Tema proiect:

Sa se proiecteze o hala industriala realizata din elemente de beton armat prefabricat si elemente din beton armat prefabricat-precomprimat cu urmatoarele caracteristici: Regim de inaltime: P; Doua tronsoane ( un tronson avand 7 travee, cel de-al doilea tronson avand 8 travee); y Doua deschideri; y Transportul este de tip suspendat: doua poduri rulante pe fiecare deschidere ; y Iluminatul se realizeaza natural: ferestre in planul peretilor si luminatoare longitudinal in planul acoperisului; y Elementele de inchidere vor fi prefabricate(fasii din b.c.a. peste cota superioara a primei ferestre; panouri in trei straturi cu fete din beton armat pentru parapet); y Rostul dintre cele doua tronsoane se va lua din conditiile micsorarii eforturilor datorate diferentelor de temperature si a conformarii seismice; y Primii sase metri ai primului tronson si ultimii sase metri ai celui de-al doilea tronson sunt realizati in varianta opaca.
y y

Problemele de calcul rezultate in cadrul proiectului:

1. 2. 3. 4. 5. Determinarea inaltimii halei industriale Determinarea lungimii halei industriale Verificarea sau alegerea prin calcul a elementelor prefabricate Calculul actiunilor specifice pentru cadrul curent cel mai solicitat Aprecierea prin calcul a fenomenului de conlucrare spatiala

Piese desenate:
A. Sectiune transversala; Fatada-fronton (Sc. 1:50) B. Sectiune longitudinala; Fatada longitudinala (Sc. 1:50) C. Sectiuni orizontale la 3 cote prestabilite (Sc. 1:50) C1. Cota superioara a grinzii de rulare C2. Cota superioara a sinei de rulare C3. Cota la nivelul coamei luminatorului

Tabel 1. Date de intrare proiect hala industriala Deschiderea si Travea LxT [mxm] 18x6 Sarcina nominala Q [kg] 16000 Inaltimea la consola Hc [m] 6.2

Localitatea Timisoara

Tabel 2. Caracteristici ale podului rulant Q=16000 Grupa de Deschidere max [m] 17 Inaltime de ridicare [m] 7.3 O6+L6= L2=A [mm] 2500 L5=B [mm] 3286 h1 [mm] 1150 l1 [mm] 200 L10=c1 [mm] 870 b [mm] 40 Qc [kg] 1415 Gp [kg] 7200 P1=P3= P2=P4= Rmax [kN] 102 Rmin [kN] 22.5

Etapa I : Sectiunea orizontala si transversala a halei industriale

Obs! Din tema proiectului rezulta ca hala industriala cu elemente prefabricate din beton armat va avea 2 deschideri si 15 travee. Deschiderea L se masoara din axa superioara a stalpului marginal pana in axa superioara a stalpului central.

Etapa II : Determinarea inaltimii halei industriale si proiectarea fatadei

Obs! Inaltimea maxima a halei industriale este data de NL=cota coamei luminatorului. Inaltimea maxima a fatadei este data de NA=nivelul aticului.

h= inaltimea stalpului h=h i+hs hi=Hc+ht ht=2a a=150300 mm hp=inaltimea parapetului; h p=0.91.4 m hs=har+h1+f har=100+14+10+40+h gr Din tabel 4: Fise tehnice pentru grinzi de rulare, alegem in functie de deschidere(L) si sarcina nominala(Q) tipul grinzii de rulare, GR 6 -100, avand h gr=1000 mm. har=100+14+10+40+1000=1164 mm
2

f=min100 mm h1=1150 mm (din tabel 2) Fixez a=200 mm si hp=1.4 m. Avem: hi=6.2+0.4=6.6 m hs=1164+1150+100=2414 mm, modulam h s=2450 mm, rezultand un nou spatiu de siguranta f=136 mm. h=6.6+2.45=9.05 m Hu=inaltimea utila a halei Hu=Hc+hs =6.2+2.45=8.65 m ha=hj+hgh, unde h a-inaltimea aticului, hj-inaltimea jgheabului, hgh-inaltime garda hidraulica (conform tramei 18x6 avem h gh=35 cm) hj=hminGT +hEP+hath , unde h minGT inaltimea minima a grinzii transversale principale; hEP inaltimea elementului de acoperire de tip EP; hath grosimea ansamblului termohidroizolant (10 cm). Din fisa tehnica a grinzii G18-6T avem hminGT=66 cm. Din fisa tehnica a elementului de acoperire tip EP -6/1.5-280 avem h EP=24 cm hj=66+24+10=100 cm ha=100+35=135 c m Pentru elementele de fatada fixam urmatoarele cote fata de cota 0.00 a halei: y y y y y y y NBP= -0.40 m (nivelul buzei paharului); NGS=+0.20 m (nivelul superior al grinzii soclu); NP=+1.60 m (nivelul superior al parapetului); NF1=+5.50 m (nivelul superior al primei ferestre); NBCA=+7.30 m (nivelul superior al fasiilor din BCA); NF1=+8.20 m (nivelul superior al celei de -a doua ferestre); NA=+10.00 m (nivelul superior al aticului).

Etapa III : Calculul si alegerea elementelor de acoperis Obs! Calculul elementelor de acoperis se realizeaza tinand seama de principiul proiectarii la starea limita ultima (SLU). p calculpSLU. Elementele de acoperis: y EP: - gEP=1300 daN - pSLU=443 daN/m EPL: - gEPL=1450 daN - pSLU=635 daN/m Luminator: - gM=52 daN/mp Grinda transversala: - gGT=7290 daN - pSLU=1.252.61 tf/m

y y

3.1. Calculul elementelor de acoperis de tip EPL Obs! Panta acoperisului este data de panta grinzii transversale. In catalog panta este data procentual. In catalog pentru grinda G18-6T avem panta 4.7% pe portiunea de lungime 3 m de la coama spre atic, si panta de 9.14% dupa aceasta portiune. Pentru portiunea de lungime 3 m avem =2.69, iar pentru cealalta portiune avem =5.22. Aglomerarea de zapada se incadreaza in acea portiune de 3 m de la coama, deci in calculul coeficientului de forma 2 vom avea =2.69.
i 1 2 0<<30 0.8 0.8+0.8*/30

2=0.8+0.8*2.69/30=0.87 2

Incarcarea din zapada este data de relatia: Sk=i*C e*Ct*S0,k pentru Timisoara avem S0,k=1.5 kN/mp;

y y

- Ce=1, coeficient de expunere; - Ct=1, coeficient termic. Pentru med Skm=0.836*1*1*1.5=1.254 kN/mp Pentru 1 Sk1=0.8*1*1*1.5=1.2 kN/mp

3.2. Calculul elementelor de acoperis de tip EP

3.3. Verificarea grinzii transversale

Aleg grinda cu 13 toroane.

Etapa IV : Calculul incarcarilor din peretii purtati. Predimensionarea sectiunii stalpilor. 4.1. Incarcari din pereti purtati Obs! Peretii purtati sunt formati dintr -o parte opaca (b.c.a.) si o parte vitrata (cea dea doua fereastra). BCA=600 daN/mc; g1BCA=600*0.6*0.2*6=432 daN; NPP1=1.35*3* g1BCA=1.35*3*432=1749.6 daN; NPP1= NPP3; gV=30 daN/mp; NPP2=1.35*h F2*T*gV=1.35*0.9*6*30=218.7 daN.

4.2. Predimensionarea latimii interioare ale stalpilor l r=lungimea de rezemare a grinzii de rulare; l r15 cm; l m=lungimea de monolitizare;
5

l m=10 cm b= 2*lr+ l m=40 cm.

4.3. Dimensionarea latimilor de stalp marginal (h sm; him) si a latimilor de stalp central (hsc; hic) Obs! Vcmax reprezinta reactiunea din apasarea maxima pe rotile podului rulant atunci cand caruciorul este aliniat in stanga podului rulant. Calculul reactiunii maxime si minime se realizeaza prin trasarea liniilor de influenta corespunzatoare fortelor R max si Rmin. Npm=pcalcul,GT*L/2+1.35*G GT/2=2466.3*18/2+1.35*7290/2=27117.45 daN; gar=150 daN/m; gar*T=150*6=900 daN; Gsms b*hs*b*b=2500*2.45*0.4*0.4=980 daN; Gsmib*hi*b*b=2500*6.6*0.4*0.4=2640 daN; Gscs b*hs*b*b=2500*2.45*0.4*0.4=980 daN; Gscib*hi*b*b=2500*6.6*0.4*0.4=2640 daN; Pentru beton C25/30 avem f ck =25 N/mm2; fcd=fck/1.5=25/1.5=16.66 N/mm 2; din fisa tehnica a grinzii de rulare G gr=5102 daN.

Obs! Pentru usurinta in calcul ul stalpilor procedam la urmatorul artificiu: vom nota zona de la partea superioara a stalpului cu I ; nivelul superior al consolei de sustinere a grinzii de rulare cu II ; nivelul superior al portiunii inclinate a consolei cu III ; iar nivelul buzei paharului cu IV . Stalpul marginal: y y y NI=Npm+Npp1=27117.45+1749.6=28867.05 daN NII=NI+Npp2+1.35*G sms=28867.05+218.7 +1.35*980=304 08.75daN

NIII=NII+Npp3+Vcmax+1.35(gar*T+Ggr)=30408.75+1749.6 +42219.33+1.35(900+ +5102)= 82480.38daN y NIV=NIII +1.35*Gsmi=82480.38+1.35*2640= 86044.38 daN Alegem hsm =300 mm din conditii constructive. Alegem h im=700 mm. Stalpul central: y NI=2*N pm=2*27117.45=54234.9 daN y NII=NI+1.35*G scs=54234.9+1.35*980=55557.9 daN
6

NIII=NII+Vcmax+Vcmin+2*1.35*(gar*T+Ggr)=55557.9+42219.33+9313.0875+2* 1.35* (900+5102)= 123295.7175 daN y NIV=NIII+1.35*Gsmi=123295.7175 +1.35*2640= 126859.7175 daN Alegem hsc=400 mm. Alegem h ic=800 mm. 4.4. Determinarea V cmax si Vcmin y


y y y y -

Rmax=102 kN ; Rmin=22.5 kN Vcmax=1.5*ns*Vmax =1.5*0.95*29627.6=42219.33 daN ; Vcmin=1.5*n s*Vmin =1.5*0.95*6535.5=9313.0875 daN. ns=0.95 ; A=T-L2=6-2.5=3.5 ; B=T -L5=6-3.286=2.714 ; 1=A/6=3.5/6=0.583333 ; 2=1 ; 3=(L2+B)/6=0.869 ; 4=B/6=0.45233333 ; i=2.9046666 .

Etapa V : Determinarea lungimii podului rulant si proiectarea consolei 5.1. Determinarea lungimii podului rulant

Am=distanta dintre axa grinzii de rulare si axul stalpului marginal la partea superioara. l 1=limita din stanga pana unde ajunge podul rulant.



Modulam in minus la 5 cm: A *m=50 cm.

Modulam in minus la 5 cm: A *c=55 cm.



LP=L-( A*m + A*c)=18-0.50-0.55=15.95 m. 5.2. Proiectarea consolei care sustine grinda de rulare

Obs! Consolele sunt considerate grinzi scurte incastrate. Stalp marginal:

 

hc=(7001100) mm Modulam h c =75 cm.

 

Stalp central:

hc=(7001100) mm Modulam h c =75 cm.

 

 

 

 

5.3.

Proiectarea consolei de la partea superioara a stalpului

Stalp marginal: Presupunem ca nu avem consola.

 

Pentru deschiderea L=18 m vom avea nevoie de o lungime de rezemare L r=20 cm. r<Lr atunci exista consola la partea superioara Lcons =Lr-r=20-5=15 cm
   

           

Modulam h c sup=45 cm.

 

Stalp central:

Presupunem ca nu avem consola.

Pentru deschiderea L=18 m vom avea nevoie de o lungime de rezemare L r=20 cm. r<Lr atunci exista consola la partea superioara Lcons =Lr-r=20-10=10 cm
   

   
9

Modulam h c sup=45 cm.

  

 

 

Etapa VI : Determinarea excentricitatilor. Determinarea lungimii si latimii halei industriale. Actiunea vantului. 6.1. Determinarea excentricitatilor 6.1.1. Excentricitati la nivelul rezemarii grinzii transversale


6.1.2. Excentricitati la nivelul schimbarii de sectiune

6.1.3. Excentricitati provenite din pozitio narea grinzii de rulare

 

6.1.4. Excentricitati provenite din pozitia peretilor purtati

6.2. Actiunea vantului (conform

 

Ipoteze de calcul pentru actiunea vantului:

1. Se neglijeaza efectul actiunii vantului la nivelul acoperisului; 2. Se lucreaza cu presiunea dinamica de varf pe zone, ;

densitatea aerul
10

Pentru Timisoara viteza vantului,

Pentru fenomenul de: -presiune (conform zonei 1)  ;

1.21.5, in functie de dimensiunile halei industriale (lungime, latime, inaltime)

- suctiune (conform zonei 2) ;

!Obs: O atentie deosebita se acorda zonei de mijloc .

!Obs: Tinand cont de 6.1.4.

5 cm sau 10 cm) 10=50 cm

w(z)= astfel ca, pentru cele doua zone avem: w( )D= w( )E=

w( )= 

Etapa VII : Incarcari produse de functionarea podurilor rulante ( franarea sau demararea caruciorului)
 

w( )= 

 ns=0.95 ;

11

A=T-L2=6-2.5=3.5 ; B=T -L5=6-3.286=2.714 ; 1=A/6=3.5/6=0.583333 ; 2=1 ; 3=(L2+B)/6=0.869 ; 4=B/6=0.45233333 ; i=2.9046666 .

Etapa VIII : Determinarea incarcarilor din variatii de temperatura conform standardului SR EN 1991 -1-5-2004/NA:2008 Obs! Variatiile de temperatura medii ale sectiunilor ( t+ ;t-) in sezonul calduros, luna iulie (+), respectiv in cel friguros, luna ianuarie (-) se determina pentru elementele de constructie alcatuite dintr-un singur strat dupa cum urmeaza: pentru elementele de constructie in contact exclusiv cu aerul incaperilor facand parte din constructie in stadiul de executie sau constructii neinc alzite in stadiul de exploatare cu relatiile: unde: - t0-; t0+ - reprezinta temperaturile initiale corespunzatoare momentului realizarii constructiei t 0-=t0-=5oC; - tn+; tn- - reprezinta temperaturile exterioare normate (Tabel.1.N.A.2008) Pentru Timisoara: tn+=40 oC; tn-=-29oC;
  In gruparea fundamentala se lucreaza cu:

y y

n=1.5 (coeficientul incarcarii); nt=0.5 (coeficient care tine seama de comportarea imperfect elastica a sectiunii).
 

L sageata de la capatul superior al stalpului marginal, egala cu alungirea(+) sau scurtarea(-) riglei se determina cu formula:
12

unde: - =10-5/oC (coeficient de dilatare termica); - L deschiderea. Pentru stalpul marginal vom determina momentele de inertie necesare pentru a determina forta F care produce o deplasare egala cu L pe cadrul transversal. Aceasta forta se determina prin metoda Mohr -Maxwell.



 

Etapa IX : Actiunea seismica (P100/2006) Obs! Efectele actiunii seismice care urmeaza sa fie combinate cu eforturile altor incarcari permanente si variabile pot fi evaluate printr-una din urmatoarele metode: 1. 2. 3. 4. Calculul la forta laterala static echivalenta Calculul modal bazat pe spectrul de raspuns Calculul static neliniar Calculul dinamic neliniar Forta seismica static echivalenta se calculeaza cu expresia: unde: - Fb forta taietoare de baza; - 1 =1.2 factor de importanta corespunzator clasei 2; - Sd(T) ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T;
13

- m masa totala a cladirii, calculata ca suma a maselor de nivel; - =1 factorul de corectie care tine seama de contributia modului propriu prin masa modala.

Determinarea perioadei fundamentale T:

C t =0.075 pentru cadre din beton armat; H=h+ha (inaltimea halei).

 

Pentru Timisoara:

Deoarece vom avea -

,unde:

ag acceleratia terenului de proiectare; 0 =2.75 factorul de amplificare dinamica a acceleratiei orizontale; q=4.025 factor de comportare.


Detreminarea masei

  
14

   

Etapa X : Scheme de incarcare

Obs! Calculul cadrului transversal se va face printr -un calcul automat in programul Axis ce foleseste metoda elementului finit. 10.1. Incarcari permanente 10.1.1. Incarcari permanente la nivelul acoperisului

    

10.1.2. Incarcari permanente la nivelul schimbarii de sectiune

  

 

10.1.3. Incarcari permanente din peretii purtati

    

10.2. Incarcari variabile

15

10.2.1. Incarcari din zapada

10.2.2. I ncarcari din actiunea vantului

10.2.3. Incarcari din variatii de temperatura

10.2.4. Incarcari datorate podurilor rulante

10.3. Incarcari exceptionale (incarcarea seismica

16