Conexiuni si deosebiri dintre "Metoda de relaxare prin pilotare auditiva" si alte metode de relaxare (Jacobson, Schultz) si de punere in repaus:

metoda alpha(Silva) si theta (Theta Healin ! "ianna Stibal), bio#eedbac$, hetero si auto hipnoza% &an Mirahorian
"'u nu pot invata nimic pe nimeni, eu ii pot #ace doar sa vada, sa intelea a si sa andeasca sin uri"( ") cannot teach an*bod* an*thin , ) can onl* ma$e them see" Socrate

+% Situatia actuala: Toate metodele de relaxare psihosomatica elaborate in ,ccident au drept obiectiv tactic(operational) punerea in repaus la nivel peri#eric (la nivelul sistemului muscular), -prin scaderea incordarii sau a tensiunii., si drept obiectiv strate ic punerea in repaus la nivel central (psiho!a#ectiv), pt a #acilita intrarea in starea in care se declanseaza slabe procese de re#acere si de autovindecare a unor maladii (anxietate, #rica, insomnie, stress)%

"Metoda de relaxare prin pilotare auditiva" (elaborata de Dan Mirahorian) difera atat la nivelul obiectivului tactic(operational), fiindca punerea in repaus vizeaza toate corpurile sau invelisurile (material, energetic si informational; vedeti manualul de relaxare pilotata), cat si la nivelul obiectivului strategic( fiindca intrarea in starea de repaus neclintit inseamna o scaderea a agitatiei sau a temperaturii de la nivelul diferitelor corpuri sau invelisuri, ceea ce determina intrarea intr-o stare supraconductie biologica, de centrare, de coerenta sau de aliniere cuantica, in care se suspenda ruptura microscopic-macroscopic, si se restabileste legatura sus-jos, er!amant, si dispare dualitatea subiect-obiect, intern-extern (se intra in starea de functionarea holografica, in care se manifesta" trezirea, reamintirea adevaratei noastre identitati, vederea adevaratei realitati; cunoasterea si actiunea nemijlocita; in aceasta stare sunt eliminate defectele, dezordinile, maladiile)# /% Situatia actuala: Ma0oritatea metodelor de intrare in starea de repaus (relaxare1 auto si hetero hipnoza) elaborate in ,ccident apeleaza la un stimul extern si conduc la stari de relaxare vulnerabile la perturbatii externe, #iindca raman ancorate in lumea instabila din a#ara (stari centri#u e) si sunt prizoniere ale dualitatii subiect!obiect(terapeut!pacient) si al conceptului de administrare din a#ara a unei pastile, #ie ea materiala (medicatie psihotropa, dro , aliment, alcool), ener etica (masa0, lumina de o anumita culoare 2violet3, sunete de anumite #recvente, muzica de relaxare, cristale) sau in#ormationala(su estie verbala)% "Metoda de relaxare prin pilotare auditiva" (elaborata de Dan Mirahorian) este una de asezare constienta sub comanda entrului (transa centripeta) in starea de aliniere cu ceea ce este "acum si aici", prin punere in repaus a corpurilor periferice, in conformitate cu ierarhia de comanda existenta intre corpurile si invelisurile fiintei umane si ale universului ( grosierul se supune subtilului; materialul asculta de energetic si informational; soldatul executa firesc ordinele generalului, si nu invers, cum se face azi in toate metodele terapeutice materiale si energetice, cand se incearca sa se comande corpurile subtile superioare ierarhic, prin corpul grosier sau fizic; este ca si cum am dori sa guvernam un computer lovind in ecranul material(in periferice; in afisare), in loc de a utilizam portile sau terminalele existente(butoanele; tastele) prin care putem controla procesele informationale(vedeti manualul de relaxare pilotata)# $ astfel de cale ne deschide spre centrul omniprezent, de unde se revarsa in noi gratia divina, lumina necreata si permite vindecarea durabila, trezirea, eliberarea si accesul la capacitatile divine ale fiintelor umane# ("%ntregul univers se preda catre mintea care este in repaus neclintit")# !sihoterapia din $ccident a ramas prizoniera a acestei conceptii(paradime) a pastilei, uitand ca ceea ce cautam se afla in centrul fiintei noastre, in noi insine# eea ce se poate obtine prin optimizarea sugestiilor(hetero sugestie, autosugestie, directive, nondirective) si a impulsurilor de inducere a undelor cerebrale alpha si theta &metoda alpha('ilva) si de vindecare cu unde theta ((heta )ealing- *ianna 'tibal)+ este o stare care este vulnerabila la agitatia din afara, o stare de cu agitatie sau temperatura scazuta, neecranata la agitatia(caldura) din afara, la perturbatiile externe#

Trecere in revista a cailor #olosite pt inductia starii de repaus(relaxare, transa, ritmuri cerebrale de 0oasa #recventa)
4mile Cou5 (,-./-,012), ne-a invatat cum sa ne administram singuri autosugestii, introducand o metoda de psihoterapie, de auto-vindecare si de autoimbunatatire( self-improvement) intemeiata pe autosugestie optimista# 3tilizarea constienta a autosugestiei, care a fost propusa de 4mile Cou5 , repetata ca o mantra(simbol sonor sacru in hinduism), poarta numele de ou4ism ori de metoda ou4# 5ceasta autosugestie suna astfel tradusa din lb franceza" ")n #iecare zi, eu sunt tot mai bine, din #iecare punct de vedere"6"Tous les 0ours 6 tous points de vue 0e vais de mieux en mieux" sau din lb# engleza" ")n #iecare zi, din toate punctele de vedere, eu sunt din ce in ce mai bine"6"'ver* da*, in ever* 7a*, )8m ettin better and better"

4mile Cou5 , profetul autosugestiei, a fost un psiholog si farmacist francez, care a redescoperit capacitatea creativa a mintii umane, ceea ce mai tarziu a ajuns sa fie cunoscut si identificat eronat cu e#ectul placebo% 7l a devenit cunoscut pentru lini8tirea si asigurarea pe care o oferea clientilor sai, prin laudarea eficien9ei fiecarui remediu si pt indicatia de a insoti administrarea fiecarui medicament, cu o mica enun9are de ganduri pozitive (de pilda""acest pahar cu apa, in care am pus picaturile si pe care il incarc cu andurile mele, tinandu!l intre palmele mele in #orma de ru aciune, ma va #ace sa ma simt de mii de ori mai bine" )# 5zi efectele creative sau distructive ale mintii umane asupra apei sau asupra orezului au fost evidentiate de Masaru 7moto(vedeti imaginea din" "9rezentarea metodei de relaxare pilotata")#

%n ,0:, 4mile Cou5 a inceput sa studieze sub indrumarea lui :mbroise!:u uste ;i5beault (practicianul) si Hippol*te <ernheim(teoreticianul), doi exponenti de seama ai hipnozei( fondatorii scolii de la ;anc< sau sugestiva) &care impreuna cu scoala de la 'alp=tri>re, numita si scoala de la !aris, fondata de neurologul ?ean Martin harcot, au reabilitat hipnoza, ca obiect de studiu stiintific+# @idel vorbei lui 5ristotel" ")mi este dra 9laton(in cazul nostru este vorba despre modelul su estiei verbale), dar mai dra imi este :&'":=>;6 ") love 9laton(in our case it is the model o# verbal su estion), but ) love more the T=>TH"6"J8aime 9laton(dans notre cas il s8a it du modele de la su estion verbale) mais 08aime encore plus la "4=)T4 A :mbroise!:u uste ;i5beault a abandonat modelul sugestiei verbale, ca urmare a neconcordantei acestuia cu realitatea (sa ne gandim doar la metodele energetice de inductie nonverbala a transei, la copii mici si la animale sau la transa indusa de imobilizarea in pozitii cheie, ilustrata in imaginea de mai jos#

:natole ?rance spunea ca" "$menirea are nevoie de adevar, dar are mai mare nevoie de minciuna6 "?Baime la v4rit4# ?e crois Cue lBhumanit4 en a besoin ; mais elle a bien plus grand besoin encore du mensonge" # :u nevoie de minciuna cei ce bene#iciaza de ascunderea adevarului si vor sa mentina status @uo, starea aAa cum este la un moment dat, adica ierarhiile puterii laice si reli ioase, economice, si ierarhiile stiinti#ice si tehnolo ice( ale cunoasterii si competentei)1 sa ne reamintim de academicienii #rancezi care au aparat

minciuna, de teama ca adevarul descoperit de un autodidact, ca T%:% 'dison, ar #i aratat masura propriei lor i norante si incompetente# ine nu gandeste cu propria sa minte lasa pe altii(autoritatile stiintifice) sa gandeasca in locul lor si accepta o afirmatie ca cea care urmeaza" Dpatefonul este o inselatorie, fiindca miracolul vocii omenesti nu va putea fi niciodata reprodus prin mijloace mecaniceA# Ea fel se petrec lucrurile si in psihoterapie, unde se perpetueaza mitul inductiei transei prin su estie verbala(desi centrele de pregatire a trupelor speciale utilizeaza tehnici corespunzatoare fiecaruia dintre invelisurile sau componentele fiintei umane)# el mai mare dusman al adevarului nu este minciuna, ci setul de credinte si de convingeri (modele; teorii) care ocupa locul in care trebuie sa se afle adevarul, si care ne-au fost inoculate in cursul conditionarii(instruirii; programarii)# 3n exemplu ne este oferit de harcot , intemeietorul scolii de la 'alp=tri>re, care sustinea originea patologica a hipnozei &ca histeria(h<st4rie) se afla la originea hipnozei+# 7l a inceput sa studieze hipnoza prin filtrul acestei dogme incepand din anul ,-/-, sub influenta colegului sau harles Fichet, care a publicat in ,-/. un articol despre " Somnambulismul provocat" (D;e somnambulisme provo@u5A)# %storia cosmetizata a hipnozei ascunde eroarea demonstrarii originii patologice a transei hipnotice si afirma ca incepand din vara anului ,-/-, harcot a inceput sa utilizeze hipnoza ca tehnica experimentala pt studiul histeriei si ca hipnotismul reprezenta pt el partea nevrozei, care putea fi experimentata, si care facea posibil sa se studieze in voie manifestatarile sale, prin reproducerea simptomelor isterice in afara crizelor# itandu-l pe 'ocrate ( el mai mare obstacol Gn calea descoperirii adevarului nu este ignoranta - ci iluzia cunoa8terii#6(he greatest obstacle to discover< is not ignorance it is the illusion of HnoIledge)# @riedrich ;ietzsche spunea un lucru similar" D el mai mare dusman al adevarului nu este minciuna, ci conceptiile sau convingerile# 6Ee pire ennemi de la v4rit4 ce nBest pas le mensonge, mais la convictionA)# %ntelepciunea incepe cu capacitatea de a ne lasa uimiti si de a ne pune intrebari(Jisdom begins in Ionder)# !entru a ne descoperi pe noi insine, ganditi cu propria minte#6(o find <ourself, thinH for <ourself## %gnoranta nu are Gntrebari 6%gnorance has no Cuestions# Ea unii oameni ignoranta este constientizata('ocrates" DKtiu cL sunt inteligent, pentru cL 8tiu cL nu 8tiu nimic; 5devLrata in9elepciune consta in a 8ti ca sti nimicA 6% HnoI % am intelligent, because % HnoI that % HnoI nothing; (he onl< true Iisdom is in HnoIing <ou HnoI nothing), dar la cei mai multi oameni ea este inconstienta si se ascunde sub o acumulare de dogme si de modele despre realitate, care le-au fost inoculate de altii in cursul conditionarii (educatie; instruire; programare)# "5 pune ceea ce stim sub semnul intrebarii ne permite sa avansam pe calea cunoasterii ("(ransformer le savoir en interrogation permet dBavancer sur le chemin de la connaissance")# 5bsenta intrebarilor (fanatismul; fundamentalismul) reprezinta semnul caderii in prizonierat al fiintelor umane, semnul intrarii in transa detinerii adevarului; adevarul, ca si fericirea, nu este un lucru inghetat, pe care putem sa-l posedam si sa-l daruim, ci este ceea ce este, adica un flux, o curgere, un proces de fiintare, care ne cere sa fim, sa intram in aceasta fiire# 5mintiti-va ca toti sfintii poarta numele de preafericitul (in lb# sansHrita" ananda), de la fericirea neconditionata, care se revarsa in ei# "EBabsence dBinterrogations enferme les hommes dans lBerreur")# "5 pune sub semnul indoielii propriile certitudini reprezinta un pas pe calea adevarului (DMettre en doute ses certitudes constitue un pas sur le chemin de la v4rit4 ")# %nainte de a reveni la autosugestie sa ne amintim de afirmatia lui 'ocrate " D$ via9L care nu este folosita, ca o ocazie de autodescoperire(autocunoastere), nu este demna de a fi traitL6#A(he unexamined life is not Iorth livingA# Degeaba ni se spune de catre 'ocrate, ca toate sufletele fiintelor umane sunt nemuritoare(D5ll menBs souls are immortalA), daca nu descoperim noi insine acest lucru prin experienta directa# Degeaba avem toti in dotare vederea directa si simturi subtile (ochi si urechi), daca nu le folosim, decat in momentul parasirii corpului grosier(accidente anestezice; 7xperienta din vecinatatea mortii; ;ear Death 7xperience), iar in rest ne multumim sa privim umbrele proiectate pe peretele pesterii(ecranul mental)# %n Men se cauta suspendarea mintii (a mijlocirii sau a intermedierii ), iar nu slefuirea unei caramizi grosiere(ecranul mental), care nu se va transforma niciodata intr-o oglinda perfecta subtila# 'trategia consta in a indrepta atentia in directia Eunii, iar nu sa ramanem cu ochii atintiti la reflectia ei, in oglinda lacului(ecranul mental) %isus a spus ceva similar semenilor sai" "Tot nu pricepeBi Ai tot nu CnBele eBiD :veBi inima CmpietritE F

:veBi ochi Ai nu vedeBiF :veBi urechi Ai nu auziBi Ai nu vE aduceBi aminte"(Marcu -",/-,-)# 5utocunoasterea inseamna redescoperirea adevaratei noastre identitati, care seamana cu o reamintire, cu o readucere aminte# Dar ne lasam sa fim prea ocupati(sa ne ignoram menirea pt care am venit pe (erra) si ne multumim cu ceea ce deja stim despre noi insine, desi aceasta cunoastere este o iluzie datorata identificarilor ( cu un nume, un sex, o varsta, un popor, o limba, o religie, credinte, conceptii, statut economic, politic, social), care ne-au fost implantate ca reale in cursul conditionarii### "@eri9i-vL de goliciunea unei vie9i ocupate(pline)"6 "NeIare the barrenness of a bus< life"# , viata traita administrand permanent pastile de sedare, #ie ele si autosu estii, este una in care se mentine prizonieratul, neputinta si se rateaza sansa trezirii si a redescoperirii adevaratei noastre identitati si a capacitatilor noastre divine de cunoastere si de actiune nemi0locita% Fevenind la metoda autosugestiei, in ,0,O, 4mile Cou5 si sotia sa au intemeiat 'ocietatea Eorena de psihologie aplicata((he Eorraine 'ociet< of 5pplied !s<cholog<; Ea 'oci4t4 Eorraine de !s<chologie appliCu4e)# artea lui 4mile Cou5 - " :utocontrolul prin :utosu estie ConAtientE " a fost publicata Gn 5nglia (,01:), 8i Gn 'tatele 3nite ale 5mericii (,011)# Desi invataturile lui 4mile Cou5 au fost, Gn timpul vie9ii sale, mai populare Gn 7uropa, decPt Gn 'tatele 3nite, multi americani, care au adoptat ideile 8i metodele sale, cum ar fi ;orman *incent !eale, Fobert )# 'chuller, 8i J# lement 'tone, au devenit faimosi, ca si cum ar fi fost ei insisi autori, desi nu au facut decat sa raspandeasca cuvintele lui ou4# Metoda lui 4mile Cou5 se bazeaza pe o repetare de rutinL, la Gnceputul 8i la sfPr8itul fiecLrei zile, a acestei expresii sau formulari specifice(")n #iecare zi, eu sunt tot mai bine , din #iecare punct de vedere"), Gn conformitate cu un ritual prescris, Gntr-o anumitL stare, folosind imagini mentale asociate(vizualizarea a #ost utilizata ulterior separat ca metoda terapeutica)# 'pre deosebire de convingerea comunL, cL o voin9L con8tientL puternicL constituie cea mai bunL cale spre succes, pt 4mile Cou5 voin9a(impunerea; fortarea; silirea) este un obstacol, care introduce in scena opozitia, rezistenta si lupta( vedeti articolul lui Dan Mirahorian" "Cele patru atitudini corecte")# 4mile Cou5 a sus9inut cL unele dintre necazurile si tulburarile noastre necesitL o schimbare a gPndirii noastre incon8tiente, si ca aceasta schimbare poate fi realizata, doar prin utilizarea imaginatiei noastre (#unctia ma ica1 creativa1 "#ocul zeilor" pe care 9rometeu l-a daruit oamenilor; un pacat pt care a fost pedepsit de zei prin legarea Gn lan9uri, atarnand in gol, de o stanca din aucaz, in timp ce un vultur ii devora ficatul- vedeti decodarea in "Comentariu la Misterul >MM," de Dan Mirahorian )6 3nliHe a common held belief that a strong conscious Iill constitutes the best path to success, ou4 maintained that curing some of our troubles reCuires a change in our unconscious thought, Ihich can onl< be achieved b< using our imagination# De8i a subliniat faptul cL el nu a fost Gn primul rPnd un vindecator, ci unul care a GnvL9at pe al9ii sL se vindece pe ei Gn8i8i, ou4 a sus9inut cL prin autosugestie s-au produs modificLri organice(s!a mani#estat capacitatea sau #unctia creativa) 6 5lthough stressing that he Ias not primaril< a healer but one Iho taught others to heal themselves, ou4 claimed to have effected organic changes through autosuggestion &ezvoltare Ai ori ini (&evelopment and ori ins Qmile ou4 observat cL Gn anumite cazuri, el putea GmbunLtL9i eficien9a unui medicament, sdminstrat unui pacient,doar prin laudarea eficien9ei acestuia# 7l si-a dat seama cL acei pacien9i la care el a lLudat medicamentul au avut o GmbunLtL9ire notabilL a starii de sanatate, Gn compara9ie cu pacien9ii cLrora nu le-a spus nimic# 5cest lucru l-a determinat pe Qmile ou4 sa Gnceapa explorarea utilizarii hipnozei Ai a puterii ima inaBiei% Metoda sa ini9ialL pentru tratarea pacien9ilor apela la hipnoza# 7l a descoperit cL unii subiec9ii nu puteau fi hipnotizati Gmpotriva voin9ei lor(limitarea metodei care utilizeaza su estia verbala) 8i, mai important, era faptul cL efectele hipnozei dispareau, atunci cPnd subiec9ii isi recLpLtau cuno8tin9a(pe atunci nu se descoperise su estia post!hipnotica)#

5stfel, el a apelat Gn cele din urmL, la autosugestie pe care o descrie ca fiind "un instrument pe care-l avem de la na8tere, 8i cu care ne jucam incon8tient intreaga noastrL via9L, ca un copil care se joacL cu un clopotel de sugar# u toate acestea, acesta este un instrument periculos; care poate rLni sau chiar ucide, dacL este manuit imprudent 8i incon8tient# 7l poate, dimpotrivL salva viata dvs, atunci cPnd 8titi cum sL-l utilizati con8tient# )e thus eventuall< turned to autosuggestion, Ihich he describes as D ### an instrument that Ie possess at birth, and Iith Ihich Ie pla< unconsciousl< all our life, as a bab< pla<s Iith its rattle# %t is hoIever a dangerous instrument; it can Iound or even Hill <ou if <ou handle it imprudentl< and unconsciousl<# %t can on the contrar< save <our life Ihen <ou HnoI hoI to emplo< it consciousl<# "edeti articolul: 9rincipiile ?iloso#iei Huna si terapia iertarii (The principles o# Huna philosoph* and the therap* o# #or iveness G care se re#era la #iloso#ia Huna, denumire sub care sunt cunoscute o parte din invataturile ori inare ale popoarelor de pe Terra, care au avut centrul Cn Ha7aii, o ramasita dintr!un continent, care acum, nu mai existE (Mu, ;emuria)% ;umea este o re#lectare a andurilor noastre% :semeni lui <uddha, conceptia Huna considera ca noi cream lumea prin andurile noastre% Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in viata noastra reprezinta o consecinta a andurilor noastre% ;umea este o re#lectare a ceea ce se intampla in interiorul nostru% &aca ne imbolnavim, este bine de stiut ca trupul este o casa pentru anduri: cauza imbolnavirii rezida in ne ativitatea unui and, intr!o eroare de 0udecata% Hu!i nimic in nere ula cu erorile de 0udecata% Te pot omori, asta!i tot% Toti stim ca atunci cand ne andim la ceva re retabil 2ne #acem san e rau3% Trei zile de #urie sau manie imbolnavesc si ucid% Ca vra0itoarele rele erau reprezentate popular ca #% urate, in timp ce, acelea bune erau ireal de #rumoase, ca zanele% :nton 9ann consemneaza e#ectul polarizarii distructive(ura, invidie, elozie) asupra celui care se lasa ocupat de ast#el de anduri si sentimente : ",tetul rau vasul sau si!l strica primul"% Qmile ou4 credea Gn efectul terapeutic al medicamentelor# Dar el a crezut, de asemenea, cL starea noastrL mentalL este capabilL sL influenteze 8i chiar sL amplifice ac9iunea acestor medicamente# !rin utilizarea con8tientL a autosugestiei, el a observat cL pacien9ii puteau sa se vindece mai eficient, prin Gnlocuirea "gPndului de boalL", cu un nou "gPnd de vindecare"# !otrivit lui ou4, repetarea cuvintelor sau a imaginilor, de un numar suficient de ori determina subcon8tientul sa le absoarba(sa se impregneze)# *indecarile obtinute prin aceasta metoda au fost rezultatul folosirii imagina9iei sau "autosugestiei pozitive" cu excluderea propriei puteri de voin9a#6 ou4 believed in the effects of medication# Nut he also believed that our mental state is able to affect and even amplif< the action of these medications# N< consciousl< using autosuggestion, he observed that his patients could cure themselves more efficientl< b< replacing their "thought of illness" Iith a neI "thought of cure"# 5ccording to ou4, repeating Iords or images enough times causes the subconscious to absorb them# (he cures Iere the result of using imagination or "positive autosuggestion" to the exclusion of oneBs oIn IillpoIer# 9rincipiile de baza (>nderl*in principles Qmile ou4 , a creat o metoda care se baza pe principiul cL orice idee care ocupE exclusiv mintea se trans#ormE Cn realitate(utiliza capacitatea creativa a mintii umane), de8i numai Gn mLsura Gn care ideea este de domeniul posibilului#6 ou4 thus developed a method Ihich relied on the principle that an< idea exclusivel< occup<ing the mind turns into realit<, although onl< to the extent that the idea is Iithin the realms of possibilit<# De exemplu, pt el o persoanL fLrL mPini nu va fi capabilL sL le facL creascL din nou(aceasta afirmatie lui Qmile ou4 este eronata fiindca imposibilul este o masura a ignorantei noastre; azi oamenii au descoperit ca impulsurile electrice pot declansa la un iepure regenerarea unui picior taiat, la fel cum se petrece natural acest lucru la o salamandra; puterea creativa a mintii poate fi dezvoltata dincolo de stadiul actual si este cunoscut cazul descris de Io ananda in :utobio ra#ia unui Io i, in care bratul taiat complet si cazut pe jos, este pus la loc de catre Sadasiva <rahman (un sfant din sec R*%%%, care l-a studiat pe !atanjali), cu disparitia instantanee a oricei cicatrice# !aragraful in lb# engleza din capitolul S, este redat mai jos"

"'adasiva niciodatL nu spunea nici un cuvPnt (practica tacerea;in lb# sansHrita" mouna) si nici nu purta haine& a nu proteja corpul in nici un sezon este este o practica ascetica(tapas)+# %ntr-o diminea9L <oginul nud a intrat din neatentie Gn cortul a unui 8ef mahomedan, fara sa respecte interdictia# Doamnele sale au 9ipat alarmand lumea; rLzboinicul l-a lovit cu o for9L sLlbatica cu o sabie pe 'adasiva, al cLrui bra9 a fost taiat# 'fantul si-a continuat drumul nepLsLtor# ople8it de remu8cLri, mahomedanul a luat bra9ul de pe jos 8i l-a urmat pe 'adasiva# Toginul lini8tit si-a introdus bra9ul Gn ciotul care sPngera# Pnd rLzboinicul cu umilin9L i-a cerut cateva instruc9iuni spirituale, 'adasiva a scris cu degetul pe nisip" "Hu #ace ce vrei, apoi poBi #ace ceea ce iti place"# Mahomedanul a fost GnLl9a9 la o stare de spirit exaltat, 8i a Gn9eles sfatul paradoxal al sfPntului ca fiind un ghid pentru eliberarea sufletului, prin stLpPnirea ego-ului" "'adasiva never spoHe a Iord or Iore a cloth# $ne morning the nude <ogi unceremoniousl< entered the tent of a Mohammedan chieftain# )is ladies screamed in alarm; the Iarrior dealt a savage sIord thrust at 'adasiva, Ihose arm Ias severed# (he master departed unconcernedl<# $vercome b< remorse, the Mohammedan picHed up the arm from the floor and folloIed 'adasiva# (he <ogi Cuietl< inserted his arm into the bleeding stump# Jhen the Iarrior humbl< asHed for some spiritual instruction, 'adasiva Irote Iith his finger on the sands" "&o not do 7hat *ou 7ant, and then *ou ma* do 7hat *ou li$e#" (he Mohammedan Ias uplifted to an exalted state of mind, and understood the saintBs paradoxical advice to be a guide to soul freedom through master< of the ego"# ( hapter S, 5n %d<l in 'outh %ndia) 5celasi lucru pe l-a facut si %isus cu urechea taiata a cuiva, eveniment redat de Euca 11".:-.," "Ki unul dintre ei a lovit pe sluga arhiereului 8i i-a tLiat urechea dreaptL# Dar %isus, rLspunzPnd, a zis" ELsa9i, pPnL aici# Ki atingPndu-'e de urechea lui l-a vindecat" ("5nd one of them smote the servant of the high priest, and cut off his right ear# 5nd ?esus ansIered and said, 'uffer <e thus far# 5nd he touched his ear and healed him#"# EuHe 11".:-., ) u toate acestea, dacL o persoanL este ferm convinsL("credinta care misca muntii din loc" se realizeaza prin aliniere ) cL astmul sau o alta maladie este pe cale de dispari9ie, aceasta poate face ca acest lucru sa se poate GntPmpla in fapt, Gn mLsura Gn care organismul este Gn stare sL depL8eascL si sa controleze boala#6@or instance, a person Iithout hands Iill not be able to maHe them groI bacH# )oIever, if a person firml< believes that his or her asthma is disappearing, then this ma< actuall< happen, as far as the bod< is actuall< able to ph<sicall< overcome or control the illness# !e de altL parte, gandul negativ cu privire la o boalL (de pilda" "7u nu ma simt bine") va Gncuraja atPt mintea, cat si corpul sa accepte acest gand# De asemenea, atunci cPnd cineva nu-si poate aminti un nume, probabil nu va fi capabil sL si-l reaminteascL, atPta timp cPt va men9ine Gn minte aceastL idee (de exemplu ";u-mi amintesc") 6$n the other hand, thinHing negativel< about the illness (ex# "% am not feeling Iell") Iill encourage both mind and bod< to accept this thought# EiHeIise, Ihen someone cannot remember a name, the< Iill probabl< not be able to recall it as long as the< hold onto this idea (i#e# "% canBt remember") in their mind# ou4 si-a dat seama cL este mai bine sL ne concentram asupra lucrului in sine 8i sa ne imaginam ca implinindu-se ceea ce dorim, rezultatul pozitiv (de exemplu, "ML simt din ce in ce mai sLnLtos 8i mai energic" 8i "Gmi amintesc din ce in ce mai clar")#6 ou4 realised that it is better to focus on and imagine the desired, positive results (i#e# "% feel health< and energetic" and "% can remember clearl<")#

9rincipalul obstacol!9uterea voinBei Jillpo7er- se cere nonactiunea1 impartialitatea1 eliminarea colorarii subiective a su estiei .

ou4 a observat cL principalul obstacol Gn calea autosugestiei era vointa (silirea; fortarea; lupta; impunerea)# !entru ca metoda autosugestiei sa lucreze, pacientul trebuie sE se abBinE de la a #ace orice 0udecatE independentE(eliminarea limitarilor capacitatii creative este prezenta si in #iloso#ia Huna si in mesa0ul

lui )isus -;u judeca9i (UVWXYZY) 8i nu ve9i fi judeca9i; nu osPndi9i (U[Z[\WU[]YZY) 8i nu ve9i fi osPndi9i; ierta9i 8i vi se va iertaD (Euca 2"O/); D;u judecati, ca sa nu fiti judecati^A ( 7vangheliei dupa Matei /",)+% !rincipalul obstacol Gn calea autosugestiei eficiente era vointa Gn sensul cL el nu trebuie sL-si lase vointa sa-si impuna propria sa viziune(opinii; credinte; neincredere; indoiala) peste formularea ideilor pozitive# 'a ne reamintim ca daca cele doua mesaje exprimate simultan& explicit(verbal) si implicit (nonverbal, gestual, telepatic)+ se afla in opozitie, o astfel de comunicare conduce la conflict intre constientul si inconstientul copilului nostru si la esec & de pilda daca i se ureaza succes la un examen(mesaj explicit), iar in minte ne gandim la faptul ca nu a facut nimic sa se pregateasca (mesaj implicit), atunci sa nu ne miram ca rezultatul va fi cel de esec, ca urmare a scaderii capacitatilor sale#6 ou4 observed that the main obstacle to autosuggestion Ias IillpoIer# @or the method to IorH, the patient must refrain from maHing an< independent judgment, meaning that he must not let his Iill impose its oIn vieIs on positive ideas# (otul trebuie sL fie fLcut astfel incat sa ne asiguram cL ideea pozitiva "autosugestiva" este con8tient acceptatL de cLtre pacient, Gn caz contrar se poate ajunge la obtinerea unui efect contrar celui dorit#67ver<thing must thus be done to ensure that the positive "autosuggestive" idea is consciousl< accepted b< the patient, otherIise one ma< end up getting the opposite effect of Ihat is desired# De exemplu, atunci cPnd un student la un examen uita un rLspuns la o Gntrebare, gPndeste ceva de genul "5m uitat rLspunsul"# u cat GncearcL mult sL se gPndeasca la acel rLspuns, cu atat mai mult acest rLspuns devine mai Gnce9o8at 8i mai acoperit# u toate acestea, Gn cazul Gn care acest gPnd negativ este Gnlocuit cu unul mai pozitiv ( ";u trebuie sL-mi fac griji, se va intoarce la mine"), 8ansele ca studentul sL-si reaminteasca rLspunsul vor cre8te#6 @or example, Ihen a student has forgotten an ansIer to a Cuestion in an exam, he Iill liHel< thinH something such as "% have forgotten the ansIer"# (he more he or she tries to thinH of it, the more the ansIer becomes blurred and obscured# )oIever, if this negative thought is replaced Iith a more positive one (";o need to Iorr<, it Iill come bacH to me"), the chances that the student Iill come to remember the ansIer Iill increase# ou4 a remarcat faptul cL Gntotdeauna copii mici aplicau metoda sa perfect, fiindca le lipsea voin9a(arti#icializarea indusa de eu), care este prezenta Gn rPndul adul9ilor(or oliul, #rica de esec, #rica de a repeta evenimentul dureros, #iindca ii a#ecteaza ima inea despre sine, il impiedica pe un adult sa se ridice ca un copil de +KK de ori, atunci cand cade de LL de ori)# Pnd cerem unui copil spunandu-i sa-si "inclesteze intre ele degetele de la mPini, fara a mai putea sL le deschida", copilul face acest lucru imediat (mare su estibilitate si plasticitate, la care adultii ajung in cursul M1; vedeti manualul de relaxare pilotata)#6 ou4 noted that <oung children alIa<s applied his method perfectl<, as the< lacHed the IillpoIer that remained present among adults# Jhen he instructed a child b< sa<ing "clasp <our hands and <ou canBt open them", the child Iould thus immediatel< folloI# Con#lictul interior( Sel#!con#lict !roblemele unui pacient sunt de naturL sL se agraveze atunci cPnd vointa lui 8i imagina9ia (sau ideile mentale) sunt in opozitie una cu cealalta, ceva la care ou4 se refera ca "auto-conflict"#6 5 patientBs problems are liHel< to increase Ihen his IillpoIer and imagination (or mental ideas) are opposing each other, something ou4 Iould refer to as "selfconflict"# %n cazul studentului(sau elevului), dorinta de a reusi(vointa1 determinarea1 trairea in viitor, ancorat pe rezultatul examenului) este Gn mod clar incompatibilL cu activitatea prezenta( in care si!a #acut loc neCncrederea Cn #orBele proprii) prin gandul de a fi incapabil de a-si aminti rLspunsurile#6 %n the studentBs case, the Iill to succeed is clearl< incompatible Iith his thought of being incapable of remembering his ansIers# !e mLsurL ce se intensifica conflictul dintre vointa (dorinta ori hotararea este centrata pe obiectivul de atins, adica este ancorata pe rezultat, adica in viitor) si ceea ce credem(ceea ce facem acum si nu vedem, din cauza ca atentia este ocupata cu viitorul), in acelasi timp se agraveaza si problema(de pilda insomnia)" cu cat mai mult un pacient GncearcL sL adoarmL, cu atat el devine mai treaz(se finanteaza excitatia, si se amplifica starea de veghe, impotriva careia luptam-vedeti" Cele patru atitudini

corecte )#65s the conflict intensifies, so does the problem" the more the patient tries to sleep, the more he becomes aIaHe# u cat un pacient GncearcL(lupta; isi impune vointa) mai mult sL renun9e la un viciu sa dependenta( fumat), cu atPt mai mult el intareste acea dependenta(fumeaza)# !acientul trebuie de aceea sL renun9e la vointa(dorinta; hotarare; dorinta de rezultat) 8i s-o inlocuiasca cu o concentrare mai mare pe puterea sa imaginativa, Gn scopul de a reusi pe deplin cu vindecarea lui#6(he more a patient tries to stop smoHing, the more he smoHes# (he patient must thus abandon his IillpoIer and instead put more focus on his imaginative poIer in order to full< succeed Iith his cure# '#icacitatea metodei('##ectiveness DatoritL metodei sale, pe care ou4 a numit-o odatL "trucul" lui, pacien9ii de tot felul au venit sL-l viziteze#6 (hanHs to his method, Ihich ou4 once called his "tricH", patients of all sorts Iould come to visit him# Eista de boli include probleme renale, diabet zaharat, pierderea memoriei, bPlbPiala, slLbiciune, atrofie 8i tot felul de boli fizice 8i mentale# %n conformitate cu una dintre intrLrile din jurnalul sau (,0,2), el pare sa fi vindecat o pacienta cu un prolaps uterin, precum 8i de"dureri violente Gn cap" (migrenL)#6(he list of ailments included Hidne< problems, diabetes, memor< loss, stammering, IeaHness, atroph< and all sorts of ph<sical and mental illnesses# 5ccording to one of his journal entries (,0,2), he apparentl< cured a patient of a uterus prolapse as Iell as "violent pains in the head" (migraine)# # )arr< NrooHs (in cartea " "The 9ractice o# :utosu estion"), autor de diferite cLr9i asupra lui ou4, a sus9inut ca rata de succes a metodei sale a fost de aproximativ 0O_# Festul de /_ din oameni i-ar include pe cei care au fost prea sceptici fata de abordarea lui ou4 8i cei care au refuzat sL recunoascL vindecarea# !oate ca ati observat cat de mult sunt venerati mortii, si cat de mult sunt neglijati cei aflati in viata, chiar daca au facut mai mult# De pilda se relateaza demonstratia experimentului cu moneda, care a provocat o arsura in palma unei persoane sugestibile, dar se uita de regresia realizata la (ele /abc, la invitatia care mi-a fost adresata de %on (ugui; astfel de oameni probabil ca astepta sa mai moara cineva de valoare, ca sa se mai laude ca au cunosut un mare om# Dar atat timp cat eroii lor sunt inca in viata, acestia prefera sa fie mai inalti, taind capetele celor din jurul lor# # )arr< NrooHs, author of various booHs on ou4, claimed the success rate of his method Ias around 0O_# (he remaining /_ of people Iould include those Iho Iere too sHeptical of ou4Bs approach and those Iho refused to recognize it# Medicamente Ai autosu estie (Medicines and autosu estion 3tilizarea autosugestiei este destinata sL completeze utilizarea medicamentelor, dar nici o medica9ie din vremea lui ou4 nu putea salva un pacient de diabet, de depresie sau de hipertensiune#6(he use of autosuggestion is intended to complement use of medicine, but no medication of ou4Bs time could save a patient from depression or tension# ou4 recomanda pacien9ilor sL ia medicamentele cu Gncrederea cL vor fi complet vindecati foarte repede, 8i ca vindecarea va fi maxima#6 ou4 recommended that patients taHe medicines Iith the confidence that the< Iould be completel< cured ver< soon, and healing Iould be optimal# 'i invers, el a pretins, pt pacien9ii care erau sceptici fa9L de un medicament, ca nu il vor gasi mai pu9in eficace(se utiliza vantul contrar; in cazul acelora care asculta de" nu) 6 onversel<, he contended, patients Iho are sHeptical of a medicine Iould find it least effective# 6%nversement, il a pr4tendu, les patients Cui sont sceptiCues dBun m4dicament ne serait-il trouver les moins efficaces

Conditii ce trebuie respectate de o autosu estie

%nchei prezentarea metodei lui Qmile ou4 cu prezentarea conditiilor ce trebuie respectate de o autosugestie pt ca aceasta sa fie eficienta" ,# #ormulari actualizate si a#irmative (in M, nu se accepta de catre subconstient sugestii negative; nu fumezi ` fumezi; ) 1# #ormulari asociate cu ima inatia(vizualizare; traire)& cuvintele nu tb sa ramana pe buze, ci sa treaca in gand(minte) si apoi in inima(simtire), ca si intr-o rugaciune autentica + O# #ormulari decolorate de e o, ancorate in prezent(se renunta la DtrebuieA, se elimina vointa, impunerea, fortarea, graba-este actiune ancorata pe cautarea

fructului,viitorului, lupta pt rezultat, frica de esec, pt a ne ocupa de prezent si pt a ne goli de ego -si ne lasam ocupati doar de gandul pe care dorim sa-l transformam in realitate(inlocuim gandurile de indoiala, vaicareala cu autosugestia);) S# masa critica ( se repeta de un numar suficient de ori pt a se transforma in adevar pt subconstient)

:ntrenamentul auto en (:uto enic trainin ) al lui Johannes H% Schultz

Metoda lui 4mile Cou5, care pt sceptici este o ascundere a capului strutului in nisipul reprezentat de autosugestii, a fost urmata de multi alti terapeuti, care au recurs la tot felul de metode pt a creste eficienta sugestiilor administrate(vizualizare, afirmare, ancorare in acum si aici)# Johannes H% Schultz, psihiatrul german care a elaborat metoda :ntrenamentului auto en (5utogenic training), publicata prima data in ,0O1, a mai facut un pas pt intelegerea capacitatii creative al mintii fiintei umane, descoperita de 4mile Cou5" se pot folosi efectele (senzatiile si simptomele) resimtite de catre pacienti aflati in transa hipnotica, pt a declansa intrarea deliberata intr-o stare similara, daca aceste senzatii si simptome sunt redate sau afisate in constiinta prin formule verbale sugestive repetate (implantate), de genul celor utilizate de Qmile ou4 dar indreptate catre o anumita senzatie si loc " Dpiciorul meu este din ce in ce mai reuA )# (ehnica :ntrenamentului auto en (:uto enic trainin ) cere practicarea zilnica a unor sesiuni sau sedinte, care dureaza in jur de ,. minute, de obicei dimineata, la pranz si seara# !e parcursul fiecarei sesiuni, practicantul(e oul; aham$ara1 mintea centrata in e o) repeta un set de sugestii care evoca o senzatie ( de greutate, de caldura), insotite de vizualizare, care induc o stare de relaxare# @iecare sesiune poate fi practicata intr-o pozitie aleasa dintr-un un set de pozitii recomandate, de pilda, asezat intins pe spate(decubitus dorsal), asezat pe scaun ori fotoliu, ca o papusa din carpa(pozitia birjarului), asezat pe jos in pozitiile traditionale de meditatie in pozitia perfecta (siddhasana), in pozitia in genunchi(*ajrasana; cunoscuta drept Dpozitia @ulgeruluiA, diamantului ori !ostura Men), ca aceea din rugaciunea crestina# 5ceasta tehnica este utila pt a atenua multe dezordini psihosomatice induse de catre stress si poate fi folosita in reducerea anxietatii acute la oamenii care sufera de schizophrenie# Desi ?ohannes )# 'chultz a subliniat asemanarea metodei sale cu tehnicile de meditatie din <oga si buddhism, ea ramane totusi o metoda prizoniera a mintii(egoului) si este limitata la a influenta mental(autohipnoza) propriul sistem nervos autonom# 5bbe @aria si Qmile ou4 este precursorul metodei autoadministrarii de sugestii a lui ?ohannes )# 'chultz# 7xista unele paralele cu metoda relaxarii progresive elaborata de 7dmund ?acobson in ,01:#

3n pas in directia constientizarii a fost realizat in cadrul metodei de relaxare progresiva (!rogressive muscle relaxation), o tehnica de reducere a anxietatii prin incordarea si relaxarea alternativa a muschilor, elaborata de catre medicul american 7dmund ?acobson in ,01: Dezavantajul acestei metode este acela ca mentine ancorarea constientei in afara (pe senzatiile afisate pe ecranul mental), atat in componenta somatica(relaxarea musculara), cat si in componenta mentala(psiho-afectiva)# omponenta fizica sau somatica implica incordarea si relaxarea unor grupuri musculare din brate, picioare, fata, abdomen si piept# u ochii inchisi si dupa un tipar secvential, o tensiune sau o incordare a unui anumit muschi este deliberat facuta si este urmarita senzatia provocata, timp de aproximativ ,: secunde si apoi este eliberata pt o peroada de 1: de secunde, inainte de a se trece la un alt grup de muscular# omponenta mentala consta in focalizarea atentiei asupra diferentei dintre senzatiile de tensiune6incordare si relaxare# @iindca ochii sunt inchisi, subiectul este fortat sa se concentreze pe senzatiile de incordare si de relaxare## Ea pacientii care sufera de anxietate, adesea mintea se intreaba sau are ganduri de genul ";u stiu daca asta va lucra" ori "'imt eu deja acest lucru#" Daca intalnim un astfel de caz se cere pur si simplu pacientului sa-si indrepte atentia asupra senzatiei provocata de un muschi incordat# @iindca o senzatie de caldura si de greutate este simtita intr-un muschi relaxat, dupa ce a fost relaxat, dupa ce s-a dat drumul la incordare, se simte ca efect si o relaxare musculara# !rin practicare

Metoda de relaxare pro resiva a lui 'dmund Jacobson 69ro ressive muscle relaxation

repetata a acestui exercitiu de constientizare a diferentei dintre incordare si relaxare, pacientul invata cum sa se relaxexe efectiv si cum sa descurajeze anxietatea (angoasa; frica), atunci cand ea ajunge la nivelul nesanatos de unde altfel se declanseaza amplificarea necontrolata(atacul de panica)# Diferenta dintre angoasa(anxietate) si frica este ca prima nu are un obiect constient, in timp ce a doua are, prima este subconstienta, delocalizata, iar cea din urma este constienta, localizata# ?acobson si-a instruit(antrenat) pacientii sai sa-si relaxeze constient anumite grupuri musculare din corp, pt a reduce simptomele provocate de anxietate(efect care se poate obtine cu ajutorul miorelaxandelor de grupul benzodiazepinelor)# u aceasta ocazie el a mai descoperit ca starea de relaxare este eficienta contra ulcerelor, insomniei si a hipertensiunii# 3n alt pas in metodele de relaxare este reprezentat de descoperirea biofeedbacH-ului care a fost utilizat pt a realiza atingerea constienta a unui anumit parametru sau ritm cerebral (alpha- biofeedbacH)# $data cu intelegerea conexiunii dintre starile de constiinta si ritmurile undelor cerebrale (frecventa) s-a trecut la o noua faza si in elaborarea pastilelor ener etice si informationale (ma gandesc la tehnologia holos<nc, hemis<nc, care utilizeaza tehnologia batailor binaurale-technolog< of Ninaural Neats) H)9H,M: S) T='M)=': "9ana la trezire noi visam in plina zi, ca si cum am dormi adanc, in transa pro#unda" "&aca doriti sa va treziti #olositi aceeasi scara a hipnozei, dar in directie contrara"(,sho)

Metodele care utilizeaza transa centrifuga(auto si hetero hipnoza) mentin dualitatea(subiect-obiect), elimina sau ocolesc instantele constiente(indeparteaza constienta subiectului), impiedica constientizarea perceptiei directe a realitatii (si actiunea nemijlocita)& evenimentele percepute in cursul regresiei sau progresiei sunt constientizate ulterior in starea de veghe profana, ca relatari inregistrate) si prelungesc ancorarea(prizonieratul in minte si in lumea din afara)# "Metoda de relaxare prin pilotare auditiva" utilizeaza transa centripeta in care se mentine prezenta constienta impartiala, iar evenimentele sunt constientizate imediat(sincronicitate; simultaneitate), iar nu consecutiv(ascultand ulterior marturiile din cursul transei care au fost inregistrate) ori retroactiv# alea de prin care fiintele umane au cazut in prizonierat in lumea din afara, a mintii si a simturilor( o lume simbolizata de pestera din alegoria lui !laton din Fepublica *%%), este transa centrifuga# alea de trezire si eliberare este tot transa, dar cea centripeta# $sho spunea acelasi lucru atunci cand facea referire la hipnoza" D7ste nevoie sa pacurgem aceeasi scara (transa hipnotica) pe care am coborat, ajungand prizonieri ai identificarii cu materia, insa in sens invers(urcand; revenind in centrul fiintei noastre) A !entru a intelege la ce ne referim sa vedem prezentarea starilor de constiinta in plansele de mai jos Mirahorian" "$bservati in diagrama Iin!Ian (Tai Ji Tu) reprezentarea celor doua stari principale intre care ne deplasam orizontal (veghe somn) #

5ceeasi diagrama este insa si o reprezentare a celor doua stari paradoxale sau sin ulare de constiinta(veghe, somn cu vise), in care ne deplasam pe verticala, in afara dimensiuni orizontale (cand parasim pestera)# %n imaginea de mai jos vedeti reprezentarea celor patru stari de constiinta#

%n starea paradoxala de ve he(punctul negru desemneaza repausul -Iin din mijlocul zonei albe de veghe sau de activitate -Ian ) se manifesta undele cerebrale theta si delta din timpul somnului profund(jumatatea neagra)# Metodele de tip biofeedbacH, pt# realizarea functionarii in zona undelor cerebrale alpha(Silva) si theta (vindecare cu unde theta G(heta )ealing- *ianna 'tibal) antreneaza oamenii sa obtina un ritm cerebral de frecventa mai joasa(alfa, theta) in raport cu starea de veghe profana(unde betha)# $ astfel de functionare in ritm cerebral de frecventa joasa(alfa, theta) poate fi obtinuta in laborator de toate animalele in f# scurt timp ( o pisica obtine starea unui mare maestru in meditatie in ,. minute), daca sunt recompensate prin placere(stimularea centrului placerii din creier la fiecare scadere accidentala a ritmului undelor cerebrale)# 5cest feedbacH pozitiv care este placerea obtinuta prin stimularea printr-un impuls (electrod implantat) a centrului placerii, a fost utilizat pt a declansa nu numai scaderea frecventei undelor cerebrale, ci si pt a declansa scaderea agitatiei somatice(intrarea in neclintire sau imobilitate) si reducerea ritmului respirator sau cardiac pt a realiza intrarea in starea de hibernare artificiala a

animalelor de laborator# @eedbacH-ul pozitiv a fost utilizat si la oamenii instruiti de catre serviciile speciale, pt a accelera dobandirea unor capacitati supranaturale de cunoastere sau de actiune (7'!, perceptie extrasenzoriala, , remote vieIing, supermemorie)# 5cest mod de utilizare al feedbacH-ului foloseste confirmarea expectatiilor(asteptarilor) si tine cont de experimentele naziste in care simularea confirmarii efectului asteptat (taiere vene, otravire) a facut ca subiectii sa moara fara a se sectiona cu adevarat venele si fara a primi vreo otrava # 5ccesul in punctele de singularitate(starile paradoxale) este posibil si in cursul transei hetero ori auto hipnotice(se deschide accesul la calatoria in timp" regresie, progresie), dar se pierde alinierea(oneness) si trezirea (raman doua persoane" cel ce piloteaza si cel pilotat; ideograma sau caracterul chinezesc pt# shaman sau vrajitor indica prezenta a magician Doar sfantul este una cu 3;3E# (rezirea este accesibila doar fiintelor care au realizat prezenta6constienta impartiala(starea de martor; eliberarea din minte; starea de Iu-Iei; vairag<a; abandonarea; predarea; renuntarea la efort, la control)

doi oameni intr-unul singur" 7N 7O 1 =: shaman, magician, vrajitor; ': Iizard, sorcerer, Iitch, shaman; Ia shb

7ste ca si cum am invata sa mergem, ca sa ajungem intr-un anumit loc, dar nu trecem prin poarta, dincolo de identificarea cu mintea si corpul, fiindca ne lipseste prezenta, constientizarea# 5stfel ramanem prizonieri ai automatismelor si continuam sa privim umbrele de pe peretele pesterii (prizonieri in realitatea secunda a proiectiilor de pe ecranul mental) din 5legoria lui !laton din Fepublica *%%#

7ste ca si cum am invata o noua limba straina, fara sa o utilizam, ca si cum am urca intr-un vehicul ca sa trecem dincolo de identificarea cu trupul si cu mintea, dar din care nu mai coboram fiindca am ramas identificati6atasati de vehicolul utilizat# 5tentia care ramane ancorata la suprafata, in port nu ne permite sa iesim in larg# Din cauza faptului ca atentia nu este ancorata in prezenta, in constienta in 5 3M si 5% % nu sunt sesizate si utilizate celelalte aspecte derivate din realizarea stingerii agitatiei" trezirea(boddhi), eliberarea(moHsha) din realitatea secunda(pestera lui !laton), trecerea de la cunoasterea mijlocita la cunoasterea directa sa nemijlocita# Despre localizarea constienta in 5 3M gasim o introducere in cartea lui 7cHhart (olle" "9uterea lui :C>M(The 9o7er o# Ho7"#

ereti aceasta carte intr-o noua traducere la" mirahoriancgmail#com Mirahorian" "$bservati in simbolul cel mai inalt al spiritualitatii hinduse($M; 53M; cunoscut in alte traditii drept " 5M7;, 5M%;, 5M5;) cele patru stari de constiinta" ,# starea de veghe(bucla de jos" vaisvanara); 1 starea de somn profund(prajna; nidra); O# starea de somn paradoxal sau cu vise(taijasa) si S# starea paradoxala de veghe(turi<a) simbolizata de punctul negru situat in semiluna de sus (semiluna plus punctul, care desemneaza absolutul ,starea neconditionata, inlocuit cu o stea, s-au pastrat si in traditia islamica);

'tarea paradoxala de veghe consta in obtinerea undelor theta si delta din timpul somnului profund cu pastrarea prezentei6constientei6( transa mistica centripeta; ); metodele de tip biofeedbacH, alpha('ilva) si de vindecare cu unde theta(theta healing) nu sesizeaza si celelalte aspecte derivate din stingerea agitatiei si din localizarea constienta in 5 3M" trezirea(boddhi), eliberarea(moHsha), din realitatea secunda(pestera lui !laton), trecerea la cunoasterea nemijlocita(prajna in loc de jnana)

9roblema alinierii Cerului, ,mului si a 9amantului

!rezentarea alegoriei pesterii lui !laton se afla in articole din siturile dedicate prezentarii metodei de relaxare pilotata

Cele patru tipuri de unde cerebrale(The #our t*pes o# brain 7aves in more detail
&elta 7aves (:,.-S )z)# (his sloIest of brainIave activit< is found during deep, dreamless sleep# %t is also sometimes found in ver< experienced meditators# Theta 7aves (S-- )z)# doing deeper into relaxation and meditation, <ou enter the "theta state" Ihere brain activit< sloIs almost to the point of sleep# (heta brings forIard heightened receptivit<, flashes of dreamliHe imager<, inspiration, and,sometimes, <our long-forgotten memories# %t can also give <ou a sensation of "floating"# (heta is one of the more elusive and extraordinar< realms Ie can explore# %t is also HnoIn as the tIilight state Ihich Ie normall< onl< experience fleetingl< as Ie rise up out of the depths of delta upon IaHing, or drifting off to sleep# %n theta, Ie are in a IaHing dream, and Ie are receptive to information be<ond our normal conscious aIareness# 'ome people believe that theta meditation aIaHens intuition and other extrasensor< perception sHills# :lpha 7aves (--,. )z)# Jhen <ou are trul< relaxed, <our brain activit< sloIs from the rapid patterns of beta into the more gentle Iaves of alpha# @resh creative energ< begins to floI, fears vanish and <ou experience a liberating sense of peace and Iellbeing# (he "alpha state" is Ihere meditation starts and <ou begin to access the Iealth of creativit< that lies just beloI our conscious aIareness# %t is the gateIa< that leads into deeper states of consciousness# <eta 7aves (,.-O: oscillations (or Iaves) per second ()z))# (his is the brain rh<thm in the normal IaHeful state associated Iith thinHing, conscious problem solving and active attention directed toIards the outer Iorld# Tou are most liHel< in the "beta state" Ihile <ou are reading this#

Stimulenti precum co#eina suprima undele Theta si &elta si promoveaza undele <eta, ceea ce conduce la cresterea stresului, la anxietate, insomnie si depresia sistemului imunitar%

(he human brain is more complex than <our scientists suspect# (he< are busil< mapping Ihere certain functions occur, and hoI parts of the brain activate in s*ncronicit*# (he< HnoI that parts of the brain, near the stem, are older than, for instance, the forebrain, and that a human can survive remarHabl< Iell Iith onl< half a brain, as long as that half is either the right or left, intact# Nut Ihat <our scientists do not HnoI is that be<ond the old brain and the neI, the subconscious and the conscious, the right and the left halves - there are <et more subdivisions of the human brain# Jhere it is HnoIn that the brain seems to specialize in activit< that reCuires Neta freCuenc< brain Iaves during IaHefulness, and 5lpha freCuenc< Iaves during sleep or meditation, and (heta Iaves during rage, and Delta Iaves in coma - no one is Cuite sure Ih<# Jhere brain functions are localized close to the data stores, the chemical paths and linHs that constitute memor< and the potential for thought, these functional mother lodes cannot be mined Iithout the greased lightning that is the communication substrata# Je are not speaHing here of s<naptic junctions, the ends of one brain cellBs dendrites touching another# Je are speaHing here not of chemistr<, but of a communication method not understood b< <our scientists, as it cannot be pressed betIeen glass plates and peeHed at under a microscope, or placed in a vial of chemicals to test its nature# %t reCuires a living brain to express itself, and be<ond the difference in freCuenc<, its nature is unHnoIn to <our scientists# Nrain Iaves are but a s<mptom of the process, Ihereb< the brain, as an organ, hums to itself# (hinH of the choir, Ihere all Iarm up Iith the same musical scales s<nchronicit<# Nut the true musical potential is Ihere the choir, open throated, striHes harmonious chords# 'o hoI does the brain hum and harmonize, and Ihat does this have to do Iith communicatione (his music, as Ie have said, is not chemical but the result of chemical interactions, Ihich result in Ihat <ou ma< term a variation on electrical energ<# 7lectrons are not the onl< particles involved in electrical current, Ihich is much over simplified in manBs theories# (here are hundreds of sub-atomic particles that constitute electric current# (he motion of this energ< is in Iaves for the same reason a bod< of Iater has Iaves# @or motion to occur at all there is pressure and release, then bumping and reaction# 5nd hoI does this assist communicatione $nce the choir is humming, the voice of the soloist is complemented# 'he finds her note more surel< Ihen the basso is striHing a chord Iith her# 'he sIells to a high note more confidentl< Ihen the altos are coming behind her, to cover her gasp Ihen she runs out of breath# (he< are a team, the choir, and so are <our brainBs various freCuencies# (he< all occur at once, but are noticeable at different times because of the dominance# Eisten carefull<, and <ou Iill hear the full choir# (he brain Iaves <ou are aIare of differ because the< are supporting different parts of <our brain# ;ot this spot Ihich Ihen poHed causes a sound to be heard, or this spot Ihere Ihen poHed maHes a finger tIitch, but throughout the brain# (he< are different because the< serve as a communication support for entirel< different processes, Ihich Ie Iill tell <ou about# (he Delta Iaves, noticeable onl< during coma, are basic onl< to those parts of <our brain Ihich run the bod<# (he basic processes, liHe digestion, heart beat, temperature control, blood pressure, and reaction to gross stimuli liHe a direct punch to the stomach or a match to the finger tip# @ish and Iorms have Delta, should an<one Iant to taHe note# (heta, evident during rage, is basic to the animalBs reaction to dire threats, Ihere blind rage is the onl< hope and sometimes a savior# (heta controls muscular control, focusing the resources of the bod< such as nutrients in the blood to the muscles and parts of the nervous s<stem on alert# %t is more than the chemical assist that comes from adrenaline# %t directs the nervous s<stem to forget all else, and concentrate on the fight# !oltergeist activit< sometimes is related to (heta activit<, and not b< accident, as the mind is mentall< as Iell as ph<sicall< throIing things in order to survive# 5lpha is the brain Iave belonging to that part of <our brain that deals Iith scope, spiritual as Iell as ph<sical# %t pieces it all together, maHes sense of it, or tries to, and listens to the subconscious, Ihere the real stor< is alIa<s recorded# Meditation is done in 5lpha, and h<pnosis, and sleep, Ihere dreams emerge# 5ll this deep understanding of the nature of the Iorld is resisted b< <et another part of the brain, that supported b< Neta Iaves, considered the brain Iaves of the IaHeful and alert, intelligent human# Neta supports the ph<sical existence of humans, b< processing Ihat the senses perceive and sharing this Iith the rest of the brain# Neta is grounded# %t Iants not to HnoI of the deeper meaning, of connections, or Ihat the spirit HnoIs,

it Iants onl< to be here and noI and canBt be bothered Iith all that other nonsense# (he Neta brain helps a creature get through the da<, find enough to eat, and escape the flood or fire# %t sa<s, in essence, no time for da< dreaming noI, IeBve got survival to Iorr< about# (hatBs Ih< the 5lpha brain taHes over at night, Ihen the creature is safe, and has time for such nonsense as the riddles that the 3niverse presents#

Mirahorian: =elaxarea 9ilotata este o cale antica pentru trezire, pt% autocunoastere (reamintirea adevaratei noastre identitati), pt% vindecare, slabire( scadere in reutate), pt% cresterea per#ormantelor (artistice, mentale, sportive), pt%invatare rapida(superlearnin 1 su estopedie) si pt acces la <anca de &ate a >niversului Mirahorian: Puided =elaxation an ancient 7a* #or a7a$enin , recallin or rememberin our true identit*, healin , 7ei ht loss, increase in artistic, mental and athletic or sports per#ormances, superlearnin and access to the &ata <an$ o# the >niverse contact" mirahoriancgmail#com vedeti siturile dedicate acestui subiect pe: http"66III#m<space#com6guidedfaIaHening http"66guidedaIaHening#spaces#live#com6 http"66guidedaIaHening#multipl<#com6 http"66guidedaIaHening#blogspot#com6 http"66ro#netlog#com6cunoastereascunsa http"66guidedaIaHening#Ieblog#ro6 http"66III#flicHr#com6photos6guidedaIaHening6 http"66picasaIeb#google#com6trueidentit<06$3F(F37%D7;(%(T5D7*5F5(5;$5'(F5%D 7;(%(5(7g O PREZENTARE A DEOSEBIRILOR DINTRE TRANSA CENTRIFUGA SI CENTRIPETA ESTE PREZENTATA IN SITURILE DE MAI JOS MIRAHORIAN: TRANCE GATE/POARTA TRANSEI 9,:=T: T=:HS')!, C:;' &' : >T);)M: 9>T'=);' &"S%:SC>HS' TRANCE GATE-A WAY TO DISCOVER & USE OUR HIDDEN POWERS http://www.myspace.com/mystic_trance http://trancegate1.spaces.live.com http://trancegate1.multiply.com/ http://trancegate1.blogspot.com http://mystictrance.wordpress.com/ http://www.flickr.com/photos/mystictrance/

9rezentarea Metodei (9rospect) si Manualul de relaxare pilotata auditiv se a#la pe siturile de mai 0os: see published boo$s(vedeti cartile publicate pe: http"66III#scribd#com6M%F5)$F%5;

SITURI AUTOR /AUTHOR SITES S)T' P=::; ST:= http"66III#danmirahorian#ro6 S)T' 9S)!SC)'HC'S http"66III#psi-sciences#com6

S)T' Q) M:P'H http"66III#danmirahorian#com6