul pe 4. Poate fi parcat un autovehicul pe trotuar? trotuar? a) nu; a) nu; b) da, dacd rimAne liber I m pentru b) da, dacd rimdne liber I m pentru
pietoni;
care

c) da, daci nu este un indicator

interzice sta{ionarea.

c) da, dacl in zona apare una din

variantele indicatorului "parcare"

5. Poate trotuar?

fi oprit un autovehicul pe

m pentru pietoni; c) da, dacd nu este un indicator care si interzicd sta{ionarea.

a) nu; b) da, dacl rdmdne liber

6. Ce obligafii avefi cind intilnifi un autovehicul cu inscripfia 6,$COALAT? a) nici una; b) sd claxonafi si sd pdstrafi distanfd mare fafd de el; c) sd evitalidepdgirea lui.

liberi a pedalei de frAni, mai a) asigurd depoluarea atmosfericd, prin mici decit ar trebui, indici:
8. Cursa arderea complet6, a gazelor de evacuare;

7. Care este

rolul catalizatorului?

b) asiguri arderea amestecului

cilindrii; filtreazi carburantul inainte de

carburant in

c)

a) blocarea pedalei; b) pierderide lichid; c) un

joc prea mic intre sabofi

gi

tamburi.

pitrunderea lui in motor.

110

9. Ce obligafii aveti la
indicatorului

ttcedeaza trecereat'?

intalnirea

a) reduce{i viteza gi acorda{i prioritate tuturorvehiculelor; b) reduce{i viteza gi, dacd pe drumul

prioritar circul[

in

acel moment

alte

vehicule, le acorda{i prioritate;

c) reducefi viteza gi acordali prioritate

vehiculelorcare vin dinpartea dreapta.
11. Ce semnificafie are indicatorul? a) drum cu circulafie redusd;

b) distanla de siguran{5 intre vehicule, la viteze mai mari de

a) accesul interzis

60kmlh;
c) marcaj cu linie discontinud.
13. Care dintre indicatoare interzice accesul autocamioanelor cu masa maximi autorizzti mai mare de 7 tone? a) indicatorul2; b) ambele indicatoare;

tuturor vehiculelor; b) circulatia interzisd in ambele sensuri; c) accesul interzis tufuror autovehiculelor.

multebenzi;

c) indicatorul

l.

c)

bandd

lente.

15. Conducitorul autoturisqului

poate depiqt c[rufa?

a)da; b) nu, poate depdqi numai motociclete

indicatc

111

17. Cine are prioritate? a) autofurismul roqu; b) autoturismul albastru, pentru cd este pe un drum cu prioritate; c) autoturismul albastru, pentru c[ merge inainte.

18. Care este ordinea de trecere? a) tramvaiul, autoturismul,

autocamionul; b) autoturismul, tramvaiul, autocamionul; c) autoturismul, autocamionul, tramvaiul.

19. Cine are

prioritate?

b)lei4;
c)2qi3.

a)2si4;

pY\

-J

.F-

20.

ln ce.ordine vor trece

autoturismele? a) 3, 2, 4, l; b) 2,4,3,1;
c)

4,2,3,l.

21. Cine are prioritate? a) autoturismul alb gi cel rogu,1 , r b) autoturismul albastru gi cel rogu; c) autoturismul alb gi motocicleta.

112

22. Care este ordinea de trecere? a) cdrufa, autoturismul alb, autoturi smul rogu, autocamionul; b) autoturismul rogu, c5ru{a, autocamionul, autoturismul alb ; c) autoturismul rogu, cdruta, autoturismul alb, autocamionul.

23. Conducefi autoturismul prin parbrizul ciruia se vede imaginea intersecfiei gi mergefi inainte. Al c0telea

trecefi? a) primul; b) al doilea;

c) al treilea.

24. Indicatorul interzice accesul: a) autoturismelor, motocicletelor gi vehiculelor cu tracliune animald; b) autovehiculelor qi vehiculelor cu tracf iune animald; c) motocicletelor frrd ataE, autoturismelor gi vehiculelor cu tracfiune animald.

25. Conducefi un autoturism. Ce manevre vi sunt interzise la intAlnirea

indicatorului?
a) oprirea; b) stafionarea; c) intoarcerea.

26. Conducefi un autoturism. Ce obligafii ave{i la intfllnirea indicatorului, insofit de panoul

La care dintre cele doui indicatoare este interzisl depiqirea?

27 .

adifional?
a) sd acorda{i prioritate autocamioanelor qi autobuzelor care vin din sens opus; b) puteli continua deplasarea, chiar dacd din sens opus circul[ alte autovehicule; c) sd acordafi

a) la indicatorul2; b) la indicatorul c) la niciunul.

l;

prioritate tuhuor vehiculelor care vin din sens

opus.

{tffi
113

Tramvaiul se apropie de o stafie firi refugiu pentru pietoni. it putegi depiqi?

28. a) da, cu atenlie; b) nu, fiind sta{ie {Ird refugiu; c) da, numai pe sens unic.

Tramvaiul a oprit intr-o stafie flri refugiu pentru p_ietoni. il puteli depiqi?
29. a) da, cu atentle; b) nu, fiind sta{ie fbrd refugiu; c) da, numai pe sens unic.

:
30. De Ia cAfi metri de o intersecfie

,.i

din afara localitifii trebuie si vi incadrafi pentru efectuarea virajului

stAnga? a) de la cel putin 50 m de intersecfie; b) de la cel putin 100 m de intersecfie; c) de la cel putin 25 m de intersecfie.
32. Care dintre urmltoarele fapte se pedepsesc cu amendi gi puncte de

31. Se interzice circulatia.'i autovehiculelor daci:

33. Conducerea sub

penalizare: a) folosirea telefonului mobil in timpul mersului; b) folosirea incorectd a luminilor de drum la intdlnirea cu alt vehicul noaptea; c) trecerea la culoarea rogie a semaforului. 34. Permisul se retrage: a) pentru neacordarea prioritdfii pietonilor afla1i pe trecere; b) atunci cdnd conducitorul este declarat inapt pentru a conduce autovehicule; c) pentru conducerea unui autovehicul cu numar fals de inmatriculare. 36. Un tractor stafioneazi pe o trecere pietoni. de Il putefi depipi in acest caz?
a) da; b) nu, este interzisi depdgirea pe trecerea
de pietoni; c) da, dacd nu este marcaj continuu pe

stupefiantelor

se

pedepseqte:

influenta '

.
.'

: 'i

a) cu amendd qo4travgn{i,qqdlH"Oi' anularea permisului; b) cu amendi contravenfionald gi suspen-darea dreptului de a conduce; c) penal gi cu anularea permisului.

35. Neoprirea la calea ferati bariere sau nerespectarea semnalelor agenfilor de cale ferati se pedepsegte cu: a) amendd gi puncte de penalizare; b) amendd gi suspendarea dreptului de a conduce; c) amendd gi anularea permisului.
37.

firi

in intersecfiile cu sens giratoriu au

prioritate:
a) vehiculele care circuld din partea stdngi fald de cele care vin din dreapta; b) vehiculele care urmeazd sd iasd din intersec{ie f'afd de cele care intrS; c) vehiculele care circuli din partea dreaptd fafd de cele care vin din stdnga.

axul drumului.
38. Cui trebuie si acordafi prioritate cAnd vi aflafi in interiorul unei intersecfii cu sens giratoriu? a) tuturor vehiculelor care circuld prin intersec{ie venind din stdnga; b) tuturor vehiculelor care circuld prin intersecfie; c) nici unui vehicul.

39. Puteti depisi daci din sens opus

apropie alt vehicul? a) da, dacd drumul este suficient de lat gi nu treceli de axul drumului; b) da, dacd nu stdnjenili in nici un fel circulalia vehiculului din sens opus;
se

c) nu.
114

nASpUNSURI EXPLICATE
c) Pentru aintoarce legea nu ne obligd sd oprim. Bineinleles cd putent opri dacd dorim (la examen este mult mai ugor cu oprire) vezi pag. 70 in aceastd carte. 2. a) Nu trebuie sd confundafi acest semnal cu semnalul de balansare a bra{ului atunci cdnd atunci intersectie polilistul se afld insemn6nd reducerea vitezei. 3. a) Se poate parca pe trotuar nunrai in locuri special antenajate - v ezi pag. 69. 4. c) Se poate parca pe trotuar numai in locuri special amenajate. 5. b) Putem oori satl stationa o scurtd perioadd pe trotuar, dacd rdmane un spaliu de I m pt. pietoni. 6. a) Chiar dac6 probabil va trebui sd fim mai atenti legea nu impune nici o obligalie. 7. a) Catalizatorul se folosegte la toate motoarele actuale pentru reducerea poludrii

l.

trase sau irnpinse cu nrdna. 16. a) Trebuie sd reducd viteza, efectudnd viraj. Chiar dacd eventual opreite, nu le acordd

prioritate pietonilor (pentru cd nu au), ci

opregte ca si nu-i loveasci. Pietonii traverseaza

in

reoulamentar pe la collul strazii. dar nu atr prioritate (ei erau obligali sd se asigure ci pot
traversa in siguranfd). 17. a) lnterseclia este nedirijatd - se aplici prioritate de dreapta. Cel rogu vine din dreapta celui albastrr.r. Nu conteazd direcfia in care nrelge autoturisnrul rogu, ci faptul cd vine din dreapta. 18. b) Intersecfia este nedirijata. Tentafia ar fl sd se rf,spundd cI trece primul trantvaiul, dar conforrn noulr.ri cod rtttier, tratnvaiul, cdnd vireazd stdnga, acordd prioritate celor din sens opus. Tramvaiul are insd prioritate fald de

(ajuta

de egapament); se afld pe tubulatura de evacuare.

la

arderea completi

autocamion.

gazelor

Ordinea de trecere este: autoturisnrul,

tramvaiul, autocantionul.

8. c) Cdnd distanla intre sabofi 9i tamburi este prea nricd atunci cursa pedalei este prea mici (rolile ar putea rdmdne fidnate chiar {drd sdac!iorrinr fiAna). 9. b) $i la aceasti intrebare foarte mulli gre$esc crez6nd ci ar trebui sd acorde prioritate tuturor vehiculelor. 10. a) Dacd remorca are sub 750 kg ansamblul se conduce cu categ. B. Numai daci remorca are peste 750 kg atunci impreund cu autovehiculul nu trebuie sd depSgeasci 3500 kg (altfel s-ar conduce cu cat. BE) -vezi pag. 87. 11. b) Vezi indicatoarele de orientare qi de infonnare (pa g. 24 - 3 1 in carte). 12. b) Gisiti acest indicator la pag. I 7. 13. b) Dacd am pune aceasta intrebare la 1000 de conducdtori auto probabil 990 ar rdspunde c). De fapt 9i al doilea indicator

19.b)in figurdsunt doudintersecfii. intre

de dreapta (intersecfie nedirijatd), iar 3 are "cedeazd trecerea" (4 este pe drumul cu prioritate). 20. b) Intersec[ia este dirijatd. gi 3 au

gi

se

aplici pioritate

,,oprire", iar 2 gi 4 se afld pe drurnul

ctt

prioritate. 4 vireazi stAnga giii acorda prioritate lui 2. Dup[cetrec 2 gi 4, urrneazd3 apoi l. 21. a) Au prioritate cei care intAlnesc indicatoarele ,,drum cu prioritate''. Nu este sens giratoriu fiind doar o insuld in intersecfie. 22. b) Intersecfia este dirijatd. Cel roqu vine din dreaptacilufei (anr6ndoudau ,.drutrr ctt prioritate"). Autocarnionul are indicatorul

"oprire", iar autoturismi"rl alb "cedeaz[ trecerea"; intre ei se aplic[ prioritate de

dreapta.

23. a) Cei cate atl infeles prioritatea

de

trecere gtiu cd este de ajuns sd vedem un singur indicator, inrpreund cu panoul adifional, pentru indiferent de masa sa maximl autorizate. 14. c) Vezi indicatoarele de orientare 9i de a cunoa$te toate celelalte indicatoare din irrtersecfie, chiardaci ele nu ar fi desenate. informare (pa g. 24 - 31 in carte). stdnga, Drumul cu prioritate fiind 15. a) Se pot depiSi cirufe, biciclete motociclete frrd ata;, ciclomotoare, vehictrle irrscanrnh cd al doilea indicator ,,dntm cu

interzice accesul oricdrui autocamion,

la

115

prioritate" este in stanga. in dreapta este tramvai au prioritate. ,,cedeazd trecerea" sau ,,oprire", la fel gi pe 29. b) Tramvaiul oprit in sta{ia ftrd refugiu sensul opus. nu poate fi depdgit (nici pe sens unic). Se poate
pentru cd venim din dreapta lui. Dupd cel rogu, pleca dupd ce acesta a inchis ugile. 30. a) Alegerea gi incadrarea pe banda al treilea trece autoturismul verde, care vine din dreapta celui albastru. corespunzdtoare direcliei de mers se face cu cel

Trecem inaintea autoturismului rosu.

conducdtorii pot pulin 50 m inainte de intersecfie (indiferent recunoagte celelalte indicatoare aflate in dacd este localitate sau nu) pag. 6 I . intersecfie, dupi formi (vizindu-le din 31. c) Nu este permisd folosirea spate): - ,rcedeazd trecereatt este singurul dispozitivelor sau accesoriilor neomologate. indicator sub formi de triunghi cu virful in Rdspunsul b) nu este corect deoarece noxele jss; limita legald", nu o depdsesc (vezi pag. - ,roprirett este singurul indicator de ,,ating e7) formi octogonall (cu 8laturi). - ,,drum cu prioritatet' este singurul 32. a), b) La c) dreptul de a conduce se suspendd 3 0 de zile (v ezi pag. 107). indicator agezat sub formi de romb.
33. c) Este infracliune; nu pot fi asociate 24. b) Este o altdintrebare capcand. Cititorii care au invdfat prima parte a c64ii au gdsit deja cuvintele "contravenfie" cu "anulare permis" gi explicafiile date la capitolul ,,indicatoare de ,,penal" cu,,suspendare". interzicere" - vezi pag.l 8.

In timpul mersului

34. b) CuvAntul retras (retragerea Indicatorul interzice accesul tuturor vehiculelor cu motor (autovehiculelor) gi permisului) poate fi asociat numai cu expresia accesul vehiculelor cu trac!iune animalS. Dacd inapt din punct de vedeie medical. La a) s-ar da rispunsul a) ar insemna cd ar fi prrrnis permisul se suspendd 30 de zile, iar la c) se
accesul autocamioanelor gi autobuzelor, . eea ce este complet gregit. 25. a), b), c) Dacd oprim i-am determina pe conducitorii de vehicule care transportd mdrfuri sd ne depdSeascd, intr-o zond in care lor li se interzice depdSirea. Fiind int,:rzisd oprirea. sunt interzise $i stationarea $ij11Q.ggelg4 26. b) Este o intrebare calr.rand la care gregesc trei sferturi din candidali. Indicatorul aratd cd este un sector de drum inglistat. Panoul adi{ional aratd cd numai cdnd conducefi un autocamion sau un autobuz trebuie sd acordafi prioritate celor din sens opus. Cand conduceli un autoturism putefi trece chiar dacd din sens opus vin alte autovehicul 27. c) Nici unul din i:,.licatoirre nu interzice depigirea. Indicatorul ,,prioritate pentru circulafia din sens inveis" se nronteazd cdnd 'lotugi. in unele situalii este un drum ingustat. din trafic, depSgirea este ris,:anti pe drum ingustat (dar legea nu o interzice). 28. a) Tramvaiul inci nu a ajuns in stafie. deci poate fi depSgit, dar cu multd aten{ie, gtiind cd pietonii care traverseazd intre trotuar gi
.

anul eazd (infracIi une).

35. a) Permisul se suspendd doar dacd nu oprim cdnd semnalele rogii (sau sonore) sunt in funcfiune sau barierele cobordte. 36. a) Chiar daci depdgirea pe trecere este interzisd, in acest caz suntem obligafi sd facem depdqirea din cauza conducdtorului tractorului, tractorul fiind sta{ionat pe trecerea de pietoni, pundnd in pericol gi traversarea pietonilor. 37. b) Vehiculele care urmeazl s[ iasi din intesectii cu sens giratoriu au prioritate fald de cele care intrdin intersecfie. 38. c) Cdnd circuldm in interiorul unei intersecfii cu sens giratoriu avem prioritate. 39. a), b) Depdgirea este una dintre cele mai periculoase manevre., La pag. 64-65 se specificd foarte clar cd, dacd din sens opus circulS un vehicul, nu trebuie se trecem de a,tul clrumului. La orice depdgire nu trebuie sd pLrnem in pericol circulafia din sens opus.

116

(nu mai sunt intrebdri fdrd nici un rdspuns corect). Degi nu sunt de acord cu introducerea intrebirilor de mecanici am cornpletat cartea cu explica{ii ale acestor noliuni; q$a cu,n v-ant obiSnuit am cdutat sd dau explica\ii cat mai

1. Care sunt pir{ile componente ale unui autovehicul? Motor, gasiu, caroserie.

2. Care sunt pirfile componente ale motorului? Mecanismul motor gi instalaliiie auxiliare (sistemul de distribulie, instalaliile de
aprindere, de ungere, de rdcire, de alimentare qi de pornire). 3. Care sunt plrfile componente ale mecanismului motor?

F,i,
Irt[.to]J.

P.hIr=..-cililrdru

Gamitru'i

cle

chiulnsi

bield
bl-o_q

motor
de

ar,pg1;e
(

cotii mon*eli)

:1 )

-b-aic

ulei

De obicei arborele cotit se invdrte in sensul acelor de ceas. P.M.I. =punstubqertj4lg4ig!(punctul cel mai de sus unde ajunge pistonul); P.M.E. = pUns$bqart-gxlcliq (punctu I cel mai de j os unde ajunge pistonul).

S.A.=SUPAPADEADMISIE S.E. : SUPAPA OB SVRCUNRE

Migcareapistonului in cilindru se aseamindcu migcareapistonului intr-o seringi. Distanfaparcurslde pistonintre P.M.I. gi P.M.E. reprezintiicursa pistonului. Volumul dinte P.M.I. 9i P.M.E. reprezinti cilindreea unui cilindru. Volumul total al motorului (cilindreea total6) = cilindreea unui cilindru x numlrul de cilindri. Cilindreea totali este exprimatii in cm3 (centimetri cubi) sau I (litri); 1000 cm' = I litru = I dm'; de exemplu la Logan motoarele au 1,4 sau 1,6 litri (cele pe benzintr) sau 1,5 litri = 1500 cm3(pe

motorine); Dacia 1300 are 1300 cm' = 1,3 litri, Matiz 800 crn' = 0,8 litri,"Roman"(Raba) 10.000

cm'= l0 litri.

Volurnul dintre P.M.l. 9i chiulas[ = Volurnul carnerei de ardere: 4. Ce reprezinti raportul de compresie (comprimare)? Raporti de compresie este raportul dintre volurnnl total al cilindrului (dintre P.M.E. Pi chiulasd) 9i volunrul camereide ardere(dintre P.M.I. qichiulas[). 5. Care este cea mai frecventl cauzl a arderii garniturii de chiulasl? Estestrdngerea ihsufic:ientd achiulasei.Garnitura se afl6intre chiulasd giblocul motor. O altl,cauzdpoate fi defectarea instala{iei de rbcire a motorului' 6. CAte rotafii face arborele cotit la un motorin 4 timpi intr-un ciclu de.func{ionare? in Cei 4 timpi arborete cotit faie doiii rotafii complete. (3 60u+ 3 60" - 720")' Un timp: o rnigcare (o cursd) a pistonului de sus in jos sau invers (de la P'M'1. laP.M.E.). Tr"builtpur cd totul are toc extraordinar de rapid. La o ttrrafie a motorului de 3000 rot/min (deci 50 rot/secund[!!) rezultd 100 curse/secuntli ale pistonului; (d,eci practic unul din cei 4 iirnpi are loc intr-o salr' me de secundd ! !)', ta un motor de Formuls I luralia matintd poale t 8.'000 rot/min (300 rot/secunttd) adicd pistonul .face 600 curse/secundd, deci urtul dirr cei 4 tinrpi in nni pulin de 2 miimi de secundd! !

fi

7. Ce rol are mecanismul de distributie?

La M.A.,C. (motoaie cu aprindere prin comprirnare) are rolul de a alimenta cilindriicu aer 9i de aevacuagazele arse. Li m.e.S-lrnotoare cu aprindere prin scAnteie) in tirnpul adrnisiei in cil indri poate intra ae r sau anxestec aer + conthust ibil . p6rti componente: arbore (sau arbori) cu cctme, lan{ satl curea distribufie, pinioaneortUutoti, (uneori tacheli gi tije impingdtoate), supape (valve). Aerul de afard inlrdin rnotor prin galeiia de admisie Si supapele de admisie. Gazele arse ies din cilindru prin supapele de evacuare Si prin galeria de evacuare. 8. Cum se invArte arborele cu came fa{I de arborele cotit? Arborele cu carne ie.invArte de 2 ori maiincet decdt arborele cotit (deoarece este acf ionat de un pinion cu diamglq1klublu fa{6 de cel de pe arborele cotit).
p^r-1detf--g!g

pe tu'hot'ele

crr

c'r'lrlle (are dianretnrl dubltr

@)

ti

se

\ry.( sutt cure( Lle ilrsn'rl.ttrtic

pi11ior1 clc 1le,tr'1rttl'i'

lt

c't'tl

rt

cauzl apar rateuri la admisie sau evacuare? Aoar din cauz a iocului preanic sau inexislcn / intre supape 9i ctrlbutori. iirr" supapete"incltis:i Si culbutori cxistd o distan(ii, numitd ipqEImil. Jocul este necesar deoarece supapele r" iiluta. Dacd.iocul esle mai mic sau inexistent supapele nu se inchid complel Ei apar rsteuri in galeria de admisie sou la e$apanrcnt (pot,iesiflacdri.la esapament
9,

Din

ce

dacd supapele de evacuara nu se inc'hid). tvtotout"te moderne au 4 saw cltiar 5 supape pe fiecare cilindrtt (Si 2 arbo.ri cu came)i astfel cilindrul se umple mai bine cu aer * cornbustibil, evaouarea este mai rapid6, putetea -orett9, (valve) (4 putdnd sA scad'd consumut (de ex. I,ogan 1,6 !6 V are 105 CP cu 16 sup4pe ' 2 supape/biiindru): urJgO C-p supape/cilindru), fa{i de L,e bv

"ur"

"u

't

18

rol are instala{ia de alimentare? Rol: alimenteazd cilindrii cu combustibil gi evacueazi in atmosferl gazele arse, amortizdnd gi zgomotul la evacuare. Zgornotul este atnortizat cu ajutorul a doud tobe de esapament (amortizoare de zgomot), una la m ij locul vehiculului (d e d e t en t d) 9i alta in spate (l o b a fi n ald). 11. Ceinseamni Eurol, Euro2, Euro3, Euro4, Euro5? (introduse in U.E. pentru scdderea emisiilor poluante). Un autovehicul cu norma de poluare Euro5 are emisiide noxe mult mai mici decdt un autovehicul cu Euro I (iar taxa de poluare la Euro5 este zero la noi in {ard). Pentru sciderea poludrii atmosferei autovehiculele sunt acum dotate obligatoriu cu micaorand cantitatea de monoxid de carbon - co gi dioxid de car6'on cor (gi alte substanfe) eliberate in atmosferd. Este posibil ca gi in Romdnia sd fie scoase din circula{ie
10. Ce

autovehiculele noneuro. Incep6nd cu 2007 toate autovehiculele noi au cel pu[in norma Euro4 in RomAnia.

Instalafia de alimentare la M.A.S. poate fi: a) cu carburator sau b) cu injectie de

cornbustibil; toate autoturisrnele noi au acum injeclie de cornbustibil (controlatl electronic prin calculator); existi gi rnotoare turbo (cu turbinI de supraalirnentare). Instalafia de alimentare la M.A.C. poate fi: a) clasicd: cu pompi de injeclie (exemplu: la "Aro";"Roman',, Mercedes model '85,etc.); b) cu pompi-injector (Volkswagen sau Audi TDI - motoare cu turbini de supraalimen-tare; turbina este pusl in miqcare de gazele de evacuare Ei ea comprimd aerul care intrd in cilindri in timpul admisiei; astfel putereamotoruluicre$te ($i vitezade demaraj); c) cotntnonrail + 1u16r (CDI, DCD - la Logan, Renault, Mercedes, Toyota, etc.; prin aceaste tehnologie se reduce mult zgomotul. Motoarele M.A.c. consum[ mai pu{in decat M.A.s., av6nd turafii mai mici. De aceea aproape toate autocamioanele si autobuzele au motoare cu motorin6. Totugi, M.A.c. costd mai muk, intrelinerea qi repararea lor este mai scumpd sifac zgomot nwimare. 12. Din ce cauzi a fum negru la evacuare? Fumtittiegillepq iarntius:tib:tt tdin cauza unei defecfiuni la alimentare). O e din combustibil nu este ars com olet. (pdtrunde motorin6. prea multd in cilindri). 13. Din ce cauzi consumul de combustibil?
(astfel in cilindri intrd prea mult combustibil). Trebuie schimbat filtrul de aer. De obicei propor{ia intre combustibil qi aer este 1:15 (o parte combustibil la l5 pdrli aer). 1.":P"ll_":1-eloailaCdin combustibil la accelerdri brufte. la pornire larece,etc. iar lamerS. i sol GELANTI\ este mai sdrac in combustibil.
14. Ce rol are instala{ia de aprindere? Asigurd scAnteia necesard la bujii pentru aprindereaamestecului

aer* cornbustibil. se intdlneste /a M.A.S. - motoare cu aprindere prin scdnteie -cu benzini ,G.p.L.(gaz
lichefiat),etc.

119

La M.A.C. (motoare cu aprindere prin comprimare) molorina se autoaprinde (se aprinde singurd), datoriti presiunii gi temperaturii mari din cilindru. Pentru uturqrea pornirii la temperatttrif, mici (iarna) existd nigte bujii incandescente care incdlzesc aerul din cilindri
inainte de pornire. 15. Ce rol are bobina de ind
, i::i:. :-

l:V)i Acest curent de inaltd tensiune ajunge la bujii frcAnd posibiln aprinderea combustibilului.
La autovehiculele actuale se folosesc sls teme complet electronice de aprindere,controlate de un calculator. 16. Ce rol are instala{ia de ungere?

Pdrfi componente: pompd de ulei cu sorb (de obicei acfionatd de arborele ct came),Jihru de tlei, b ai e de ulei Si c onduc t e in motor ( g i manom etru). 17. Din ce cauze scade nresiunea uleiului? lZi; Presiunea scade gi cdnd motorul este foarte uzat. 18. Ce culoare are uleiul?

are uleiul? l/isco,zitatea (rezisten{a la curgere) gi re (temperatura la care uleiul nu mai curge). 20. CAnd se schimbi uleiul? (pentru a se scurge ugor). Uleiul se schimbd cdnd motor Schirnbul de ulei se face mai ales in funcfie de calitatea uleiului. Cele mai bune uleiuri sunt cele sintetice. De exemplu la Logan (gi majoritatea autovehiculelor) uleiul se schimbi la 1 5.000 km; uleiurile superioare se pot schimba chiar la 30.000 km. 21. CAnd gi cum verificafi nivelul uleiului in motor? Nivelul se verificd dupd cdteva zeci.de minute de la oprirea motorului (pentru a se scurge uleiul in baia de ulei). Verificareanivelului se faCe cuJOJA(o tije de metalsau plastic care se gdsegte la orice motor). Nivelul uleiului trebuie sdfie intre nivelul minim Si cel maxim. Cdnd nivelul scade se completeazd cu ulei.
19. Ce

caliti{i principale

rea nivelului de ulei in baia de ungere? ibiluiui in baiade ulei, 24. Ce cantitate maximi de ulei tiebuie si consume un motor? Orice motor consumi pufin ulei; consumul cregte c6nd motorul este uzat sau cAnd se conduce prea sportiv, cu viteze gi turafii exagerate. Consumul maxim admis este de 500 1000 ml la 1000 km parcurgi. 25. Din ce cauzi la evacuare a
:

26.Cerolare instalafia

de

rlcire?

bloca (gripa). 27. Ce lichid de ricire se utilizeazl la motoare? Ca lichid de ricire se utilizeazS. un amestec de ap[ distilatd cu antigel (dac6 s-ar utiliza doar apd aceasta ar inghefa iarna gi s-ar putea fisura motorul din cauzd cd, ghea\a are volunt mai tiare decdt apa lichidd). De obicei proporfia lichidului este l:1 (50% apd distilatd 9i 50% antigel, rezist6nd p6n[ la aprox. - 35" C). Pirli componente ale inst. de rlcire: radiator, pompd de lichid, tennostat, conducte l" motor, calorifer incdlzire cabind, vas de expansiune, ventilator. "11t".tt.6; poate fi pus in migcare de arborele colit (printr-o curea- la Dacia 1300) sau Ventilatorul"""d".1" poatefi electric (Solenza, Logan, Ford, etc). 28. Ce misurilulm la utilizarea soluliei antigel? Se va ev ita contactul cu solufia antigel, fi ind toxicd'

31. Care este rolul termostatului?

Termostatularerolul deamenlineotei:mperaturdoptimdamotorului(85-950C),inchizdnd
saa deschizdndcircuitul spre radiator la anumite temperaturi' Cind motorul este rece termostatul este"tnchis", iar lichidul spre radiator).

circuld numai in motor (nu 9i

Astfel motorul se inciilzeSle repede, iar cdnd se ajunge la o anumitd temperaturd (de exenrplu 90"C) termostatul se deschirle gi lichidul este trimis spre radiator, unde este ricit de curentul de aer din afar6. 32. Din ce cauze motorul se supraincilzeEte? - blocarea termostatului in pozitia "inch is"(defectarea tennostatulu i); - cireatra de ventilator: prei slabi iau ruptd (iau defectarea ventitatorului electric); - este foarte pu{in ulei in motor; - pierderi de ap5 (fisuri in motor sau prin conductele de apd, sl6birea unor coliere, etc.) 33. Din ce cauze motorul se incilzegte greu, uzindu-se astfel prematur? t'deschiS?': Lichidul circuld tot timpul prin Cauza principal6: blocarea termostatului in pozilia radiator gi motorul se incllzegte f. greu i"rfi *rrn^tinilul pdtrunde sub formd lichiddin nrotor gi acesta se uzeazd mai repede (combllstibilul spald uleiul de pe cilindru,ungerea este maiproastd). Consumul de combustibil cregte. 34. Ce rol are electromotorul? El pornegte la invArtirea cheii in contact sau la apdsarea unui tuton la bord ori chiar de la telecomandd. La eliberarea cheii se decupleazd imediat. Pentru a nu se defecta electromotorul Si a nu se descdrca bateria nu trebuie menfinut contactul mai mult de citeva secunde. Daci motorul nu porne$te dupd 3-4 incerc[ri nu este bine sd se mai incerce decAt dupl verificbrile care se impun.

35. DacI intrerupem contactul. gi motorul continui

sI

func{ioneze, fenomenul

se

de obicei cdnd motorul este supraincilzit (combustibilul se aprinde de la unele puncte f.fierbinfi din camera de ardere).
'121

36. Care este rolul

alternatorului?

De obicei el primegte migcarea de rota{ie de la motor printr-o curea (cureaua alternatorului). Et produce curent ahernaliv, care este transformat in cttrent continuu printr-o punte de redresare (cu diode). Releul regulator de tensiune rnen{ine o tensiune constantd, indiferent de turafia motorului (altfel s-ar puteaarde becurile autoveh. sau defecta bateria, in cazul unui curent prea mare). 37. Ce rol are bateria de acumulatoare? Bateria tle acumulatoare (acumulatorul) are rolul de a alimenta conswnatorii electrici in fiotclii de nicesitdli. La pornire alimenteazd electromotorul (demarorul). Cdnd rnotorul este

oprit bateria poate alimenta instala{ia de ilurninare, claxonul, radio-CD-ul, inst. de

dezaburire etc. De obicei se utilizeazd baterii cu plumb sau alcaline. Electrolitul este o solutie de acid sulfuric (f. periculos!) cu api distilati. Densitalea electrolituluitrebuie sd fie 1,28 g/cm'(baterie cornplet incdrcatd). 38. Care trebuie sd fie nivelul electrolitului in baterie?

cu apl distilat6.:Cdnd bateria este incdrcatd prea rnult (dr]

cauzet defectdrii releului regulator) se consumi din electrolit. Unele baterii nu necesitd intretinere, avdnd consttm redus de electrolit. 39. Din ce cauzd se sulfateazl bateria de acumulatori? Dacd electrolitul scade mult bateria se sulfateazl gi uneori trebuie aruncatd chiar dacd nu
este vecl"re (nu se mai poate repara).

40. Cum

vi

da{i seama ci bateria este descircati?

41. Ce

rol are transmisia?

42. Care sunt

pirfile componente ale transmisiei?

43. Ce rol are ambreiajul?

El transmite migcarea de rota{ie de la motor la cutia de viteze. Migcarea se poate transmite: a) 100V" - cdnd pedala de anftreiaj este liberd (neapdsald),b) 07o c6nd pedala este apdsatd complel sau c) parrEa! (patinatf cdnd pedala este in jurul poziliei de miiloc. Astfel, se poate pleca lin de pe loc sau se poate merge f.incet pentru a efectua parcdri, intoarceri etc.
122

Scheurl unui :uubreinj mecanic cu fi'ecare

I-volant motor; 6-disc ambreiaj (di9c de frecare) cu garnituri o, n (ferodou); 2-disc (prac6) presiune.; presiune; 4- pdrghii de debreiere jl"*.ura decuplare); .3-arcuri fte ambreiaj; z_arbore ambreiaj (h'ansmite ntiscarea la antia de viteze);8-rulment presiun.; S-frr..a p.ntru debreiere; l0-tijd ; I l-arc; l2-pedaltrdeambreiaj.

Jt

creapta,rarturca9apasd pgrulmgntuldepresiuneggiacestaapasdpepArghiile dedebreiere 4;Astfeldiscul us presiune pr ssru .r 2 z se ss migcd rnriica spredreapta -" rJrrv, \rrJvur de spre oreapta giNu gt N u rr,rnr MAI ApASA Apasa'p"?ir""r pe discul de frecare 6, iar migcarea de rotafie nu se mai transmite de la volant la arborele amLreiajului, p".ri1ani schirnbarea ugoarii a vitezelor. necesard la plecarea de pe loc, parcdri, intoarceri,la viraje,elc..' goferul pedala in jurul poziliei de ,niltociia;tf.l fine .unele presiune 2 9i discul de frecare 6 apasi doar putrin p" uotunq deci do"aio parte din turafia motorului se transmite la rofi.

POZITIACUPLAT: arcuriledepresiune3 apasdpediscul depresiune2, iaracestapediscul G invdrte. impreuna cu discur z 9i discur e, .ii""i"" *_l:::1",!; astfel.volantularborele amureia.lutui 1ei ta cutia de vitezej. ::1T*it?'*:r:ITj 9:qlt"_la I,uLt t t4 p_E 6Rr.IAI (.DECUPLNI) : goferul apasi pedala de ambreiai, iaj, tija tiia l0 se miscd migcd in

;;;;;;:

f;;;;i;;

''Q*
\^

biii3dllibEfi

a pedalei estg distan(a tlintre perlala al'lati yrs lneapiwtd) 6i poziliu peclllei o.incl ittccpc dcu4tltu'en (debt.eierea) - in punctul I

garniturilor de frecarg

dar cu acfionare
123

Dupi cum gtifi existi

pedald de ambreiaj, cu cutii de viteze automate 9i ambreiaj autornat (fiind mult mai sirnplu de condus).
gi autovehicule

frr[

ciorului pe
48. Care sunt rolurile cutiei de viteze?

mari sunt necesare moment mare la roatd qi tura{ie mic[; la vitezd mare sunt necesare

.9nt

"ll-

i9, la

leta

i.tulf

tie r1a

19 a ro-ti

or,
9t

g, ) ;

,dmb.rdi1j.,

- atunci cAnd

maneta de viteze este la punctul mort ("pe liber"). 49. Din care cauzl apare decuplarea spontand din vitezl? Se produce din cauza uzurii dispozitivului de Jixare a treptelor sau din cauza uzurii mari a danturii de cuplare apinioanelor. 50. Ce rol are reductorul - distribuitor la unele autoturisme de teren? Se intAlnegte la autovehiculele cu mai multe punfi motoare (4 x 4 care au? punli motoare, 6 x 4 sau 6 x 6 cu 2 sau 3 punfi motoare,etc.). Constructiv el se aseamdnd cu o cutie de viteze avdnd arbori Si roti dintate. De obicei are 2

rotile motoSie, dubldtd-nqmarul de Viteib (la folosirea treptei -idreSte momentultsansiis,laarotil!m ,edui, turafia scade gi momentul la rofi cregte; este necesard pt. timp scurt in condilii grele:
urcdri abrupte, iegire din gropi mari, pe drumuri f. proaste,etc)'

bicicleti cu viteze. De exemplu dacd in spate sunt 7 pinioane (7 "viteze") 9i la pedale sunt 2 foi de angrenare rezulte l4 trepte de vitez[. CAnd se urci o rampd mare se cu-pleazd cea mai mici foaie cu cel mai mare pinion (se obfine turafie micd gi moment mare). Pentru vitezi maximi se cupleazd.foaiaceamare cu cel mai mic pinion; se obline astfel tura{ie rnare. 51. Ce rol au arborii cardanici (longitudinali)? Ei transmit miScarea de rotalie de la cutia de viteze (sau reductorul-distribuitor) la punlile motoare.Au formd cilindricd (ca o {eavd). Arborii cardanici trebuie sd fie telescopici (si se
poati mdri
sau micgora). Sunt

construifi din mai multe bucdfi legate intre ele prin articula{iile

cardanice. 52. Cind se p rodtcvibro1iiputernice resimfitein autovehicul? Dacd arborii nu sunt echilibra\i. Trepidaliile arborilor apar dacd sunt indoili, rdsucifi sau cdnd se uzeazd mult furcile arborilor ori fusurile crucilor cardanice. 53. Care este rolul diferenlialului?

Intrun viraj, este ugor de in{eles cd roata din exterior trebuie si aibi o tura(ie mai mare decdt cea din interiorul virajului. Astfel se asiguri o stabilitate gi un control bun al autovehiculului in vlraJ.

La

autovehicule existd cel pulin atdtea diferenfiale cdte punfi motoare existd. La autoturismele cu tractiune fatd diferentialul se afli in cutia de viteze. La autocamioane, autobuze (gi altele cu tracliune spate) diferenfialele se afli la mijlocul punfilor motoare. Diferenfialul are ti dezavantaje: in cazul in care, de exemplu, roata motoare dreapta calci pe
124

zdpad6, iar cea din stAnga pe asfalt uscat, se inv6rtegte in gol cea de pe zdpadl (patineazi). Cu cfit se accelereazdmai tare cu atdt se invirte mai tare roata care nu are aderen[A. De aceea unele diferenliale se pot bloca (de gofer) sau autobloca. La unele automobile moderne existi un dispozitiv de control al trac{iunii. prescurtat ASR sau TRC Lcontrolat de un calculator). care nu perm ite rotilor motoare sd patineze.

54. Ce rol are suspensia? Are rolul de a amortiza gocurile cauzate de neregularitdfile drumului, frcdnd cllitoria cdt mai

confortabili.
Suspensia po ate fi: dependentd (cum este la Logan pe puntea spate - adic6 rofile sunt legate intre ele printr-o punte) sau independentd (cum au cele mai multe autoturisme la punte afal6'roata este prinsi direct de caroserie, iar roata din stdnga este complet independentd de roata din dreapta). De obicei suspensia este alcituitd din: a)arcuri, care de obicei sunt elicoidale (ca cele de la pixuri); se folosesc qiarcuri cufoi(mai ales la autocam ioane) q i f. des arcur i b ard d e t or s iun e (rdsuc ire) ; b)amortizoare, de obicei ele sunt cu lichid (func{ioneazd pebaza faptului c[ lichidele sunt incompresibile - nu se pot comprima); pot fi gi cu gaz. c)stabilizatoare care au rolul de a reduce inclinarea autovehiculului in viraj; se folosesc de

obicei bare de torsiune (rdsucire). La unele autovehicule se foloseqte suspensia pneumaticd (cu aer comprimat) - mai ales la autobuze. La altele se folosegte suspensie hidraulicd (exemplu Citroen C 5)' gtdndu:se-n-odifis4-Si garda la sol sau "tdria" suspensiei. in functie de drum. in suspensie? 55. Din ce cauzi apar Apar din cauza defectirii amortizoarelor sau a arcurilor sldbite ori rupte. 56. Ce rol are sistemul de directie? in pri."Lra"d el trebuie si asijure o stabilitate bund aautovehiculului atiit la drum drept (rectiliniu), cdt gi in viraje. Trebuie si asigure o manevrare uSoard a autovehiculului gi un efort mic din partea goferului. Pentru a se putea lua corect un viraj roata din interiorul virajului trebuie si vireze mai mult dec6t cea din e xterior (d e c i ro y il e nu s un t p ara I e le in v iraj). Dacd rofile ar fi agezate perfect vertical gi paralele intre ele, atunci autovehiculul nu ar avea stabilitate bund nici chiar lamersul rectiliniu (goferul artrebui sd migte volanul mereu stAnga sau dreapta- deoarecerolile ar oscila, mai ales laviteze mari). Pentru asigurarea stabilitdpii Si uSurinlei in conducere rolile (Si pivo\ii) sunt asezate tnclinat. Astfel rofile au tendinfa de a-qi pdstra mersul rectiliniu.

bitii

Unghiurile de atezare ale rofilorti pivofilor a) unghiul de cidere (al rotii) - n,[iia:iociil"ilin;fu|nienfii.roltij$i:nti]p0fBr"!9r,0jcilajia mtii(este unghiul de inclinare arofii in planvertical); b) unghiul de inclinare transversali a pivotului - 6 (este unghiul dilt.'e axul pivotului 9i liniaverticali); el are rol stabilizatorpentru rofi;
\edere din

fafl

I - rggtA;2 - fuzeta; 3-pivg"t_:4-punte

fa1i.

(de inclinare longitudinald a pivotului) fugn - p F (c dupdv:iraj.

p"i"rp!

crjutd la revenireq royilor in

Vedere din later:rl (unghiul de fuga)

d) unghiul de convergenfl este unghiul de inclinare in plan orizontal arofilor de direcfie (el este necesar deoarece, din cauza unghiului de cddere, rofile au tendinfa sa ruleze divergent; in acelagi timp, la viteze mari ro{ile ar avea tendin(a de a oscila).

Vedere de sus

De obicei se calculeazd astfel C - A - B, A $i B fiind distan(ele intre ro(i in spatele, respectir fa{a rofilor. La autovehiculele cu lracliune spare ro[ile de direcfie sunt convergente sauparalele (A B).

Laautovehiculelecu tracliunefaldrolilededirec[iesuntdivergentesauparalele(A<B). Notd: in desene unghiurile sunt mai mari decdt in realitate, pentru a fi vizibile. La autocamioane, autobuze gi unele autoturisme direcfia este cu aclionare hidraulicd,pentru ugurarea efortului goferului (poate fi gi ac{ionare e/ectricd sau electrohidraulicd). 57. Din ce cauze volanul se manevreazi greu? a) defectarea pompei servodirecliei; b) pompa nu debiteazi suficient ulei; c) griparea (blocarea) pivo[ilor fuzetelor. 58. Din ce cauze apar lovituri puternice la volan? - aer in instalafia hidraul ici a servodirecf iei. 59. Din ce cauze pompa servodirec{iei face zgomot ? dacd este prea pufin ulei in instalafie. 60. Care trebuie si fie jocul maxim lavolan? Jocul lavolan nu trebuie s[dep[geasci 150. 61. Din ce cauze

62.Ce

cauza transmiterea unor

lavolan?

126

SISTEMULDE FRANARE
l.FrAna de serviciu (de picior) are rotul de reducere a vitezei sau chiar de oprire
a

autovehiculului; -imobilizarea la stafionarea in pantl sau pe 2.Frdna de stationare (de mdnn drum orizontal; de obicei aclioneazd pe rolile din spate ' - men{ine constantil vitezala grele (unele cobordrea unor pante lungi' Se utilizeazL mai mult la autovehicule autocamioane gi autobuze)' P drlile componenteale sistemului de frinare: a) frAnele propriu-zise (de la ro[i); bj mecanismul de ac{ionare (de la pedali pdnd la rofi)' Frinele propriu-zise anate ta fiecare roatl se aseamani la toate autovehiculele

(autoturisme, autocamioane, autobuze,etc). Ele pot fi : Ford -frane cu tambur si sabofi texemplu: frenele la rolile din spate la Dacia 1300, Logan, Focus, autocamioane, etc); -frane cu disc (exemplu: franele la rofile dinfapd la.Dacia 1300, Logan qi majoritatea cu sau q;pl rofile din spate laToyoti Avensis, Renault Meg ane, etc);frdnele ""t"t*ir."l"t uneie biciclite Mouniqin Bike, fiind foarte u$or de observat, dacd disc se folosesc Si vizitali un magazine cu biciclete. 63. CL se poa'teintimpla daci nu se elibereazicomplel frila!,e;tafi9nle?

li

timp cu roata); 2- saboli; Jde frecare (ferodouri)l readucere a

l-

tambur (se invdrte

in

acelaqi

; 5- arc de

{-

sabolilor.

CAnd eoferul apasd frdna pistonaeele ain:3iliildliiilifientAi'$i3lh.9jib"tii? 1!l: dintre tu*Uu.ut f , obsindndu-se ftdnarei tambur;iii;l (ii astfel a ro1'ii) datoritd frecdrii tambur; (cilindrul receptor se aseamlni cu o sering6). de

Actionarea frAnelor (cu lichid de frAnn)' Funcfia) La autoturisme se foloseqte f. des li"hid.l" nuse pot comprima (sunt incompresibile). onu."u ," b"reaz6 pe faptul

larniturili

frecare" Si

"i Caniiof"tuf upu"ip"dolodefrdndaceastaimpingepistonul.pomp:id:ft?leliu::ltl!]19: receptori (vezi desen) qi astfel sabolii sunt apdsali pe if.frfili^"" pilt*"i tpri

i".u".ii

"iinari cu disc, pistonagele impreuna cu pliculele de fran6 apasi pe rolilor (sau, la frdnele disculro!ii).

;l

Al6.tn b""" tt "!r,"bry se folose$e 9tt ,|::t::{ffiI Iffii.ffirului..Airylcomprimatirecesaralimentdriiinst.defr6nare iii"'"Uth"i' cu ajutorui unui .gofnprelor de aer (acesta fiind acfionat de motorul
Le

autovehiculului Prin curele).

127

64. Din ce cauzi rofile rImAn frAnate sau se incllzesc? Din cauza arcurilorde readucere slabe sau rupte ori ptslatase|qgrpalg in cilindrii receptori. 65. Ce indicd efortul prea mare depus la actionarca frAnei? Cd este posibil sd fie gripate (blocate) pistonagele in cilindrii receptori. 66. Care trebuie sd fie distan{a tlintre sabo{i gi tamburi? Distanta dintre sabof i gi tarnburi trebuie sd fie mici (0,25-0,35 mm); 67. Din ce cauzi efectul de frAnare se ob{ine spre capltul cursei pedalei? Dac[ este prea mare distanfa inh'e sabo{i gi tarnburi. La unele fiAne distan[a dintre saboli qi tarnburi se regleazA autonrat (altfel ar cre$te cand se uzeazd f'erodourile). 68. Din ce cauzl pot rleveni frinele inelicace? Dacd intrl aer in instalalia hiclraulicci frinele devin ineflcace; in acest caz.pedala se apasi

prea u$or p6nd la podea, ea int6mpinAnd

rezistenfd

f. rnicd. Pentrn a fi'ana totuqi

autovehicululse apasd succesiv de mai multe ori fiAna. 69. Ce rol areABS-ul la autovehicule? La o tidrrare brtrscd trebuie ca ro{ile sd nu se blocheze (incir sd se rostogoleasci" nu sd alunece). Pentru aceasta nrajoritatea vehiculelor au acunr sisternul ABS (Anti - lock Braking System: . Chiar dacd goferul apasd tare liAna, sistemul ABS (printr-un calculator) transmjte la rofi forfe de frAnare Iimitate, optinre, astfel incAt sd nu se blocheze rotile. El se folosegte ilnpreund cu EBD (reparti[ia electronich a for{elor de frAnare la rogi), eventual qi cu AFU -Asistenti la FrAnarea de Urgenfd (in unele fdri se numegte B.A. - Brake Assist), care rniregte forfa de apdsare a pedaleidacd qoferul apasd pedala rapid (dar nu destul de tare) - reduc6nd spa(iul de oprire. Dach nu existd ABS atunci goferul lrebuie sd opese pedala la limita blocdrii rolilor; dacd se blocheazd rotile pedala trebuie eliberatd gi apdsat[ din nou. CAnd rotile se blocheazd dist. de oprire cregte mult, n.rai ales c6nd este aderen(d scdzutd (zdpadd., polei, etc). Cdnd nu existd

Este bine sd se frdneze avdnd transmisia $i ambreiajul cuplate. (se folosegte astfel gi frdna de

motor). La autovehiculele actuale se folosegte des gi sistemul ESP - Program de control Electronic al StabiliEtii (la Toyota se numegte VSC). Sistemul controleaza automat celelalte sisteme (ABS, EBD, TRC sau ASR), cu ajutorul unui calculator. Astfel se impiedicd deraparea in viraje, la bruscarea volanului, etc. (prin controlul frAnelor gi al tura{iei motorului). Totugi, /a viteze mult prea mari Si conducere imprudentd sistemul nu poate garanta stabilitatea perfectd. SISTEMULDE RULARE (ROTILE).Ro{ile au mai multe roluri: de sustinere, de ghidare, amortizeazdgocurile, iar rofile motoare au rolulde propulsie a autovehiculului. O roati este compusd din pneu, janti gi butuc. La autocamioane gi autobuze se utilizeazl de obiceijante demontabile (pentru u$urarea montdrii pneurilor).
Pneurile pot fi: de inaltd presiune (3 - 7 atmosfere) pentru autobuze gi autocamioane gi de j oasd pres iune (1,4 -3 atm) pentru autoturisme. 70. Din ce se compune un pneu? Un pneu compune din: anvelopl, camere de aeq (eventual gi o bandd de proteclie intre camera

128

Este birre ca la rofile din fa{n sd se monteze anvelope f. bune, neuzate (nu se recomandd cele second-hand fufa1d) deoarece in cazul unei explozii la un pneu fald se poate pierde controlul autoveh icu lulu i. 71. Din ce cauzl se poate produce blocarea unei rofiin mers? Una din cauze poate fi griparea rnlmen{ilor ro{ii. 72. Care esteinlltimea minimi a profilului anvelopei? In cazul in care indllimea profilului anvelopei scade sub 1,5 mm trebuie sd o schimbim. Se recomandd sd fie anvelope de acelagi fel pe o punte. Rofile trebuie echilibrote periodic gi,in plus, efectuatdpermutarea rolilot (la aprox.l0.000 20.000km) (se mutd rofile din spate in fali gi invers); 73. CAnd este bine sI se verifice presiunea in pneuri? Presiunea se verificl atunci cAnd pneul este rece. Periodic se verilicd obligatoriu presiunca in p n e uri (celpu{in lunar). 7 4. Cind este bine si se verifice vizual starea anvelopelor? in fiecare zi, inainte de plecare. 75. CAnd se uzeazi pneul pe creasta (mijlocul) benzii de rulare? Dacd presrunea esteprea marc pneul se uzeazFt pgggsggbenzii de rulare; 76. Ce seintAmpli daci se utilizeazi o presiune prea miciin anvelopi? Dacd se uzeazd pe margini (in exterior) sau ?n zona tnlonului,,seincdlzeite. se pot desface firele de cord; uneori pneuldevine inutilizabil. 77. CAnd se prodtce uzura locsld sau neuniformd aunuipneru? Se produce la supraincircarea autovehiculului sau cdnd tamburul de frdni se ovalizeazi ori ro{ile sunt neechil ibrate; 78. CAnd se prorJuce uzuru pe una din margini a pneului? Are loc din cauzadereglSrii geometriei rofilor. 7 9. Cind se in c dlzesc exces iv pneurile? La presiuni f. micisau lasuprasarcini. 80. Din ce cauzi autovehiculul trage dreapta? Presiunea dintr-un pneu dreapta este mici sau o roatd din dreapta este frAnatd. 81. Ce combustibil folosesc motoarele cu injecfie de benzini gi catalizator? Obligatoriu se folosegte benzind -fdrd plumb (culoarea verde a pompei de alimentare la PECO); unele motoare folosesc GPL- gaz petrolier lichefiat. 82. Care este criteriul de alegere a benzinei pentru motoare? Se alege {in6nd cond de cifra octanicl (CO). Cu cdt CO e mai mare cu atdt benzina este mai bun[. Deobicei benzinacomercializatdareCO 95, 99 sau 100. 83. Cum putem preveni fenomenul de acvaplanare? Acvaplanarea apare la viteze mari pe un carosabil umed. Reprezintd pierderea contactului iltre pneg gi..{rum ri). .Pentru a Rrevpni,fenpmentil trebuie utilizale pneqri !un-e (neuzal edc.,

129

CONDUITA PREVENTIVA (CONDUCEREA PR-EVENTIVA)

Reprezint6 comportamentul conducdtorului astfel incat sd evite producerea unui accideit prevziDil (posibil chiar din vina altui conducdtor), iar c6nd accidentul este iminent sdac{ioneze astfel incdt consecinlele lui sdfie cdt maireduse. Trebuie ca to{i participan{ii la trafic sd acfioneze in spiritul conduitei preventive, avAnd in vedere miile de actidenti produse pe qosele. Anual peste 5 000 de oameni igi pierd via{a in accidente (in Romdnia), alte cdteva mii fiind rdnili grav. Practic, es9 91 9i cum o comund mare de 5 d00 de oameni dispare in fiecare an. Din pdcate, cel mai mult igi pierd viap oameni foarte tineri (intre l5 9i 30 de ani). Cauzele-cele -oi d"t, ale accidentelor sunt: viteza excesivd sau neadaptat[ conditiilor

ffiumitiagresivitate9i..r6utate',inionducere,seclaxoneaz6f.

repede c6nd altul gregeqte, nu se sti ordonat la rdnd in cazul blocajelor,-se fac multe depdgiri imprudente din AJrin-1a ae aB.;unge c0t mai repede la destina{ie 9i, mai ales, din dorin{a de a fi primul. Exista mulli vitezohani, indiferent ca merg cu o Dacia de 30 de ani sau un BMW ultimul tip sau ci unii au permis doar de o lun6. ydri Va tribui ca 6i noi id devenim la fet de civilizali ca Si conducdtorii din celelalte sd europene, care rispectd legile, nu claxoneazd inutil, nu aruncd obiecte pe geam' Trebuie ne resnectdm mai mult, sdavem mai mult bun siml si, mai ales, sdne apdrdmviala. in chestionare apar gi citeva intrebiri de conducere preventivi. Rispunsul la o astfel de intrebare este destul de ugor de gdsit. Exemple : l. Cum proceda{i,in spiritul conduitei preventive, cind vedefi o minge pe carosabil? iegislalia nu prevede nici o obliga{ie in aiest caz, dar este logic cd, pre_ventiv, vom circula cu atinpie mare,ieducdndviteza Sifiindpregdtipidacd apare un copil pe drum.
2.

La cAt timp este recomandat si face{i o pauzi pentru odihni? Aproximativ la2 ore de conducere. 3. Cand apare un pericol mai mare: la inceputul ploii sau in timpul ei? La incepuiul ploii se poate fo rmamdzgd(praf cu api), drumul fiind f. alunecos. 4. Cind aveli un biciclistin fafi,la cevi pute{i agtepta? Este previzibil cd biciclistul ar putea schimba brusc direc{ia frri s6 semnalizeze. 5. Ce trebuie si avefi in vedeie cind trecefi pe lAngI autobuze opritein sta{ii? c6nd sunt autobuze oprite in stafii este pi"vi"iuit ci ar putea traversa cilatori prin fafa autobuzului gi de aceealrebuie sd fim mai aten{i, eventual si reducem viteza. i.'c"^ p.o""dezi cind cobori o panti accentuatii avind atagatr o remorci frri frini
eventual Este bine sd folosim o treaptd inferioard de vitezd (pentru a avea 9i frdnd de motor) 9i urcat rampa' La sd frdndm. De obicei se folosegte aceeaqi treapti de vitezd cu care am fi frdnd de coborArea pantelor nu se scoate din vitezd 9i nu se apasi ambreiajul (nu am mai avea motorul. motor). in nici un caz nu se opreqte -localitate), cind in fali ai un vehicul din alt judef sau din 7 .La ce tepo{i aqtepta (inti-o

proprie?

strlinltate? N. putem aqtepta si frdneze in mod nealteptat

pentru a cere infonnafii privind drumul. 8. ium procedezi daci autovehiculul derapeazl cu partea din spate citre dreapta? mai Trebuie sd nu accelerim gi sd virdm ugor spre dreapta (daci virdm stAnga atunci cu atdt mult spatele s-arduce spre dreapta gi autovehiculul s-arputeaintoarce).
'130

Cum procedezi dacivirezi stAnga sau dreapta giintAlnegti o pisti pentru biciclete? Trebuie si fim foarte aten{i deoarece bicicligtii au prioritate; ei nu sunt chiar ugor de observat deoarece potcircula cu vitezl (existd piste pentru biciclete in multe orage). 10. Cum vei proceda cAnd conduci pe zipadi sau polei?
9.

Nu trebuie bruscate comenzile (direcfia, frdna, accelerafia). Reducem viteza.

11. Ce trebuie

si ai in vedere dacl egti remorcat, avind motorul defect (iar

autovehiculul tiu are servodirecfie)? Motorul fiind oprit volanul se va acliona mult mai greu (la fel $i frAna !!) . Acest lucru se poate intiimpla chiar daci nu esti remorcat. de exemplu daci ti se opreste motorul in mers. La intrebirile care nu sunt de conduiti preventivi trebuie si rispundefi numai din punct de vedere al legislafiei rutiere.

CONDUCEREA ECOLOGICA
Cein{elegefi prin "conducere ecologici"? Inseamni sd conducem astfel incdt sd consumdm cdt mai pulin combustibil qi sd se elimine in atmosferi cdt mai puline noxe. Nu trebuie sd acceleram sau si frdndm brusc. autovehiculul s6 fie ln stare tehnicd foarte buni, anvelopele umflate la valoarea prevdzuti, combustibilul de calitate f. bune . Trebuie sdne alegem itinerariul optim. Trebuie sd evitdm zonelef, aglomerate saucuteren accidentat. 2. Ce efect poate avea utilizarea limitatorului devitezi pe autostradi? Reducerea consumului de combustibil. 3. La plecareain cursl cum procedezi pentru reducerea polutrrii? Pomim motorul (fIr6 a accelera) gi plecdm imediat de pe loc. La autovehiculele modeme nu se recomandd incdlzirea motorului pe loc, ci in mers, flri a accelera brusc. 4. Cum trebuie si procedezi cu pneurile autovehiculului? Se recomandi veri/icarea presiunii o datd pe lund gi schimbarea rolilor tntre ele (din fa{6 in spate pi invers)laaprox.10 000 km(satcel pufin la20000km). 5. Cum procedezi pentru a reduce consumul? a) Schimbnm repede vitezele pAnS la treapta de vitezd optim5; b) folosim ultima treaptii de vitezi pe cAt posibil 9i in localitdli. (cu cdt turalia motorului este mai micd, cu at6t scade consumul; in treptele inferioare l, 2 ,3 consumul este mare). Demarajele foarte putemice m6resc consumul (de aceea trebuie sd schimblm treptele la turafia optimd recomandate de constructor). Stilul de conducere are o mare influenldasupraconsumului.Conducerea agresivd gi bruscarea comenzilorpoate duce la un consum cu I -2 litri mai mult la 100 km gi la uzura rapidd a autovehiculului Qtlus pericol de accident). 6. CAnd se recomandl str opreqti motorul? Este bine s6-l oprim la calea feratd glla semafor, dacS oprirea dureazi mult (de exemplu la semafoarele care ne arate secundele rdmase pdni la aparifia culorii verzi). Putem opri motorul gi in cazul blocajelorin trafic. 7. CAnd se mlre$te consumul de carburant? a) cAnd fumul la evacuare este negru; b) cdnd motorul are intreruperi; c) dac6 motorul nu atinge temperatura normal6; d) dactr se foloseste orice aparat electric alimentat la autovehicul in
1.

mers.
8. Se recomandS: a) si nu transporti obiecte inutile in autovehicul; b) (cregte consumul de carburant).

si nu ai montat in permanenfd portbagajul

sporegti confortul termic in habitaclul autovehiculului (vara)' cind conduci intr-un orag cu un trafic intens, pentru a proteja mediul ? Deschizi geamurile laterale.Mai ales in cazul deplasdrilor pe distanfe scurte, instalafia de aer condifionat nu are timp si rdceasci aerul din habitaclu (iar consumul ar creqte f. mult).
9. Cum

ifi

10. Cum

i{i sporegti confortul termic in habitaclul autovehiculului (vara), cind conduci

in afara localita{ilor, pentru a proteja mediul ? Porn?qti aerul condifionat,Daclmergi cu unul saumai multe geamuri deschise consumul de combustibil cregte mult(mai ales laviteze mari). 11. Cum procedezi pe-tru a conduce ecologic un autovehicul ? Reduci viteza, folosind frdna de motor. Daci iei piciorul de pe accelerafie consumul scade spre 0 (la motoarele moderne cu injecfie). Nu se recomandi sd apegi ambreiajul la orice frdnare (gi sd nu scoti din vitezi la cobordrea pantelor). 12. Pentru a conduce ecologic un autovehicul, se recomandi: Menlinerea unei viteze constante. de preferinld medie, Daci se circull cu viteza legali (aprox. 100 km/h) un autovehicul cu motor de capacitate medie consumi aprox. 5 6 litri/100 km. Cdnd se circuli, sd spunem, cu l'50 km/h atunci consumul cregte la 7 -9 Vl00 km (benzind) 13. Unele din cauzele care determini poluarea mediului sunt: Arderea incompletd sau defectuasS a combustibilului. 14. Comportamentul ecologic presupune: Efectuarea la timp a reviziilor tehnice, inlocuirea filtrelor (de aer, de combustibil, de polen, etc), schimbarea uleiului (conform recomandlrilor constructorului), repararea pieselor sau subansamblelor defecte (ori inlocuirea lor). Este necesar sii se foloseasci un combustibil de bund calitate; in nici un caz nu se folosegte .combustibil neverificat (de la goferi sau alte persoane care fac comerf cu combustibil; mai ales motorina poate fi de proastii calitate sau nefiltrat.ii gi poate defecta motorul Diesel, reparaliile cosldnd mult mai mult decdt eventualele economii).

Arderea incompleti a carburantului determini: a) poluare suplimentar[; b) uzurd suplimentarl a motorului; c) consum suplimentar de
15.

combustibil.

132

CUPRINS
cAP.I- NOUL COD RUTIER - peinfelesul tuturor Noliuni int6lnite in legislafia rutierd. Noliuni despre drum Semnalizarea rutieri ...........

.......'....

............'.. 5 .......'......'..."....'.... 8

'..'.......9 lndicatoare ........'...'. 38 Marcaje .......48 Stareatehnicdavehiculelor.................... ....'.........'...'..... 49 Semnalele speciale de avertizare luminoasd gi/sau sonori ........'.'.....50 Semnalele polifistului ....'.........' 54 Semnalele luminoase ...."...'.. 57 Semnalele conducitorilor de vehicule .......-........... 59 Regulide circula[ie ..."......64 DepSgirea .-..........'.. 65 Oprirea 9i stalionarea ...."'..'.' 69 Parcarea '..'....... 70 lntoarcerea gi mersulinapoi .................. ........-.....71 Viteza 9i reducerea vitezei ................ ............... 73 Trecerea pe lSngd vehiculele care circulS din sens opus ............... ........74 Prioritatea detrecere ......................77 Trecerea la nivel cu calea feratd .......79 Zona rezidenliali 9i pietonale .................. ....."'..". 79 Circulalia pe autostrizi ....--..-....-.....'....'. 80 Obligaliigiinteziceri pentru conducitoriide autovehicule -------......82 Obligaliiin caz de accident.................. ...........'."... 83 Transportul de mirfuri 9i persoane ............'... 85 Transportul mirfurilorsau produselorpericuloase .......85 Remorcarea ......'...". 87 Permisul de conducere '....'..91 lnmatricularea .................. ....'.....'. 91 Radierea ................ 91 lnfracliunigipedepse ..................94 Anularea permisului Sancliu ni contraven[ionale: ...........' 95 - refinerea permisului ....... 96 - suspendarea dreptului de a conduce ........ 97 - refinerea certificatului de inmatriculare ............'..." .'..'....98 -confiscarea bunurilor ........................ 99 - imobilizarea vehiculului.... cAP. il - REDUCEREAVITEZEIgI INTERZICEREA MANEVRELOR.....................'......100 ...'.'...'.............103 cAP. lll - DESPRE EXAMENULTEORETIC .......".....105 cAP.lv-NoTluNl DE PRIMAJUTOR..................

lNrneaAnt

cAP.V-PRINCIPALELECONTMVENTII(cupunctedepenalizaregiamenzi).............107 .......110

RASPUNSURIEXPLICATE Nofiuni de mecanici gi conducere preventivd ...'.."........

133

....' 115 .'....'117

BIBLIOGRAFIE

Ordonanta de urgenfi nr.19512002 privind circulalia pe drumurile publice, aprobati prin legea 4912006, republicat[ 9i actualizat[ prin Ordonanta de urgenti a Guvernului nr. 63 106.09.2006, publicatii ln Monitorul
Oficial nr. 792120 .09 .2006 (se aplicd de la 1 dec. 2006) Regulamentul de apliqare a ordonanfei de urgentd w.1952002 privind circulalia pe drumurile publice.

t35

ri

r"

AUI0uoBn" ctuBut

n0ltAl (A.G.R.) vi oferi:

$coali de $ofericu autoturisme noi(lrlatiz, logan)'reduceri pentru tinefi Testiri psihologice, cursuri de legislatie rutieri Asistenti rutieti non stop

Goncursuriauto
Gentrala de alarrnt

$ infomatii:
0 7 2 2. 3

021.222.2222, 0 7 4 5. 3 B 2.115,

I 2.715

DeEi pe piafd existd citeva carli gi seturi de chestionare rezultatele la examen sunt sub agteptdri. Mai mult de jum5tate dih numirul de candida{i pentru oblinerea permisului " picd " in fiecare zi la proba teoreticd. AvAnd in vedere ci lucrez exact in donreniul pregdtirii elevilor, atatprqcticq

sunt instnrctor pentru categoriile B qi C, cat $i teoreticd - predau elevilor de liceu legisla{ie rutierd qi cunoa$terea automobilului, arn scris aceastd cafte care constituie o alternativd utild, fiind mai sitnpld si nni concisd. Am selectat din lege pentru dumneavoastrd toate prevedprile codultri nttier cure se cer In examin (cu explicafii). Recomand tuturor candida{ilor la examen si inve(e foarte bine legislafia rutieri. Rezolvarea a sute sau mii de intrebdri din chestionare, fird a cunoagte legislafia rutierd ducc mai mult ca sigur la picarea examenului. Tr.ebuie linut cont de faptul cci mtrlte fntrebdri din chestionere sau de pe interhet sunt greSite (mai ales acum, c6nd de la I decembrie2006,s-a schimbat legisla{ia). Practic, prin modul de redacrarc (ingrogdri, sublinieri) qi prin expricaliile , date, in carte pot gdsi

cititorii rdspunsuri la foarte multe intrebrri. De exemplu, prin invdfarea a doar trei pagini - din. capitolul II ("Reducerea vitezei gi interzicirea
manevrelor") - veli putea rdspunde corect la sute de intrebdri din chestionarele de la
examcl'1.

Lucrarea se adreseazd qi celor care au perrnis de conducere, pentru reimprospitarea cunogtinlelor. Din pdcate, existd foarte mulli conducatori care nu cunosc toate schimbirile legislaliei rutiere, degi legislalia a fost rnodificatd de mai multe ori in ultirnii ani.
Pentru a-i ajuta gi pe cei care au invd{at legislafia veche, schimbdrile aduse de noua lege sunt scrise in iarte cu fond gri.

MII DE KILOMETRI PARCUR$I FARA PRO BLEME DEOSEBITE AUTORUL

VA DORESC MUUT SUCCES LA EXAMEN $I, MAI ALES, SUTE DE

.