Planetele negre Alturi de planete, astrologia (i n special, astrologia karmic) ia n consideraie i refleciile lor, denumite astre negre.

Din punct de vedere astronomic un astru negru este cel de al doilea focar al elipsei descrise de o planet n !urul "oarelui, sau de #un n !urul $errei. %lanetele se deplasea& pe elipse puin neregulate, apropiindu se de "oare la periheliu i distan'ndu se la ma(imum la afeliu. )(ist, de asemenea, i un centru al elipsei (ve&i fig. alturat). *ocarul neocupat este considerat o concentraie de energie astral, opus sau antitetic celei a planetei respective. +n ceea ce privete "oarele negru, el ar fi cel de al doilea focar al ,ala(iei, dei cel material (dac e(ist-) este nc greu de determinat cu mi!loacele astronomice de care dispunem actualmente. " a propus, la un moment dat, ca focar material al ,ala(iei steaua Alc.one, aflat n /001 pe longitudinea cereasc de 20345 n $aur. 6nele referine la "oarele central galactic (sau focarul 7ii #actee) e(ist n ocultism. Dr. Sumner din "tatele 6nite e(plic8 Aa cum Pmntul i planetele din sistemul nostru solar se rotesc n jurul Soarelui, tot aa i Soarele nostru mpreun cu planetele care-l nsoesc parcurge un traseu mult mai lung n jurul marelui Soare Central. Deoarece aceast orbit este eliptic, intensitatea radiaiei marelui Soare Central aria! "uncie de distana "a de ea, n cursul rotaiei. #elena $la ats%& descrie (n Doctrina secret vol.99)8 Acest Soare Central al ocultitilor trebuie acceptat c'iar i de tiin din punct de edere astronomic, cci ea nu poate contesta pre!ena n (ni ers a unui corp central pe Calea )actee, a unui punct in i!ibil i secret, a unui permanent centru magnetic *solar+. ,-. Soarele Central este pur i simplu centrul, pulsul nostru ital, uni ersal/. +ns ma!oritatea astronomilor au respins aceast ipote&. De aici reiese i dificultatea determinrii po&iiei "oarelui :egru. +n /033 el s ar fi aflat pe longitudinea // 3/1 n ;ac, n /043 pe /2344 n aceeai &odie, ceea ce d un pas secular destul de accelerat < de / 352 < dac inem seam de datele astronomice cu privire la mrimea elipsei descrise de "oare. Am putea considera totui "oarele :egru cel de al doilea focar al elipsei formate de %m'nt n !urul "oarelui. +n acest ca&, 9 am putea determina cu preci&ie amplasamentul. Denumirea ar fi atunci e(ceptiv, fiindc, dup convenia sta=ilit, astrul negru format de revoluia %m'ntului ar tre=ui s se numeasc Pmntul 0egru. 6rm'nd aceeai te>nic de construcie, se poate ela=ora o ntreag astrologie =a&at pe cel de al doilea focar al micrii eliptice a fiecrei planete. $otui, n afara studiului lui #ilit> < sau al #unii :egre < i, parial, al "oarelui :egru, nu s a ntreprins o anali& sistematic a semnificaiilor astrologice ale acestor corpuri sim=olice. *r ndoial, ar fi interesant de anali&a temele astrelor negre, ele repre&ent'nd a=ordarea unor noi aspecte psi>ologice. %rincipalul o=stacol pe aceast cale l constituie ine(istena unor elemente mitologice (aparin'nd, deci, psi>ologiei ar>etipale) ale epifaniei sau contraponderii negre al ntregului panteon uranian. *aptul c "oarele :egru i #ilit> au de!a corelative mitologice a permis introducerea lor n astroanali&. %rimul repre&int antite&a "oarelui triumftor al amie&ii, afl'ndu se e(ilat n *undul 7erului, la rdcina pm'ntului. )l stp'nete a=isul impenetra=il (al contiinei noastre). 6neori, "oarele :egru este purtat n spate de ctre &eul infernului, aa cum apare el n mitologia a&tec. %retutindeni este nc>ipuit ca un a=solut malefic, sau ca moartea devorant i inelucta=il. %entru alc>imiti, "oarele :egru repre&int materia =rut, neantrenat nc n evoluie. Astrologia a reinut din mitologie aspectul necrutor i distructiv al "oarelui :egru, iar din Alc>imie, omologarea lui cu incontientul n stadiul su elementar i impulsiv, repre&ent'nd pericolele ce ne pasc i care, n lipsa lurii precauiilor necesare de ordin spiritual, i&=utesc s urce la suprafaa contiinei i s ne devore&e. +n practica astrologic, "oarele :egru este mai rar utili&at. 6nii astrologi propun ca primul focar al ,ala(iei s fie neles sim=olic drept inima universului sensi=il, n timp ce "oarele :egru ar fi inima spiritual sau "anctuarul lumii, centrul or=itei solare fiind omfalosul (gr. ombilic) cosmic, adic punctul de ec>ili=ru i de !onciune al celor dou inimi. "im=olic vor=ind, planetele sunt mame nsctoare ale fenomenelor materiale, pe c'nd astrele negre sunt tai spirituali, clu&e pe drumul transcenderii universului. %lanetele repre&int lumea n e(pansiune, n timp ce astrele negre indic drumul ctre interioritate. +n mod u&ual, n astrologie "oarele :egru este o proiecie astronomic n mod geocentric al celui de al doilea focar al %m'ntului n traiectoria sa n !urul "oarelui? este plasat, cu apro(imaie, la /23 ;ac.

Luna neagr (Lilith) Simbol #ilit> se notea&, la alegere, prin dou semne diferite8 , unde datele incontientului repre&entat de #un determin (ori domin) crucea materialitii, sau , care pune n eviden mai ales impactul rvitor al lui #ilit>. +n am=ele ca&uri, semiluna e orientat spre st'nga (partea st'ng sim=oli&'nd ntunericul, o=scuritatea, tene=rele, incontientul). Cuvinte - cheie8 ncercare, sl=iciune, impas, lovitura destinului, vid, steril, e(tremism, sinucidere, sadism, e(clusivism, perversitate, ilegitim, castrare, secret, avort, karma individual, refu&, animalitate, femel, erotism, se( sim=ol, cru&ime, fantasme, supranatural, magie neagr, piele neagr, disperare, perfecionism, suferin, seducie, vampirism, vamp, revolt, nesupunere, vr!itoare, a=solut, plcere, revendicare, tentaie, metafi&ic, sl=atic, tcere, fascinaie, nuditate, enigm, m'ntuire, angoas, =loca!, vigilen, ama&oan, reacie, a=sen, sacrificiu, marginalitate, separare, iluminare. Astronomic - luna neagr repre&int cel de al doilea focar al or=itei elipsoidale circumterestre descrise de #un, primul focar fiind ocupat de pm'nt. ea se poate calcula prin aflarea apogeului #unii, adic al punctului cel mai ndeprtat de pm'nt al or=itei lunare. Deplasarea ei anual este de apro(imativ 53 53 . ;evoluia ei n !urul %m'ntului se efectuea& n 1212 de &ile, adic n vreo @ ani /3 luni i /3 &ile. Am putea spune c e(ist dou #uni :egre, utili&ate n aceeai msur n astrologie8 una denumit AmedieA, re&ultat din calculul unei or=ite elipsoidale uniforme a #unii, i o alta AcorectatA, care ine seama de modificrile reale ale traiectoriei descrise de Astrul Nopii. Tradiia mistic - astrologii caldeeni credeau c, alturi de #un, %m'ntul are un satelit , cu nume de #ilit>, mprumutat apoi misticii e=raice. +n scrierile ca=alistice se o=serv o ndeprtare de la litera Bi=liei, afirm'ndu se, printre altele, i o creaie simultan a =r=atului i a femeii. 6na din aceste tradiii o consider pe #ilit> drept prima femeie a lui Adam? ea ns l a=andonea& pentru a l urma pe "amael (sau #ucifer), ngerul alungat din cer. Dup ACaggadaA, #ilit>, femeia creat n acelai fel i simultan cu Adam fiind prin aceasta egala sa a tul=urat ntrat't %aradisul prin &'&aniile iscate, nc't Dumne&eu s a v&ut o=ligat s retransforme n r'n primul cuplu uman, pentru a l recrea doar pe Adam, din a crui coast va fi mai apoi &mislit )va, ca o c>e&ie a destinului lor comun. D alt tradiie susine c, n urma unei sfade cu =r=atul ei, #lit>, cuprins de m'nie, a rostit numele lui Dumne&eu (aciune inter&is), dup care la prsit definitiv pe adam pentru a ncepe o via demonic. Anterioritatea relaiilor ei ciu Adam face din #ilit> o dumanc de temut a )vei. )a devine, astfel, sim=olul (sau instigatoarea) legturilor amoroase ilegitime, deci pertur=atoarea cminului con!ugal. "laul ei se afl n profun&imile mrii, iar oamenii tre=uie s o implore prin invocaii s rm'n mereu n ad'ncuri, spre a nu le tul=ura ti>na pe %m'nt. :e aflm acum de!a n domeniul demonologiei iudaice i ritualurilor ca=alistice de protecie. ,ers>om "c>olem vor=ete n 7a=ala i sim=olistica eiA despre A riturile care au ca scop de!armarea "orelor 1celeilalte pri1, alungarea demonilor i a du'urilor distructi e . acest domeniu s-a de! oltat e2trem, de mult prin aceea c nsi cabala a apelat la "orme noi ,-. la repre!entri magice i rituri ec'i, e2istente cu mult naintea ei. ,-. Cine a luat parte pn de curnd la o nmormntare la 3erusalim, este surprins de un spectacol "oarte curios care loc uneori n "aa mormntului desc'is, naintea coborrii corpului nensu"leit. 4ece e rei dansea! n jurul mortului i rostesc un psalm, care este considerat n general n tradiia iudaic drept un psalm de aprare mpotri a demonilor ,Psalmul 56. sau lat rugciune. Dup acest dans de nconjurare se pune o piatr pe sicriu i se rostete ersetul din 7acerea 89:;<- 3ar "iilor iitoarelor sale, A raam le-a "cut daruri i nc "iind el n ia 3-a trimis departe-- Acest ciudat dans al morii se repet de apte ori1. "ensul acestui rit care le este de neneles aproape tuturor celor care particip la el se leag cu repre&entrile 7a=alei despre viaa se(ual i caracterul sacru al seminiei umane. Aici este un mit ntreg care are ca o=iect delimitarea actului procrerii de alte practici se(uale demoni&ate, n special de onanie. Dup tradiia talmudic, demonii au fost creai vineri seara, la asfinit, ca du>uri, i ntruc't ntre timp a nceput "a=atul, n au mai cptat corpuri. De aici s a a!uns la conclu&ia c de atunci demonii i caut un trup i de aceea se lipesc de oameni. #a aceasta s a adugat i o alt repre&entare. 7'nd, dup uciderea lui A=el de ctre fratele su, Adam nu a mai vrut s ai= de a face cu soia lui, au venit la el demoni femeieti, "uccu=i, i au primit sm'na lui? din aceast legtur, n care capacitatea de procreare a lui Adam a fost risipit i deviat, s au nscut un fel de demoni numii :ig e Bne Adam, du>uri

aductoare de pagu= ieite din om. Aceste repre&entri vec>i despre procrearea demonic prin poluie sau prin alte practici onaniste au fost culese de ca=aliti i sistemati&ate n Eo>ar, i anume c #ilit>, regina demonilor, sau demonii aflai la curtea ei, caut s l e(cite se(ual pe omul care nu are femeie ca s i procure, n felul acesta, din seminele c&ute n deert, un corp pentru ei nii. Dar (F) pro=lema rm'ne neclarificat cu privire la cine a de&voltat mai nt'i aceste conclu&ii i formulri detaliate referitoare la "uccu=i sau 9ncu=i8 cercurile iudaice sau cele cretine. +n te(tele aramaice de e(orci&are din secolul al G9<lea le aflm de!a atestate n cercurile iudaice, iar la sf'ritul secolului al H999 lea , ating'nd ma(ima de&voltare n Eo>ar? ele !oac un rol e(trem de important prin repre&entrile lor cu privire la legtura celeilalte pri cu viaa omeneasc. +n timp ce sv'rirea legturii dintre =r=at i femeie, n limitele ei sacre, constituie pentru ca=aliti un mister, privit cu cel mai mare respect(F) risipirea capacitii de procreare este, dimpotriv, un act distructiv, din care nu se nmulete sacrul, ci cealalt parte. D idee e(trem despre curenie a dus astfel la conclu&ia c fiecare nclcare contient sau incontient a legilor ei tre=uie privit ca un act de procreare a demonilor. (F) $oi copii nelegitimi pe care omul i a procreat cu demonii, pe parcursul vieii sale, apar dup moarte i particip la doliul i la nmorm'ntarea acestuia, deoarece toate acele spirite crora le a construit corpul dintr o pictur de sperm l cinstesc ntocmai ca pe tatl lor. De aceea tre=uie s fie pedepsit tocmai n &iua nmorm'ntrii lui, cci atunci c'nd este purtat la groap roiesc n !urul lui ca al=inele i strig8 $atl nostru tu eti i se vait i se !elesc n spatele catafalcului pentru c acum i pierd o='ria i sunt ameninate s >oinreasc prin v&du> ntocmai ca i ceilali demoni care plutesc fr corp. Dup spusele altora, i anun, cu acest prile!, preteniile lor la motenire alturi de ceilali fii ai mortului i caut s le dune&e copiilor legitimi. ;itul celor apte ocoliri ale mortului, care nscriu un cerc sacru, este o ceremonie de aprare prin care urmea& ca acei copii fali s fie mpiedicai s se apropie de mort, s i murdreasc trupul nensufleit sau s fac alte stricciuni. De aici vine i versetul din *acere despre fiii iitioarelor (demonice) pe care A=ra>am i a alungat de la el ca s nu nec!easc pe 9saac, fiul legitim (F). Io>ann Iako= "c>udt (F) povestete n anul /J/J despre evreii din *rankfurt8 )i cred ci trie c atunci c'nd sm'na unui =r=at se pierde, cu a!utorul lui Ka>lat (o diavoli) i al lui #ilit>, din ea ies du>uri rele care mor i ele la timpul lor. 7'nd moare un =r=at, iar copii lui ncep a pl'nge i a se t'ngui, atunci vin aceti "edim sau du>uri rele, ieite din sm'na lui, i vor s ai= parte, mpreun cu ceilali copii, de mort, ca de tatl lor, l smotocesc i l ciugulesc, provoc'ndu i durere i Dumne&eu nsui, c'nd vede aceste poame frumuele l'ng mort, i amintete din nou de pcatele celui rposat. (F) Kai ales n anii =iseci se postea iarna, n anumite sptm'ni, lunea i !oia, pentru a corecta, prin anumite rugciuni i e(erciii de peniten, macularea pe care o aduce omul propriului su trup prin poluiile nocturne i prin onanie. Acest rit se numete $ikun Lo=a=im.(F) *irete, #ilit> nu este prta numai la practicile se(uale nelegitime. 7>iar i legtura oficial dintre =r=at i femeie este prime!duit de ea, pentru c ncearc s se strecoare i aici, n imperiul )vei. De aceea a fost e(ersat un ritual, recomandat de Eo>ar, care are ca scop inerea lui #ilit> la distan de culcuul con!ugal. =)a ceasul cnd brbatul se unete cu "emeia lui, s-i ridice gndul la s"inenia Stpnului su i s rosteasc: >n cati"ea n"urat ? tu eti aici@ Aprete-te, oprete-teB 0u intra i nu ieiB 0imic de la tine i nimic pentru tineB >ntoarce-te, ntoarce-te, marea se agit Calurile ei te c'eamD Eu ns mi iau partea cea s"nt, Sunt n elit n s"inenia Fegelui Apoi s-i n"oare trupul lui i pe al "emeii sale n pn!e curate i pe urm s stropeasc cu ap proaspt n jurul patului/ ,D Ade rata reedin a lui )ilit' se a"l pe "undul mrii./ 9nformaii similare ne ofer Elip'as )e i n Dogma >naltei Gagii8 "e citete n cartea e=raic a revoluiei sufletelor c e(ist suflete de trei feluri? fiicele lui Adam, fiicele ngerilor i fiicele pcatului. Kai e(ist, conform aceleai surse, trei feluri de spirite8 spiritele captive, spiritele rtcitoare i spiritele

li=ere. "ufletele sunt trimise n cuplu. Li e(ist, totui, suflete de =r=ai care se nasc vduve i ale cror soii sunt inute de ctre #ilit> i :aema>, reginele strigoaicelor? acestea sunt suflete care au de ispit cura!ul celi=atului. Astfel, dac un =r=at renun din copilrie la iu=irea femeilor, el face din soia care i este destinat sclava demonilor destr=lrii. "ufletele se nt'lnesc i se multiplic n cer la fel ca i trupurile pe %m'nt. "ufletele imaculate sunt fiice sruturilor ngerilor. +n lucrarea H'e #ol& Iabbala' a lui A.E. Jaite, #ilit> este privit ca o contra parte feminin a lui "amael ("atan), dar i a lui #eviat>an (monstrul marin, amintit n Gec>iul $estament). De asemenea, n acelai te(t se arat8 ;a==i )lias recunoate patru mame ale demonilor, numite #ilit>, :oama>, Dgeret i Ka>alat>. +n iposta&a ei de femeie nlocuit i a=andonat, #ilit> va repre&enta aversiunea fa de instituia familiei, fa de cuplu i fa de copii. #ilit> este prototipul imposi=ilitii adaptrii la normele sociale, de unde e(ilul ei n profun&imile mrii (adic n propriile noastre a=isuri), unde ea continu ns s fie turmentat de dorine perverse. #ilit> este un fel de fauni nocturn ce ncearc s l seduc pe Adam i care este ntovrit de plsmuiri fantasmagorice? este nimfa stp'nit de vampirismul curio&itii, care o mpinge spre noi i tot mai ciudate e(periene. )a alptea& muritorii cu veninul viselor o=sedante, surs de comaruri. 9at cum este descris #ilit> n literatuira ocult8 (F) era foarte nalt, cu un pr lung, negru, i ceva n nfiarea ei m nfiora. K privea fi(, st'nd puin aplecat deasupra patului meu. )ra nvelit ntr o pelerin forte lung i n m'na dreapt inea o nuia din lemn care sclipea sla=, ca i cum ar fi fost fosforescent? (F) femeia a trasat n aer, cu nuiaua, semnul demonului Asmodeu (F). *emeia nalt s a c>ircit i a nceput s urle. +n viaa mea n am au&it aa ceva? semna cu rcnetul unei fiare de pe alt lume. :uiaua i a pierdut sclipirea i a devenit elastic, contorsion'ndu se n m'na ei? n scurt timp am v&ut c se transformase ntr un arpe de culoare neagr. Semni"icaii astrologice #una neagr este un corp vid introdus n astrologie n anul /01J, de ctre astrologul france& Dom :eroman. )a este utili&at mai ales n astrologia european continental. #ilit> este singurul astru negru ce apare frecvent n astrogramele moderne. )a semnific n tema natura uneiM unor ncercri pe care nativul le are de nfruntat sau locul de ma(im tensiune legat de evoluia sa karmic. +n general, su=iectului i este dat s reueasc nfr'ngerea acestor greuti, p'n la urm. $otodat, #ilit> indic punctul din astrogram (caracteri&at de semnul i casa n care este plasat) unde nativul are tendina de a comite e(agerri sau nedrepti care vor antrena reacii =rute (lovituri) ale destinului. De o=icei, ntr o prim fa&, su=iectul refu& sau nu nelege lecia care i se d., fapt care provoac rspunsuri tot mai devastatoare (din parte propriului su incontient). De aceea, #una :eagr, semnific marea ncercare a unei viei. "ensul ei a fost pe deplin neles doar atunci c'nd nativul reuete s desprind semnificaia spiritual profund ce slluiete dincolo de vem'ntul material al nlnuirii nt'mplrilor prin care trece. 6nii astrologi deduc din faptul c #una :eagr corespunde apogeului lunar ideea c ea ar ntruc>ipa punctul cel mai ndeprtat de materialitate i de pro=lemele acestei lumi. +n consecin, ea ne poate devia sau, n cel mai =un ca&, doar pertur=a traiectoria noastr e(istenial. Al doilea focar al or=itei lunare nu este aadar numai un loc plasat pe astrogram, ci indic un stadiu prin care trece fiina uman spre a se rafina spiritual. #ilit> corespunde %olului :ord, iernii, mie&ului nopii i apei ng>eate (g>eii). +n legtur cu aceasta, se poate o=serva c n mai toate tradiiile mistice caracterul sacerdotului este nordic sau polar. +n 9ndia de pild, :ordul este punctul cardinal atri=uit preoilor (=ra>manilor). +n aria cultural iudaic, putem nota c numele primei litere a alfa=etului evreu, A#)%C, are aceeai valoare numeric (///) cu NDO)BC, care nseanm pol, de unde re&ult identitatea lor esenial. #itera alep> este e(presia spiritului, a infinitului i, de aici, a lui Dumne&eu. %entru ca=aliti, prima liter a alfa=etului evreiesc le conine pe toate celelalte, fiind imaginea uni inimi, slaul intelectualitii pure i al cunoaterii n general. +n fine, ea este rdcina oricrei modaliti e(presive, prin ea de=ut'nd 7ele Eace %orunci. Anual, e(ist patru scurte perioade corespun&toare anotimpurilor c'nd #una :eagr medie coincide cu cea real, am=ele nt'lnindu se pe aceeai longitudine &odiacal. Aceste con!uncii sunt considerate de ctre mistici drept momente favora=ile reali&rii Karii Dpere "pirituale. Kedit'nd la mie&ul nopii, n momentul con!unciei de iarn a celor dou #uni :egre, se poate atinge prin e(ta&

mistic, fu&iunea cu dumne&eirea. *iecare om are atunci posi=ilitatea de a se nla spiritual mai lesne dec't n alte mpre!urri. +n timpul acestei practici meditative, aspirantul tre=uie s ai= n permanen faa ndreptat ctre nord ("eptentrion). +n astrologie, #ilit> este considerat, n mod u&ual, ca av'nd domiciliul n "corpion, e(altarea n %eti, i av'nd o puternic re&onan cu casele corespun&toare &odiilor amintite (casa a G999a, casa a H99 a). 7asa a G999 a astrologic semnific, ntre altele, i ncercrile karmice, iar casa a H99 a semnific i datoriile noastre karmice (generate de erorile comise n alte viei, care se re&olv acum prin depire cu succes a ncercrilor aductoare de evoluie i e(perien spiritual) Av'nd n vedere aceste elemente, este necesar s discutm n continuare, despre ncercrile n practica spiritual. ncercrile n practica spiritual At't cei care sunt, c't i cei care nu sunt angrenai pe o cale spiritual (este vor=a despre o participare contient, deoarece, oricum, toi ne aflm pe o cale sau alta), tre=uie s fac fa, n mod periodic la tot felul de ncercri. "copul acestor ncercri este unul singur8 de a ne tre&i spiritual, de a trece pe o treapt vi=ratorie superioar. Dac scopul ncercrilor este acelai nu tre=uie s e(tindem conclu&ionarea i s afirmm c aceste ncercri provin din aceeai cau&. +n mod o=inuit, pentru marea mas de oameni ele sunt prev&ute n karma individual, sunt scrise n destin i dac nu se acionea& n nici un fel prin intermediul li=erului ar=itru, acestea vor aprea cu o preci&ie de ceasornic. Acest tip de ncercri karmice pot sau nu s fie privite ca nite e(amene care s conte&e pentru evoluie spiritual. +ncercrile karmice , care vin de la sine, cum s ar spune, pot fi doar un fel de pli, o scaden a unor datorii mai vec>i i, din acest motiv, nu pot fi integrate spiritual de ctre ma!oritatea oamenilor. 7'i nva cu adevrat din propriile greeliP Atunci c'nd reueti s nvei din propriile greeli se spune c ai fructificat ntr un mod eficient ncercrile karmice. :u numai c ai scpat de nite datorii prin ncercarea la care ai fost supus, dar ai cptat o valoare inestima=il i anume cunoaterea? aceast cunoatere, treptat, poate conferi fiinei posi=ilitatea folosirii li=erului ar=itru i, n consecin, posi=ilitatea de a e(ercita un anumit control asupra destinului. Dac ncercrile karmice nu sunt integrate din acest punct de vedere, adic dac nu avem permanent capacitatea de a nva din tot ceea ce ni se petrece, ele vor trece neo=servate, =a c>iar mai ru, uneori se vor ntuneca i mai mult prin strile de furie, disperare, resemnare care le pot urma. At't timp c't eti pregtit s nvei cu detaare din tot ceea ce i se petrece, ncercrile karmice te vor a!uta ntr o mare msur s evolue&i spiritual. 7u totul altfel stau lucrurile n ceea ce privete un alt tip de ncercri. Atunci c'nd a=orde&i n mod contient o cale spiritual i te apropii de un Kaestru, apar i altfel de ncercri despre care putem spune c nu erau prev&ute n karma vieii actuale. +n aceast situaie, ncercrile nu mai urmea& un scenariu karmic, ci ele, pot fi provocate prin voina Kaestrului sau uneori, pur i simplu, datorit accelerrii arderii karmice, apar mult mai repede dec't ar fi fost prev&ute. Deoarece nu pot fi evitate ncercrile, indiferent dac fiina este sau nu angrenat pe o cale spiritual este necesar asimilarea unor metode eficiente de a=ordare acestora. :ici mcar 99sus 7>ristos, *iul lui Dumne&eu, nu a fost scutit de ncercri. 9isus a fost supus tentaiilor dup ce a primit =ote&ul n apa 9ordanului. )vang>elistul Katei arat8 Atunci 9isus a fost dus de Du>ul n pustie, ca s fie ispitit de diavolul. Acolo a postit patru&eci de &ile i patru&eci de nopi? la urm a flm'n&it. 9spititorul s a apropiat de el, i 9 a &is8Dac eti *iul lui Dumne&eu poruncete ca aceste pietre s se fac p'ini. Drept rspuns, 9isus 9 a &is8 )ste scris8 Dmul nu triete numai cu p'ine, ci cu orice cuv'nt care iese din gura lui Dumne&eu. Atunci diavolul # a dus n sf'nta cetate, # a pus pe streaina templului, i 9 a &is8 Dac eti *iul lui Dumne&eu, arunc $e !os? cci este scris8 )l va porunci ngerilor "i s veg>e&e asupra ta? i ei $e vor lua pe m'ini, ca nu cumva s $e loveti cu piciorul de vreo piatr. De asemenea este scris, a &is 9isus8 " nu ispiteti pe Domnul Dumne&eul $u. Diavolul # a dus apoi pe un munte foarte nalt, 9 a artat toate mpriile lumii i strlucirea lor, i 9 a &is8 $oate aceste lucruri Oi le voi da Oie, dac $e vei arunca cu faa la pm'nt i $e vei nc>ina mie. %leac, "atano 9 a rspuns 9isus 7ci este scris8 numai Domnului Dumne&eului tu s te nc>ini i numai lui s 9 slu!eti. Atunci diavolul # a lsat. Li deodat au venit la 9isus nite ngeri i au nceput s # slu!easc (Katei 5?/ //)

7redina i fermitatea interioar sunt dou trepte eseniale n calea ctre eli=erare. *r ele, cuv'ntul )li=erare (moks>a, mukti) poate fi spus, scris, dar niciodat reali&at. *r credin putem atinge un anumit grad de cunoatere intelectual, dar doar cu credin putem s ptrundem n cele mai su=tile ung>ere ale fiinei. *ermitatea este puterea care ne a!ut s depim toate o=stacolele i toate frustrrile. )a ne a!ut s ne de&voltm voina, ce repre&int =a&a succesului n evoluia noastr. )ste scris n scripturi c, cu a!utorul lui "A:QA#%A "CAQ$9, puterea fermitii, nimic nu este imposi=il. #a =a&a marilor reali&ri st aceast mare calitate. 7'nd aceast putere a fermitii e(ist, fiina, n mod inevita=il, i va atinge elul. Karele nelept Bud>a, ntemeitorul religiei omonime, a revelat calea ctre eli=erarea suprem i definitiv de orice suferin8 %rin anularea i ncetarea complet a ignoranei ncetea& complet karma noastr individual (sau altfel spus dispar total condiionrile posi=ile datorate destinului). %rin ncetarea complet a karma ei individuale, ncetea& s mai fie condiionat n funcie de aceasta (karma) contiina. %rin ncetarea tuturor condiionrilor contiinei ncetea& numele i forma. %rin ncetarea numelui i formei ncetea& s ne mai influene&e n multiple moduri cele ase organe ale simurilor (mentalul este al R lea organ de sim). %rin ncetarea influenelor tiranice ale celor ase organe ale simurilor care, spontan, pot fi controlate perfect, atunci i pentru totdeauna ncetea& contactul. %rin ncetarea contactului ncetea& sen&aia. %rin ncetarea sen&aiei ncetea& dorina. %rin ncetarea dorinei ncetea& ataamentul. %rin ncetarea ataamentului ncetea& e(istene condiionat i se atinge suprema detaare. %rin ncetarea e(istenei ncetea& naterea. %rin ncetarea naterii ncetea& =tr'neea, moarte, tristeea, nlnuirile, lamentrile, mi&eria, durerea i disperare. Astfel, lanul ntreg i esenial al agregatelor fundamentale ale suferinei dispare i fiina uman atinge suprema eli=erare divin care i permite s cunoasc AD)GS;6# 6#$9K Planetele negre 9ncercarile in practica spirituala (continuare) 9ncercarile sunt de doua feluri8 psi>ice si spirituale. 9ncercarile psi>ice (prima categorie) sunt urmatoarele8 Hentatia cei care cunosc anumite procedee spirituale sau parapsi>ologice, pot fi inclinati sa le foloseasca intr un sens negativ, malefic. Daca in sufletul fiintei (discipolului spiritual) se afla multe impuritati su= forma unor dorinte profund egotice, atunci la acesta va aparea tentatia de a folosi anumite te>nici din practica spirituala pentru a si implini respectivele dorinte. 7eea ce este mai grav e faptul ca unii reali&ea&a acest lucru in mod constient, adica ei sunt pe deplin constienti de faptul ca utili&ea&a te>nica respectiva pentru a genera un rau cuiva sau undeva. 6neori tentatia se poate manifesta su= forma sla=iciunilor. 9ntotdeauna in spatele unei incercari se afla anumite forte demoniace. Atunci cand un maestru isi testea&a discipolul urmareste nu doar o verificare a acestuia, ci o intarire a lui fata de fortele demoniace care sunt angrenate in testul respectiv. Atunci cand un discipol nu re&ista unei incercari el devine dependent de fortele demoniace care au stat in spatele acelei incercari. Acest lucru devine clar sesi&a=il atunci cand aspirantul cade de mai multe ori la acelasi tip de incercare. Dupa ce el a cedat tentatiei apare regretul fiintei de a fi gresit din nou. Dupa un timp incercarea se repeta si daca discipolul cedea&a din nou, el va fi controlat de fortele demoniace care stau in spatele acelei tendinte negative (viciu, sla=iciune,etc). )ntitatile malefice su=tile nu pot comanda, nu pot conduce o fiinta umana, insa ele, pentru a si reali&a scopurile lansea&a permanent sugestii in directia respectiva. Astfel, toate tentatiile care apar inlauntrul nostru nu sunt altceva decat sugestiile entitatilor astrale malefice care si au gasit un punct de re&onanta. Daca noi cedam tentatiilor respective, adica de&voltam re&onanta care a aparut, practic am ratat incercarea la care am fost supusi. %rin urmare atunci cand discipolul (sau fiinta) nu face fata la o incercare, devine dependent de fortele demoniace care au actionat in spatele incercarii respective. 3ndoiala este a doua incercare psi>ica. 9n momentele de indoiala nu tre=uie sa ne =a&am pe minte sau intelect, ci tre=uie sa facem apel la credinta, la suflet, la intuitie. #a aceasta incercare psi>ica a

indoielii suntem supusi cu totii, si nu i putem opune decat credinta? credinta este o consecinta directa a aspiratiei, iar aspiratia provine din $A%A" (creste in urma lui a=>.asa practica plina de fervoare si neintrerupta). Eruditia sterila este o alta incercare psi>ica. Apare la fel de des ca si indoiala si, de asemenea, se trece relativ greu peste ea. "e manifesta prin tendinta de a acumula multe informatii, din multiple domenii, mai mult sau mai putin utile sau necesare. *iinta adesea nici nu intelege profund notiunile acumulate si nici nu le foloseste practic, multumindu se cu o parada a propriilor cunostinte. D astfel de persoana poate scrie carti, compiland din alte carti, fara a avea o e(perienta efectiva in acel domeniu. *iintele care cad la aceasta incercare filosofea&a fara sa fi e(perimentat direct si complet asupra unor adevaruri spirituale. 3ntelegerea eronata - este cea de a patra incercare psi>ica. Aceasta apare mai ales la fiintele care nu au suficienta claritate a gandirii, puterea de intelegere corespun&ator dinami&ata (in astrologie, puterea de intelegere este indicata de planeta Iupiter). *iinta care a esuat la aceasta incercare va aplica o anumita cunoastere conform intelegerii sale gresite, consecintele putand fi mai mult sau mai putin grave. Daca persoana in cau&a este profesor sau instructor, ea va impregna elevilor (discipolilor) sai acea vi&iune gresita, reali&and astfel o multiplicare in mintile celorlalti a propriilor sale erori. Cimerele sunt un alt tip de incercari psi>ice. Acestea sunt generate de o imaginatie necontrolata, de tendinta de a confunda fantasmele cu realitatea, de lipsa de luciditate care conduce la ilu&ionare. *iinta a!unge la parerea (sau impresia) ca ceea ce face o indepartea&a de Dumne&eu si renunta la o anumita activitate sau practica spirituala, pentru ca asa a simtit (in mod fals, ilu&oriu), asa a visat, asa i s a parut. *rica (a=senta cura!ului) este un alt tip de incercare psi>ica. 7ateva idei fundamentale tre=uie retinute aici8 niciodata sa nu ti fie frica daca apare frica si o ascun&i, ea va creste dupa orice incercare la care ai picat, apare frica, nelinistea, datorita faptului ca persoana devine dependenta de fortele demoniace care au stat in spatele incercarii respective. 9ntr o asemenea situatie, fiinta respectiva va cauta sa atraga in caderea sa inca 23 13 de oameni, deoarece raul niciodata nu convinge pe nimeni, pe deplin? fiinta ca&uta are nevoie de confirmari si capata o siguranta daca spune 9ata ca si celalalt spune la fel (acea fiinta a ca&ut la aceeasi incercare si se afla pe aceeasi treapta evolutiva). 9n ceea ce priveste incercarile spirituale , ele au doua scopuri8 moartea (sau, mai e(act, transmutarea si su=limarea) egoului si intalnirea cu pa&itorul pragului Despre acesta din urma esoteristul roman Gasile #ovinescu afirma8 (...) in fata fiecarei porti se afla un inger care pa&este intrarea si care nu lasa pe nimeni sa intre pana nu pronunta cuvantul de pasa. Dar cuvantul nu l stii decat dupa ce ai trecut poarta. Atunci situatia e fara iesire. 9ntervine insa un al treilea termen8 sa te comporti ca si cum ai fi trecut prin usa, ca si cum ai fi de!a dincolo. Asta nu se poate decat prin asimtire, prin intuitie indepartata (...). Atunci se intampla8 sau poarta se topeste, sau se topeste ingerul sau te topesti tu? nu mai ai atunci de trecut printr un punct geometric, ci sa te transva&e&i printr un intreg plan devenit poros. caci asimtirea supraspatialului si a supratemporalului topeste poarta care e intr un punct pe un moment de succesiune (...)ingerul te lasa sa treci, caci el are consemn sa inter&ica intrarea unei entitati =ine definite, =ine inc>egata, individuala. (ve&i #ovinescu, Iurnal alc>imic). Acelasi autor arata in anali&a esoterica a =asmului Carap Al= de 9on 7reanga? #a punctul de limita in alt plan de e(istenta, am=ianta se sensi=ili&ea&a su= infatisarea unei entitati sim=olice, care este denumita %a&itorul %ragului. 9n Carap Al= ia forma de urs, re&umand in el toate conditiile limitative pe care eroul vrea sa le depaseasca. Kai mult decat o fiinta, %a&itorul %ragului este un cosmar. 9n alte =asme, apare la trei poduri succesive, de arama, de argint, de aur, ca lup, leu, =alaur cu douaspre&ece capete. (G. #ovinescu 7reanga si creanga de aur). ;ene ,uenon, faimos esoterist occidental, vor=este si el despre pa&nicul portii prin care tre=uie sa treaca fiinta pentru a se eli=era de conditiile limitative (...) ce o retin in domeniul e(istentei contingente si manifestate. (;. ,uenon "im=oluri ale stiintei sacre). 9ncercarile spirituale pot fi de doua tipuri8 reale si imaginare. 7ele reale sunt niste conditionari concrete , o=ligandu ne la alegeri relativ clare (de genul Daca te mai rogi si te mai duci la =iserica, te

dau afara din casa.? continui aceasta practica si esti dat afara din casa). 9ncercarile spirituale imaginare sunt cele mai dificile si pot fi puse in corelatie cu incercarile psi>ice de tipul !imerelor. 9n general, incercarile spirituale pot fi categorisite dupa cum urmea&a8 /. 9ncercari ale pamantului (care tin de elementul su=til pamant) Acestea sunt legate de >ranire, valorile materiale si financiare, afaceri, contactul cu lumea fi&ica si raportarea la corpul fi&ic propriu. D karma de posesivitate (care poate fi uneori corelata cu =loca!e sau de&ec>ili=re la nivel de Kulad>ara c>akra) e(pune fiinta la incercari de acest gen. 2. 9ncercari ale apei (care tin de elementul su=til apa) Acestea sunt legate de sentimente, emotii si relatii sociale. 9maginatia, tendintele gregare, atasamentul fata de traditie, erotismul (in aspectul receptiv, de sensi=ilitate fata de stimulii se(uali toate acestea sunt corelate cu incercarile apei. )(cesul de tamas in fiinta, posesivitatea centrarea preponderenta in "vad>ist>ana c>akra toate acestea e(pun fiinta la astfel de incercari. 1. 9ncercari ale focului ( care tin de elementul su=til foc) Aici putem include manifestarile legate de se(ualitate si de idei (mai e(act de idei fi(e si c>iar de pre!udecati). 9deile a=erante pe care le acceptam sau nu, apartin tot acestui tip de incercari (mai ales ideile legate e dominare tiranica, grandomanie, agresiune). Gointa fiintei este, in acest ca& pusa la incercare. %ornirile agresive sau c>iar violente, de&ec>ili=rele la nivel de Kanipura ceakra (mai ales in sens .ang), e(pun fiinta la astfel de incercari. 5. 9ncercari ale aerului (care tin de elementul su=til aer) Aici sunt incluse rationamentele sofiste, inspiratia si receptivitatea ratacitoare. putem vor=i despre inclinatia catre speculatii mentale, dificultatile de intelegere, cultivarea unor forme de comunicare inutile (=arfa, trancaneala, etc.). %rin meditatii, luciditate si vigilenta, fiinta va face intotdeauna distinctie intre constient si su=constient, pentru a =loca elementele disonante care au tendinta sa erupa din su=constient. *iintele avand dificultati de intelegere si dre comunicare, karma de ignoranta, de&ec>ili=re la nivel de Ana>at>a c>akra, sunt e(pusi acestui gen de incercari. 7el care cauta initierea spirituala actionea&a principal mereu in acelasi mod. $ocmai de aceea se spune ca inteleptii au o lume comuna. Acela care nu a!unge sa domine lumea materiala,acela care se afla inca prins in capcana emotiilor, care inca nu si a invins gandurile rele si nu si a im=lan&it dorintele, acela care nu are controlul deplin asupra constientului sau si asupra tendintelor sufletului, nu este pregatit pentru KA;)A 9:9$9);). 7easul iluminarii sale divine nu a sunat inca. Luna neagra (Lilith) in semne 9nfluenta lui #ilit> in semne se face resimtita la nivel astral (psi>omental), in fiinta umana. #ilit> poate fi considerataca o entitate spirituala malefica aflata intr o profunda re&onanta cu aspectele malefice, a=isale ale &odiei "corpionului (si, intr o anumita masura, %estilor) care imping fiinta umana catre se(ualitate anar>ica, autodistrugere (sinucidere), e(tremism (atitudine de tip totul sau nimic), secretomanie e(cesiva, di&armonioasa, agresivitate, sadism (sau masoc>ism, uneori), magie neagra, feminitate e(tremista, agresiva (gen ama&oana, femeie emancipata), com=inata cu refu&ul maternitatii si al principiului masculin, constient si ordonator (eventual cu porniri catre les=ianism, intre o femeie activa si una pasiva). #a nivel su=til, este vor=a despre e(istenta unor re&onante malefice, a unor impuritati, la unanumit nivel al fiintei, a unor energii tamasice, latente, in>i=ate. %rin purificare si alc>imi&are (transmutare, su=limare) aceste energii devin =enefice, elevate, pornirile negative mai sus amintite devenind tendinte po&itive, superioare (iu=ire, detasare, integrarea spirituala a potentialului se(ual, ec>ili=ru, armonie, etc.). Lilith in Berbec 9ndica o fiinta care este e(tremista in ceea ce priveste vointa, munca, activitatea, spiritul de competitie, afirmarea propriei individualitati. *recvent, aceasta po&itie a #unii negre se corelea&a cu o karma de agresivitate. *iinta va fi supusa in special incercarilor focului. (care vor fi cele mai dificile pentru ea). :ativul are anumite =loca!e, de&ec>ili=re si Msau impuritati la nivel de Kanipura c>akra. "e poate vor=i despre impulsivitate in plan amoros, tendinte sadice, pornirea egotica de a provoca conflicte violente (cu riscuri mortale), inclinatia spre sporturi e(treme. %osi=ile accidente. :ativul se poate identifica, uneori, cu o se(ualitate agresiva, necontrolata.

*emeile cu aceasta po&itie au tendinte agresive, provocatoare, violente, cura!ul, in ca&ul lor, fiind inlocuit cu o pendulare intre frica de a nu fi agresate si tendinta de a fi agresiva (in virtutea ideii ca cea mai =una aparare este atacul). Lilith in Taur 9ndica o fiiinta care este e(tremista in ceea ce priveste =anii, valorile materiale, alimentatia. 9ncercarile apar in acest ca& in mod constant, cu regularitate, fiind vor=a mai ales despre incercari ale pamantului (cele mai dificile in acest ca&). )(tremismul se manifesta prin lacomia fata de =ani, valori materiale, lacomia alimentara, tendinta de a fura si de a pastra la modul incrancenat, posesiv, alternand cu un refu& total al =anilor, al valorilor materiale. Apare tendinta, uneori, de a procura cu =anii servicii se(uale (sau de a vinde servicii se(uale). %ot apare =loca!e, de&ec>ili=re si M sau impuritati la nivel de Kulad>ara c>akra. 6neori, fiinta este e(tremista in dragoste, manifestandu si gelo&ia, posesivitatea, pentru ca aceasta po&itie a #unii negre se corelea&a adesea cu o karma de posesivitate. %oate apare o mare inclinatie catre lene si dorinta intensa de a ac>i&itiona sau poseda, com=inata cu frica de a c>eltui =ani si o mare nevoie (egotica ) de securitate materiala. Lilith in Gemeni 9n acest ca& e(tremismul se manifesta la nivel mental. 9ncercarile pot avea loc prin intermediul antura!ului, a rudelor colaterale (frati, surori, veri) si vor fi, predilect, incercari ale aerului. *iinta poate avea anumita =loca!e sau de&ec>ili=re la nivelul lui Ana>at>a c>akra. 7urio&itatea, nevoia de comunicare vor fi orientate catre se(ualitate, mistere, enigme, =i&arerii, cunostinte despre entitatile malefice. ;eali&area studiilor primare si medii este afectata, generand fiintei posi=ile >andicapuri sau frustrari mentale. %utem vor=i adesea, de o karma de ignoranta (comunicare) in acest ca&, de o anumita tendinta catre dispersie mentala. Lilith in Rac 9n acest ca& e(tremismul se manifesta la nivel emotional, imaginativ. *iinta va trece mai ales prin incercari ale apei , fiind vor=a, in acest ca& de o karma familiala. :ativul are o mare receptivitate fata de entitatile malefice. 9n ca&ul unei femei, este afectata manifestarea propriei feminitati, ca si intelegerea sau perceperea asupra a ceea ce repre&inta ar>etipul feminitatii. 9n ca&ul unui =ar=at, relatia cu mama si cu femeile, in general, va fi afectata, manifestandu se e(tremist, di&armonios. :ativul va avea dificultati in ceea ce priveste alimentatia, somnul, viata de familie, memoria (de e(emplu8 somnul poate fi marcat de cosmaruri, alimentatia poate fi marcata de lacomie sau de refu& al >ranirii anore(ie). )ste afectata in acest ca& functionarea lui "Tad>ist>ana c>akra, ceea ce va afecta manifestarile se(uale ale fiintei respective (refulari, sen&ualitate di&armonioasa, reprimarea a=eranta a erotismului). $endinta de >ranire cu emotii perverse. Lilith in Leu 9ndica o manifestare e(tremista a vointei, dinamismului si creativitatii. *iinta va trece mai ales prin incercari ale focului, solaritatea sa manifestandu se tamas ic, e(cesiv. Kanipurac>akra va fi pertur=ata in functionarea ei, generand fanatism, grandomanie, dorinte tiranice, afectarea vederii, a inimii. :ativul poate avea o sete maladiva de putere, de distractie, de satisfactii se(uale (cu riscul de vampiri&are a energiei se(uale, in cadrul unor relatii amoroase). ;elatiile cu copii vor fi dificile (atasament sufocant sau respingerea copiilor). *iinta poate fi marcata de o=sesia lu(ului, stralucirii, afirmarii. Lilith in Fecioara *iinta se manifesta e(tremist in ceea ce priveste munca, simtul datoriei, ratiunea. 6neori, ea poate a!unge la anali&e si rationamente a=erante, profund gresite (in ca&ul lui #ilit> in ,emeni sau *ecioara putem vor=i despre incercari psi>ice din categoriile intelegere eronata , eruditie sterila, indoiala, in timp ce #ilit> in ;ac va adice incercari psi>ice de tip (>imere).9ncercarile de tip pamant vor predomina in acest ca&, nativulputand fi marcat de o karma profesionala (o=sesia corectitudinii, perfectinism e(cesiv, o=ligatii profesionale dificile, umilitoare). Kulad>oac>akra este afectata in functionarea sa. %ot apare in>i=itii se(uale, preocupari e(cesive legate de purificare (sau refu& al acesteia), regimuri alimentare, sau diverse =oli stranii. Lilith in Balanta )(tremismul apare, in acest ca&, in viata sociala si in casnicie (viata de cuplu). *iinta va fi o=iectul unor incercari psi>ice de tip frica (a=senta cura!ului) si a unor incercari spirituale de aer. Ana>ata c>akra este afectata in functionarea ei. :ativul are, in mod cert, o karma relationala, care i va crea dificultati in plan sentimental, in asocieri, in casatorie (care e dorita in mod o=sesiv sau respinsa cu furie), conducand

la despartiri sau rupturi definitive, ce pot lasa un gol dureros in suflet. *iinta poate cunoaste tentatia de a avea o relatie (sau de a se casatori) cu o persoana rau famata (criminal, dictator, traficant, etc.), pe care o percepe ca fiind un erou, o vedeta, etc. Lilith in Scorpion )ste plasata in dimiciliu, indicand un e(tremism in trairea vietii se(uale si a interesului a tot ceea ce este misterios (atractia spre straniu, mor=id, malefic, genul >orror, respingator). *inta va fi marcata de tentatii se(uale si >imere (ca incercari psi>ice), de incercari ale apei (spirituale). "Tad>ist>ana c>akra este pertur=ata in functionarea sa, indicand e(cese se(uale, risipirea potentialului amoros, tensiuni emotionale, porniri mor=ide (sadism, violenta se(uala), porniri criminale (in genul a ceea ce desaria marc>i&ul de "ade). %oate fi vor=a despre o karma se(uala siMsau okarma legata de practici magice negative (vra!itorie). 7ontrolul energiei se(uale (care poate fi vampiri&ata de entitati negative), a pornirilor distructive (sinucidere, crima), violenta este imperios necesara in acest ca&. Dorintele e(tremiste sunt, de fapt, tentatii care, odata satisfacute, produc caderea fiintei in cau&a. Lilith in Sagetator 9n acest ca&, putem vor=i despre incercari psi>ice gen intelegere eronata, eruditie sterila si incercari (spirituale) de foc. :ativul va manifesta latura inferioara a "agetatorului8 lacomie, e(cese diverse, apetituri instictive necontrolate, megalomanie, nevoia de aventuri inutile, insta=ilitatea, refu&ul profun&imii, al spiritualitatii. Kanipuri c>akra va fi afectata in functionarea sa. *iinta vine din alte vieti cu o karma de maiestru ratat, profet mincinos sau guru malefic (uneori, de aventurier notoriu). )a va avea dificultati in calatoriile lungi si in contactul cu filo&ofia, religia, spiritualitatea. Lilith in Capricorn 9ndica e(tremism in plan profesinal si social. :ativii pot fi marcati de tentatii materiale si incercari de pamant. )i sunt caracteri&ati de am=itia e(cesiva a puterii, atasamentul pentru o anumita po&itie. 9ncercarile apar in mod constant si dura=il, depasirea lor (sau evolutia) fiind relativ lenta. *iinta e inclinata catre o=tinerea de favoruri se(uale mediate (favori&ate) de functia pe care o detine, de infrangerea (distrugerea) adversarilor politici prin magie. Kulad>ara c>akra va fi, in mod cert, pertur=ata. %entru toate po&itiile lui #ilit>, putem vor=i fie de tendinta de satisfacere pasionala, necontrolata, de&armoioasa a unor anumitor dorinte sau inclinatii fie de frustarea produsa de nesatisfacerea lor. )(tremismul, irationalitatea, distrugerea, perversitatea, sunt atri=ute tipic malefice, in timp ce armonia, ec>ili=rul, luciditatea, deplasarea, sunt atri=ute divine, elevate. #ilit> generea&a intotdeaunaintodeauna de primul tip, in timp ce purificarea si altc>imi&area acestor otravuri conduce la atri=ute din a doua categorie. %entru po&itionarea in 7apricorn, retinem o inclinatie catre o raceala e(agerata a fiintei si catre intrainarea de toti oamenii (pe care o aduce o anumita po&itie politica sau sociala). Lilith in arsator Garsatorul este oricum inclinat catre e(cese, #ilit> e(ascer=and aceste tendinte. Acestea se vor manifesta catre curente politice e(tremiste, porniri revolutionare sau re=ele profund negative si distructive, atractia catre o cunoastere inter&isa (magie neagra, astrologie magica malefica, vra!itorie). %utem vor=i despre incercare de aer si despre incercari psi>ice de tip eruditie sterila, intelegere eronata, indoiala si tentatii (la nivel mental). *unctionarea lui Ana>ata c>akra va fi afectata. 9ncercarile vor apare prin intermediul prietenilor (antura!ului), prin informatiile asimilate si vor fi =ruste, relativ imprevi&i=ile, si cu consecinte fulgeratoare, e(plo&ive . %osi=ila transformare a unui coleg sau prieten in partener se(ual. 9nclinatie catre originalitate neinspirata (de prost gust sau vulgara), porniri e(travagante, nevoie o=sesiva de li=ertate a=soluta. Lilith in Pesti (e(altare) %estii sunt supranumiti infernul &odiacului, fiind un sim=ol al marii (domiciliul sim=olic al lui #ilit>). )(tremismul se va manifesta in acest ca& prin consumul neconrolat de droguri sau su=stante into(icante, prin o=sesia evadarii din realitate, a=andonul in stari psi>ice patologice (cosmaruri, >alucinatii, dedu=lari in astralul inferior, come generate c>imic, etc.), toate acestea indicand o mare receptivitate catre fortele malefice. %ot apare tentatii (la nivel emotional, de complacere in stari psi>ice negative masoc>ism, frustare depresie), >imere (fantasmele iau locul realitatii), stari de frica, intelegeri eronate si incercari (spirituale) de apa. 9ncercarile spirituale pot fi (ca si in ca&ul altor &odii de apa) mai curand imaginare. "Tad>ist>ara cakra este afectata in functionaea sa. Atractie catre miscari oculte orientate negativ, secte religioase, mu&ica deca&uta (rock, rap, deat>, metal, etc.).

/3

Luna neagra in case %astrand analogia semn casa, #ilit> isi face resimtita influenta la nivel concret, material, in diferite domenii ale e(istentei. Lilith in casa !"a 9ndica o personalitate e(tremista, uneori megalomana, alteori in>i=ata (cu frustrarile de rigoare). :ativul poate fi marcat de tendinte violente, distructive (sau autodistructive). Dificultati in gasirea identitatii proprii, in centurarea propriei personalitati (care este profund de&armonioasa). Kanifestarea fiintei va fi marcata de incercari ale focului, de frica (generand apoi agresivitatea) de o=sesii se(uale (uneori atractia spre o se(ualitate pervertita). Lilith in casa a !!"a 9ndica e(tremismin raport cu =anii si valorile materiale. *iinta va cunoaste tentatii materiale si incercari (spirituale) ale pamantului. :ativul poate cumpara sau vinde (cu =ani) servicii se(uale (prostitutie sau client al prostituatelor). 9nclinatie catre lacomie,lene gelo&ie, posesivitate. %osi=ile practici magice reali&ate pentru a o=tine =ani (ritualuri pentru =ani, talismane, etc.) Genituri secrete. Lilith in casa a !!!"a 9ndica o fiinta avand o minte de&armonioasa, cu clare tendinte demonice. :ativul va fi marcat de indoiala, eruditie sterila, intelegere eronata si inceracari ale aerului. %osi=ile relatii se(uale cu rude colaterale (frati, surori, veri) sau persoane din antura!. Dificultatilegate de studiile primare, si medii, de comunicare, generand frustrariintelectuale. %osi=ilitate de a afla informatii secrete si a le de&valui in mod imprudent incercarilevin, in acest ca&, prin intermediul antura!ului (fiintelor apropiate). Lilith in casa a ! "a 9ndica o fiinta care poate fi marcata de incercari psi>ice de tipul >imerelor si de incercari (spirituale) ale apei, mai ales de incercari de tip imaginar. *iinta poate trai emotii e(treme si stari psi>ice negative (depresie), receptivitate de&armonioasa, catre >ranire de tip demonic (vampirism energetic, sau altfelspus, preluarea energiei din aura celorlalti). ;elatii familiale pline de atasament, gelo&ie, posesivitate accentuata. "emnul fiintei poate fi marcat de cosmaruri, iar actul alimentatiei de lacomie. $ensiuni familiale, dificultati emotionale, inclinatie catre e(agerare in ceea ce priveste traditiile, propria ereditate, istoria, etc. Lilith in casa a "a 9ndica o fiinta marcata de e(tremism (tensiuni, dificultati) in ceea ce priveste iu=irea, creativitatea, relatiile amoroase, relatiilecu copiii. *iinta va cunoaste tentatii se(uale si incercari ale focului. 6neori, inclinatiile spre practici se(uale perverse sau apelarea la practici magice sau vra!itoresti pentru a seduce o persoana. :ativul poate fi inclinat catre adulter sau legaturi amoroase secrete. Lilith in casa a !"a 9ndica, in general, o karma negative profesionala. *iinta va fi marcata de incercari de tipul indoielii, eruditiei sterile, intelegerii eronate fricii, tentatii materiale si de incercari (spirituale)ale pamantului. *iinta este e(tremista in tot ceea ce are legatura cu sanatatea, munca, disciplina, datoria. %osi=ile relatii se(uale cu su=ordonatii sau alte persoane din antura!ul profesional. Activitati secrete, =olidificile sau ciudate. :ativul va avea nevoie de o intensa purificare pentru a si redo=andi sanatatea. Lilith in casa a !!"a 9ndica un e(tremism in relatia de cuplu, in plan social si in raporturile cu !ustitia. :ativul e(agerea&a rolul se(ualitatii in casnicie sau poate avea legaturi amoroase cu asociatii. Dificultati de comunicare in plan social, adultere, =loca!e afective toate acestea pot marca e(istenta nativului. %oate fi vor=a despre o karma relationala, care se poate manifesta prin ruperea unor asocieri, contracte, prin divorturi. *iinta va cunoaste incercari ale aerului. Lilith in casa a !!!"a 9ndica o fiinta marcata de tentatii se(uale si de incercari ale apei (mai ales de tip imaginar). :ativul va fi marcat de o=sesii se(uale, o=sesia mortii si va a=orda la modul e(tremist ocultismul (posi=ile inclinatii catre magia neagra), mostenirile, afacerile, =anii. %osi=ile tendinte se(uale perverse. 6neori poate fi vor=a despre o karma se(uala. :ativul poate fi marcat de cosmaruri, de tendinta de a

//

castiga =ani pe cai oculte, de a fi vampiri&at de energia se(uala (sau ar putea avea pro=leme legate de continenta se(uala in somn). Lilith in casa a !#"a 9ndica o fiinta marcata de dificultati in ceea ce priveste calatoriile in strainatate, relatiile cu strainii, filosofia, spiritualitatea. :ativul va cunoaste incercari de tip eruditie sterila, intelegere eronata (psi>ice) si incercari ale focului. %osi=il fanatism in plan spiritual sau religios, rasism, intoleranta etnica, dificultati in invatarea lim=ilor straine. *iinta este inclinata catre porniri aventuriste e(cesive si poate face greseli grave de ordin spiritual (in cel mai rau ca& poate deveni un guru al unei grupari malefice). Lilith in casa a #"a Arata ca individul se va confrunta cu incercari ale pamantului, cu tentatii materiale. :ativul va fi marcat de o sete maladiva de putere, de am=itii nemasurate in cariera profesionala, de inclinatii politice e(tremiste, totalitare (dictatoriale). 6neori, este vor=a despre o karma negativa in raport cu un colectiv amplu (c>iar o natiune, un popor). D karma legata de cariera profesionala este pro=a=ila, putand conduce la mari =loca!e in ascensiunea socio profesionala ce produc intense frustrari. 9magine sociala negativa (de fiinta perversa, dura, etc) Lilith in casa a #!"a 9ndica relatii e(tremiste, di&armonioase cu prietenii, cu grupurile. :ativul se va confrunta cu incercari ale aerului, la modul concret. 9ncercarile pot apare prin intermediul prietenilor, cunostintelor, grupurilor. 6neori fiinta poate avea relatii se(uale cu o persoana din antura!, alteori moartea prematura a unui prieten poate fi marcanta. 9ncercari neasteptate, originale, imprevi&i=ile. *iinta va avea tendinte e(tremiste, inclinatie spre e(cese de idealism, de a=stractiune, spre e(travagante. Lilith in casa a #!!"a 9ndica o confruntare a nativului cu incercari psi>ice de tipul >imerelor si incercari (spirituale) ale apei, mai curand imaginare. %ot apare de&ec>ili=re psi>ice, inclinatia catre consumul de droguri sau alte to(ice, catre iresponsa=ilitatea totala, tradare, escroc>erie. Dusmanii ascunsi pot face uneori apel la vra!itorie impotriva nativului (sau acesta actionea&a ocult impotriva unor inamici inamici imaginari). :ativul poate fi marcat de cosmaruri, mediumitate necontrolata, nevoia o=sesiva de singuratate, incapacitatea de integrare sociala. 6nele =oli cronice, anumite perioade $spectele Lunii negre (Lilith) de insingurare si austeritate, pot conduce (daca sunt intelese cu luciditate) la eliminarea unei karme negative. 9nainte de a anali&a aspectele lui #ilit> cu planetele tre=uie facute unele preci&ari legate de po&itia acesteia intr o astrograma. 6nii astrologi considera ca singurele planete capa=ile sa contracare&e total #una neagra sunt Iupiter si "aturn, planete ale profun&imii si ale maturitatii. Are o deose=ita importanta dispo&itia lui #ilit> in raport cu cele doua planete. )(ista patru situatii distincte (vor=im gandindu ne la sensul de deplasare a planetelor prin &odiac, de la Ber=ec, prin ;ac, la Balanta, etc)8 /.#ilit> este inainte de Iupiter si "aturn 2.#ilit> este dupa Iupiter si inainte de "aturn 1.#ilit> este dupa "aturn si inainte de Iupiter 5.#ilit> este dupa Iupiter si "aturn /. 9n acest ca&, nativul reuseste sa faca fata incercarilor (depasindu le cu =ine) prin filosofia de viata, aspiratia spirituala, puterea de intelegere (Iupiter) si autodisciplina, rigoare, detasare ("aturn). )ste situatia cea mai fericita, Iupiter si "aturn reali&and un =ara! in calea #unii :egre. 2. 9n acest ca&, nativul nu se mai poate =a&a pe Iupiter in depasirea incercarilor (tentatii, ispite, etc) ci doar pe responsa=ilitatea, rigoarea si forta lui "aturn. "aturn intervine si diminuea&a pana la anulare re&ultatele confruntarii su=iectului in cau&a cu ispita. %laneta timpului asea&a lucrurile pe fagasul normal. 1. 9n acest ca&, "aturn este depasit de #ilit>, incat nativul tre=uie sa apele&e la puterea de intelegere, o filosofie =enefica de viata, religie, aspiratia catre Divin (tinand de Iupiter), pentru a depasi cu =ine incercarile.

/2

5. )ste situatia cea mai nefericita (Iupiter si "aturn n o mai pot controla pe #ilit>), fiind vor=a despre o karma deose=it de negativa sau de omisiunea de a solicita la nastere protectie Divina (nativul preferand sa se descurce singur). Con%unctii Soare con%unctie Lilith 9n ca&ul unei femei acest aspect afectea&a imaginea =ar=atului interior (modelul =ar=atului ideal), fiinta avand tendinta de a fi atrasa (la nivel sufletesc) de =ar=ati e(tremisti, demoniaci, avand un dinamism necontrolat, o pasionalitate di&armonioasa, porniri sadice, distructive. ;isc de moarte prematura a tatalui sau sotului (uneori divort). %entru un =ar=at, indica o manifestare e(tremista a propriei personalitati (grandomanie, o=sesii se(uale, sadism, duritate, pro=leme de constienti&are).$ensiuni in relatiile cu =ar=atii. Luna con%unctie Lilith 9n ca&ul unui =ar=at, acest aspect afectea&a imaginea femeii interioare (ar>etipul femeii ideale), acesta fiind atras (la nivel sufletesc) de femei stranii, demoniace, de&ec>ili=rate psi>ic, prostituate, vra!itoare, o=sedate se(ual etc. Dificultati in relatia cu mama sau sotia (moarte prematura, divort, tensiuni). %entru o femeie, indica o manifestare e(tremista a laturii feminine a personalitatii (o=sesii se(uale, duritate, porniri distructive, refu&ul feminitatii, sensi=ilitate fata de tot ce este straniu, malefic, a=erant, mor=id). $ensiuni in relatiile cu femeile. &ercur con%unctie Lilith 9ndica dificultati de comunicare din cau&a unei functionari e(tremiste a mintii. $ensiuni in relatiile cu antura!ul (dorinta de dominare a celor apropiati, de a avea relatii se(uale cu persoane din antura!, uneori incestuoase). 7ru&ime, duritate la nivel mental. #uciditatea persoanei este afectata serios (dificultati de a privi lucrurile in mod coerent, o=iectiv). %oate fi vor=a de de&ec>ili=re mentale (=oli neuropsi>ice). enus con%unctie Lilith 9n ca&ul unui =ar=at, indica o atractie fi&ica (erotica) spre femei perverse, ciudate, demoniace, prostituate, spre a si procura cu =ani servicii se(uale. Dorinta o=sesiva de =ani, de relatii cu se(ul opus, de valori artistice (dar optiunile sunt orientate catre tot ce este pervers, straniu, mor=id, di&armonios, anormal). 6neori, poate face apel la magie (vra!itorie) pentru a si satisface dorintele. 9n ca&ul unei femei, indica o manifestare e(tremista a laturii sentimentale si erotice proprii (femeie perversa, prostituata, o=sedata de im=ogatire, care este vra!itoare sau face apel la acestea). $entatii se(uale dificile. &arte con%unctie Lilith 9n ca&ul unei femei, indica o atractie fi&ica (erotica) spre =ar=ati perversi, ciudati, agresivi, o=sedati se(ual (eventual gigolo), catre procurarea cu =ani a unor servicii se(uale. *eminitatea este serios pertur=ata din cau&a pornirilor agresive, violente, de concurenta cu =ar=atii (ama&oana, de competitie egotica. Apetitul se(ual este e(arcer=at, di&armonios, rupt de latura sentimentala. 9n ca&ul unui =ar=at, indica agresivitate, porniri violente in plan se(ual (viol), inclinatii distructive sau autodistructive.$endinte se(uale perverse, nevoie de competitie, functionare e(tremista a vointei (totul sau nimic). 'upiter con%unctie Lilith )nergia intens =enefica a lui Iupiter are efectul de ani>ilare sau anulare ale lui #ilit>. $otusi, aceasta depinde de forta lui Iupiter in astrograma respectiva (un Iupiter in e(il sau cadere cu aspecte nefavora=ile, va fi mult sla=it). 6n Iupiter sla=it poate fi, totusi, relativ pertur=at in functionareasa. Saturn con%unctie Lilith ;igoarea, detasarea, forta constrictiva, raceala, caracteristici ale acestei planete, in>i=a sau c>iar ani>ilea&a re&onantele malefice ale lui #ilit>. 9n ca&ul unui "aturn sla=it in astrograma (in e(il, cadere, cu aspecte proaste), acesta va fi afectat in manifestarea sa. (ranus con%unctie Lilith 9ndica incercari =ruste, neasteptate, imprevi&i=ile, e(plo&ive. :ativul are o originalitate e(traordinara, dar cu accente mor=ide, perverse, ciudate. %rietenii pot fi fiintele prin care nativul este supus incercarilor. *iinta poate manifesta e(travaganta, tandinte elitiste, porniri se(uale anormale (>omose(ualitate, les=ianism), inclinatii revolutionare sau re=ele. )eptun con%unctie Lilith

/1

:ativul se va confrunta cu incercari psi>ice de tipul >imerelor si incercari spirituale imaginare. %ot apare inclinatii catre misticismul delirant, catre de&ec>ili=re psi>ice ma!ore, catre ilu&ie, fantasmagorii, utopii, droguri (into(icante). Dorinta o=sesiva de a evada din realitate, de a evita orice responsa=ilitate. Atractie posi=ila catre secte, grupuri ciudate (satanisti, rock eri, etc.), miscari a=erante. Pluton con%unctie Lilith 9ndica o pasionalitate intensa, de&armonioasa, porniri distructive. )nergia se(uala este deose=it de puternica, de ampla, nativul tre=uind sa reali&e&e in mod sustinut transmutarea si su=limarea acesteia, pentru a putea pastra controlul. #ilit> poate fi ani>ilata, in acest ca&, printr o transformare profunda a fiintei. )(ista riscul angrenarii in activitati oculte malefice, in miscari spirituale sataniste. 9n ca&ul con!unctiilor lui #ilit>, energia acestui focar malefic este atasata planetei cu care se afla in con!unctie, afectand atat manifestarea su=tila a acesteia (in plan auric), cat si manifestarea ei fi&ica (aducand pertur=ari in &onele corespondente ale corpului fi&ic). *iintele care personifica planetele din astrograma unei fiinte ("oare tatal, #una mama, Genus iu=ita,etc) sunt cele prin intermediul carora apar incercarile in viata nativului respectiv (in ca&ul con!unctiilor). Se*tile si Trigoane Aceste aspecte favora=ile primite de #ilit> arata ca nativul poate depasi cu succes incercarile la care este supus, cu a!utorul energiilor planetelor care participa la aceste aspecte. $otusi, uneori poate apare o complacere in anumite tendinte negative, malefice, favori&ate in manifestarea lor de aspectele =enefice. Cua+raturi si ,po-itii Aceste aspecte nefavora=ile ale lui #ilit> ridica dificultati in a face fata incercarilor (a le intelege si a le depasi in mod onora=il), re&ultand frustrari, remuscari. )(emplu8 un careu (sau o opo&itie) intre #ilit> si Genus, in ca&ul unui =ar=at, aduce o usurinta in a pierde energia se(uala (seminal) in cursul actului amoros sau in somn (a se vedea ritualurile ca=alistice cu conotatie se(uala, amintite anterior). $otusi, astfel de aspecte repre&inta o provocare pentru nativ, o=ligandu l sa si amplifice luciditatea, autocontrolul, detasarea. Kaniera in care se poate reali&a un anumit control asupra lui #ilit> (indiferent de aspecte), este prin constienti&area energiei planetare care este guvernatoarea #unii negre (e(8 #ilit> in ,emeni este guvernata de Kercur, #ilit> in ;ac este guvernata de #una, etc). $ran&itele lunare ale #unii peste #ilit> natal si #ilit> in tran&it ne fac deose=it de receptivi fata de ispite (incercari, tentatii).

/5