ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

PROIECT
REALIZAT SUB COORDONAREA: PREP.UNIV.DRD. GEORGIANA BALABAN DE CATRE: COMAN ANCA STRILCIUC ELENA

Bucuresti
2009

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CUPRINS
INTRODUCERE ..2 CAPITOLUL 1 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE ..3 CAPITOLUL 2 EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE 5 2.1 E ecte!e ISD !" #i$e! %"cr&ec&#&%ic .6 2.1.1 Rolul ISD n susinerea creterii economice 6 2.1.2 Impactul ISD asupra alanei !e pl"i ..# 2.1.3 In$luena ISD asupra %eniturilor i c&eltuielilor u'etare # 2.1.( Impactul ISD asupra in%estitiilor !e capital .) 2.1.5 Rolul ISD in im unatatirea stan!ar!ului !e %iata .) 2.2 E ecte!e ISD !" #i$e! %icr&ec&#&%ic ...9 2.2.1 Impactul ISD asupra $orei !e munc" ...9 2.2.2 *$ectele ISD asupra restructurarii 9 2.2.3 *$ectele ISD asupra te&nolo'i+"rii .10 2.2.( ISD i acti%itatea !e cercetare-!e+%oltare ,-.D/ ...10 2.2.5 Rolul ISD n economia cunoaterii ..11 CAPITOLUL ' IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI 11 '.1 I%("ctu! ISD "su(r" cresterii ec&#&%ice .11 '.2 I%("ctu! ISD "su(r" i#$estitii!&r )e C"(it"! ...12 '.' I%("ctu! ISD "su(r" *"!"#tei )e (!"ti ..13 '.+ I%("ctu! ISD "su(r" c,e!tuie!i!&r si $e#ituri!&r *u-et"re ..........................................13 '.. I%("ctu! ISD "su(r" &rtei )e %u#c" ...........................................................................1( './ I%("ctu! ISD "su(r" (r&)ucti$it"tii0 e icie#tei si c&%(etiti$it"tii ec&#&%ice ..1( CAPITOLUL + IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD ...15 CAPITOLUL 5 ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI ...18 BIBLIOGRAFIE 23

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

I#tr&)ucere

0ro lematica in%estitiilor straine !irecte ,ISD/ a $ost si este intens !e+ atuta1 e2ist3n!1 n acest sens1 preocupari at3t la ni%el national c3t si international. 4a ni%el macroeconomic1 am aratat ca ISD au sustinut cresterea economica at3t !irect1 prin suplimentarea capitalului intern !estinat ac&i+itionarii !e acti%e $i2e c3t si in!irect1 prin stimularea in%estitiilor auto&tone1 contri uin!1 prin e$ecte !e antrenare1 la !e+%oltarea acti%itatilor pro!ucti%e1 5n plus1 in%estitiile straine au repre+entat o sursa importanta !e $inantare a !e$icitului !e cont curent1 e$ectul $inanciar net ,calculat ca !i$erenta ntre intrarile si iesirile !e capital/ accentu3n!u-se o!ata cu cresterea intrarilor !e capital strain. De asemenea1 am su liniat ca ISD au in$luentat semni$icati% ni%elul !e trai al populatiei si au !emarat cercetari in nenumarate !omenii tocmai pentru a o tine un ni%el !e cunoastere tot mai inalt. 6oto!ata ne-am propus sa anali+am si impactul cri+ei actuale asupra in%estitiilor straine1 in!reptan!u-ne atentia catre Romania1 !ar in lipsa unor !ate concrete stra!uinta noastra a a%ut ca re+ultat un material care instiintea+a !espre anumite e%enimente ce au a%ut loc in Romania in !omeniul in%estitiilor straine1 incepan! cu anul 200# si pana in pre+ent. De asemenea1 n spiritul unei a or!ari ri'uroase au $ost utili+ate in$ormatii si !ate statistice $urni+ate !e Institutul 7ational !e Statistica1 -omisia 7ationala !e 0ro'no+a1 8$iciul 7ational al Re'istrului -omertului si 9anca 7ationala a Rom3niei.

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CAP. 1 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE

In%estitiile straine repre+inta acea componenta a $lu2urilor internationale care re$lecta scopul unei entitati,persoana $i+ica sau :uri!ica/ re+i!ente intr-o tara1 !e a o tine un interes ,pe termen scurt sau lun'/ intr-o companie re+i!enta in alta tara. In%estitia internationala presupune e2istenta a cel putin !oi a'enti economici1 a'entul economic emitent si a'entul economic receptor1 situati n spatii nationale !i$erite. 5n $unctie !e raportul sta ilit ntre emitentul si receptorul in%estitiei se !istin' !oua cate'orii !e in%estitii internationale; in%estitiile straine !irecte ,ISD/ si in%estitiile straine !e porto$oliu ,IS0/. Din punct !e %e!ere istoric1 in%estitiile straine !e porto$oliu prece! in%estitiile straine !irecte. <st$el1 spre !eose ire !e in%estitia straina !e porto$oliu1 in%estitia straina !irecta =presupune trans$erarea !e catre a'entul emitent a controlului si !eci+iei asupra acti%itatii receptorului>. 5n ca+ul in%estitiilor straine !irecte interesul in%estitorului strain si1 n consecinta1 implicarea acestuia se mani$esta pe termen lun'1 ceea ce e2clu!e posi ilitatea !es$asurarii unor acti%itati speculati%e posi ile n situatia in%estitiilor straine !e porto$oliu. Spre !eose ire !e IS0 care repre+inta e2ternali+area unor acti%e $inanciare ,actiuni si o li'atiuni/1 in%estitiile straine !irecte 'enerea+a un $lu2 in%estitional internali+at care inclu!e at3t acti%e !e capital ,tan'i ile/1 c3t si acti%e intan'i ile ,cunostinte mana'eriale1 !e mar?etin'1 ?no@-&o@/.

A 5n acceptiunea B7-6<D1 $on!urile !e in%estitii colecti%e ,collecti%e in%estment $un!s/ inclu!1 printre altele1 $irme pri%ate !e in%estitii ,pri%ate eCuitD $irms/ si !i%erse $on!uri !e in%estitii $inanciare ,$on!uri mutuale si $on!uri !e risc/. (

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 !e$initie posi ila ar $i aceea ca EIn%estitia straina !irecta este o cate'orie a in%estitiilor internationale care re$lecta scopul unei entitati re+i!ente ntr-o tara ,in%estitorul !irect/ !e a o tine un interes !e !urata ntr-o companie re+i!enta ntr-o alta tara ,in%estitia !irecta/.> 8 alta !e$initie ar $i; Ein%estitiile straine !irecte constau n trans$erul unui pac&et in!ustrial n care sunt cuprinse capital1 te&nolo'ii1 meto!e !e or'ani+are in!ustriala1 e2perti+a mana'eriala1 cunostinte !e mar?etin' etc.1 ce permite in%estitorului sa e2ercite !reptul !e control asupra in%estitiei>,7e'ritoiu1 19961 pa'.53/. In%estitia straina !irecta presupune internali+area unor acti%e tan'i ile si intan'i ile n urmatoarele con!itii; F a'entii economici implicati sa $ie situati n spatii nationale !i$erite1 si anume; in%estitorul !irect ,persoana $i+ica sau :uri!ica/ este re+i!ent n tara !e ori'ine1 iar in%estitia !irecta se re'aseste n tara 'a+!a sau tara receptoareG F interesul in%estitorului sa se mani$este pe termen lun'G F in%estitorul sa e2ercite controlul asupra acti%elor n care s-a reali+at in%estitia. Ha:oritatea autorilor si or'anismelor interne si internationale consi!era ca $lu2urile !e in%estitii straine !irecte se compun !in; F actiuni; participarea la capitalul social al unei $irme noi sau e2istente1 ceea ce presupune crearea1 e2tin!erea unei societati sau ac&i+itionarea unei $irme !e:a e2istenteG F mprumuturi intracompanie; inclu! $on!urile mprumutate ntre in%estitorul !irect si $iliale1 sucursale si $irme asociateG F pro$ituri rein%estite; acele %enituri pe care le primeste in%estitorul !irect si care nu au $ost !istri uite ca !i%i!en!e sau %enituri pe care sucursala nu le-a remis in%estitorului !irect. In%estitiile !irecte !epin! !e o serie !e $actori1 cum ar $i; -ostul mar'inal al accesului pe o piata straina tre uie sa $ie mai mic !ecat %enitul mar'inal o tinut !in aceasta operatiune *2istenta unor con!itii ce $ac ca pro!uctia in strainatate sa $ie mai putin costisitoare !ecat e2portul aceluiasi pro!us 0ro!uctia proprie in strainatate este mai pro$ita ila !ecat e2portul sau %an+area licentelor

C&#c!u1ii:
Su aspect conceptual1 in%estiia str"in" !irect" presupune internali+area unor acti%e tan'i ile i intan'i ile n urm"toarele con!iii; a'enii economici implicai s" $ie situai n spaii naionale !i$eriteG interesul in%estitorului s" se mani$este pe termen lun'G in%estitorul s" e2ercite controlul asupra acti%elor n care s-a reali+at in%estiia. 0rin in%estiiile str"ine !irecte reali+ate1 $irmele urm"resc o inerea celui mai mare c3ti' posi il !in %alori$icarea Ea%anta:elor> proprii. Drept urmare1 acestea internali+ea+" pieele e2terne1 'ener3n! $lu2uri interne ,n ca!rul structurilor lor or'ani+atorice/ !e unuri1 ser%icii1 cunotine etc.. <a!ar1 $irmele reali+ea+" ISD atunci c3n! !ispun !e =a%anta:e> ce pot $i %alori$icate cu renta ilitate mai mare n a$ara 'ranielor naionale1 ceea ce implic"1 n opinia noastr"1 $aptul c" s-a atins un anumit ni%el !e !e+%oltare economic" al "rilor surs". 7i%elul !e !e+%oltare economic" in$luenea+" at3t %olumul c3t i structura $lu2urilor !e ISD 'enerate i receptate !e o ar". 5n acest sens1 anali+ele e$ectuate au !emonstrat c" e2ist" o relaie i!irecional" ntre ni%elul !e !e+%oltare economic" al "rilor central i est europene i %olumul $lu2urilor !e in%estiii str"ine !irecte receptate !e c"tre acestea. <st$el1 !ecala:ele iniiale e2istente su raportul %olumului ISD atrase s-au re$lectat asupra ni%elului

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------!e !e+%oltare al "rilor !in -** care a in$luenat1 la r3n!ul lui1 %olumul intr"rilor !e capital str"in. Deci+ia !e a in%esti ntr-o anumit" ar" se a+ea+" pe o anali+" am"nunit" a $actorilor locali ,a%anta:ele "rii 'a+!"/1 corelai cu necesit"ile !e renta ilitate ale a'enilor economici i m"rimea ,intensitatea/ riscului a$erent oper"rii ntr-un me!iu str"in. 0on!erea $iec"rui $actor n sta ilirea !eci+iei !e a in%esti !epin!e !e moti%aia in%estitorului str"in. 5n conte2tul actual1 al economiei !e pia" 'lo ale1 n care orice a%anta: propriu se poate ero!a $oarte rapi!1 aceste moti%aii cap"t" o semni$icaie !eose it". Dei m"rimea pieei i costul $actorilor !e pro!ucie sunt principalele moti%aii ale companiilor multinaionale !e a in%estii n *uropa -entrala i !e *st1 o importan" !in ce n ce mai mare este acor!at" me!iului economic i politic ,sta il/1 calit"ii instituiilor 'u%ernamentale1 sistemului :uri!ic ,sta il i transparent/1 ni%elului !e acces la in$ormaii i 'ra!ului !e !e+%oltare al in$rastructurii ,!e transport1 !e comunicaii etc/.

CAP. 2 EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

Din punct !e %e!ere conceptual1 implicaiile po+iti%e la ni%el macroeconomic se re$er"1 n principal1 la urm"toarele aspecte; Susin creterea economic1 $apt ce se reali+ea+" !i$ereniat $uncie !e $orma pe care o m rac" in%estiia str"in" !irect". 5n ca+ul unei in%estiii Epe loc 'ol> ,'reen$iel!/1 creterea economic" se !atorea+" cre"rii unei noi capacit"i !e pro!ucie1 locurilor !e munc" suplimentare1 apariiei unui nou consumator i pl"titor !e ta2e. 5n ca+ul particip"rii la pri%ati+are1 e$ectele po+iti%e apar n situaia e$icienti+"rii acti%it"ii a'entului economic i creterii competiti%it"ii acestuia1 permi3n! supra%ieuirea pe termen lun' a ntreprin!erii pri%ati+ate. Stimuleaz investiiile interne, ntruc3t pro!uc"torii auto&toni %or $i interesai n creterea e$icienei acti%it"ii i m un"t"irea calit"ii output-urilor $ie pentru a $ace $a" concurenei !atorate pre+enei in%estitorilor str"ini n sectorul !e acti%itate respecti%1 $ie pentru a !o 3n!i calitatea !e $urni+ori ai in%estitorului str"in. 5n plus1 $irmele locale pot !o 3n!i acces la canalele !e !istri uie ale in%estitorului str"in1 ca+ n care %or $i interesate n creterea pro!uciei i a calit"ii unurilor reali+ate. Sprijin restructurarea i privatizarea1 aspect care pre+int" o importan" !eose it" n ca+ul statelor central i est europene1 n special n ca+ul $irmelor care necesit" un %olum mare !e capital i capacitatea !e a reor'ani+a i e$icienti+a acti%itatea. <st$el1 in%estitorii str"ini pot contri ui nu numai cu resursele $inanciare necesare pri%ati+"rii1 n m"sura n care e$ectuea+" ulterior in%estiii n %e!erea e$icienti+"rii rapi!e a acti%it"ii $irmei. Susin creterea investiiilor de capital1 !atorit" accesului in%estitorilor str"ini la sursele e2terne !e capital. 5n ca+ul n care pieele locale !e capital nu !ispun !e resurse $inanciare pentru $inanarea unor proiecte importante1 in%estiiile str"ine pot acoperi acest !e$icit !eoarece repre+int" o surs" !irect" !e capital str"in. <st$el1 pot a%ea e$ecte po+iti%e asupra alanei !e pl"i e2terne1 prin $inanarea !e$icitului !e cont curent. Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale1 !ac" in%estitorul !irect pro!uce prioritar pentru e2port sau n ca+ul pro!uciei !estinate pieei interne care su stituie importurile.

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Susin creterea veniturilor la bugetul statului !atorit" apariiei !e noi contri ua ili n economia "rii 'a+!". -&iar i n ca+ul n care se acor!" anumite stimulente $iscale1 %eniturile u'etare cresc ca urmare a creterii ncas"rilor !in impo+itele pe salarii. Dei in%estiiile str"ine !irecte pot 'enera o serie !e e$ecte po+iti%e la ni%elul "rii !e implantare1 nu este e2clus" posi ilitatea apariiei unui impact ne'ati% at3t la ni%el macroeconomic1 c3t i la ni%el sectorial. 8 parte !intre aceste e$ecte ne'ati%e sunt inerente i se mani$est"1 n 'eneral1 pe termen scurt1 apariia lor $iin! str3ns le'at" !e implementarea in%estiiei iIsau e$icienti+area acesteia1 ca !e e2emplu; Creterea importurilor1 re$lectat" ne'ati% asupra sol!ului alanei comerciale1 se !atorea+" importului !e maini i utila:e $inanat !e in%estitorul str"in1 $"r" !e care implementarea in%estiiei nu ar $i posi il". 0e termen lun'1 n m"sura n care rete&nolo'i+area acti%it"ii se concreti+ea+" n creterea pro!ucti%it"ii i competiti%it"ii1 se poate nre'istra o !iminuare a !e$icitului comercial1 n principal1 atunci c3n! in%estitorul str"in este orientat prepon!erent c"tre e2port sau su stituirea importurilor. Creterea omajului !atorit" restructur"rii ntreprin!erilor pri%ati+ate cu scopul e$icienti+"rii rapi!e a acti%it"ii. *ste e%i!ent c"1 n acest ca+1 se poate nre'istra o re!ucere a num"rului locurilor !e munc" n ntreprin!erile pri%ati+ate. 5n opinia noastr"1 pe termen lun'1 acest !e+a%anta: este nesemni$icati% n situaia n care ntreprin!erile restructurate ene$icia+" !e creterea e$icienei i competiti%it"ii acti%it"ii1 ca+ n care1 prin e$ecte !e antrenare1 pot 'enera noi locuri !e munc" ,prin !e+%oltarea unor acti%it"i a$late n amonte sau n a%al/. Impact negativ asupra bugetului datorat1 pe !e o parte1 $acilit"ilor $iscale acor!ate in%estitorilor str"ini ,politica !e stimulente/ care au ca e$ect ime!iat re!ucerea %eniturilor u'etare. 0e !e alt" parte1 creterea num"rului omerilor ca urmare a pri%ati+"rii i restructur"rii ntreprin!erilor !e stat 'enerea+" c&eltuieli suplimentare la u'et1 ntruc3t $ora !e munc" !isponi ili+at" !e sectoarele restructurate nu este ime!iat a sor it" !e acti%it"ile a$late n !e+%oltare. 0e termen lun'1 pe m"sur" ce in%estiiile reali+ate a:un' la maturitate1 se poate nre'istra o cretere a %eniturilor la u'etul statului !atorit" impo+itelor i ta2elor pl"tite !e noii contri ua ili ,$irme i salariai/. <a!ar1 impactul ISD asupra economiei "rii 'a+!" este !i$erit !e la o ar" la alta1 n $uncie !e con!iiile concrete e2istente la ni%el economic1 social i politic i !e 'ra!ul !e p"trun!ere a capitalului str"in.

2.1 E ecte!e ISD !" #i$e! %"cr&ec&#&%ic

2.1.1 R&!u! ISD 2# sus3i#ere" cre4terii ec&#&%ice Relaia i!irecional" !intre in%estiiile str"ine !irecte i creterea economic" se !atorea+" pe !e o parte1 impactului acestora asupra me!iului economic !in $iecare ar" i pe !e alt" parte1 in$luenelor po+iti%e pe care creterea economic" susinut" i !ura il" le are asupra $lu2urilor !e capital str"in receptate. 0otri%it specialitilor n !omeniu1 pentru o ar" !at"1 perioa!ele !e cretere economic" intens" sunt caracteri+ate prin atra'erea unor $lu2uri importante !e in%estiii str"ine !irecte ,4ipseD1 20001 pa'.#2/. Rom3nia !ei a cunoscut ritmuri nalte !e cretere economic"1 aceasta nu a $ost susinut" n aceeai m"sur" !e in%estiii str"ine !irecte. 4a ni%elul anului 20051 pon!erea stocului !e in%estiii str"ine !irecte n 0I9 repre+enta 2(12J 1 %aloare situat" su me!ia european" B*-25 ,311#J/.

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------5n consecin"1 n conte2tul 'lo ali+"rii i al inte'r"rii economice concreti+ate1 n principal1 n internaionali+area pro!uciei1 in%estiiile str"ine susin creterea economic"1 ntr-o m"sur" mai mare sau mai mic"1 n $uncie !e con!iiile concrete e2istente n $iecare ar". 2.1.2 I%("ctu! ISD "su(r" *"!"#3ei )e (!53i *$ectele in%estiiilor str"ine !irecte asupra alanei !e pl"i sunt numeroase i1 uneori1 contra!ictorii1 $iin! !eterminate !e o serie !e $actori1 !intre care cei mai importani sunt; tipul in%estiiei1 e$iciena economic"1 !omeniul !e acti%itate1 accesul la resurse1 costurile tran+aciilor clasice i inter%eniile "rii 'a+!". <nali+a impactului ISD asupra alanei !e pl"i tre uie s" ai " n %e!ere at3t $lu2urile comerciale , alana comercial"/1 c3t i Eposi ilele ieiri semni$icati%e !e capital sau !eturnarea unor $lu2uri poteniale !in partea altor in%estitori> ,D"ianu.Kr3nceanu1 20021 pa'.1))/. 5n acest sens1 cel mai un e2emplu l constituie ca+ul companiei !e tele$onie $i2" Romtelecom1 la pri%ati+area c"reia1 in%estitorului str"in i s-a 'arantat monopolul pe pia" pe o !urat" !e 5 ani ,199)-2003/1 timp n care tari$ele au crescut semni$icati%. <ceste pro$ituri mai mari o inute ca urmare a unor te&nici anti-concureniale se pot trans$orma n ieiri !e capital1 su $orma salariilor e2cesi%e ale e2patriailor i a ta2elor !e re!e%en" ri!icate1 in$luen3n! ne'ati% alana !e pl"i. 5n ca+ul "rilor n tran+iie la economia !e pia"1 situaiile !e acest 'en nu sunt sin'ulare1 !ac" a%em n %e!ere concentrarea ISD pe pieele !e tip oli'opol. 8 alt" pro lem" pe care o ri!ic" anali+a impactului in%estiiilor str"ine !irecte este cea a mo!alit"ii !e $inanare1 care in$luenea+" !irect ni%elul !atoriei pri%ate e2terne. *$ectele ne'ati%e asupra alanei !e pl"i apar n ca+ul companiilor str"ine care se mprumut" n str"in"tate i se concentrea+" ulterior asupra recuper"rii rapi!e a in%estiiei prin utili+area unor te&nici !e elu!are $iscal" ,preuri !e trans$er sau re!e%ene mari/. Bn alt aspect al anali+ei impactului ISD asupra alanei !e pl"i %i+ea+" urm"rirea n timp a e$ectelor 'enerate !e proiectele in%estiionale1 ast$el; n prima $a+" ,reali+area in%estiiei/1 intr"rile !e capital se nre'istrea+" n contul $inanciar1 constituin! un mi:loc !e ec&ili rare a alanei !e pl"i1 prin $inanarea !e$icitului !e cont curentG n $a+a a !oua ,implementarea in%estiiei/ !atorit" importurilor masi%e reali+ate !e $irmele str"ine ,ec&ipamente1 utila:e1 materii prime etc/ se nre'istrea+" un e$ect ne'ati% asupra alanei comercialeG In $a+a a treia ,maturitatea in%estiiei/ e$ectele asupra alanei !e pl"i1 respecti% alanei comerciale sunt !i%ersi$icate. *$ecte po+iti%e asupra contului curent apar atunci c3n! pro$iturile o inute se rein%estesc n ara 'a+!"1 iar ieirile !e capital su $orma !o 3n+ilor1 re!e%enelor i cele 'enerate !e sistemul preurilor !e trans$er a!ministrati%e nu sunt semni$icati%e. <a!ar1 e2ist" o multitu!ine !e canale prin care in%estiiile str"ine !irecte pot a$ecta po+iti% sau ne'ati% alana !e pl"i e2terne a "rii receptoare. 2.1.' I# !ue#3" ISD "su(r" $e#ituri!&r 4i c,e!tuie!i!&r *u-et"re Bn alt e$ect a're'at al in%estiiilor str"ine !irecte este cel asupra u'etului1 impact ce se poate mani$esta at3t su $orma unor contri uii po+iti%e1 c3t i ne'ati%e. 5n esen"1 specialitii consi!er" c" ntr-o prim" $a+" impactul asupra u'etului este ne'ati% pentru ca ulterior1 o!at" cu !e+%oltarea acti%it"ilor i crearea !e noi locuri !e munc"1 acesta s" !e%in" po+iti%. )

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------ontri uii po+iti%e i ne'ati%e asupra u'etului; C&#tri*u3ii #e-"ti$e Faza iniial de implantare a investiiei! Re!ucerea %eniturilor u'etare !atorit" $acilit"ilor $iscale acor!ate in%estitorilor str"ini ,politica !e stimulente $iscale/ -&eltuieli suplimentare la u'et1 !e natur" social"1 !atorit" creterii num"rului omerilor ca urmare a pri%ati+"rii i restructur"rii ntreprin!erilor !e stat Faza ulterioar de maturitate a investiiei! 0ot micora ta2ele i impo+itele pl"tite statului 'a+!" prin utili+area mecanismului preurilor !e trans$er i a altor mecanisme. C&#tri*utii (&1iti$e apar numai in faza de maturitate! Kenituri suplimentare la u'etul statului const3n! n ta2e i impo+ite pl"tite !e noi contri ua ili ,salariai i a'eni economici/ 2.1.+ I%("ctu! ISD "su(r" i#$estitii!&r )e c"(it"! Dimensiunea cantitati%" a aportului !e capital al in$lu2urilor !e in%estiii str"ine !irecte este e2primat" !e raportul procentual !intre $lu2urile !e ISD primite i $ormarea rut" a capitalului $i2 ,L9-L/. In%estiiile str"ine suplimentea+" capitalul intern $ie atunci c3n! se reali+ea+" Epe loc 'ol> con!uc3n! la !e+%oltarea unei noi acti%it"i1 $ie n ca+ul sc&im "rii $ormei !e proprietate ,pri%ati+"ri sau prelu"ri !e $irme/ !ac" $irma ast$el ac&i+iionat" ar $i $ost nc&is" sau !ac"1 prin reali+area in%estiiei str"ine1 sunt m un"t"ite per$ormanele acesteia. *%i!ent c"1 !in acest punct !e %e!ere1 impactul intr"rilor !e capital str"in este mai puternic n ca+ul in%estiiilor !e tip E'reen$iel!>. 2.1.. R&!u! ISD i# i%*u#"t"tire" st"#)"r)u!ui )e $i"t" Bnul !intre cele mai importante e$ecte ale ISD1 resimit !irect !e c"tre consumatorii locali1 l repre+int" reducerea preurilor bunurilor i serviciilor cu impact pozitiv asupra standardului de via al populaiei auto"tone. 0rin p"trun!erea n economia local" a $irmelor str"ine preurile sca!1 ca urmare a accentu"rii concurenei . Desi'ur1 n situaia n care in%estitorul str"in reuete s" acapare+e piaa i s" !ein" o po+iie !e monopol1 e$ectele sociale i economice sunt ne'ati%e !atorit" creterii preului unului sau ser%iciului respecti% n %e!erea o inerii unor c3ti'uri suplimentare. Bn e2emplu n acest sens l constituie pri%ati+area companiei rom3neti !e tele$onie Romtelecom urmat" !e creterea semni$icati%" a tari$elor1 ca urmare a po+iiei !e monopol !einut" !e in%estitorul 'rec i 'arantat" !e statul rom3n pentru o perioa!" !e 5 ani , 199)-2003/. 5n consecin"1 impactul net al ISD asupra stan!ar!ului !e %ia" al populaiei auto&tone este !i$icil !e cuanti$icat. Dac" a%em n %e!ere numai aspectul le'at !e re!ucerea preurilor este e%i!ent c" stan!ar!ul !e %ia" se m un"t"ete ntruc3t consumatorii locali %or ene$icia at3t !e noile preuri1 mai mici1 c3t i !e o !i%ersitate mai mare !e pro!use. Dac" a%em1 ns"1 n %e!ere aspectele mai comple2e1 respecti% e$ectele !irecte i in!irecte pe termen lun'1 situa ia se sc&im "1 ntruc3t pot ap"rea $enomene ne!orite la ni%el economic i social. -u alte cu%inte1 creterea stan!ar!ului !e %ia" ca urmare a in%estiiilor str"ine !irecte care %i+ea+" piaa local" ,mar?et-see?in'/ are un pre concreti+at1 n esen"1 n a!3ncirea !ecala:elor !intre mem rii societ"ii.

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2.2 E ecte!e ISD !" #i$e! %icr&ec&#&%ic

2.2.1 I%("ctu! ISD "su(r" &r3ei )e %u#c5 *$ectele in%estiiilor str"ine !irecte asupra $orei !e munc" locale !epin! su stanial !e urm"torii $actori; m"rimea i tipul in%estiiilorG mo!alitatea !e intrare a in%estitorului str"inG !omeniul %i+atG strate'ia $irmelor in%estitoareG con!iiile speci$ice !in ara 'a+!". #rimea investiiei ,$irmei/ a$ectea+" $ora !e munc" local" at3t !in punct !e %e!ere cantitati% c3t i calitati%. Su aspect cantitati%1 societ"ile transnaionale1 !ei re!use ca num"r ,apro2imati% 2J !in num"rul !e societ"i cu capital str"in/ atra' cea mai mare parte a $orei !e munc" ,peste 60J !in an'a:aii $irmelor cu capital str"in/1 comparati% cu in%estitorii mici i mi:locii care pre!omin" ca num"r1 !ar atra' numai o mic" parte a an'a:ailor locali ,circa 35J/. Din punct !e %e!ere calitati%1 m"rimea i $ora $inanciar" a $irmei !etermin" m"sura n care aceasta se implic" n procesul !e pre'"tire i $ormare pro$esional" a an'a:ailor s"i. <cesta este principalul moti% pentru care acti%it"ile !e Etrainin'> sunt mult mai numeroase n ca+ul marilor societ"i transnaionale ,ca !e e2emplu cele !e tele$onie mo il"1 societ"ile $inanciare etc./ comparati% cu $irmele mici i mi:locii. 5n acelai timp1 companiile transnaionale1 !atorit" comportamentului competiti% i te&nolo'iilor !einute 'enerea+"1 !e cele mai multe ori1 mai puine locuri !e munc" !ec3t $irmele locale !e aceeai m"rime. $ipul investiiei1 respecti% motivaia acesteia1 repre+int" un alt !eterminant ma:or al impactului ISD asupra resursei umane. <st$el1 n ca+ul in%estiiilor str"ine moti%ate !e costul sc"+ut al $orei !e munc" ,pentru ramurile intensi%e n munc"/ iIsau calitatea $orei !e munc"1 caracteristicile resursei umane auto&tone in$luenea+" semni$icati% !eci+ia !e a in%esti1 constituin! principalul a%anta: !e locali+are al "rii 'a+!". #odalitatea de intrare a in%estitorului str"in in$luenea+" cantitati% structura populaiei acti%e. <st$el1 prin in%estiiile !e tip E'reen$iel!> se creea+" noi locuri !e munc" cu e$ecte po+iti%e asupra ocup"rii. Situaia este complet !i$erit" n ca+ul ISD atrase n procesul !e pri%ati+are1 ntruc3t ntreprin!erile ac&i+iionate se con$runt"1 n 'eneral1 cu re!uceri !ramatice !e personal1 ca urmare a restructur"rii acti%it"ii1 cu impact ne'ati% asupra pieei muncii. -u toate acestea1 n conte2tul n care in%estitorul str"in reuete1 prin e$icienti+area acti%it"ii1 s" sal%e+e !e la $aliment compania n cau+"1 pe termen lun'1 e$ectul nre'istrat este ene$ic1 !atorit" conser%"rii unor locuri !e munc". %omeniul de activitate al $irmei in$luenea+" at3t cantitati% c3t i calitati% $ora !e munc" local".<st$el1 n $uncie !e tipul !e pro!use reali+ate ,intensi%e n munc"1 n capital sau n cunotine/ poate pre!omina unul !intre $actorii !e pro!ucie. 5n situaia n care $actorul pre!ominant este munca1 in%estiiile str"ine !irecte au un impact cantitati% semni$icati% asupra $orei !e munc". Strategia firmei in%estitoare are e$ecte !irecte asupra $orei !e munc" locale1 su aspect cantitati%. <st$el1 n situaia n care compania multinaional" pro!uce !irect n ara 'a+!" impactul este cu mult mai semni$icati% !ec3t n ca+ul n care n$iinea+" !oar $iliale ,reele/ !e !istri uie. De remarcat c"1 n Rom3nia1 ca i n celelalte "ri central i est europene au $ost a!optate am ele strate'ii - pro!ucie !irect"1 respecti% reele !e !istri uie. 2.2.2 E ecte!e ISD "su(r" restructur"rii 10

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Societ"ile transnaionale susin restructurarea economic" a "rii 'a+!" at3t n mo! !irect1 c3t i in!irect. *$ectele !irecte se !atorea+"; intro!ucerii !e noi te&nolo'ii iIsau mo!erni+"rii celor !e:a e2istente1 n interes propriuG !e+%olt"rii unor acti%it"i noiG stimul"rii $urni+orilor locali n %e!erea inte'r"rii %erticale n sistemul corporatist. Impactul in!irect este 'enerat !e intensi$icarea concurenei !intre $irmele str"ine i cele auto&tone. <st$el1 pentru a putea concura cu pro!uc"torii str"ini1 $irmele locale sunt interesate s"-i restructure+e i mo!erni+e+e acti%itatea. In $uncie !e ni%elul la care se reali+ea+" restructurarea1 literatura !e specialitate i!enti$ic" urm"toarele tipuri; restructurare intersectorial"; re$lect" parial re%oluia in$ormaional" i const" n restructurarea tututor sectoarelor !e acti%itate ale economiei1 ten!ina $iin! aceea !e cretere a pon!erii ser%iciilor n !etrimentul a'riculturiiG restructurarea intrasectorial"; presupune trecerea1 n ca!rul $iec"rui sector1 !e la acti%it"i caracteri+ate prin pro!ucti%itate sc"+ut" ,intensi%e n munc"/ la acti%it"i nalt pro!ucti%e1 'eneratoare !e %aloare a!"u'at" mare1 intensi%e n cunotine i te&nolo'ieG restructurarea $irmei; prin utili+area unor te&nolo'ii noi1 mo!erne i reali+area unor acti%it"i 'eneratoare !e %aloare a!au'at" mare. 2.2.' E ecte!e ISD "su(r" te,#&!&-i15rii Specialitii consi!er" c" una !intre cele mai importante contri uii ale in%estiiilor str"ine !irecte o repre+int" trans$erul !e te&nolo'ie1 un rol !eose it re%enin!1 n acest sens1 societ"ilor transnaionale. Din punctul !e %e!ere al "rii receptoare1 trans$erul te&nolo'ic prin ISD1 pre+int" o multitu!ine !e a%anta:e1 !intre care cele mai importante sunt; utili+area unor te&nolo'ii noi1 a c"ror implementare presupune m un"t"irea cunotinelor i a ilit"ilor muncitorilorG !i$u+ia !e te&nolo'ie1 cunotine i capa ilit"i se repercutea+" po+iti% i asupra a'enilor economici cu care S6 intr" n relaii !e a$aceri ,$urni+ori1 su contractori1 $irme concurente/1 re$lect3n!u-se asupra costurilor i calit"ii unurilor i ser%iciilor $urni+ateG !e+%oltarea relaiilor !intre S6 i instituiile locale ,institutele !e cercetare1 uni%ersit"ile1 institutele !e stan!ar!i+are i controlul calit"ii1 centrele !e pre'"tire pro$esional"/G stimularea concurenei i impulsionarea $irmelor auto&tone s"-i !irecione+e e$orturile pe linia te&nolo'i+"rii acti%it"iiG prin atra'erea an'a:ailor S6 !e c"tre $irmele locale apare un $enomen !e !ispersie a practicilor te&nolo'ice i mana'eriale. 2.2.+ ISD 4i "cti$it"te" )e cercet"re6)e1$&!t"re 7C8D9 *%oluiile !in ultimul !eceniu au !emonstrat c"1 urmare a accentu"rii presiunilor concureniale pe plan internaional i !e+%olt"rii te&nolo'ice rapi!e1 tot mai multe societ"i transnaionale i sporesc permanent c&eltuielile !e cercetare-!e+%oltare pentru a-i menine a%anta:ele competiti%e 'enerate !e ino%area te&nolo'ic". 5n esen"1 societ"ile transnaionale care !e+%olt" acti%it"i !e -.D n str"in"tate se nscriu n una !in urm"toarele cate'orii;

11

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- S6 care urm"resc e2ploatarea acti%elor ,assets e2ploitin'/; acestea sunt1 n 'eneral1 ori'inare n "rile !e+%oltate i i internaionali+ea+" pro!ucia pentru a a%ea acces la resurse naturale sau la $or" !e munc" ie$tin"1 ast$el nc3t situea+" acti%it"ile !e -.D pe un plan secun!arG S6 care urm"resc sporirea acti%elor ,au'mentin' e2ploitin'/; sunt1 !e cele mai multe ori1 ori'inare n economiile n curs !e !e+%oltare i caut" ca prin reali+area !e ISD s" c3ti'e acces la capa ilit"ile !e cercetare-!e+%oltare locale ,cu scopul creterii competiti%it"ii prin ino%are te&nolo'ic"/ moti% pentru care situea+" n centrul acti%it"ii lor acti%it"ile !e -.D.

2.2.. R&!u! ISD 2# ec&#&%i" cu#&"4terii -onstruirea economiei cunoaterii presupune trecerea !e la Ea or!area in!ustrial"> a economiei la Ea or!area in$ormaional"> a c"rei caracteristic" principal" o repre+int" %ite+a sc&im "rilor. 5n consecin"1 concurena acer " la ni%el 'lo al a trans$ormat Ecunotinele> n $ora %ital" a economiei1 ast$el nc3t pentru a supra%ieui1 societ"ile transnaionale sunt o li'ate s" aloce resurse importante n %e!erea o inerii !e cunotine. Importana cunotinelor n noua economie mon!ial" a $ost recunoscut" o$icial la ni%elul Bniunii *uropene o!at" cu a!optarea <'en!ei 4isa ona care a sta ilit ca prioritate pentru statele mem re construirea economiei a+ate pe cunotine n %e!erea asi'ur"rii creterii competiti%it"ii i a unei !e+%olt"ri economice susinute. *$ectele in%estiiilor str"ine !irecte !i$er" !e la o ar" la alta1 n $uncie !e con!iiile concrete e2istente la ni%el economic1 social i politic1 'ra!ul !e p"trun!ere a capitalului str"in i structura in$lu2urilor !e ISD.

CAP. ' IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI

'.1 I%("ctu! ISD "su(r" cresterii ec&#&%ice -omparati% cu situatia nre'istrata la ni%el national1 la ni%elul re'iunilor !e !e+%oltare nu se constata o corelatie !irecta si puternica ntre $lu2urile !e capital strain atrase si ni%elul !e !e+%oltare !ec3t n ca+ul re'iunii 9ucuresti-Il$o% . Datele empririce cu pri%ire la contri utia $iecarei re'iuni !e !e+%oltare la reali+area 0I9 e%i!entia+a e2istenta unor !ecala:e1 n special ntre +ona cu cea mai mare pon!ere1respecti% 9ucuresti-Il$o% care !etine peste 19J !in 0I91 si re'iunea cea mai putin repre+entati%a1 si anume +ona !e Su!-Kest care contri uie numai cu 9J la $ormarea 0I9. De remarcat $aptul ca aceste !oua re'iuni !etin prima si respecti% penultima po+itie n ceea ce pri%este pon!erea n $lu2urile !e ISD atrase1 !ecala:ul e2istent $iin!1 nsa1 cu mult mai accentuat. <st$el1 re'iunea 9ucuresti-Il$o% a atras peste 60J !in intrarile !e capital strain n timp ce +ona !e Su!-Kest care nre'istrea+a cel mai sca+ut ni%el !e !e+%oltare economica a receptat numai 31(J !in $lu2urile !e ISD.5n acelasi timp1 re'iunea 7or!-*st care !etine cea mai sca+uta pon!ere n stocul !e ISD receptate la ni%el national ,113J/ contri uie semni$icati% la

12

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------reali+area 0I9 ,1215J/. De asemenea1 +onele !e Su!1 -entru si 7or!-Kest !esi !etin o pon!ere relati% ri!icata n 0I91 situata la ni%elul !e peste 12J ca si n ca+ul re'iunii 7or!-*st1 atra' numai o parte nesemni$icati%a a intrarilor !e ISD1 respecti% su #15J1 %aloare mai sca+uta !ec3t cea nre'istrata !e re'iunea !e Su!-*st ,)1(J/ a carei contri utie la $ormarea 0I9 este !e 1113J.5n consecinta1 !atele !e mai sus su'erea+a $aptul ca ni%elul !e !e+%oltare re'ionala !esi in$luentea+a intrarile !e capital strain nu repre+inta sin'urul criteriu n sta ilirea !eci+iei !e a in%estii ntr-o anumita +ona. <le'erea amplasamentului !e catre in%estitorii straini a $ost in$luentata !e o multitu!ine !e $actori1 !intre care cei mai importanti sunt;e2istenta $ortei !e munca cali$icate si a personalului cunoscator !e lim i straineG ni%elul !e !e+%oltare!in punctul !e %e!ere al in!ustriei respecti%eG e2istenta unor centre uni%ersitare si a unei in$rastructuri $i+ice !e+%oltateG apropierea !e un aeroport1 precum si apropierea !e $urni+ori si !e clienti. 5n opinia noastra1 acesti $actori n ansam lul lor ar putea e2plica pre$erinta in%estitorilor straini pentru re'iunea 9ucuresti-Il$o% care ene$icia+a nu numai !e un ni%el !e !e+%oltare mai ri!icat1 !ar si !e e2istenta $ortei !e munca cali$icate si a in$rastructurii $i+ice necesare !e+%oltarii a$acerilor1comparati% cu re'iunile !e 7or!-*st si Su!-Kest !e$a%ori+ate su aceste aspecte. <sa!ar1 anali+ele e$ectuate au e%i!entiat !e+ec&ili rul nre'istrat n !e+%oltarea economiei rom3nesti1 concreti+at n e2istenta unor !ecala:e accentuate ntre !i$eritele re'iuni1 su'er3n!1 n acelasi timp1 posi ilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain su $orma in%estitiilor !irecte. Dat $iin! $aptul ca o crestere economica sustinuta si !ura ila este posi ila numai n con!itiile unei !e+%oltari armonioase1 care sa inclu!a toate +onele tarii1 n opinia noastra1 atenuarea !ecala:elor re'ionale1 inclusi% prin participarea capitalului strain1 ar tre ui sa repre+inte o prioritate reala a$actorilor !e !eci+ie. 5n acest sens1 a%3n! n %e!ere aspectele pre+entate pe parcursul ela orarii lucrarii1 consi!eram ca primii pasi ar tre ui sa %i+e+e c3te%a !irectii principale1 si anume; 1. -resterea semni$icati%a a 'ra!ului !e a sor tie a $on!urilor europene si utili+area e$icienta si e$icace a acestora ,n 200# a sor tia !e $on!uri europene a $ost su 1J1 aproape !e 0J 1 !atorita1 !e e2emplu1 lipsei proiectelor $e+a ile !e in%estitii/1 ceea ce ar 'enera o !e+%oltare a in$rastructurii $i+ice si institutionale cu impact po+iti% asupra $lu2urilor !e ISD atrase. <nali+ele e$ectuate au !emonstrat importanta in$rastructurii $i+ice si institutionale n atra'erea in%estitorilor straini1 moti% pentru care consi!eram ca esentiala $ructi$icarea oportunitatilor care au aparut n acest sens o!ata cu inte'rarea Rom3niei n Bniunea *uropeana. 2. <plicarea mai e$icienta a politicii B* n !omeniul a:utoarelor !e stat ,acor!ate ast$el incat sa se e%ite crearea unor !istorsiuni ale me!iului concurentialG se acor!a pe sectoarele care au potential !e !e+%oltare/1 inclusi% a celor pri%in! in%estitiile ,straine si auto&tone/1 prin eliminarea a:utoarelor !e tip Esal%are-restructurare> si !irectionarea acestora cu prioritate catre o iecti%ele care %i+ea+a e$ectele ene$ice pe termen lun'1 cum ar $i;!e+%oltarea re'ionala1 !e+%oltarea acti%itatilor !e ino%are si -.D1 cresterea ni%elului !e pre'atire a $ortei !e munca1 sustinerea ntreprin!erilor mici si mi:locii care constituie coloana %erte rala a economiei rom3nesti. 3. Implicarea mai acti%a a a'entiilor !e !e+%oltare si a a'entiei pentru in%estitii straine ,<RIS/ n promo%area re'iunilor tarii ca +one in%estitionale prin ela orarea unor proiecte concrete si i!enti$icarea si a or!area potentialilor in%estitori straini. <tra'erea unor in%estitori straini prin proiecte punctuale care urmaresc speci$icul +onei si %alori$icarea la ma2imum a potentialul acesteia1 n special n +onele !e$a%ori+ate su aspectul !e+%oltarii economice1 ar putea contri ui la re!ucerea !ecala:elor re'ionale. '.2 I%("ctu! ISD "su(r" i#$estitii!&r )e c"(it"! 13

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Bna !intre caile prin care in%estitiile straine !irecte in$luentea+a in!irect cresterea economica este $ormarea capitalului auto&ton1 ntruc3t ISD au e$ect multiplicator asupra in%estitiilor interne. 0rin e$ecte !e antrenare1 in%estitiile straine !irecte au stimulat in%estitiile auto&tone1 a caror !inamica a $ost superioara comparati% cu cea a $lu2urilor !e capital strain1 contri uin! ast$el1 in!irect1 la !e+%oltarea acti%itatilor pro!ucti%e1 n principal1 a celor a$late n amonte sau n a%al $ata !e o iectul !e acti%itate al $ilialei straine. Bn alt e$ect po+iti% al in$lu2urilor !e capital strain consta n suplimentarea resurselor interne contri uin!1 ast$el1 la re!ucerea !e$icitului ntre economiile interne si necesarul !e in%estitii si1 n consecinta1 la cresterea $ormarii rute a capitalului $i2. Initial1$lu2urile !e ISD au nre'istrat ni%eluri relati% re!use si au $ost n!reptate prepon!erent catre procesul !e pri%ati+are1 ceea ce a minimi+at impactul po+iti% al intrarilor !e capital strain const3n! n !inami+area ac&i+itionarii !e acti%e $i2e. Blterior1 se nre'istrea+a treptat o crestere a ISD atrase concomitent cu o mo!i$icare sensi ila a structurii acestora n $a%oarea in%estitiilor !e tip='reen$iel!>1 ast$el nc3t impactul intrarilor !e capital strain asupra L9-L se mani$esta !in ce n ce mai puternic. incep3n! cu anul 200( se nre'istrea+a ni%eluri superioare ale pon!erii ISD n L9-L1 cuprinse ntre 23J si apro2imati% 32J1 !atorate1 n opinia noastra1 at3t preocuparii in%estitorilor straini pentru mo!erni+area acti%itatii si cresterea competiti%itatii pro!uselorreali+ate pentru a $ace $ata concurentei !e pe 0iata Bnica1 c3t si intensi$icarii in%estitiilor straine !e tip ='reen$iel!> n %e!erea consoli!arii po+itiei pe piata re'ionala1 n conte2tul inte'rarii Rom3niei n Bniunea *uropeana. <sa!ar1 impactul $lu2urilor !e ISD asupra in%estitiilor !e capital se concreti+ea+a n e$ecte po+iti%e repre+entate at3t !e suplimentarea capitalului intern !estinat ac&i+itionarii !e acti%e $i2e1 c3t si n stimularea in%estitiilor auto&tone1 cu in$luente $a%ora ile e%i!ente1 !irecte si in!irecte1 asupra cresterii economice. '.' I%("ctu! ISD "su(r" *"!"#tei )e (!"ti Impactul cantitati% si calitati% al in%estitiilor straine !irecte asupra alantei comerciale este ne'ati%1 at3t !atorita !inamicii mai accentuate a importurilor $irmelor straine !ec3t cea a e2porturilor reali+ate !e catre acestea1 c3t si ca urmare a $aptului ca s-au importat cu preca!ere unuri cu %aloare a!au'ata mare si s-au e2portat1 n cea mai mare parte1 pro!use cu un 'ra! !e prelucrare sca+ut. 5n opinia noastra1 aceasta e%olutie ne$a%ora ila s-a !atorat1 n principal1 unor cau+e le'ate !e implementarea in%estitiilor straine1 orientarea prepon!erenta catre acti%itatile !e comert si lipsa capa ilitatilor auto&tone necesare !inami+arii a%anta:elor comparati%e prin ISD. In%estitiile straine !irecte au repre+entat o sursa importanta !e $inantare a !e$icitului !e cont curent1 n special ncep3n! cu anul 199# c3n! sau receptat $lu2uri mai mari !e capital strain. De asemenea1 anali+ele e$ectuate au !emonstrat ca1 pe ansam lul economiei1 companiile straine Ee2tra' mai putin !ec3t intro!uc>1 e$ectul $inanciar net ,calculat ca !i$erenta ntre intrarile si iesirile !e capital/ accentu3n!u-se o!ata cu cresterea in$lu2urilor !e ISD. 5n acest conte2t1 apreciem ca intrarile masi%e !e capital strain const3n!1 n principal1 n participatii si pro$it rein%estit1 n !e$a%oarea cre!itelor e2terne1 ar putea contri ui semni$icati% la ec&ili rarea alantei !e plati e2terne1 prin !iminuarea !e$icitului !e cont curent. '.+ I%("ctu! ISD "su(r" c,e!tuie!i!&r si $e#ituri!&r *u-et"re *$ectele in%estitiilor straine !irecte atrase s-au re$lectat asupra !e$icitului u'etar1 capitalul strain in$luent3n! at3t !irect c3t si in!irect e%olutia acestuia. 03na la ni%elul anului 1(

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------20021 ISD n!reptate prepon!erent catre procesul !e pri%ati+are si a$late1 n cea mai mare parte1 n $a+a !e implementare1 au contri uit la a!3ncirea !e$icitului u'etar. Blterior1 ca urmare a intensi$icarii preocuparii in%estitorilor straini pentru !e+%oltarea unor acti%itati Epe teren 'ol> si atin'erii $a+ei !e maturitate n ca+ul ma:oritatii in%estitiilor implementate n perioa!a anterioara1 in%estitiile straine !irecte au a%ut o in$luenta ene$ica asupra !e$icitului u'etar concreti+ata n cresterea %eniturilor !in ta2e si impo+ite si !iminuarea c&eltuielilor !e natura sociala ,crearea !e noi locuri !e munca cu impact po+iti% asupra ratei soma:ului/. '.. I%("ctu! ISD "su(r" &rtei )e %u#c" <preciem ca impactul in%estitiilor straine !irecte asupra calitatii $ortei !e munca consta at3t n contri utii ene$ice1 concreti+ate n !inamica po+iti%a a c3sti'urilor salariale si m unatatirea pre'atirii an'a:atilor1 c3t si n e$ecte economice si sociale ne'ati%e1 pe termen lun'1 !atorate cresterii !ramatice a numarului ca+urilor !e m olna%iri pro$esionale. 5n plus1 ca urmare a $aptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a $ost n!reptata catre acti%itati intensi%e n munca1 n !etrimentul celor a+ate pe cunostinte si te&nolo'ie1 contri utiile po+iti%e sunt relati% re!use1 $iin! limitate la c3te%a !omenii !e acti%itate !in sectorul ser%iciilor ,interme!ieri $inanciare si telecomunicatii/. './ I%("ctu! ISD "su(r" (r&)ucti$itatii0 e icie#tei si c&%(etiti$it"tii ec&#&%ice In%estitiile straine !irecte au 'enerat e$ecte semni$icati%e la ni%el microeconomic re$lectate asupra pro!ucti%itatii1 e$icientei si competiti%itatii acti%itatilor care au ene$iciat !e intrari mai mari !e capital strain. 5n acest sens1 anali+ele e$ectuate permit e%i!entierea urmatoarelor mo!i$icari $a%ora ile si ne$a%ora ile1 asociate in%estitiilor straine !irecte. 0rin e$ectele re$lectate asupra pro!ucti%itatii1 e$icientei si competiti%itatii acti%itatilor economice1 in%estitiile straine !irecte au contri uit la restructurarea economiei rom3nesti1 n sensul !e+%oltarii anumitor !omenii !e acti%itate !in in!ustria prelucratoare ,ca !e e2emplu in!ustria mi:loacelor !e transport rutier/ sau !in sectorul ser%iciilor ,comert1 telecomunicatii si interme!ieri $inanciare/ concomitent cu restr3n'erea acti%itatii n alte !omenii in!ustriale ,ca !e e2emplu in!ustria materialelor !e constructii/. Romania1 a$lata n pre+ent n sta!iul !oi al ciclului !e+%oltarii in%estitionale1 patrun!erea masi%a a capitalului strain orientat1 ntr-o mai mare masura1 catre acti%itatile care ncorporea+a un continut ri!icat !e resurse locale si1 n principal1 !e te&nolo'ie si cunostinte1 ar putea $a%ori+a ameliorarea calitatii $actorilor !e pro!uctie e2istenti si crearea unor $actori !e pro!uctie speciali+ati. 5n acest sens1 at3t teroria c3t si practica economica1 inclusi% e2perienta celorlaltor state central si est europene1 !emonstrea+a ca pe masura ce $lu2uri !in ce n ce mai mari !e ISD %or patrun!e n economie1 impactul acestora asupra me!iului economic1 social si natural %a !epin!e semni$icati% !e politicile 'u%ernamentale aplicate. Drept urmare1 strate'ia !e !e+%oltare pe termen lun' a Rom3niei tre uie sa se a2ese+e cu prioritate pe m unatatirea capa ilitatilor umane si te&nolo'ice1 sin'ura optiune %ia ila n %e!erea re!ucerii !ecala:elor $ata !e celelalte state mem re ale Bniunii *uropene1 prin aplicarea unor masuri care sa %i+e+e; m unatatirea calitatii resursei umane1 prin cresterea in%estitiilor n e!ucatie1 inclusi% a celor care urmaresc $ormarea continua a $ortei !e munca1 ntruc3t construirea unei societati a+ate pe cunoastere nu este posi ila n con!itiile n care e!ucatia repre+inta numai un o iecti% mar'inalG stimularea acti%itatilor !e cercetare-!e+%oltare1 inclusi% prin reali+area unor parteneriate ntre sectorul pu lic si cel pri%atG 15

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------ncura:area initiati%ei locale1 prin re!ucerea irocratiei si crearea unui ca!ru a!ministrati% e$icientG ncura:area $irmelor in%estitoare sa-si !e+%olte acti%itatile 'eneratoare !e %aloare a!au'ata mare si sa in%esteasca n acele acti%itati care sporesc a%anta:ele comparati%e ale resurselor auto&toneG stimularea $ormarii clusterelor a+ate pe acti%itati nru!ite1 inclusi% prin implicarea mai acti%a a a!ministratiei locale n solutionarea pro lemelor si !oleantelor in%estitorilor ,e2emplul Bn'ariei si al 0oloniei este rele%ant n acest sens/. 5n %e!erea re!ucerii !ecala:elor $ata !e celelalte state europene1 Rom3nia are n mo! o iecti% ne%oie !e in%estitii straine !irecte care sa complete+e si potente+e e$ortul auto&ton1 sustin3n! cresterea competiti%itatii si e$icientei resurselor1 acti%elor si capa ilitatilor. <%3n! n %e!ere at3t e2perienta proprie c3t si e2emplele po+iti%e ale unor state central europene apreciem ca ma2imi+area raportului !intre contri utiile po+iti%e si ne'ati%e ale in%estitiilor straine !irecte impune promo%area unor politici 'u%ernamentale a!ec%ate1orientate catre utili+area inteli'enta a $lu2urilor !e capital strain ca instrument al strate'iei !e !e+%oltare.

CAP. +
IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD In cele ce urmea+a %om $ace o anali+a asupra in%estitiilor straine !irecte !in Romania1 !in perioa!a 2003-200#1 pentru a o ser%a ni%elul acestora pe re'iuni !e !e+%oltare nationale1 milioane euro
2003
K<48<R * 9B-BR*S6 I SBD-*S6 -*76RB K*S6 SBD 78RDK*S6 SBD-K*S6 78RD-*S6 TOTAL 5236 10(1 629 #(( #9) 6() 355 211 ://2 J DI7 686<4 5(12 101) 615 #1# )12 61# 31# 212 1;;0;

200(
K<48<R * )(26 1#52 103) 1093 12#3 1035 (05 1) 1.;+; J 5610 1116 619 #13 )15 619 21# 011 1;;0; K<48 <R* 13 26( 1 )3) 1 610 1 (91 1 3)) 1 25# #(5 292 21 <<.

2005
J 6016 )1( #1( 61) 613 51) 31( 113 1;;0;

2006
K<48 <R* 22205 2653 2559 19() 222) 15#0 93) (11 '+.12 J 6(13 #1# #1( 516 615 (16 21# 112 1;;0; K<48 <R* 2#516 2(() 35(1 2365 29(2 190# 13#9 6#2 +2==;

200#
J 6(13 51# )13 515 619 (15 312 116 1;;0;

Sursa; 9anca 7ationala a Romaniei - !irectia Statistica

16

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Evolutia investitiilor in perioada 2003-2007

50000 40000 30000 totalul investitiilor 20000 10000 9662 0 2003

34512 15040 2004 0 2005 anul

42770

2006

2007

Volumul investitiilor

Hilioane euro In%estitiile straine !irecte in Romania au sca+ut anul trecut cu 2213J pana la #1069 miliar!e euro1 si au acoperit !e$icitul alantei !e plati in proportie !e (119J1 a anuntat anca centrala. Fara a lua in calcul suma de 2,2 miliarde euro platita de Erste Bank pentru actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR) in urma preluarii pachetului majoritar din octom rie 2!!", ni#elul in#estitiilor straine directe din 2!!" se ridica la apro$imati# ",% miliarde euro. &n aceste conditii, in 2!!' se remarca o crestere usoara ( cu 2,)* ( a in#estitiilor straine directe. &n 2!!", in#estitiile straine directe de %,1 miliarde euro au acoperit aproape in totalitate (8%,"*) de+icitul de cont curent din acel an, de 1!,1," mld euro. B-R a re#i.uit in crestere de+icitul de cont curent din 2!!", de la %,%' miliarde euro cat anuntase la inceputul anului trecut, ast+el ca ponderea in /&B a acestuia, estimata initial la 1!,0*, a urcat la 1!,)* in 2!!", la un /&B calculat de Eurostat la %','18 miliarde euro. 1radul de acoperire a de+icitului contului curent prin in#estitii straine directe a sca.ut usor in decem rie, de la )0* in primele 11 luni din 2!!'. Creditele intra2rup au repre.entat peste jumatate (,),1*)din in#estitiile straine directe in 2!!', di+erenta constand in participatiile la capital si pro+itul rein#estit (),,%*), potri#it B-R. /entru acest an, anca centrala estimea.a o pla+onare a de+icitului de cont curent ca pondere in /&B la ni#elul anului trecut sau chiar o usoara scadere, in timp ce o ser#atorii internationali sunt mka pesimisti. 32entia de ratin2 Fitch a a#ansat chiar o estimare de crestere a de+icitului de cont curent al Romaniei pana la 1',,* din /&B in acest an.

1#

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------ri+a $inanciar" mon!ial" taie !in in%estiiile str"ine !irecte n Rom3nia. 0otri%it estim"rilor o$iciale1 acestea se %or n:um"t"i n acest an i %or a:un'e la (1# miliar!e !e euro1 $a" !e nou" miliar!e !e euro in%estite n 200). -u toate acestea1 se pre%e!e ca n 2010 in%estiiile str"ine s" a:un'" la %aloarea !e 51( miliar!e !e euro. E-omponenta mai puin a$ectat" se ateapt" s" $ie in%estiiile str"ine !in pro$itul rein%estit1 !ac" se ia n consi!erare c" n principal este %or a !e !istri uirea ntre !i%i!en!e i in%estiii a pro$itului o inut n anul 200). <ceast" ten!in" %a $i spri:init" i !e m"sura pre%"+ut" n 0ro'ramul !e 'u%ernare1 pri%in! scutirea !e la impo+itare a pro$iturilor rein%estite>1 se arat" n 0ro'ramul !e con%er'en" 200)1 pentru perioa!a 200) M 20111 potri%it He!ia$a2. *stim"rile pri%in! relansarea economiei arat" c" pentru 2010 in%estiiile str"ine %or $i !e 51( miliar!e !e euro. 5n 200)1 acestea au $ost !e 9102( miliar!e !e euro1 n cretere cu 25J $a" !e 200#1 iar !e$icitul !e cont curent a $ost acoperit n proporie !e 5315J !e aceste intr"ri !e capital. ELinanarea !e$icitul e2tern se %a reali+a ntr-o proporie semni$icati%"1 pe seama surselor autonome ne'eneratoare !e !atorie e2tern"1 a:un'3n! la $inele anului 2011 la circa 65J>1 se arat" n pro'ramul !e con%er'en"1 care %a $i trimis la -omisia *uropean". ,<.N./ -ompania *nel a anunat c" are n plan pentru urm"torii cinci ani in%estiii !e #00 !e milioane !e euro pentru reelele !e !istri uie a ener'iei electrice pe care le !eine n Rom3nia1 n re'iunile Huntenia1 9anat i Do ro'ea. 0roiectele !e in%estiii se re$er" la intro!ucerea unor te&nolo'ii a%ansate1 mo!erni+area staiilor electrice i nlocuirea ec&ipamentelor. 0otri%it !atelor proprii1 *nel are o cot" !e pia" !e 30J i !eine $ostele companii *lectrica Do ro'ea1 *lectrica 9anat i *lectrica Huntenia Su!. -ompania are o reea !e 93.000 !e ?ilometri1 215 miloane !e clieni i un num"r !e apro2imati% 5.500 !e an'a:ai1 $iin! cel mai important in%estitor pri%at !in sectorul ener'iei electrice !in Romania. ,<.N./ Lon!ul ritanic !e in%estiii La ian Rom3nia a o inut autori+aia !e construire pentru proiectul !e locuine !in 6imioara1 pentru a menine %aloarea terenului1 c&iar !ac" lucr"rile !e construcie nu %or $i !emarate n acest an. E<%3n! n %e!ere con!iiile curente ale pieei1 am o inut aceste autori+aii pentru a menine %aloarea terenului. Kom anali+a con!iiile !e pe pia" la nceputul anului %iitor i %om sta ili care este cel mai un moment pentru a iniia lucr"rile !e construcie>1 a !eclarat1 ntr-un comunicat1 Har? 8@en1 propertD !irector al $on!ului. 4a s$3ritul lunii trecute1 La ian a anunat am3narea !e+%olt"rii re+i!eniale !in 6imioara1 Satu Hare i 8ra!ea1 cu un total !e 900 !e unit"i locati%e1 estim3n! la acea !at" c" acestea %or $i $inali+ate n perioa!a 2011-2012. <ceast" strate'ie a $ost mo!i$icat" pentru a re!uce riscurile operaionale i $inanciare. 0roiectul !in 6imioara %a $i !e+%oltat n !ou" etape n parteneriat cu $irma -olte2 -onstruct i %a a%ea (29 !e locuine cu un total !e 3).)12 metri p"trai i 5(0 !e locuri !e parcare. 4a 8ra!ea i Satu Hare1 $on!ul %a !e+%olta1 n parteneriat cu $irma un'ar" S-D Nroup1 un num"r !e 3))1 respecti% 165 !e locuine. 4ucr"rile !e e2ecuie pentru acestea !ou" urmau s" $ie iniiate n primul trimestru al lui 2009. ,<.N./ In%estiiile str"ine !irecte au nsumat n luna ianuarie 912 milioane euro1 n cretere cu 5112J $a" !e ni%elul nre'istrat n luna corespun+"toare !in 200)1 !e 603 milioane euro1 potri%it !atelor pu licate !e 9anca 7aional" a Rom3niei ,97R/. Din totalul !e 912 milioane euro in%estite !e nere+i!eni n prima lun" a anului1 participaiile la capital au repre+entat (916J1 cre!itele intra-'rup 3612J i pro$itul rein%estit 1(12J1 se arat" ntr-un comunicat al BNR remis a'eniei H*DI<L<O. 1)

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------97R a mo!i$icat n sc"!ere #i$e!u! i#$esti3ii!&r str5i#e !irecte pentru ianuarie 200)1 ci$ra pu licat" anterior $iin! !e 695 milioane euro. De$icitul !e cont curent a sc"+ut n ianuarie cu 5(16J $a" !e prima lun" !in 200)1 la 525 milioane !e euro1 n principal ca urmare a re!ucerii !e$icitului alanei comerciale cu 661(J1 la 3)5 milioane !e euro. 5n aceste con!iii1 !e$icitul contului curent al alanei !e pl"i a $ost $inanat inte'ral prin i#$esti3ii )irecte "!e #ere1i)e#3i!&r n Rom3nia1 comparati% cu un ni%el !e 5211J n luna ianuarie 200). In%estiiile str"ine !irecte s-au ri!icat anul trecut la 9102 miliar!e euro1 n cretere cu 2(15J $a" !e 200#1 i au acoperit n proporie !e 5315J !e$icitul !e cont curent1 situat la 161)# miliar!e euro.

CAP. 5 ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI

ANALIZA SWOT (PUNCTE TARI I PUNCTE SLABE, OPORTUNITI, RISCURI) PUNCTE TARI COTA UNICA -ota unica !e impo+itare presupune acelasi ran' !e impo+itare pentru persoane $i+ice si companii1 !eci un sistem !e impo+ite corelate1 cu rata unica !e impo+itare1 pentru toate tipurile !e %enituri o tinute !in !i$erite acti%itati. Succesul re'imului cotei unice !e impo+itare !epin!e1 se pare1 !e ni%elul acestei rate; cu cat aceasta este mai mica1 cu atat este mai e$icienta colectarea ei. Desi s-a constatat ca o rata mai mica !e impo+itare con!uce1 in 'eneral1 la sporirea 'ra!ului !e plata a ta2elor respecti%e1 impo+itele mai sca+ute pot con!uce1 !upa sta ili+area apetitului !e plata al celor impo+itati1 la sca!erea %eniturilor la 9u'etul !e stat. De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra1 toate impo+itele au !e%enit 16J impo+itele pe %enitul 'lo al1 la !o an+ile ancare ,la !o an+ile platite !e anci clientilor pt !epo+ite la termen/1 casti'urile la ursa si casti'urile !in tran+actiile imo iliare ale $irmelor si particularilor. Romania s-a inscris ast$el printre primele PUNCTE SLABE INFRASTRUCTURA Romania are !e recuperat un !ecala: $oarte mare in !omeniul in$rastructurii1 $ata !e restul tarilor B*. De e2emplu1 !in reteaua !e aproape )0 !e mii !e ?ilometri !e !rumuri1 !oar 20J repre+inta !rumuri nationale. 4un'imea cailor $erate a ramas nesc&im ata !e ani !e +ile. In 2005 se inre'istrau 21.22) !e ?ilometri !e cai $erate. PIn$rastructura $ero%iara romaneasca poate atin'e stan!ar!ele europene !e calitate peste 10 ani1 intrucat1 pana acum1 nu s-au reali+at aproape !eloc in%estitii in acest sectorP1 a a$irmat ministrul transporturilor1 4u!o%ic 8r an. 0otri%it am asa!orului -e&iei la 9ucureti1 0etr Do?lQ!al0 sin'ura arier" n !e+%oltarea in%estiiilor !in ara noastr" r"m3ne in$rastructura. In%estitorii isi e2prima nemultumirile cu pri%ire la timpul in!elun'at pe care il petrec in asteptarea unei !eci+ii a autoritatilor. In$rastructura $ero%iara pu lica pre+inta urmatoarele caracteristici 'enerale; lun'ime retea ,?m/ -11.3)0G lun'ime totala a liniilor

19

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------tari mem re B* care au marsat la cota unica !e cale $erata ,?m/ - 22.2(#G lun'ime totala !e impo+itare europeana. a liniilor electri$icate ,?m/ - ).5)5G tuneluri ,numarI?m/ - 211I63G po!uri ,numar/ -(.236G SALARII MICI BIROCRATIA -osturile re!use ale salari+arii si cresterea Llui!i+area mecanismelor irocratice1 pro!ucti%itatii %or continua sa atra'a era!icarea coruptiei si sta ilitatea le'islati%a in%estitorii straini in Romania1 !eclara si $inanciara sunt pro lemele a!use !in nou economistul se$ al 9ancii -omerciale in !iscutie !e in%estitorii straini in Romania. Romane1 4ucian <n'&el. o -o+i la '&isee Salariile sunt !e 215 ori mai mici1 iar o Neam !e sticla intre om si $unctionar pro!ucti%itatea !e !oar 015 mai mica $ata !e o =curse> !e la un '&iseu la altul tarile !in re'iune. <sta inseamna ca o Intar+ieri si 'reseli in re!actarea Romania este ine po+itionata si ca %a !ocumentelor notariale. atra'e in continuare in%estitii straine o Rone !e asteptare la !i$erite institutii !irecte. Kor %eni in continuare in%estitori1 in con!itii 'reu !e suportat !ar in !orinta !e a !e%eni competiti% in o &nsu+icient4 transparen54. me!iul international1 care se $ocali+ea+a !in o 6la a de.#oltare a ce ince mai mult pe re!ucerea costurilor1 parteneriatului Romania poate !e%eni in urmatorii ani sursa pu lic(pri#at. cresterii e$icientei pentru mariiin%estitori. MEMBRA UE VALORIZARE POPULATIE 0otentialul !e crestere a pro!ucti%itatii si SI RESURSE UMANE apartenenta la Bniunea *uropeana. Sporul natural este ne'ati%1 populatia tanara -alitatea !e mem ru al B* ene$ica si a%an! o rata !escrescatoare in timp. necesara pentru sta ilitatea politica si -resterea su stantiala in ultimii ani a sociala a spatiului in care se !es$asoara o numarului !e a sol%enti1 con!uce la ,potentiala/ a$acere. suprasaturarea pietei $ortei !e munca. Intrarea in Bniunea *uropeana a $ost Di$erenta mica intre a:utorul !e soma: si insotita1 $ara e2ceptie1 !e cresteri ale salarii incura:ea+a soma:ul mascat si munca pietelor $inanciare si1 in 'eneral1 ale la ne'ru. &nsu+icienta armoni.are a economiilor noii tari mem re <!erarea la Bniunea *uropeana este sistemului asociata cu cresterea in%estitiilor straine educa5ional post2imna.ial cu !irecte1prin cresterea ni%elului !e cerin5ele pre!icti ilitate1sta ilitate le'islati%a si nu in pie5ei muncii 7i de.#olt4rii #iitoare ultimul ran! prin re!ucerea continua a a costului $inantarii. societ45ii. Statutul !e mem ru a!uce in primul ran! un 8ecalaj 9ntre pre24tirea o+erit4 de plus !e incre!ere in ran!ul in%estitorilor 7coal4 straini1 !ar si auto&toni. 7i cerin5ele pie5ei muncii <!erarea la Bniunea *uropeana este :i2rarea, 9n ultimii ani a tinerilor(si asociata cu cresterea in%estitiilor straine nu numai) 9n alte tari, dar care le !irecte1 prin cresterea o+er4 ni%elului !e pre!icti ilitate1 sta ilitate mai multe oportunit45i. le'islati%a si nu n ultimul r3n! prin re!ucerea continua a costului $inantarii. POTENTIAL TURISTIC Ritmul !e cretere a in%estiiilor str"ine se CALITATEA VIETII -omparati% cu alte tari europene1 me!ia 20

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------%a re!uce1 pe $on!ul cri+ei1 ns" Rom3nia %a continua s" repre+inte o !estinaie pro$ita il" pentru in%estitori1 anun" <'enia Rom3n" pentru In%estiii Str"ine. -arpatii Rom3nesti1 at3t prin !es$asurarea lor1 pe circa o treime !in supra$ata tarii ,66.303 ?mp/1 c3t si prin po+itia centrala1 con$i'uratia 'enerala si altitu!inala1 se impun ca un component !e a+a n structura 'eo'ra$ica si peisa'istica a Rom3niei. -u aceeasi importanta se nscriu si n acti%itatea !e turism prin o'atia si %arietatea potentialului lor turistic. Se pot practica mai mult !e +ece $orme !e turism1 !upa cum urmea+a; !rumetie1 o!i&na1 sporturi !e iarna1 tratament alnear1 !e interes stiinti$ic1 pentru cunoastere1 pentru alpinism si speoturism1 %3natoare si pescuit sporti%1 pentru a'rement nautic1 $oto-sa$ari1 sporturi !e a%entura etc. calitatii %ietii in Romania nu este !eloc satis$acatoare. <ceasta se !atorea+a $aptului ca $amiliile !in +onele rurale ale tarii au ramas in urma cu ceea ce repre+inta con!itii !e %iata a!ec%ate,ca sa nu mai spunem mo!erne/. In$rastructura e2trem !e sca+uta nu atra'e in%estitorii si prin urmare posi ilitatea !e !e+%oltare a calitatii %ietii este e2trem !e sca+uta. Hai mult !e :umatate !in populatia tarii aprecia+a locuinta personala ca $iin! una1 restul in!reptan!u-se catre clasi$icari precum satis$acatoare1 proasta sau $oarte proasta. 0este #0J !in populatie nu reuseste sa $aca economii1 iar o mare parte !intre ei !etin un raport %enit-consum su unitar. Bn total !e 90J !in populatie !etine propria locuinta1 in timp ce mai putin !e 20J !intre acestia !etin a$aceri pro$ita ile. 3ccesi ilitatea 9n#454m;ntului, cu #alori po.iti#e modeste Remarc4m ni#elul deose it de modest al e#alu4rii 2radului de respectare a drepturilor personale <emerile popula5iei aduc 9n aten5ie pro leme sociale importante, mai ales cele re+eritoare la pre5uri 7i impo.ite. 6atis+ac5ia +a54 de #ia5a politic4 7i e#aluarea conducerii 54rii r4m;n 9n .ona de+icitar4, -7i%el ri!icat al importului !e pro!use !e pe 0iata *uropeana M $enomenul 'lo ali+arii SISTEMUL EDUCATIONAL In Romania1 in ultimii ani ni%elul sistemului e!ucational a sca+ut in comparatie cu perioa!a ime!iata re%olutiei. Se %or este tot mai mult !e o !iminuare a numarului !e ani !e stu!iu in speranta !e a concentra in splanul !e in%atamant numai acele notiuni e2trem necesare. 0ro lema 'ra%a insa1 este aceea ca institutiile !e in%atamant !in Romania nu !ispun !e toate aparaturile necesare stu!iului ele%ilor si c&iar si in uni%ersitati !e renume !in tara stu!entii $olosesc utila:e !emult scoase !in u+ !in

-*2istenta reser%elor !e materii prime

pentru anumite sectoare economice ,prelucrarea lemnului1 constructii/ -6ra!itie in!elun'ata in anumite sectoare M prelucrarea lemnului1 in!ustria alimentara1 in!ustria te2tile1 constructii1 constructii !e masini -0o+itie 'eo'ra$ica una ca si 'ranita !e est a Bniunii *uropene

21

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------!omeniul !in care pro%in. <ceasta nu con!uce !ecat la o neconcor!anta a ceea ce este pe piata si ce in%ata ele%ul ca este. 0rin urmare1 mana !e lucru a a sol%entilor unor stu!ii superioare nu mai are ran!ament ma2im,cel putin pentru o perioa!a !e acomo!are cu noile utila:e/. BENEFICII ADUSE DE IMM6uri <par anumiti $actori cu impact po+iti% 'enerate !e inte'rarea europeana asupra IHH,intreprin!eri mici si mi:locii/cum ar $ii ;-acces mai un la pieteG - an'a:ea+a =multa> $orta !e munca - sunt $le2i ile - a:uta la intensi$icarea concurentei -le'islatie si re'ulamente im unatatiteG -$urni+ori potentiali mai ie$tini si mai uni -cooperarea mai una spre ino%areG -acces mai un la noile te&nolo'iiG -proce!uri !e ac&i+itie mai corecteG -accesul la $on!uri structurale OPORTUNITATI Ho!erni+area !rumurilor nationale1 :u!etene si constructia autostra+ilor. Restaurarea si reconstructia cailor $erate si !e telecomunicatii necesare. ( =alori+icarea superioar4 a poten5ialului turistic ( 6ta ilirea unor o iecti#e comune 7i a unui parteneriat 9ntre institu5iile de instruire 7i an2ajatori. ( 8e.#oltarea de parteneriate 9ntre mediul academic 7i mediul de a+aceri, 9n #ederea satis+acerii cerin5elor pie5ei ( Cola orarea 7i sta ilirea de parteneriate 9ntre centrele locale de instruire 7i institu5iile similare din >E. ( 3si2urarea utilit45ilor (apa, canali.are, 2a., tele+on, curent electric, drumuri) 9n .onele noi in care sunt plani+icate a se construi noi locuin5e, pentru a atra2e RISCURI - *mi'rarea $orei !e munc" cali$icat" - Insta ilitatea le'islati%"G - 4ipsa cre!i ilit"ii me!iului !e a$aceri - Des$iinarea multor centre !e cercetare - -orupia - -reterea preurilor la ser%iciile !e telecomunicaii i transport ( ?ipsa unei coordon4ri a ac5iunilor de atra2ere de in#estitori str4ini -0ier!erea pana si a capitalului roman in%estit in $a%oarea in%estirii lui in tari straine. -Renuntarea a'entilor straini !e a in%esti in Romania !atorita lipsei in$rastructurii.

-Sca!erea ni%elului !e trai !in Romania !atorita lipsei in%estitiilor in crearea !e $irme mici si mi:locii care ar repre+enta o o$erta !e locuri !e munca pentru populatia tarii.

22

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------in#estitorii in acele locuri. ( 3si2urarea unei cola or4ri 7i coordon4ri 9ntre re2iile de interes pu lic ce asi2ur4 repararea 7i as+altarea drumurilor, 9nlocuirea conductelor de 2a. 7i celor de ap4 7i canali.are, 9n #ederea e+icienti.4rii procesului de moderni.are 7i a e#it4rii #iitoarelor locaje 7i dis+unc5ionalit45i. ( 8e.#oltarea de structuri speciali.ate pentru atra2erea de in#esti5ii str4ine. ( Crearea de +acilit45i pentru in#estitori ( &ncurajarea e$portului de produse cu #aloare ad4u2at4 mare. ( 8e.#oltarea antreprenoriatului ( Cooperarea cu alte 54ri 9n domeniul educa5iei 7i +orm4rii. ( /osi ilitatea de promo#are a produselor 7i ser#iciilor datorit4 e$isten5ei celor mai #ariate c4i de pu licitate 7i a +irmelor speciali.ate 9n acest domeniu. ( 8e.#oltarea +irmelor speciali.ate 9n studii de pia54, consultan54 9n a+aceri, consultan54 +inanciar4, proiecte etc. ( 3tra2erea de studen5i din alte 54ri ( 8e.#oltarea de parteneriate cu uni#ersit45i de presti2iu din alte 54ri ( Cre7terea num4rului de urse o+erite 9n str4in4tate pentru studen5ii rom;ni. ( @m un4t45irea sistemului educa5ional ( Continuarea proceselor de moderni.are 7i dotare a 7colilor 7i liceelor ( /reocuparea tot mai accentuat4 pentru cola orarea cu 7coli 7i licee din str4in4tate 9n #ederea or2ani.4rii de ac5iuni comune -Lormarea unei rate a soma:ului e2trem !e ri!icata care ar !uce economia nationala in =$aliment>. -Sla a !e+%oltare a ariilor,+onelor/ in!ustriale

23

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

C&#c!u1ii:
In pre+ent Romania este tara mem ra a Bniunii *uropene1 insa in postura !e ultima %enita1cu cele mai mari !ecala:e economice si sociale $ata !e ceilalti europeni.0I9-ulIlocuitor1 pro!ucti%itatea muncii1 e2portul1 salariul me!iu !in Romania sunt printre cele mai sca+ute !in Bniunea *uropeana. De aici !eri%a o sin'ura conclu+ie importanta; e$orturile pe plan economic ale Romaniei nu tre uie sa sca!a1 ci !impotri%a1 sa $ie ampli$icate. 7u e2ista o iecti% mai important pentru Romania !ecat !e+%oltarea economiei1 a+ate pe %alori$icarea la ma2imum a oportunitatilor o$erite !e inte'rarea in Bniunea *uropeana ce $ace !in ea un a!e%arat =ma'net>pentru in%estitorii straini. <!erarea la Bniunea *uropeana a a!us o im unatatire a me!iului !e a$aceri romanesc1 im unatatire care a inceput sa se $aca simtita in ceea ce pri%este un ca!ru le'islati% mai sta il si e2istenta unor practice !e a$aceri mai transparente. <u $ost !e:a eliminate sau sunt in curs !e eleiminare arierele in calea li erei circulatii a ser%iciilor si a mar$urilor. Bn ca!ru le'islati%e comun $urni+at !e 0iata Bnica %a creste e$icienta 'enerala a economiei romanesti prin im unatatirea alocarii resurselor1 cresterea 'ra!ului !e speciali+are si incura:area concurentei. In con!itiile im unatatirii me!iului !e a$aceri1 Romania este !e:a o tinta atracti%a pentru in%estitiile straine. 4a aceasta %a contri ui in continuare si statutul !e economie !e piata $unctionala o tinut !e Romania. <tra'erea unui %olum mare !e in%estitii straine %a asi'ura rapi! si !irect accesul la mana'ement e$icient1 la te&nolo'ii mo!erne1 precum si la noi se'mente !e piata. Impactul inte'rarii %a $i ene$ic economiei in ansam lu; acesta %a $i cel mai pro a il !istri uit ine'al1 iar unele cate'orii ,!e e2emplu intreprin!erile mari a$late in proprietatea statului1intreprin!erile in!ustriale care lucrea+a in pier!ere/ %or ene$icia mai mult !ecat altele cum ar $ii intreprin!erile mici si mi:locii !in sectoarele pro!ucti%e. Re+ultatul %a $i po+iti% numai !aca procesul inte'rarii %a $ii con!us intr-o asemenea maniera asa incat sa tina cont !e ne%oile !i$eritelor cate'orii.

BIBLIOGRAFIE 1. F!&re" St"icu0 Du%itru Pir$u0 M"ri" Du%itru0 M"ri"# St&i"#0 I&# V"si!escu1 Eficienta economica a investitiilor1 *!itura Di!actica si 0e!a'o'ica1 R.<.1 9ucuresti 1995. 0a'. 5-2(1 33-56. 2. I&"# De#ut"1 Investitiile straine directe in tarile est si central&europene!1 *!itura *conomica- 199). 0a'. 135-1#3. 3. I&# V"si!escu0 A!e>"#)ru G,e&r-,e0 C!"u)iu Cice"0 C"t"!i# D&*re"1 Eficienta si evaluarea investitiilor1 *!itura *$icon 0ress1 200(. 0a'. 2#-321 65-661 129-13#1 215-2191 1(6-15)1 (. ASE6F"cu!t"te" )e M"#"-e%e#t6C"te)r" )e E icie#t" Ec&#&%ic"1 Investitiile si noua economie&'ucrarile celui de&al optulea simpozion international&(Investitiile si relansarea economica)-9ucuresti 23-2( Hai 200)1 *!itura <S*. 0a'. #6-)21 )2-90. 5. Fr"#? @. Rei!!A0 E)-"r A. N&rt&#0 Ber#"r) B. C"#?1 Investments& Sevent" Edition, *!itura 6&omson Sout&-Sestern 2006. 2(

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------0a'. 15-161 (9-#0. 6. D"# M"rius C. V&ici!"s1 su coor!onarea Prof. univ. dr. Letiia Za iu, <e.a de doctorat(Investitii straine, Bucuresti 2!!,. '. Lu("sc I&"#"1 su coor!onarea Pr& . U#i$. Dr. M"rce! St&ic"- 6e+a !e !octorat; Eficienta investitiilor atrase de intreprinderile mici si mijlocii in conte*tul integrarii +omaniei in ,niunea Europeana, 9ucuresti 200#. ). A!e>"#)ru B"r*"c"ru1 su coor!onarea Pr& . Dr. M"rce! St&ic". 6e+a !e !octorat; Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar1 <S*-2005. A A A Pu*!ic"tii: 1. <utor; 4aureniu 0opa1 Artic&!: -E+% vrea s investeasc .n acest an /00 milioane euro .n +om1nia- 12 Hartie 20091 Re%ista -<0I6<4. 2. Consultanta FONDURI EUROEPENE NERAMBURSABILE0 <rticole online.ro A A A Surse De*: 1. 9a+a !e !ate <'enia Rom3n" pentru In%estiii Str"ine ,<RIS/1 Raport !e acti%itate 200(1 Rom3nia; @@@.arisin%est.roG 2. 9a+a !e !ate <sociaia Hon!ial" a <'eniilor !e 0romo%are a In%estiiilor Str"ine @@@.@aipa.or'G 3. 9a+a !e !ate -onsiliul In%estitorilor Str"ini ,-IS/1 Rom3nia; @@@.$ic.roG (. 9a+a !e !ate Bniunea *uropean" ,B*/; @@@.europa.eu.intG 5. Rapoartele !e pro'rese pe tari ale B*; @@@.europa.eu.intIcommIenlar'ementIromaniaIin!e2.&tm 6. Rapoarte !espre pro'rese pe "ri pe calea a!er"rii &ttp;IIeuropa.eu.intIcommIenlar'ementIreportT2003Iin!e2.&tm #. 0a'ina !e internet a <'entiei Romane !e In%estitii Straine; @@@.arisin%est.ro site-ul 9ancii Hon!iale; @@@.@orl! an?.or' ). site-ul B7-6<D; @@@.uncta!.or' 9. site-ul Institutului 7ational !e Statistica; @@@.insse.ro 10. site-ul 8$iciului 7ational al Re'istrului -omertului; @@@.onrc.ro 11. site-ul B7D0 in Rom3nia; @@@.un!p.ro 12. site-ul Institutului *uropean !in Rom3nia; @@@.ier.ro 13. site-ul 9ancii 7ationale a Rom3niei; @@@. nro.ro 1(. site-ul <'entiei Rom3ne pentru In%estitii Straine; @@@.arisin%est.ro 15. site-ul -onsiliului -oncurentei; @@@.consiliulconcurentei.ro 16.site-ul !e rapoarte statistice internationale; @@@.$act oo?.netIstatsmap.&tm 1#. site-ul !e raportari statistice europene; @@@.eurostat.com

25