Asigurarea riscurilor catastrofice

Cuprins:
I. Introducere...........................................................................................................3 II. Clasificarea dezastrelor.....................................................................................6 III. Evaluarea riscurilor de catastrof i predispoziia la dezastre...................12 III.1. Caracterizare generala..............................................................................12 III.2. Caracteristicile asigurrii riscurilor catastrofice....................................15 III.2.1.Frecvena de apariie a riscurilor........................................................15 III.2.2.Mrimea evenimentului......................................................................16 III.2.3.Locaia...............................................................................................16 III.3. Evaluarea riscurilor catastrofice din perspectiva !iss "e..................1# III.3.1.Modulul riscului..................................................................................18 III.3.2.Modulul Vulnerabilitii.......................................................................1 III.3.3.Modulul !istribuiei valorii..................................................................2" III.3.#.Modulul condiiilor de asi$urare.........................................................21 III.3.5.%ombinarea celor # module...............................................................23 I$. %specte ale reasigurrii riscurilor catastrofice............................................2& IV.1. &a$ubele poteniale ma'ime...............................................................2# IV.2. (easi$urarea riscurilor catastro)ice.....................................................25 $. "iscul de catastrof 'n "o()nia i asigurarea acestuia..............................26 V.1.(iscul de catastro) *n ara noastr.......................................................26 V.2.+si$urarea cldirilor, a altor construcii -i a coninutului acestora *mpotriva pa$ubelor produse de calamitile naturale.................................28 $I. *i+liografie......................................................................................................3,

Asigurarea riscurilor catastrofice

I. Introducere
%alamitile naturale au un potenial )oarte ridicat de a produce pa$ube materiale -i pierderi de viei omene-ti de mari proporii. .'punerea la aceste riscuri a crescut din ce *n ce mai mult. &otenialul de catastro) determinat de cresterea populaiei, *n)iinarea unor localitai *n /one anterior nelocuite, cresterea numrului de construcii, de locuine, de uniti economice pentru producie, comer, servicii, de/voltarea economic *n re$iunile mai e'puse, apariia de a$lomerri urbane, de/voltarea te0nolo$iei, densitatea mare a valorilor *n ora-e -i /one industriale preocup tot mai mult *ntrea$a comunitate. !in acest motiv este nevoie de o documentare detaliat asupra tipurilor -i )orei catastro)elor naturale cu rol *n luarea deci/iilor economice -i politice. &ericolul de catastro) este potenat -i de sc0imbrile mediului datorit activitii oamenilor, modi)icarea climei cu implicaii asupra cre-terii nivelului mrii, modi)icarea ve$etaiei, cresterea volumului precipitaiilor -i rea-e/area /onelor cu precipitaii )oarte ridicate sau )oarte sca/ute. &a$ubele materiale, pierderile de viei omene-ti, -ocul psi0olo$ic puternic su)erit de populaie, e)ectul producerii acestora pe termen lun$, determin cresterea interesului pentru elaborarea unor studii privind riscurile de catastro), studierea atent a )enomenului -i sub aspectul asi$urrii care ar putea prin rolul -i natura ei s )ac mai puin simite pa$ubele materiale -i s repun pe cei a)ectai *n situaia patrimonial e'istent *nainte de producerea de/astrului. !eoarece riscurile de catastro) sunt *n $eneral asi$urabile este necesar o anali/ -i o documentaie detaliat a asi$urrilor care s pre/inte tipurile, dimensiunile -i intensitatea de/astrelor -i implicaiile lor *n scopul adoptrii deci/iilor optime. 1a/2ndu3se pe situaiile anterioare, *n ultimele decenii s3au elaborat 0ri pentru /onele cu potenial de catastro) *n )uncie de care se )ac estimri pentru viitor. %atastro)ele naturale cu mare potenial distructiv sunt cutremurele, tsunami, eruptiile vulcanice, cicloanele, tornadele, )urtunile e'tratropicale, )urtunile re$ionale, )urtunile musonice, ploaia, $rindina, )ul$erul, *n$0etul, inundatiile,

Asigurarea riscurilor catastrofice

alunecrile de teren, sc0imbarea climatului, incendiul, deriva iceber$urilor. !intre acestea cutremurul, tsunami, tornadele -i cicloanele sunt cele mai distructive )ore ale naturii, care alturi de pa$ubele materiale pe /one )oarte *ntinse, au -i un impact psi0olo$ic pro)und -i de lun$ durat pentru populaie.1 4n ultimele dou decade de/astrele de mediu au constituit cau/a a peste 8 milioane de decese -i a peste 8"" milioane de oameni *mbolnavii de di)erite maladii. 5otodat acestea au condus la un volum impresionant de pierderi -i distru$eri de bunuri materiale a cror valoare depa-e-te 3" miliarde de dolari. 4n raportul pre/entat de 6erard Le%laire consultant la %entrul 7aiunilor 8nite pentru +sisten *n ca/ de ur$en de mediu 987%8.+: la 1 octombrie 1 83 privind ;ur$enele de mediu< termenii de ;ur$ena<, ;accident< -i ;de/astru< nu sunt de)inii *n mod special. 5otu-i de/astul este de)init de ctre departamentul +)acerilor 8manitare *n cadrul 7aiunilor 8nite 9!=+: ca o serioas -i $rav ruptur a )uncionrii unei societai ce cau/ea/ pierderi umane, materiale sau de mediu dep-ind posibilitile societii a)ectate de a )ace )a situaiei )olosind resursele proprii. Ministerul >ntii -i al 1unstrii din >uedia de)ine-te de/astrul ca un de/ec0ilibru *ntre nevoile acute -i resursele disponibile. &otrivit raportului menionat mai *nainte ur$ena se poate trans)orma *ntr3o veritabil cri/ atunci c2nd *n activitatea de raspuns la o ast)el de situaie e'ist aspecte *n nere$ul. 8r$ena poate )i trans)ormat *ntr3un de/astru datorit dep-irii posibilitilor de a )ace )a situaiilor. 5ermenul rspuns se re)er la orice aciune ce are loc *n ca/ul unei ur$ene pentru a reduce e)ectele ne$ative ale acesteia asupra activitailor economice, santii umane -i mediului *ncon?urator. +cest termen este parte component a ciclului de mana$ement a de/astrului care include prevenirea, pre$atirea, raspunsul -i redresarea. @r$ani/aia Mondiala a >ntii de)ine-te de/astrul ca )iind orice eveniment care cau/ea/ pa$ube, distru$eri ecolo$ice, pierderi de viei omene-ti, deteriorarea sntaii la o scar su)icient de mare *nc2t s ?usti)ice un e'traordinar raspuns sau intervenie din a)ara comunitii a)ectate.
1

Exemple n acest sunt cutremurul din zona Armenia ( Columbia ) din 25 ianuarie 1999 care a dus la dispari ia a peste 1!!! de oameni izolare si foamete" tsunami din zona Asiei de sud#est din 25 decembrie 2!!$" inunda iile din Europa Centrala %i de Est din &ara anului 2!!5

Asigurarea riscurilor catastrofice

Le$islatia din (om2nia privind aprarea *mpotriva de/astrelor de)ine-te de/astrele ca )iind )enomene naturale distructive de ori$ine $eolo$ic sau meteorolo$ic sau *mbolnvirea unui numr mare de persoane sau animale produse *n mod brusc ca )enomene de mas. +ici sunt incluse cutremurele, alunecrile de teren, prabu-irile de teren, inundaiile, )enomenele meteorolo$ice periculoase, epidemiile -i epi/ootiile. 5ot *n cate$oria de/astre intr -i evenimentele cu urmri deosebit de $rave asupra mediului *ncon?urtor provocate de accidente cum ar )iA accidentele c0imice, biolo$ice, nucleare,*n subteran, incendiile de mas -i e'plo/iile, accidentele ma?ore pe cile de comunicaie, accidentele ma?ore la instalaiile -i utila?ele te0nolo$ice periculoase, cderea de obiecte cosmice periculoase, accidentele -i avariile la reelele de instalaii -i telecomunicaii. -ecesitatea practicrii asigurarilor '(potriva catastrofelor naturale +si$urrile s3au nscut din nevoia acut de protecie a omului -i a bunurilor sale *mpotriva )orelor distructive ale naturii, accidentelor -i bolilor, din nevoia constituirii unor mi?loace de e'sten *n condiiile pierderii sau reducerii capacitii de munc. !e/voltarea societii a *nsemnat o continu strdanie a omului *n $sirea celor mai bune soluii *n re/olvarea acestor probleme. !i)eritele )enomene imprevi/ibile -i distructive ale )orelor naturii au avut -i mai e'ercit *nc in)luiene duntoare asupra valorilor materiale -i c0iar spirituale, create de munca oamenilor. %alamitile naturale pot provoca mari pre?udicii materiale economiei unei ri, deopotriv a$entilor economici -i cetenilor. %u toate c oamenii au obinut mari succese *n reducerea pa$ubelor provocate de )enomenele naturale, ei sunt *nc neputincio-i *n )aa unor calamiti ale naturii pentru care stiina nu a $sit *nc mi?loacele te0nice su)iciente de lupt aduc2nd societii mari pre?udicii. !in acest motiv, omului i3a rmas calea solidari/rii -i a?utorrii reciproce pentru suportarea *n comun a e)ectelor calamitilor naturii, -i anume , calea

Asigurarea riscurilor catastrofice

'

asi$urrii prin care pa$ubele provocate de un eveniment sunt suportate de mai multe persone )i/ice sau ?uridice cuprinse *n asi$urare. &entru prevenirea, limitarea, combaterea -i compensarea daunelor, persoanele )i/ice -i a$enii economici *-i pot constitui din resursele lor unele re/erve materiale -i bne-ti. 4ns acest lucru este ine)icient deoarece volumul re/ervelor trebuie s )ie e$al cu valoarea bunurilor pentru care ace-tia contituie re/ervele, ceea ce duce la o imobili/are a resurselor -i o $estionare ine)icient a acestora. +ceasta a dus la ivirea necesitaii )olosirii unei ci mai convenabile -i mai e)iciente -i anume trecerea riscurilor asupra unor societi speciali/ate *n domeniul asi$urrilor -i reasi$urrilor, care constituie la nivelul lor )onduri de re/erv -i de asi$urare. (easi$urrile sunt o completare )ireasc a asi$urrilor care )avori/ea/ meninerea stabilitii re/ultatelor )inanciare ale societilor de asi$urare prin omo$eni/area -i dispersia riscurilor.

II.Clasificarea dezastrelor
%on)orm @r$ani/aiei Mondiale a >ntaii de/astrele sunt clasi)icate *n )elul urmtorA a. !up natura acestoraA !e/astre naturaleB !e/astre datorate activitilor umane. %u o perioad de instalare scurt 9 inundaii, cutremure, tsunami:B %u o perioad de instalare lent 9secet -i )oamete:. !e ori$ine meteorolo$ic 9ura$ane, cicloane, tornade tai)unuri, ploi toreniale, )urtuni, viscole, inundaii, secete, canicule, $eruri:B !e ori$ine topo$ra)ic 9alunecri de pm2nt, prabu-iri de teren, avalan-e:B !e ori$ine tectonic -i teluric 9cutremure de pm2nt, erupii vulcanice:B

b. !up perioada de instalare de/astrele pot )iA

c. !up ori$ine de/astrele pot )iA

Asigurarea riscurilor catastrofice

!e ori$ine te0nolo$ic produse de aciunea omului 9accidente c0imice industriale, incendii, e'plo/ii, ra/boaie, con)licte civile, avarii de structuri:B !e ori$ine epidemiolo$ic 9)ebra $alben -i alte boli virale, 0olera, menin$ita:.

4n unele ri, riscurile de catastro) natural sunt e'trem de ridicate, determin2nd o anumit politic de asi$urare privind acoperirea parial sau c0iar e'cluderea anumitor riscuri. 4n mod normal statul trebuie s se implice de-i nu poate s o)ere protecia total pentru pierderile catastro)ale. !e aceea este necesar un parteneriat *n domeniul riscului *n care s )ie implicai asi$urai, asi$urtori, reasi$urtori alturi de stat, )iecare parte asum2ndu3-i o cot din risc -i )inan2nd unele msuri adecvate de mana$ement al riscului. +cesta este sin$urul mod )e/abil de acoperire cuprin/toare -i e)icient a riscurilor de catastro). 5rebuie acceptat ca pro$resul nu se poate concepe )r un sistem de asi$urri -i reasi$urri la nivel naional bine or$ani/at -i condus. 4n cele mai multe ri implicarea $uvernului *n ca/ul catastro)elor este o condiie ;sine Cua non< pentru prote?area economiei -i bunul mers al societii. 1. Cutre(urul i (icarile tectonice &rivit la nivel mondial, riscul de cutremur ocup deta-at locul *nt2i compar2nd pierderile materiale pe termen lun$ -i numarul victimelor cau/ate de de/astrul natural. Frecvena de producere a cutremurelor se poate determina *n )uncie de ;istoria seismic<, *n timp ce potenialele pierderi economice -i de viei omene-ti sunt putin previ/ibile. 4ntr3un interval scurt de timp pierderile datorate cutremurelor au crescut datorit evoluiei rapide a economiei -i societii. Factorii care au contribuit la acestea suntA cresterea de patru ori a populaiei mondiale la *nceputul secolului ceea ce *nseamn o e'punere mult mai mare la risc a populaiei, a locuinelor, a locului *n care *-i des)-oar activitateaB cresterea investiiei pe locuitorB cresterea densitii -i numarului construciilor cu caracter commercial -i privat. 5ebuie subliniat c durata medie de via a unei cladiri moderne este

Asigurarea riscurilor catastrofice

de 5" de ani, dar multe au o vec0ime mai mare e'pun2ndu3se ast)el la un risc mai mare. %resterea c0eltuielilor cu reparaiile este determinat de )aptul c prile componente au preuri din ce *n ce mai mari. 4n medie ele repre/int 8"D din daunele )i/ice $enerate de cutremur -i solicit o cantitate mare de munc, salarii -i directe le$ate de salarii *n crestere *n ultimii ani *n cele mai multe ri, )apt ce conduce de multe ori la luarea deci/iei de a distru$e cldirile avariate -i nu de a le reparaB &reurile ridicate ale terenurilor precum -i dorina de a limita transportul au adus la a$lomerri considerabile. 8nii asi$urtori corelea/ riscul de cutremur cu intensitatea acestuia la care se produc pa$ubele 9de e'emplu 6 $rade pe scara Mercalli:. &este de conver$ent *n special *n mi?locul oceanelor. .'punerea la cutremur este clasi)icat *n 5 /one con)orm urmatorului tabelA Intensitatea ma'im probabil odat la 5" de ani 9cu o probabilitate de a dep-i 1"D : V sau sub VI VII VIII IF sau peste " D din cutremure se produc *n re$iunile *n care se *nt2lnesc mari plci tectonice, *n /onele

Eona " 1 2 3 #

5abelul nr.1 Eonarea seismic *n )uncie de intensitatea ma'im probabil2 2. Erupiile vulcanice .rupiile vulcanice sunt riscuri din care decur$ -i alte evenimente numite riscuri asociateA cderi -i nori de cenus,maree, scur$eri de lav -i noroi, cutremure vulcanice. (iscurile di)er ca intensitate -i dimensiune de la un vulcan la altul. %derile de cenus -i mereele crea/ pa$ube pe supra)ee mari *n timp ce
2

)ursa* +unic, -e" .orld +ap /f 0atural 1azards" 1992

Asigurarea riscurilor catastrofice

scur$erile de lav -i noroi, norii de cenus -i cutremurele vulcanice, au e)ecte numai *n vecinatatea imediat. +ceste tipuri de risc sunt $reu de cuanti)icat deoarece )recvena erupiilor este redus ceea ce nu permite o evaluare bine )undamentat -i desprinderea unor tendine clare pentru viitor. +st)el din punctul de vedere al asi$urrilor, clasi)icarea *n )uncie de intensitate nu este relevant. 3. $alurile seis(ice . /suna(i3 5sunami este o catastro) natural ce a)ectea/ *n special coastele +siei apar2nd dup producerea cutremurelor sau ca urmare a unor alunecri de teren ale )undului mrii deseori induse de cutremure sau erupii vulcanice *n mare sau pe uscat. Valurile se propa$ *n toate direciile -i cu mare vite/. .le depind de ad2ncimea apei -i de dimensiunea ba/inului maritim, ast)el c *n ba/inele maritime mari vite/a valurilor poate atin$e G"" HmI0. Valurile seismice se pot deplasa pe distane de 1".""" de Hm sau c0iar mai mari )r s se atenue/e ca intensitate a)ect2nd /one a)late *n re$uni *ndepartate.# Ma$nitudinea tsunami3urilor se msoar cu a?utorul unei scri de 5 $rade 9 de la " la #:, lu2ndu3se *n considerare -i ad2ncimea apei. (iscurile de tsunami sunt datorate e'tinderii activitii industriale -i comerciale, a$lomerrilor urbane, -i a de/voltrii turismului *n /onele a)ectate. &. Inundaiile Inundaiile a)ectea/ aproape toate rile lumii cu e'cepia celor de-ertice. +ceste riscuri au cea mai mare )recven de apariie -i sunt responsabile pentru mari pierderi materiale -i moartea unui numr mare de oameni. (e/ervele totale de ap ale pm2ntului sunt de 1.6 miliarde Hm cubi, circa #5".""" Hm cubi de ap se evapor annual, din care peste continent luai de curenii de aer.5 5. 0loile toreniale &recipitaiile medii anuale la nivel mondial se situea/ *n ?urul valorii de 1""" lIm ptrai. .le di)er de la o re$iune la alta *n )uncie de latitudine, altitudine "D revin *n oceane -i sub 1"D a?un$ pe

3 $

3enumire din limba 4aponeza" 5aponia fiind mult afectata de acest risc 5aponia a fost afectata in 19'! de &alurile produse ca urmare a cutremurului din C,ile 5 )ursa* 6looding and 7nsurance" +unic, -e" 199(

Asigurarea riscurilor catastrofice

1!

-i ali )actori cu caracter local. 4n de)inirea potenialului de inundaie de o mare importana este cunoa-terea valorii medii anuale a precipitaiilor. 6. 1urtunile Furtunile sunt la nivel mondial printre cele mai importante calamitti din punctul de vedere al daunelor -i al /onelor a)ectate. 4n perioada 1 88 32""2 dou treimi din totalul daunelor pltite *n valoare de apro'imativ 15" miliarde de dolari au repre/entat desp$ubiri pltite ca urmare a )urtunilor. 4n cate$oria )urtunilor e'ist dou cate$orii mari de catastro)e $rupate *n )uncie de vite/a v2ntului, /ona -i perioada de producereA Furtuni tropicale 9 ura$an, tai)un, ciclon : J atin$ 12 $rade pe scara 1eau)ort, adic peste 118 HmI0. +cestea au denumiri di)erite *n )uncie de /ona de producere, -i anumeA ura$an *n /ona oceanului +tlantic -i a &aci)icului de nord3est, ciclon *n /ona @ceanului Indian, Mrile +ustraliene -i &aci)icul de >ud -i tai)un *n /ona paci)icului de nord3vest. Furtunile tropicale a)ectea/ /one lar$i, 2"" 3 25"Hm lime, de3a lun$ul coastelor -i *n /onele insulare atin$2nd vite/e c0iar de 3"" HmI0. %a e)ecte indirecte ale )urtunilor tropicale amintim ploile -i inundaiileB Furtunile e'tratropicale J apar *n /onele de tran/iie dintre re$iunile subtropicale. Intensitatea )urtunilor depinde *n mod direct proporional de di)erena de temperatur dintre masele de aer rece polar -i masele de aer subtropical, )iind mai )recvente toamna -i iarna. !e aceea aceste )urtuni se mai numesc -i )urtuni de iarn. &otenialul ridicat de catastro) re/id *n vite/a mare a v2ntului de apro'imativ 1#" J 2"" HmI0 a?un$2nd c0iar la 25" HmI0 -i a)ect2nd supra)ee mari p2n la 2""" Hm. #. /ornadele 5ornadele sunt v2nturi )oarte puternice care se deplasea/a pe distane de mai muli Hm au )orm cilindric sau conic, cu un diametru al co-ului de circa 1"" de metri. La captul tornadei, vite/a ma'im poate atin$e 5"" HmI0 de-i )recvent dep-e-te cu putin 1"" HmI0. @ sin$ur tornad poate crea sin$ur pa$ube de sute de milioane de dolari.

Asigurarea riscurilor catastrofice

11

2. 1ulgerul i trasnetul Ful$erele sunt cau/a multor pa$ube materiale -i pierderi de viei omene-ti, evaluate la apro'imativ 15"" concomitente pe pm2nt. 8neori sunt cau/a incendiilor provocate pdurilor, cau/a arderii ec0ipamentelor electrice -i electronice, a trans)ormatoarelor de *nalt tensiune -i a releelor de transmisie -i tra)icul aerian este supus acestui risc, motiv pentru care se *ncearc evitarea pe c2t posibil a acestor re$iuni. Eonele cu cel mai mare risc sunt .uropa %entrala -i de .st -i Florida. 3. 4rindina .ste un )enomen atmos)eric care const *n )ormarea unor buci de $0ea de )orm, dimensiune, $reutate, densitate di)erit care pot cadea pe obiectul asi$urat avariindu3l sau distru$2ndu3l. %a risc de catastro) produce mari pa$ube a$riculturii, ve0iculelor, cldirilor, etc. Vite/a $rindinei depinde de dimensiunea bucilor -i varia/ *ntre 5" HmI0 pentru buci de 1 cm -i de 15" HmI0 pentru buci de cm. >everitatea pa$ubelor depinde nu numai de dimensiunea -i $reutatea lor ci -i de vite/a vantului *n timpul $rindinei. +lturi de cutremur considerat ca )iind cel mai mare risc potenial de catastro) -i nivel al pierderilor, -i $rindina poate determina pierderi ce pot )i comparate ca nivel -i *ntindere de cele produse de cutremur. %ele mai a)ectate /one de $rindin sunt .uropa, @rientul Mi?lociu, +sia de .st -i de >ud3est, +ustralia -i /ona %entral3>udica a +mericii de >ud. 1,. %lunecrile de teren (epre/int miscarea *n ?os a terenului, pietrelor -i solului, av2ndu3-i ori$inea *n miscarea de $ravitaie. >unt cau/ate de alte riscuri precumA ploi toreniale, inundaii, cutremure sau de distru$erea ec0ilibrului pe termen lun$ al plantelor, supra)eei pm2ntului consecina operaiunilor industriale sau a lucrrilor de construcii. 4nt2lnite )recvent *n 7oua Eeeland, acestea au un mare potenial de catastro). 11. %valanele

Asigurarea riscurilor catastrofice

12

>unt cantiti de /pad sau $0ea care *ncep s se mi-te brusc pe pant -i se prbu-esc la vale. >unt determinate de $reutile maselor mari de /pad cu umiditate ridicat la care se adau$ interaciunea mai multor )actori cum ar )iA teren, cantitatea de /pad, v2nt, structura /ape/ii de supra)a, temperatura. >e *nt2lnesc *n /onele de munte *n Frana, .lveia, +ustria, 7ordul Italiei casele din /onele e'puse avalan-elor )iind construite ast)el *nc2t s re/iste la presiunea /pe/ii. +valan-ele pot determina -i producerea -i a altor calamiti precum inundaiile -i alunecrile de teren. 12. 5eriva ice+ergurilor +)ectea/ *n principal tra)icul maritim av2nd e)ecte pe o durat *ndelun$at iar datorit sc0imbrii climei previ/iunile *n privina mani)estrii lor sunt di)icil de )cut. 13. Incendiile Incendiile au provocat de3a lun$ul timpului -i continu s provoace -i ast/i importante pierderi materiale. !eclan-ate de trasnete, cre-terea temperaturii peste anumite limite, e'plo/ii, scurtcircuite, ne$li?en sau aciuni criminale, incendiile sunt un )actor perturbant ce a)ectea/ activitatea economic, viaa oamenilor -i ec0ilibrul ecolo$ic. &a$ubele produse de acestea sunt valori materiale utile uneori $reu sau imposibil de *nlocuit, *ntrerup activitatea de producie, a)ectea/ transporturile, pun *n pericol viaa -i inte$ritatea corporal a oamenilor. %a e'emplu, numai *n perioada 1 G"31 proporie de #G,3D pe continentul nostru. 5, *n lume s3au produs 63G de mari incendii care au provocat pa$ube de 12.58 milioane de dolari, locali/ate *n

III.Evaluarea riscurilor de catastrof i predispoziia la dezastre

III.1. Caracterizare generala .stimarile privind predispo/iia la de/astrele serioase ale unei anumite ri sau /one sunt de obicei determinate de cunosterea din trecutul apropiat. +ceste previ/uni nu sunt nici cantitative nici obiective. !in acest motiv este nevoie s se

Asigurarea riscurilor catastrofice

13

stabileasc un mi?loc de determinare cantitativ a riscului naional asociat cu e)ectele de/astrelor. .)ectul unui de/astru dintr3o ar depinde *n mare masur de nivelul economic al acestei ri. 8n eveniment care a)ectea/ un anumit numr de persoane cau/ator de pa$ube poate avea un e)ect de/astros asupra unei ri cu economie slab, *n timp ce un de/astru cu un $rad de distru$ere similar *ntr3o ar cu o economie puternic, poate )i trecut cu vederea. %u toate acestea, c0iar *n ca/ul unor economii puternice, )recvena -i severitatea de/astrelor sunt luate *n considerare *n )uncie de pierdere. .)ectele catastro)elor naturale sunt puternice -i constau, alturi de distru$erile imediate, *n e)ecte de lun$ durat dintre cele mai diverse, cum ar )iA crearea -i meninerea e)ectului de ser pe o perioad nedeterminat, ploi de lun$ durat, inundaii, )urtuni pe %oasta &aci)icului din +merica de 7ord -i >ud -i *n /ona +)ricii de .st, cresterea activitii ciclonului din &aci)icul de .st, ura$ane *n +tlanticul de 7ord -i %araibe, secete -i incendii pt pduri *n partea vestic a &aci)icului, *n +ustralia, Indone/ia, Filipine -i *n subcontinentul Indian, +)rica de >ud, /ona >a0elului -i +merica de >ud .st. 4n 1 ", ;@r$ani/aia 7aiunilor 8nite pentru re/olvarea de/astrelor< a e)ectuat a-a numitul ;>tudiu preliminar asupra identi)icrii rilor predispuse la de/astre pe ba/a impactului economic< *n care au )ost anali/ate 1 5 de ri *n vederea stabilirii impactului evenimentelor de/astroase asupra economiilor acestora. 4n )uncie de impactul de/astrelor asupra economiilor, primele 1" ri cele mai predispuse a-a cum reiese din studiu sunt date *n clasamentul urmtorA

&o/iia 1 2 3 # 5 6 G

Kara Montserrat Vanuatu 7icara$ua 1urHina Faso !ominica Insulele %ooH %iad

Asigurarea riscurilor catastrofice 8 1" 1olivia >anta Lucia Lemen

1$

&entru multe dintre rile incluse *n studiu re/ultatele au con)irmat e'punerea acestora la de/astre pe ba/a e'perienei 87!(@ *n acele ri. %u toate acestea, unele re/ultate au )ost totu-i destul de surprin/toare deoarece $radul *n care unele ri au )ost a)ectate de de/astre a )ost nea-teptat. &entru domeniul asi$urrilor, este important s se urmareasc evoluiile acestor )enomene cu puternic potenial distructiv *n scopul adoptrii unor msuri adecvate pentru o evaluare corect a riscurilor. %a urmare a sc0imbrii climei, este posibil e'istena unor valori e'treme pentru un numr mare de parametri care sunt relevani pentru asi$urri *n aproape toate re$iunile lumii. Metodele u/uale de evaluare -i stabilire a primelor de asi$urare pentru riscurile de catastro) nu pot )i utili/ate datorit )recvenei rare, din punct de vedere statistic -i al apariiei, acestor riscuri. %u toate c pot s survin pa$ube imense la care asi$uratorii se e'pun prin asi$urare, ele sunt considerate riscuri asi$urabile. 4n procesul de asi$urare a riscurilor catastro)ice se distin$ 3 etapeA !eterminarea )recvenei evenimentului, pe ba/a datelor disponibile, a msurtorilor sau descrierilor istorice de acest tipB acest lucru )ace posibil o estimare a probabilitii de apariie a riscurilor. .valuarea locali/rii riscurilor, care are o in)luien mare asupra ratelor de prim. &osibilitatea de apariie a daunelor. 4n mod deosebit este vorba de catastro)e mari de la mi?locul anilor M8" , cum a )ost ca/ul urmtoarelor evenimenteA o %utremurele din %0ile -i Me'ic din 1 85B o 7ortrid$e *n 1 o Nobe *n 1 5B #B

o Furtunile din .uropa anilor O " o 5ai)unul Mireille din 1 1B

Asigurarea riscurilor catastrofice o 8ra$anul +ndreP din 1 2 -i altele6.

15

III.2.Caracteristicile asigurrii riscurilor catastrofice (olul asi$urtorului este de a3-i asuma riscul -i acoperirea eventualelor pa$ube dac acesta are loc in sc0imbul unei prime. &entru ca acesta s poat s i-i indeplineasc obli$aiile sale )inanciare in urma producerii riscului, trebuie s evalue/e c2t mai e'act posibil riscul care il ia asupra sa, de e'emplu prin stabilirea pa$ubelor poteniale -i )recvena de apariie a acestuia. In aceasta anali/ sunt luai in considerare doi parametriA &ierderile anuale estimateB asi$urtorul trebuie s estime/e c2t de mare vor )i pa$ubele anuale de acoperit pentru un anumit risc sau pentru intre$ porto)oliul de riscuri. +ceasta are rol in calculul primelor. &ierderile cau/ate de evenimente e'tremeB asi$urtorul trebuie s estime/e c2t de mari vor )i pierderile in urma producerii unui eveniment e'traordinar cum sunt catastro)ele. +ceast in)ormaie poate )i )olosit pentru prevenirea lipsei de lic0iditi de e'emplu pentru a de)ini capitalul de ba/ pentru companii pentru a determina $radul de acoperire prin reasi$urare. +ce-ti doi parametri sunt calculai in moduri di)erite pentru c depinde de tipul de risc asi$urat. !e e'emplu sunt di)erene ma?ore intre riscuri comune cum este )ocul, -i catastro)e naturale care presupun o abordare di)erit din punct de vedere analitic. III.2.1.1recvena de apariie a riscurilor &robabilitatea ca o sin$ur cladire s su)ere un incendiu este sc/ut. !ar in ca/ul unui intre$ porto)oliu de asi$urare pierderile in urma unor incendii sunt relativ )recvente -i sunt consistente intr3o anumit perioad. !atorit presei -i televi/iunii se creaa/ impresia c catastro)ele naturale sunt )recvente. La nivel $lobal acest lucru este adevrat. !ar probabilitatea ca un porto)oliu s )ie a)ectat de un asemena eveniment este sca/ut. +cest lucru inseamna c dup /eci de ani )r pa$ube se poate ca deodat s )ie un an cu pa$ube )oarte mari. +st)el )a de
'

8ioleta Ciurel 9Asigur:ri si reasigur:ri#Abord:ri teoretice si practice interna ionale;" Editura All <ec=" 2!!!" <ucure%ti" pg>39'#39(

Asigurarea riscurilor catastrofice

1'

incendii, pa$ubele cau/ate de riscurile catastro)ice )luctuea/ radical de la un an la altul. In ca/ul asi$urrilor de incendii, pa$ubele produse in c2tiva ani la r2nd sunt anali/ate )olosind metode statistice pentru a se pro$no/a viitoarele pierderi. In ca/ul catastro)elor naturale datele despre pa$ubele produse nu sunt repre/entative -i prin urmare nu pot )i )olosite in anali/e datorit )luctuaiilor ce au loc in )recvena de apariie a acestora. &entru a se determina totu-i asemenea catastro)e naturale trebuie s se )oloseasc te0nici stiini)ice speciali/ate. III.2.2.6ri(ea eveni(entului 8n incendiu a)ectea/ in mod normal o cldire, un comple' de cladiri sau capacitate de productie industrial. >istemele de prevenire -i stin$ere a incendiilor, e)ortul pompierilor -i distana dintre cladirire -i celelalte cldiri din vecintate pot limita e'tinderea incendiilor -i potenialele pa$ube. &e de alt parte, o catastro) natural cau/ea/ pa$ube pe arii $eo$ra)ice e'tinse, intre 1"""" -i 1""""" Hm ptrai, -i implic o multitudine de riscuri individuale. In acest ca/ asi$urtorul are dea)ace cu o ;acumulare catastro)ic< >uma pa$ubelor individuale poate atin$e proporii enorme, put2nd dep-i de c2teva ori veniturile anuale din prime. !ac asemenea evenimente nu au avut loc de )oarte mult timp, este pre/ent o tendin de a subestima primele de asi$urare necesare pentru acoperirea acestor evenimente. &entru a se asi$ura ec0ilibrul )inanciar al )irmei de asi$urare este de pre)erat ca riscurile din porto)oliul s )ac parte din re$iuni $eo$ra)ice di)erite pentru a se impri riscul. %u e'perien, e'perti/e -i inspecii la )aa locului este posibil s se )ac o evaluare e'act a pa$ubelor ce ar putea )i provocate de un incendiu de proporii, at2ta timp c2t incendiul r2mane intre anumite limitele. !ar este mult mai di)icil s se estime/e pa$ubele in urma unei catastro)e naturale. %antitatea de riscuri a catastro)elor naturale necesit modele care anali/ea/ re$iuni $eo$ra)ice intinse -i un numr mare de obiecte asi$urate. III.2.3.7ocaia In asi$urarea catastro)elor naturale, riscul poate varia )oarte mult pe distane scurte. +st)el atenia trebuie indreptat -i asupra )actorului locaie, la )el de mult ca

Asigurarea riscurilor catastrofice

1(

-i asupra )luctuaiilor e'treme ale pa$ubelor -i asupra pericolului acumulrilor catastro)ice. In asi$urarea incendiilor locaia cldirilor nu este a-a de important, pentru un asi$urtor nu are importan dac cladirea este situat intr3un col sau altul al rii. Ins in ceea ce prive-te catastro)ele naturale, locaia are o importan )oarte mare. 8ra$anele sunt o ameninare mare in Florida in lunile de var iar populaia din %ali)ornia este supus permanent riscului de cutremur. Foarte importante pentru asi$urtori sunt datele privitoare la catastro)ele naturale. Inre$istrarea datelor in di)erite re$iuni $eo$ra)ice -i alte in)ormaii re)eritoare la un potenial de producere de pa$ube le$at de obiectele asi$urate se nume-te controlul acumulrilor. %ontrolul asi$urrilor este o precondiie esenial in evaluarea riscului )inanciar ce poate )i produs de catastro)ele naturale. .ste imposibil s se estime/e un nivel mediu al pa$ubelor sau un nivel ma'im pe o perioad de c2iva ani sau prin inspecii la )aa locului. 5rebuie implementate modele speciale pentru a se obine asemenea re/ultate. III.3. Evaluarea riscurilor catastrofice din perspectiva !iss "e# .'perienta >Piss (e in domeniul asi$urrilor -i reasi$urrilor a condus la binemeritata asemanare a riscurilor catastro)ice cu ?ocurile cu /aruri. Imprevi/ibilitatea producerii catastro)elor naturale i3au in)luienat in reali/area unor modele simpli)icate repre/ent2nd realitatea, modele in care )ac u/ de lumea virtual a calculatoarelor pentru a simula catastro)ele naturale -i pierderile a)erente acestora. In concepia >Piss (e. (iscul la care un asi$urtor al riscurilor catastro)ice se e'pune depinde de # seturi de in)ormaii de ba/ privindA (iscul Vulnerabilitatea !istribuia valorii %ondiiile asi$urrii

+ceast anali/ poate )i aplicat tuturor )ormelor de de/astre naturale. %ea mai simpl modalitate de a evalua pierderea potenial a unui porto)olil de asi$urri
(

,ttp*??@@@>s@issre>com?

Asigurarea riscurilor catastrofice

12

este aceea de a simula producerea catastro)elor naturale individuale. !e/avanta?ul acestui mod de anali/a este acela c de-i permite evaluarea unui sin$ur eveniment ce poate provoca pa$ube, nu mai este valabil atunci c2nd se iau in considerare toate celelalte evenimente care pot aparea. +st/i pentru a evita anali/e Qprobabilistice< se utili/ea/ anali/e intermadiate de calculator. >Piss (e %at &eril a de/voltat pe aceast ba/ modele care conduc la anali/a probabilistic a celor mai riscante catastro)eA cutremurul, )urtuna -i inundaiile. %u a?utorul acestor modele riscul asociat catastro)elor naturale poate )i estimat at2t pentru porto)olii de riscuri c2t -i pentru riscuri individuale de asi$urat. Modele au la ba/ # module, amintite -i mai susA riscul, vulnerabilitatea, distribuia valorii -i condiiile asi$urrii. III.3.1.6odulul riscului 1a/a modului o repre/int cataloa$e de date istorice, ar0ive de date in le$atur cu di)erite riscuri catastro)ice. %u c2t aceste date sunt mai vec0i -i mai complete, cu at2t conduc la estimri c2t mai )iabile ale respectivelor riscuri. !aca o societate de asi$urri dore-te s a?un$ la o evaluare a riscului c2t mai realist, se impune simularea in modulul riscului seleciilor repre/entative ale tuturor evenimentelor posibile. +nali/ale, studiile trebuie s )ie susinute de cercetri stiini)ice ale $ene/ei -i dinamicii riscurilor naturale. Misiunea de a construi un set de evenimente si$ure repre/int o provocare stiinti)ic ma?or. Intensitatea catastro)elor naturale depinde de muli )actori care pot )i de)inii di)erit, in )uncie de anali/a reali/at. >copul simulrii riscurilor naturale este acela de a permite evaluarea pierderilor ulterioare. In modelul probabilistic, di)erii parametri sunt luai in considerare c2nd sunt descrise intensitile evenimentelor. In ca/ul cutremurelor este vorba de scala intensitii Mercalli modi)icata 9MMI: , in ca/ul )urtunilor de vite/a cea mai mare a ra)alei -i vite/a susinut a vantului sunt luate in considerare iar in ca/ul inundaiilor nivelul cel mai mare al apei, cantitatea depunerilor, acumulrilor, -i durata lor sunt msuri c0eie ale intensitii.

Asigurarea riscurilor catastrofice

19

!atele istorice au artat c e'ist o corelaie str2ns intre intensitatea acestor parametri -i nivelul pierderilor. >Piss (e o)er clienilor -i persoanelor interesate o $am variat de in)ormaii pe Q%at7et<, inclusiv in)ormaii despre catastro)ele produse in trecut -i anali/e ale di)eritelor comportamente ale societilor de asi$urare privind aceste de/astre. III.3.2.6odulul $ulnera+ilitii. ilustrea/ proporia pa$ubelor. @rice producere a unei catastro)e $enerea/ niveluri di)erite de pa$ube care pot varia c0iar -i in ca/urile c2nd intensitatea evenimentelor ram2ne constant. Felul in care o cldire va )i a)ectat depinde de tipul constructiei, vec0imea acesteia, inlimea sa. (ata medie a pa$ubelor 9 Mean !ama$e (atio 9M!(:: este determinat nu numai de intensitatea evenimentelui dar -i de caracteristicile obiectului asi$urat. (olul modulului vulnerabilitii este acela de a de)ini rata medie a pa$ubelor pentru di)erite bunuri asi$urate pe ba/a intensitii unui eveniment simulat. 1unurile sunt $rupate pe clase, iar pentru )iecare clas este trasat o anumit curb a vulnerabilitiiA

Asigurarea riscurilor catastrofice

2!

Vulnerabilitatea pierderii varia/ mult intre se$mentele de clieni, bunuri asi$urate. In ca/ul cel mai )ericit, curbele vulnerabilitii ar trebui s )ie ba/ate pe date autentice a c2t mai multe evenimete posibile -i cu c2t aceste evenimente sunt mai recente cu at2t mai bine. +si$urtorii -i reasi$urtorii )olosesc adesea date te0nice pentru a3i a?uta in evaluarea pe care o reali/ea/. %urbele vulnerabilitii cele mai precise ?oac un rol c0eie in procesul modelrii riscurilor naturale de-i o atenie semni)icativ este adesea indreptat spre de/voltarea modulului riscului pre/entat anterior. .ste important s se inelea$a bine c toate cele # module au impact asupra re/ultatelor evalurii riscurilor catastro)ice, iar curbele vulnerabilitii sunt la )el de importante in calitate de set de evenimente repre/entativ. III.3.3.6odulul 5istri+uiei valorii Locali/area -i tipul bunului asi$urat sunt )actori importani in estimarea pierderilor, dar pentru a a)la valoarea acestor pierderi este necesar a )i cunoscut valoarea bunurilor asi$urate.

Asigurarea riscurilor catastrofice

21

.ste esenial pentru companiile de asi$urare s obin in)ormaii, valori c2t mai precise pentru intre$ porto)oliul de riscuri asi$urate pentru a )i capabile de a modela, anali/a catastro)ele naturale. >unt utili/ate in acest ca/ standarde precum %(.>5+ -i 87I%.!. in )urni/area in)ormaiilor necesare. 5rebuie accentuat c atunci c2nd este vorba de a testa un model al pierderii, se )olose-te intotdeauna costul de inlocuire 9(%: a bunului distrus indi)erent de valoarea asi$urat iniial 9>I:. +cesta este mai ales relevant pentru asi$urrile industriale sau comerciale unde suma asu$urat este de obicei mai sc/uta dec2t totalul valorii. In $ra)icul urmator sunt ilustrate di)erena dintre costul de inlocuire 9(%: -i suma asi$urat9>I: pe e'emplul a trei companii din domeniul industrial +, 1, %, care dein )abrici identice dar se asi$ur in mod di)erit. 8n eveniment cau/ator de pa$ube determin o pierdere de 3"D din valoarea )iecrei cladiri. +st)el se poate arat c rata pierderii in costul de inlocuire rm2ne constant in timp ce rata pierderii in suma asi$urat varia/ continuu.

Asigurarea riscurilor catastrofice

22

III.3.&.6odulul condiiilor de asigurare3 )urni/ea/ in)ormaii le$ate de proporia pierderii asi$urate. %ondiiile asi$urrii inclu/2nd limitele -i deducerile sunt instrumente importante ce dau posibilitatea asi$urtorilor -i reasi$urtorilor s3-i pstre/e in limite re/onabile partea din )iecare pierdere. +ceste instrumente au dou e)ecte c0eieA (estricionea/ suma pe care asi$urtorul Ireasi$urtorul este obli$at s o plateasc in eventualitatea unei pierderiB (educe povara administrrii de ctre asi$urtorIreasi$urtor prin evitarea nevoii de a prelucra valori mari a unor revendicri minore %0iar -i deducerile minime au un impact semni)icativ asupra responsabilitii valorii ce trebuie asi$urat de asi$urtor. La )el de important este -i )aptul c ast)el de deduceri reduc dramatic numrul de cereri de desp$ubire necesare a )i reali/ate. +si$urtorii se con)runt deseori cu numeroase cereri de despa$ubire de mic valoare care suport un cost de administrare )oarte mare in comparaie cu pa$uba respectiv. +cest lucru se poate observa -i in $ra)icul urmatorA

+st)el, suma pe care asi$uratul trebuie s o plateasc poate )i redus -i asi$urarea limitat acolo unde acoperirea nu se poate reali/a alt)el. (olul modulului condiiilor de asi$urare este acela de a calcula pierderea net a asi$urtorului in raport cu pierderile de ba/. %ondiiile varia/ in )uncie de piaa riscurilor catastro)ice -i bunul asi$urat -i cele mai )recvent aplicate suntA !educerile ca A

Asigurarea riscurilor catastrofice &rocenta? din suma asi$uratB &rocenta? din pierdereB >um )i'B Franci/a9 pierderile sub cuantumul

23

)ranci/ei nu sunt

desp$ubite, pierderile care dep-esc )ranci/a sunt despa$ubite in totalitate )r nici o deducere: Limitele caA &rocenta? din suma asi$uratB >um )i'.

+ceste condiii se aplic unei asi$urri individuale 9de e'emplu a unei cladiri: sau mai multor bunuri asi$urate in acela-i timp 9de e'emplu cladirea -i coninutul acesteia, etc:. Mai mult, anumite condiii implic componenta timp 9 de e'emplu limitele anuale de pierdere: sau locali/area riscului pentru stabilirea limitelor unui eveniment anume. !upa cum condiiile de asi$urare sunt pre/entate intr3o varietate lar$ -i pot avea un impact ma?or in pierderea asi$urat, este vital s se asi$ure ca in)ormaiile sunt )iabile, corecte. In plus, pentru a impri povara pierderii cu asi$uratul, asi$urtorul poate utili/a -i alte te0nici de limitare a pierderilor poteniale, a riscurilor individuale cum ar )i reasi$urri )acultative sau coasi$urri proporionale cu alte societi de asi$urare. III.3.5.Co(+inarea celor & (odule 8ltimul pas in procesul de estimare a peirderilor implic combinarea celor # module de)inite, -i numiteA risc, vulnerabilitate, distribuia valorii -i condiiile de asi$urare. +ceasta d posibilitatea reasi$urtoruluiIasi$urtorului s )urni/e/e rspunsuri la intrebrile aprute cu privire la pierderile anuale a-teptate -i cuanti)icarea pierderilor e'treme. (e/ultatele unei anali/e a pierderilor sunt )recvent pre/entate in )orma curbei )recvenei pierderii 9loss )recvencR curve 9LF%::. Fiecare din cele # module poate in)luiena re/ultatele modelului in mod dramatic.

Asigurarea riscurilor catastrofice

2$

In procesul anali/ei pierderilor datorate riscurilor catastro)ice, modului riscului este de obicei si$ur, )i' -i nu poate )i modi)icat de utili/ator. !e asemenea, curbe standardi/ate sunt de obicei su$erate pentru modulul vulnerabilitii. %u toate acestea, distribuia valorii -i condiiile de asi$urare ale porto)oliului supus anali/ei trebuie s )ie stabilite, apreciate de utili/ator. In conclu/ie, in ultimele decenii s3a inre$istrat un pro$res substanial in evaluarea riscului potenial al catastro)elor naturale. @ serie de societi comerciale, broHeri sau reasi$urtori au de/voltat instrumente so)tPare pentru simularea asi$urrii pierderilor $enerate de riscurile catastro)ice. >Piss (e utili/ea/ propriile pro$rame de modelare, simulare probabilistic pentru riscurile catastro)ice precum cutremure 9la nivel $lobal:, cicloane tropicale 9la nivel $lobal, inclu/2nd )urtuni, inundaii:, )urtuni de iarna 9vi?elii in .uropa:, inundaii in /one precis stabilite, $rindin 9.uropa %entral:.

I$.%specte ale reasigurrii riscurilor catastrofice

I$.1.0agu+ele poteniale (a8i(e +re loc o cre-tere a numrului obiectelor supuse riscului datorit cre-terii populaiei dar -i datorit concentrrii valorilor -i un nivel ridicat de vulnerabilitate. +ceasta inseamn c industria asi$urrilor este e'pus unor pierderi in urma unor asemenea evenimente mult mai mari dec2t oricare dintre cele care au avut loc de?a. >Piss (e )olose-te modelul su pentru catastro)e naturale pentru a monitori/a c2teva /eci de scenarii ale catastro)elor naturale din lume -i, public evaluri ale potenialelor pa$ube anual at2t pentru pia c2t -i pentru propriu porto)oliu.. %el mai complet scenariu cuprinde cutremure -i )urtuni in >8+, Saponia -i .uropa. In ceea ce prive-te pa$ubele asi$urate, densitatea asi$urrilor, ce repre/int procentul asi$urat din totalul obiectelor asi$urabile impotriva unei catastro)e naturale, este )actorul c0eie ce trebuie luat in considerare pe l2n$ e'punerea la risc. %ali)ornia este acum /ona cu cel mai mare potenial de producere al pa$ubelor cu o densitate a asi$urrii de 2"D, un cutremur in Los +n$eles produce industriei asi$urrilor costuri estimate la G5 de miliarde de dolari.

Asigurarea riscurilor catastrofice

25

Eonele din lume cu potenial )oarte mare de pierderi in urma unor )enomene catastro)ice I$.2."easigurarea riscurilor catastrofice +si$uraii, asi$urtorii, reasi$urtorii -i in unele ca/uri statul sunt responsabili de pa$ubele produse in urma unei catastro)e naturale. (olul reasi$urtorului este de a3-i asuma responsabilitatea pentru a acoperi pa$ubele aprute in urma evenimentelor e'treme dar rare. >unt multe soluii de reasi$urare destinate s prote?e/e impotriva catastro)elor naturale. %2nd se reasi$ur intre$ porto)oliul, a-a numitele acoperiri proporionale, sunt comune pe piee. +coperirea neproporional numit -i pierderi catastro)ice e'cesive, devin din ce in ce mai )olosite din moment ce sunt )acute speial pentru catastro)ele naturale. In acest sistem reasi$uratorul se pune de acord cu asi$uratul s plateasc acestuia, pe eveniment, acea parte din totalul pa$ubelor care dep-e-te un anumit nivel. +ceast modalitate de reasi$urare implic un volum mare de bani, costurile sunt imprite pe nivele.

Asigurarea riscurilor catastrofice

2'

&rima cerut de un reasi$urtor are mai multe componente. &a$ubele estimate ale evenimentului ce sunt $enerate cu a?utorul unor modele de catastro)e naturale -i )ormea/ ba/a pentru calculul pa$ubelor anuale asteptate pentru acoperirea dorit, sunt importante in totalul primei. In plus la aceasta se adau$ comisionul reasi$urtorului pentru c acesta s i-i acopere costurile interne -i e'terne -i costul capitalului, c2t -i o mar? de pro)it.

!ia$rama acoperirii non3proporionale care acoper se$mental dintre 5" -i G5 de milioane de dolari pe evenimentA a: pa$ubele in evenimentul + p2n in 5" de milioane trebuie suportate de asi$urtorul directB b: pa$ubele in evenimentul 1 sunt cuprinse intre 5" -i G5 de milioane prin urmare ce dep-e-te 5" de milioane este suportat de reasi$urtorB c: pa$ubele in evenimentul % dep-esc limita superioar de acoperire, prin urmare reasi$urtorul plte-te ma'im 25 de milioane -i ce dep-e-te G5 de milioane cade in sarcina asi$urtorului.

$."iscul de catastrof in "o()nia i asigurarea acestuia

$.1."iscul de catastrofa in ara noastr %el mai distructiv dintre catastro)ele naturale in ara noastr este cutremurul, urmat de inundaie -i )enomenele atmos)erice de mare amploare dar care se mani)est local 9$rindina, )urtuna, ploaie torenial -i altele:. %iclicitatea cutremurelor puternice din ara noastr cu epicentrul in Vrancea este de circa 3"3#" de ani. +proape ?umatate din teritoriul (om2niei se a)l in

Asigurarea riscurilor catastrofice

2(

aceast /on seismic unde e'ist potenial economic ridicat -i sunt concentrate mari a$lomerri urbane inclusiv capitala 1ucure-ti, &loie-ti, 1rila, 6alai, Foc-ani. In istoricul cutremurelor din (omania e'ist in)ormaii care datea/ inc din sec.al FV3lea privind producerea cutremurelor de peste 6 $rade pe scara (ic0ter. >unt menionate cutremure mari in anii 1#G1,162",1G38,18"2 9 ;cutremurul cel mare<: 1838,1868,1 "8, 1".noiembrie 1 #" 9G,# $rade pe scara (ic0ter:, # martie 1 GG 9G,2 $rade pe scara (ic0ter:. Incep2nd cu anii 18"", )recvena de producere a cutremurelor puternice av2nd epicentrul in /ona Vrancea este cuprins intre 3" -i 5" de ani -i apro'imativ 1"" de ani in alte /one. La cutremurul din 1 GG s3au inre$istrat 15G" pierderi de viei omene-ti, 11.3"" rnii, -i pa$ube materiale in valoare de 2 miliarde de dolari. Inundaiile sunt o a doua cau/ a pa$ubelor catastro)ice din (om2nia. !atorit relie)ului ec0ilibrat -i a unui numr mare de ape care ii strabat teritoriul, aproape in )iecare an au loc inundaii in special primvara odat cu topirea /pe/ii. Eonele cele mai a)ectate sunt vile, depresiunile, dealurile -i c2mpiile in Moldova, din sud -i din /ona central -i vestic. !in istoricul inundaiilor din ara noastr, cau/atoare de pa$ube importante pot )i menionate cele care au avut loc in anii 1 26, 1 2G in /ona !unrii c2nd au murit aproape 1""" de persoane, in luna mai 1 G" in nordul rii c2nd au murit aproape 2"" persoane, iar pierderile materiale au )ot de 525 milioane de dolari, iulie 1 G5 in partea de nord -i nord vest a rii c2nd au murit 62 de persoane iar pierderile au srit peste 5" milioane de dolari. In anul 2""5, in urma inundaiilor au decedat 6 de persoane din 23 de ?udeteA 16 in ?udeul =ar$0ita, 15 in ?udeul Vrancea, c2te 5 in ?udeele 1acau, !ol? -i @lt. In restul ?udeelor unde s3au produs pierderi de viei omene-ti, au )ost inre$istrate c2te unul, dou sau trei decese. %on)orm evalurilor, valoarea total a pa$ubelor produse de inundaii in perioada aprilie 3 au$ust 2""5 este de 5#.##G miliarde lei vec0i, ast)elA 1".##G miliarde lei vec0i in domeniul in)rastructurii rutiere -i )eroviareB

Asigurarea riscurilor catastrofice

22

apro'imativ 6.""" miliarde lei vec0i 3 valoarea estimat a caselor avariate, distruse -i a celor in pericol de prbu-ire B .#62 miliarde lei vec0i in a$ricultur, silvicultur -i imbuntiri )unciareB 351 miliarde lei vec0i in domeniile educaiei -i culturiiB 5 1 miliarde lei vec0i la unitile sanitareB 6.GG" miliarde lei vec0i pa$ube inre$istrate la lucrrile de aprare impotriva inundaiilor 9di$uri, bara?e, aparri de maluri, re$ulari/ri cursuri de ap:.

+u )ost salvate peste 6.#"" de persoane, au )ost evacuate peste 12.1"" persoane sinistrate -i a )ost asanat apa din peste 5""" $ospodarii -i 1.#"" )2nt2ni.

$.2.%sigurarea cldirilor9 a altor construcii i a coninutului acestora i(potriva pagu+elor produse de cala(itile naturale In poliele de asi$urare a cladirilor -i a coninutului acestora, unele societi stabilesc condiii particulare de asi$urare pentru riscurile civile -i pentru riscurile comerciale -i industriale, iar alte societi emit condiii unice indi)erent dac acestea se re)er la bunuri cu destinaie civil 9cladiri, ane'e: sau la bunuri cu destinaie comercial sau industrial 9ma$a/ine, depo/ite de mr)uri, uniti de producie, prestri de servicii, ateliere:. In ambele ca/uri, cotele de prim se di)erenia/ in )uncie de )elul -i destinaia bunurilor respective. .'ist -i societi care practic polie de asi$urare ce acoper toate riscurile ce pot a)ecta bunurile incluse in asi$urare. In ca/ul inc0eierii unei asemenea polie, dac asi$uratul dore-te s )ie prote?at doar impotriva unora dintre aceste riscuri, se va )ace meniune special in poli, urm2nd ca prima s se reduc proporional. 8nele societi practic polie de asi$urare prin care se desp$ubesc doar daunele directe -i materiale produse bunurilor asi$urate de un anumit tip de catastro). In ca/ul inc0eierii unei ast)el de polie se acoper -i alte riscuri dec2t cel menionat numai dac in poli s3au

Asigurarea riscurilor catastrofice

29

prev/ut clau/e speciale cu privire la asemenea riscuri -i dac s3a pltit in prealabil o prim de asi$urare suplimentar. !e obicei in cadrul asi$urrii cladirilor, a altor construcii -i a coninutului acestora impotriva pa$ubelor produse de calamiti naturale sunt cuprinse urmtoarele tipuri de bunuriA a) %ladirile -i alte contrucii care servesc drept locuine, birouri, ma$a/ine, restaurante, bu)ete, depo/ite de mr)uri, ateliere, teatre, cinemato$ra)e, cluburi, mu/ee, e'po/iii, dependine, 9 se au in vedere at2t cldirile -i construciile propriu3/ise, c2t -i instalaiile )i'e de incl/ire, electricitate, instalaii sanitare, ascensoarele incorporate in acestea:, cldirile in curs de construcie, impre?muirile etc. b) Ma-inile, utila?ele, instalaiile, motoarele, uneltele, inventarul $ospodresc -i alte mi?loace )i'eB c: @biectele de inventarB d) Mr)urile, materiile prime -i au'iliare, materialele, semi)abricatele, produsele )inite -i alte mi?loace circulante. (iscurile cuprinse in asi$urare suntA incendiul, trsnetul, e'plo/iile, ploaia torenial, $rindina, inundaiile, )urtuna, ura$anul, cutremurul de pm2nt, prbu-irea sau alunecrile de teren, $reutatea stratului de /pad sau de $0e, avalan-ele de /pad, cadere pe cladiri sau alte construcii a unor corpuri etc. >umele asi$urate se stabilesc dup cum urmea/A >eparate pentru )iecare cladire sau alt construcieB In ca/ul bunurilorA a) 6lobal pentru toate bunurile care se incadrea/ in aceea-i $rup preva/ut in tari)ele de primeB b) >eparat pentru )iecare bun sau pentru bunuri din aceea-i $rupa preva/ute in tari)ele de prime. &rimele datorate de asi$urat la inc0eierea unei asi$urri impotriva calamitilor sunt di)ereniate pe tipuri de localiti -i pe $rupuri de bunuri.

Asigurarea riscurilor catastrofice

3!

$I.*i+liografie:
1. !an +n$0el %ontantin, (adu @diatiu, (adu %onstantin, %sigurarea riscurilor din (ediul incon:urtor, %olectia 7aional, 1ucure-ti, 2""2 2. 60e 1istriceanu, iste(ul asigurrilor din "o()nia, .ditura .conomic, 1ucure-ti, 2""2 3. Iulian Vcrel, Florian 1ercea, %sigurri i "easigurri, .ditura .'pert, 1ucure-ti, 2""# #. Marinic !obrin, %sigurri i "easigurri, .ditura Fundaia ;(om2nia de m2ine<, 1ucure-ti, 2""" 5. Violeta %iurel, %sigurri i "easigurri9 %+ordri teoretice i practice internaionale, .ditura +ll 1ecH, 1ucure-ti, 2""" 6. PPP. sPissre.com G. Munic0 (e, Torld Map o) 7atural =a/ards, 1 8

Asigurarea riscurilor catastrofice

31