OBEZITATEA LA COPIL SEF LUCRARI DR.

DANA ANTON-PADURARU

OBEZITATEA:

= O PROBLEMA GLOBALA = PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA (PRINCIPALA A SECOLULUI 21), CU EXPANSIUNE PANDEMICA GREU CONTROLABILA.

INTERES MULTIDISCIPLINAR PRIN RISCURILE ADIACENTE COMORBIDE PE TERMEN SCURT SI TERMEN LUNG.

DEFINIIE: = UNA DINTRE PRINCIPALELE TULBURRI DE NUTRIIE A SUGARULUI, COPILULUI I ADOLESCENTULUI

CARACTERIZAT PRIN ACUMULAREA DE GRSIME N ESUTUL ADIPOS SAU N ALTE ESUTURI I ORGANE, CA REZULTAT AL DEZECHILIBRULUI BALANEI ENERGETICE.

COPIL 2 ANI :

G/T PERCENTILA 95 PT VARSTA

COPIL 2 ANI: -SUPRAPONDERAL: IMC INTRE PERCENTILELE 85-95 SAU IMC INTRE + 1DS SI + 2DS. -OBEZ: IMC PERCENTILA 95 SAU PESTE + 2 DS.

SITUATIA OBEZITATII IN LUME OMS: obezitatea a depasit ca prevalenta subnutritia!

INCIDENA =VARIABIL N DIFERITE ZONE GEOGRAFICE, FIIND LEGAT DE:

-NIVELUL SOCIO-ECONOMIC DE DEZVOLTARE; -UNELE PARTICULARITI I OBICEIURI ALIMENTARE DIETE HIPERCALORICE I HIPERLIPIDICE -UNELE PARTICULARITI ALE MODULUI DE VIA ACTUAL: INACTIVITATE FIZICA, DEPLASRI CU MIJLOACE DE TRANSPORT N COMUN, EXCES DE VIZIONARE A PROGRAMELOR DE TELEVIZIUNE: PREVALENA =8% N CAZUL UNUI TIMP DE VIZIONARE MAI MIC DE 1 OR/ZI I 17% N CAZUL A PESTE 4 ORE DE VIZIONARE TV/ZI).

RISCUL COPIILOR OBEZI DE A DEVENI ADULTI OBEZI

80 70 60 50 40 30 20 10 0 Preschool School-age Adolescent

ISTORIA NATURAL A OBEZITII RELEV FAPTUL C 1DIN 3 COPII OBEZI VA DEVENI ADULT OBEZ.
PENTRU COPIII SUPRAPONDERALI CARE AU UN PRINTE OBEZ,
RISCUL DE A DEVENI ADULI OBEZI ESTE MAI MARE COMPARATIV CU COPIII NORMOPONDERALI : -N PERIOADA 1-3 ANI: DE 4 ORI MAI MARE; -N PERIOADA 3-10 ANI: DE 2 ORI MAI MARE; -N PERIOADA DE ADOLESCENT: DE 5-20 ORI MAI MARE.

DAC AMBII PRINI SUNT OBEZI, RISCUL COPILULUI DE A DEVENI OBEZ ESTE DE 80%. 80% DINTRE ADOLESCENII OBEZI VOR DEVENI ADULI OBEZI.

1999, FREEDMAN I COL. CITAI DE HODGES: -COPIII 5 17 ANI I GREUTATE PERCENTILA 95 AU UN RISC MAI MARE:
-DE 2 ORI PENTRU HIPERCOLESTEROLEMII; -DE 7 ORI PENTRU TRIGLICERIDEMII; -DE 2,6 ORI PENTRU HIPERINSULINEMIE; -DE 2,4 ORI PENTRU TENSIUNE DIASTOLIC CRESCUT I DE 4,5 ORI PENTRU TENSIUNE SISTOLIC CRESCUT.

OMS: 250 MIL. OBEZI 22 MIL. COPII 5 ANI. 2025: 300 MIL OBEZI

1980-2000: OBEZITATE 6-19 ANI X 3

USA 10% DINTRE PRESCOLARI = OBEZI (1/2 AU TOLERANTA SCAZUTA LA GLUCOZA); 1 DIN 4 COPII = SUPRAPONDERALI. CANADA
PREVALENTA:

10% - FETE I 9%- BIEI.

MEXIC
CRETERE CU 10 ANI.

50% A PREVALENEI OBEZITII LA COPII N ULTIMII

 UE: 14 mil. copii supraponderali si obezi nr. creste cu 400.000/an

ROMANIA

LOC 3 OBEZITATEA INFANTILA

NR COPII SUPRAPONDERALI: CU 18% MAI MARE IN ULTIMII 10 ANI

40% COPII= SUPRAPONDERALI PREVALENA SUPRAPONDERALITII I OBEZITII LA COPII 7-11 ANI N JUDEELE DIN NORD-ESTUL MOLDOVEI (IAI + NEAM), UTILIZND CRITERIILE IOTF =24,5% (V. MOCANU)

RASA NEAGR ESTE MAI AFECTAT DECT RASA ALB: 19,5% DINTRE COPIII NEGRI COMPARATIV CU 11,8% DINTRE COPIII ALBI, RESPECTIV 23,6% DINTRE ADOLESCENII NEGRI COMPARATIV CU 12,7% DINTRE ADOLESCENII ALBI. FETELE SUNT DE 2 ORI MAI AFECTATE DECT BIEII.

ETIOLOGIE APARIIA BOLII ESTE INFLUENAT DE O SERIE DE FACTORI FAVORIZANI: -FACTORI PRENATALI: APORTUL CALORIC MATERN, DIABETUL MATERN, DISMATURITATEA, TALIA I CIRCUMFERINA CRANIAN MICI LA NATERE (FACTORI DE RISC CRESCUT PENTRU APARIIA ULTERIOAR A OBEZITII ABDOMINALE). -FACTORI PERINATALI: CLIMATUL RECE LA NATERE. -FACTORI POST-NATALI: INTENSITATEA PROCESULUI DE CRETERE A GRSIMII CORPORALE PN LA VRSTA DE 1 AN, ALIMENTAIA ARTIFICIAL DE LA NATERE, GREUTATEA LA VRSTA ADOLESCENEI.

FACTORI ALIMENTARI DE RISC

Absenta alimentatiei naturale Alimentatie artificiala sau mixta sugari Hipercalorica Hiperlipidica Hiperprotidica PREVALENTA 4,5% (2,8% alim. naturala)

Copil mare saracia in fibre mic dejun sarac cina copioasa

ROLUL ALIMENTATIEI IN APARITIA OBEZITATII LA COPIL SI ADOLESCENT FACTORI FAVORIZANTI INTRAUTERIN, PERINATAL, IN TIMPUL COPILARIEI. FACTORI ANTENATALI: -APORTUL CALORIC MATERN: -INFLUENTEAZA G FATULUI, COMPOZITIA CORPORALA -SUPRAALIMENTATIA GRAVIDEI TRIM.3 HIPERPLAZIA INS. PANCREATICE ALE FATULUI HIPERINSULINISM.

POSTNATAL: -MODIFICAREA BALANTEI ENERGETICE: APORT EXCESIV CALORIC, PRELUNGIT. REDUCEREA CHELTUIELILOR ENERGETICE. -INGESTIA CALORICA ALIMENTARA EXCEDENTARA IN 1-2 MESE/ZI = MAI OBEZOGENA DECAT ACELASI CONSUM INGERAT IN 4-5 MESE/ZI.

CRESTEREA MARIMII PORTIILOR

SNAKSURI SARATE: 132 KCAL 225 KCAL HAMBURGERI: 389 KCAL 486 KCAL CARTOFI PRAJITI: 188 KCAL 256 KCAL BAUTURI CARBOGAZOASE: 144 KCAL 195 KCAL

CONSUMUL DE BAUTURI CARBOGAZOASE DULCI

copii consum buturi rcoritoare

1 din 5

350ml/ zi

Cte zile pentru 1 kg?

26 zile 14 kg pe an

PERIOADELE CRITICE PENTRU DEZVOLTAREA OBEZITII SUNT: -PERIOADA PRENATAL; -PERIOADA DE REBOUND A ADIPOZITII (ULTIMII ANI DE PRECOLAR); -ADOLESCENA

PATOGENIE: =BOAL
PLURIFACTORIAL CARE PRESUPUNE INTERACIUNI NTRE I SOCIALI,METABOLICI, MOLECULARI.

FACTORI GENETICI, COMPORTAMENTALI,CELULARI

-PERTURBAREA

HOMEOSTAZIEI ENERGETICE SE REALIZEAZ PRIN

CRETEREA ENERGIEI DE APORT I/SAU SCDEREA CONSUMULUI ENERGETIC I MODIFICAREA METABOLISMULUI ADIPOCITAR.

-CRETEREA

APORTULUI

ENERGETIC

REPREZINT

MECANISMUL

DETERMINANT N MAJORITATEA CAZURILOR DE OBEZITATE.N CAZUL APORTULUI EXCESIV, O PARTE DIN NUTRIENII PROVENII DIN ALIMENTE VA FI STOCAT N ESUTUL ADIPOS, N MUCHI I FICAT PENTRU UTILIZAREA ULTERIOAR CA SUBSTRAT ENERGETIC.

INGESTIA DE HRAN ESTE CONTROLAT DE CENTRUL SAIETII I DE CENTRUL FOAMEI. STIMULAREA CENTRULUI SAIETII (SITUAT N HIPOTALAMUSUL VENTRO-MEDIAN) DUCE LA NTRERUPEREA CONSUMULUI DE ALIMENTE PRIN INHIBAREA CENTRULUI FOAMEI, IAR STIMULAREA CENTRULUI FOAMEI (SITUAT N HIPOTALAMUSUL LATERAL) DUCE LA CRETEREA INGESTIEI N URMA INHIBRII CENTRULUI SAIETII. PRINCIPALA FUNCIE A NUCLEILOR DIN HIPOTALAMUSUL VENTROMEDIAN ESTE DE A STABILIZA DEPOZITELE ADIPOASE ALE ORGANISMULUI, AVND UN ROL IMPORTANT N REGLAREA DE LUNG DURAT A APORTULUI ALIMENTAR.

NUCLEII HIPOTALAMUSULUI LATERAL POTENEAZ REFLEXELE

ALIMENTARE I FUNCIILE MOTORII LEGATE DE COMPORTAMENTUL ALIMENTAR.N MENINEREA HOMEOSTAZIEI NUTRIIONALE INTERVIN I ALI NUCLEI CEREBRALI:PARAVENTRICULARI, DORSOMEDIANI,ARCUAI,SUPRACHIASMATICI.

 APORTUL ZILNIC DE HRAN ESTE REGLAT

INFLUENEAZ CENTRII HIPOTALAMICI

PE BAZA UNOR SEMNALE INTERNE CARE

. TRANSMITEREA SEMNALELOR

INTERNE LA NIVELUL

SNC SE REALIZEAZ

PRIN

INTERMEDIUL NEUROTRANSMITORILOR:

-NOREPINEFRINA STIMULEAZ APORTUL ALIMENTAR PRIN ACIUNEA PE CARE O DESFOAR LA NIVELUL RECEPTORILOR A2-ADRENERGICI DIN NUCLEII PARAVENTRICULARI I INHIB UNII STIMULI AI CENTRULUI SAIETII; -SEROTONINA STIMULEAZ SAIETATEA, REDUCE ACIUNEA HIPERFAGIC A SEROTONINEI I SCADE INGESTIA DE GLUCIDE; -DOPAMINA INHIB INGESTIA HRANEI; -NEUROPEPTIDUL Y STIMULEAZ INGESTIA DE ALIMENTE, N SPECIAL DE GLUCIDE, CT I UTILIZAREA LOR PENTRU SINTEZA DE LIPIDE; -GALANINA STIMULEAZ APORTUL DE HRAN; -ENTEROSTATINUL STIMULEAZ SAIETATEA; -PEPTIDUL I GLUCAGON-LIKE ARE ROL N CONTROLUL GLICEMIC; -COLECISTOKININA ESTE UN PEPTID INTEGRATOR AL SAIETII, CARE FUNCIONEAZ ATT LA NIVEL INTESTINAL, CT I N HIPOTALAMUS.

RECENT, AU FOST DESCOPERII DOI NEUROTRANSMITORI CARE

ACTIONEAZ TOT LA NIVELUL HIPOTALAMUSULUI LATERAL I CARE AU FOST DENUMII OREXINE:OREXIN-A I OREXIN-B.ALTURI DE EFECTUL DE STIMULARE A APETITULUI SE PARE C OREXINELE INFLUENEAZ SECREIA GASTRIC ACID.

LEPTINA-O PROTEIN CU ROL DE HORMON, ESTE UN REGLATOR

IMPORTANT AL APORTULUI ALIMENTAR I AL METABOLISMULUI LIPIDIC I GLUCIDIC. EA I EXERCIT EFECTELE ASUPRA APORTULUI ALIMENTAR I ASUPRA CONSUMULUI ENERGETIC PRIN INTERMEDIUL UNEI REELE NEUROHORMONALE. ACIONEAZ PRIN INHIBAREA APETITULUI I A CILOR ANABOLICE, RESPECTIV PRIN STIMULAREA SENZAIEI DE SAIETATE I A CILOR CATABOLICE.ALTURI DE SCDEREA APORTULUI ALIMENTAR, LEPTINA CONTROLEAZ CHELTUIELILE ENERGETICE DIRECT, PRINTR-UN MECANISM CENTRAL I/SAU PRIN MECANISME PERIFERICE.

 PRIMELE ORGANE CARE VIN N CONTACT CU ALIMENTELE SUNT OCHII, NASUL I GURA. MESAJELE GENERATE DE ASPECTUL, MIROSUL I GUSTUL
ALIMENTELOR SUNT TRANSMISE CENTRILOR SUPERIORI CEREBRALI.

ACESTE MESAJE CHIMICE, SUB INFLUENA UNOR FACTORI COMPORTAMENTALI VOLITIVI, POT DEVENI O CAUZ DE SUPRAALIMENTAIE I OBEZITATE.

 ENERGIA CONSUMAT PE PARCURSUL UNEI ZILE ESTE SUMA

DINTRE ENERGIA UTILIZAT PENTRU NEVOILE BAZALE, ENERGIA CONSUMAT PRIN ACTIVITATEA DE TERMOGENEZ, ACIUNEA TERMIC A ALIMENTELOR I ENERGIA CONSUMAT PRIN ACTIVITATE FIZIC.

N COPILRIE I N ADOLESCEN ARE LOC UN CONSUM

ENERGETIC SUPLIMENTAR DATORAT PROCESULUI DE CRETERE.

CONSUMUL ENERGETIC DIFER N FUNCIE DE VRST I

SEX.N COPILRIE SE REMARC O CRETERE CONTINU A CHELTUIELILOR PENTRU METABOLISMUL BAZAL, AVND VALORI MAI CRESCUTE LA BIEI.

FIZIOPATOLOGIE -MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE OBEZITII SUNT COMPLEXE I DETERMINATE DE EXCESUL DE ESUT ADIPOS, N SPECIAL LA NIVEL VISCERAL. -CELE MAI
IMPORTANTE PERTURBRI NTLNITE N OBEZITATE SUNT ALE

HOMEOSTAZIEI GLUCOZEI I INSULINEI, DISLIPIDEMIA I HIPERCORTIZOLEMIA.

GLUCIDELE SI OBEZITATEA
APORT
CARE DEPASESTE CHELTUIELILE SI ANTRENEAZA STOCAJ DE LIPIDE CARE CONTIN SI LIPIDE SI CARE SUNT CONSUMATE IN

PREZENTA IN ALIMENTE
EXCES

ABSORBTIA LOR CA BAUTURI INDULCITE , CONSUMATE LA DISTANTA DE MASA MAI MARE DE 1 ORA (ORGANISMUL NU LE CONTABILIZEAZA CA RATIE ENERG. SI NU REALIZEAZA ADAPTAREA ASUPRA PRIZELOR ALIMENTARE CE URMEAZA) INDEX GLICEMIC , PUTERE INSULINO-SECRETORIE IMPORTANTA.

LIPIDELE SI OBEZITATE
-REPREZINTA FORMA DE STOCARE ENERG. CEA MAI ECONOMICOASA (DENS. CAL. CEA MAI MARE -9KCAL/G)

-REGLAREA POST-PRANDIALA A PRIZEI ENERGETICE = MAI

PUTIN PRECISA DUPA UN PRANZ GRAS

-INDUC MAI PUTINA SATIETATE SI O TERMOGENEZA POSTALIMENTARA MAI MICA DECAT GLUCIDELE. -NATURA LIPIDELOR: AG SATURATI.

PROTEINELE SI OBEZITATEA

-FARA ROL IMPORT. IN PRODUCEREA OBEZITATII

-IPOTEZA: APORT PROTEIC CRESTEREA PRODUCTIEI FACTORI CRESTERE HIPERPLAZIA TESUT ADIPOS. -RAPORT AA/ GLUCOZA ELIBERARE CRESCUTA INS CONSERVAREA EN.

CLASIFICARE
-CLASIFICARE N FUNCIE DE GRADUL DE SEVERITATE: UOAR: EXCES PONDERAL NTRE 20-30%; MEDIE: EXCES PONDERAL NTRE 30-50%; SEVER: EXCES PESTE 50% DIN GREUTATEA IDEAL.

-CLASIFICARE ETIOPATOGENIC
OBEZITATE PRIMAR:-FAMILIAL SAU NEFAMILIAL; -GENETIC(INTRINSEC) SAU DE APORT (EXTRINSEC,EXOGEN). OBEZITATE SECUNDAR: -ENDOCRIN: SINDROM CUSHING, INSULINOM, HIPOTIROIDISM, OVAR POLICHISTIC; -HIPOTALAMIC: PRIMAR(SINDROM BABINSKI-FRLICH, SINDROM FOERSTER) SAU SECUNDAR( DE CAUZ TUMORAL: MENINGIOM,CRANIOFARINGIOM,METASTAZE; POST-TRAUMATIC; INFLAMATORIE:MENINGITE, ENCEFALITE; VASCULAR; BOLI INFILTRATIVE: HISTIOCITOZ, SARCOIDOZ, GRANULOMATOZ); -DIN UNELE BOLI GENETICE: CU TRANSMITERE AUTOSOMAL DOMINANT( ACONDROPLAZIE, SINDROM PRADER-WILLI, OSTEODISTROFIA EREDITAR ALBRIGHT, SINDROM ANGELMAN) SAU AUTOSOMAL RECESIV(SINDROM ALSTRM,BIEDL-BARDET, COHEN, FANCONI-BICKEL),CU TRANSMITERE XLINKAT(SINDROM WILSON-TURNER, BORJESSON- FORSSMAN-LEHMANN,MEHMO); -DIN BOLI DE STOCAJ: SINDROM MAURIAC, GLICOGENOZ TIP I;

-CLASIFICARE

N FUNCIE DE DISTRIBUIA

FORM GENERALIZAT; FORM GINOID(GLUTEO-FEMURAL); FORM ANDROID( CENTRAL, ABDOMINAL , VISCERAL) FORM FACIO-TRONCULAR.

TOPOGRAFIC A ADIPOZITII:

-CLASIFICARE DUP CRITERIUL EVOLUTIV: OBEZITATE STATIC; OBEZITATE DINAMIC.

-CLASIFICARE DUP CRITERIUL HISTOLOGIC: OBEZITATE HIPERPLAZIC(NUMRUL ADIPOCITELOR CRETE PROGRESIV I SE STABILIZEAZ LA UN NIVEL SUPERIOR); OBEZITATE HIPERTROFIC(NUMRUL ADIPOCITELOR ESTE NORMAL, VOLUMUL LOR FIIND NS MULT MAI MARE DECT LA NORMOPONDERALI).

TABLOU CLINIC: A)DATELE ANTROPOMETRICE CARACTERISTICE OBEZITII SUNT: -GREUTATE N EXCES FA DE TALIE, EXCES DE GREUTATE FA DE GREUTATEA IDEAL A VRSTEI; -TALIE NORMAL SAU CHIAR CRESCUT FA DE MEDIA VRSTEI; -CIRCUMFERINA BRA MEDIU SUPERIOAR VALORILOR VRSTEI; -GROSIMEA ESUTULUI ADIPOS SUBCUTANAT CRESCUT FA DE VALORILE NORMALE VRSTEI; -MATURAIA SEXUAL I SOMATIC( VRSTA OSOAS) NORMALE SAU ACCELERATE. B)ASPECTUL SOMATIC: DEPUNERE DE GRSIME GENERALIZAT, SIMETRIC, MRIRE DE VOLUM I DISTENSIE A ABDOMENULUI.LA ADOLESCENI SE OBSERV DEPUNERE
ACCENTUAT DE GRSIME I N REGIUNEA PECTORAL LA BIEI I PE FESE I COAPSE LA FETE.PE FLANCURI I COAPSE FRECVENT APAR VERGETURI ALBICIOASE.

C)SIMPTOMATOLOGIE: N GENERAL, STAREA DE SNTATE ESTE BUN. DAC EXIST, SIMPTOMATOLOGIA SE NCADREAZ N UNA DINTRE URMTOARELE CATEGORII: -PROBLEME PSIHOLOGICE: IMAGINE PROAST REFERITOARE LA PROPRIA PERSOAN, SENTIMENTE DE INFERIORITATE I RESPINGERE DIN PARTEA COLECTIVITII DE COPII DE ACEEAI VRST, DEPRESIE, FRUSTRARE, TENDIN LA COMPORTAMENT ANTISOCIAL, IMATURITATE N RELAIILE FAMILIALE I SOCIALE, HIPERDEPENDEN. -SIMPTOME LEGATE DE SUPRANCRCAREA MECANIC REPREZENTAT DE EXCESUL PONDERAL:DEZADAPTARE CARDIO-CIRCULATORIE,OBOSEAL, POLIPNEE I DISPNEE LA EFORTURI MODERATE, EDEME N ORTOSTATISM LA MEMBRELE INFERIOARE, DURERI ARTICULARE. -MODIFICRI CUTANATE: INTERTRIGO, IRITAIE TEGUMENTAR LA NIVELUL PLICILOR, PRURIT, ABCESE,ACNEE. -TULBURRI NESPECIFICE: CEFALEE, VERTIJ, ASTENIE, METEORISM, CONSTIPAIE, DIGESTIE DIFICIL, TULBURRI MENSTRUALE LA ADOLESCENTE.

EFECTE ASUPRA COPILULUI

DATE DE LABORATOR I PARACLINICE: OBEZITATEA SE CARACTERIZEAZ PRIN MODIFICRI ALE UNOR PARAMETRI METABOLICI I HORMONALI:

METABOLISMUL GLUCIDIC:PESTE 50% DINTRE COPIII OBEZI AU TOLERANA SCZUT LA GLUCOZ.

Criteriile de diagnostic ale toleranei sczute la glucoz

Criteriile OMS Criteriile ADA

Glicemia jeun <140 mg% (7,8 mmol/l) TTGO: glicemie=140-200 mg% la 120 minute

Glicemia jeun < 126 mg%(7 mmol/l) TTGO: glicemia=140-200 mg% la 120 minute + glicemia 200 mg% la 30 minute sau la 60 minute sau la 90 minute

METABOLISMUL LIPIDIC: -HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERTRIGLICERIDEMIE, NIVELE CRESCUTE ALE LDL I APOLIPOPROTEINEI B, SCDEREA HDL I APOLIPOPROTEINEI AI. METABOLISMUL PROTEIC: -CRETERE MODERAT A PROTEINELOR SERICE, A 2- I GLOBULINELOR. -PERTURBAREA METABOLISMULUI AMINOACIZILOR ESTE OBIECTIVAT PRIN HIPERAMINOACIDEMIE I HIPERAMINOACIDURIE. -LA UNII OBEZI ESTE MODIFICAT I METABOLISMUL ACIDULUI URIC (URICEMIE > 6 MG%, URICURIE >0,6 G/24 ORE). PROFILUL HORMONAL: -NIVELE SERICE CRESCUTE DE INSULIN I CORTIZOL. -HORMONII SEXUALI SUNT MODIFICAI , N SPECIAL DUP PUBERTATE. -STH ESTE MAI SCZUT LA COPIII OBEZI COMPARATIV CU NORMOPONDERALII. -FUNCIA TIROIDIAN ESTE,N GENERAL, NORMAL.

ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC I ACIDO-BAZIC: - RETENIA DE SODIU I EXCREIA DE POTASIU - EXCREIA DE ALDOSTERON . ALTE INVESTIGAII UTILE SUNT: -HEMOGRAMA: ANEMIE , N SPECIAL LA ADOLESCENTELE OBEZE; -TESTELE FUNCIONALE VENTILATORII :DISFUNCIE VENTILATORIE DE TIP RESTRICTIV; -TESTUL DE TOLERAN LA EFORT :DEZADAPTARE CARDIOCIRCULATORIE; -EXAMENUL PSIHOLOGIC (CONFIRM TULBURRILE DE PERSONALITATE I COMPORTAMENT).

DIAGNOSTIC POZITIV: DIAGNOSTICUL POZITIV SE STABILETE PE BAZA: -ASPECTULUI CLINIC; -DATELOR ANTROPOMETRICE: GREUTATEA CORPORAL RAPORTAT LA GREUTATEA IDEAL;
GREUTATEA CORPORAL RAPORTAT LA TALIE; PERIMETRUL BRA-MEDIU; GROSIMEA PLICII CUTANATE.

N PRACTIC,

PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV DE OBEZITATE SE FOLOSESC:

A)EXCESUL PONDERAL: POATE FI RAPORTAT LA GREUTATEA IDEAL PENTRU VRST SAU LA CURBELE DE CRETERE STATURAL I PONDERAL STABILITE STATISTIC PENTRU O ANUMIT POPULAIE.

EXIST MAI MULTE FORMULE DE CALCUL AL GREUTII: FORMULA LORENTZ MODIFICAT DUP VRSTA COPILULUI: -NTRE 2-6 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)-[(T-123) X 0,7] -NTRE 6-14 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)- [(T-125) X 0,5] -NTRE 14-16 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)-10 FORMULA PERRAULT: GREUTATEA IDEAL = (T-100) + V/10 X 9/10 INDICELE ROHRER = G(KG)/T(CM3) X 10 (VALOARE
NORMAL SUB

150).

INDICELE DE MAS CORPORAL (IMC) = G(KG)/ T (M2); ESTE CEL MAI BUN INDICATOR PENTRU EVALUAREA OBEZITII, CORELNDU-SE SEMNIFICATIV CU MASA ADIPOAS TOTAL.

Valorile IMC pentru care un copil este considerat obez (dupa OMS)
Vrsta biei Sub 2 ani 20,09 IMC fete 19,81

2-5 ani
5-10 ani

19,30
24,00 28,30 30,00

19,17
24,11 29,11
30,00

10-15 ani 15-18 ani

B)MRIMEA PLIULUI CUTANAT MSURAREA SE FACE CU AJUTORUL MICROMETRELOR SPECIALE

(CALIPERS). SEDIILE DE ELECIE PENTRU APRECIEREA GROSIMII PLIULUI CUTANAT SUNT: SUBSCAPULAR STNG I FAA POSTERIOAR A BRAULUI, LA JUMTATEA DISTANEI DINTRE VRFUL OLECRANULUI I VARFUL ACROMIONULUI, BRAUL FIIND FIXAT N UNGHI DREPT PE TRUNCHI.

N SCOP DE CERCETARE , SE FOLOSESC

METODE DE APRECIERE A GRSIMII

CORPORALE TOTALE:

-METODE DIRECTE: BAZATE PE ESTIMAREA DENSITII SPECIFICE (CNTRIRE SUB AP)

SAU PE SOLUBILITATEA DIFERENIAT A UNI
GAZ INERT (CICLOPROPAN).

-METODE INDIRECTE: SE BAZEAZ PE MSURAREA MASEI CORPORALE SLABE (LBM) CU AJUTORUL IZOTOPILOR RADIOACTIVI.

DIAGNOSTIC

DIFERENIAL

-SINDROMUL LAURENCE-MOON-BIEDL BARDET: - TALIE NORMAL / NTRZIAT, HIPOGENITALISM, DEZVOLTARE NEURO-PSIHIC NTRZIAT, DISPOZIIE GENERALIZAT A GRSIMII N EXCES, UNEORI MONSTRUOAS; ALTE CARACTERE DIFERENIALE: TRANSMITERE AUTOSOMALRECESIV, ANOMALII CRANIENE, POLIDACTILIE, BRAHIDACTILIE, SINDACTILIE, RETINIT PIGMENTAR, ATROFIE OPTIC, NISTAGMUS. -SINDROMUL PRADER- WILLI : NANISM, HIPOGONADISM, DEZVOLTARE NEUROPSIHIC NTRZIAT, TRANSMITERE AUTOSOMAL-DOMINANT. -SINDROMUL ALBRIGHT (PSEUDOHIPOPARATIROIDISM) : TALIA I VRSTA OSOAS NTRZIATE, MATURARE SEXUAL NORMAL, DEZVOLTARE NEUROPSIHIC NTRZIAT, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES SIMETRIC I DIFUZ;ALTE CARACTERE DIFERENIALE: BRAHIMETATARSIE, BRAHIMETACARPIE, PAHIDERMIE, CATARACT LENTICULAR, HIPOCALCEMIE, HIPERFOSFATEMIE,
LIPS DE RSPUNS LA PARATHORMON.

-SINDROMUL CUSHING : HIPOSTATUR,VRST OSOAS AVANSAT, DEZVOLTARE SEXUAL I NEURO-PSIHIC NORMAL, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES FACIAL, CERVICAL I TRONCULAR, HIRSUTISM, ACNEE,OSTEOPOROZ, HTA, HIPERGLICEMIE. -SINDROMUL STEIN- LEVENTHAL: TALIE NORMAL, DEZVOLTARE SEXUAL NTRZIAT, DEZVOLTARE NEURO-PSIHIC VARIABIL, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES GENERALIZAT, SIMETRIC, HIRSUTISM MODERAT, AMENOREE, MENSTRUAII NEREGULATE. -INSUFICIEN TIROIDIAN: TALIA, VRSTA OSOAS, DEZVOLTAREA NEURO-PSIHIC I SEXUAL NTRZIATE, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES GENERALIZAT, SIMETRIC, FACIES MIXEDEMATOS, PALOARE, MACROGLOSIE, CONSTIPAIE, BRADICARDIE, HIPOTERMIE. -SINDROMUL FRLICH: VRSTA OSOAS I DEZVOLTAREA NEUROPSIHIC NTRZIATE, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES PE OLDURI, COAPSE I REGIUNEA PUBIAN, DIABET INSIPID ASOCIAT (UNEORI).

-SINDROMUL KLINEFELTER: TALIE NALT, VRSTA OSOAS NTRZIAT, HIPOGONADISM, PUBERTATE NTRZIAT, DEZVOLTAREA NEURO-PSIHIC NORMAL SAU NTRZIAT,GINECOMASTIE, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES PE OLDURI, PREPUBIAN I PE COAPSE. -SINDROMUL MAURIAC: TALIA, VRSTA OSOAS I MATURITATEA SEXUAL NTRZIATE, NEURO-PSIHIC NORMAL, DISPOZIIE FACIOTRONCULAR A GRSIMII, HEPATOMEGALIE, SUBICTER, GLICOZURIE, HIPERLIPEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE. -GLICOGENOZA VON GIERKE: TALIA, VRSTA OSOAS I MATURAREA SEXUAL NTRZIATE, DEZVOLTAREA NEURO-PSIHIC NORMAL SAU NTRZIAT, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES PE OLDURI, COAPSE I REGIUNEA PUBIAN, HEPATOMEGALIE, HIPOGLICEMIE, ACIDOCETOZ, HIPERLIPEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERURICEMIE.

TRATAMENT
PRINCIPIILE GENERALE DE TRATAMENT -ABORDAREA TUTUROR PROBLEMELOR COMPLEXE ALE COPILULUI I
ADOLESCENTULUI OBEZ I NU DOAR A PROBLEMEI EXCESULUI PONDERAL; -COOPERAREA CU BOLNAVUL, FAMILIA I COALA; -MODIFICAREA MEDIULUI FAMILIAL, A CONDIIILOR PSIHOLOGICE I A COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR; -PROMOVAREA I NCURAJAREA ACTIVITII FIZICE CA ATITUDINE DE DURAT I NU DOAR PE PERIOADA REGIMULUI DE SLBIRE; -REDUCEREA LA MINIMUM A MEDICAIILOR ANOREXIANTE I A ALTOR MSURI MEDICAMENTOASE; -PROMOVAREA STRII DE SNTATE, A CRETERII I DEZVOLTRII NORMALE A COPILULUI I ADOLESCENTULUI OBEZ.

PROTOCOLUL TERAPEUTIC CUPRINDE:

A)TRATAMENTUL DIETETIC; B)PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC; C)TERAPIA COMPORTAMENTAL; D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS; E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL; F)TRATAMENTUL COMPLICAIILOR; G)EDUCAIA NUTRIIONAL A FAMILIEI.

TRATAMENTUL DIETETIC=MIJLOCUL TERAPEUTIC DE BAZ. REGIMUL DE SLBIRE N PERIOADA DE CRETERE I

DEZVOLTARE TREBUIE S ASIGURE DESFURAREA NORMAL A ACESTORA, MOTIV PENTRU CARE NU POT FI DEPITE ANUMITE VALORI MINIME ALE APORTULUI CALORIC I PROTEIC AL DIETEI: -110 CALORII/KGC/ZI LA SUGARUL SUB 6 LUNI I 90 CALORII/KGC/ZI LA SUGARUL NTRE 6-12 LUNI;

-60 CALORII/KGC/ZI DIN GREUTATEA IDEAL PENTRU VARST LA COPILUL PRECOLAR I COLAR SUB 12 ANI; -LA PREPUBERI SE INDIC O REDUCERE TREPTAT A APORTULUI CALORIC CU 5-6%, IAR LA PUBERI CU 7-8%; -850 CALORII /ZI LA ADOLESCENT N PERIOADA DE SLBIRE I 1000 CALORII/ZI DUP PERIOADA INIIAL DE MINIMUM O LUN.

LA CEI MAI MULI COPII OBEZI SE OBIN REZULTATE FAVORABILE PRIN SCDEREA APORTULUI CALORIC ANTERIOR CU 30%. RESTRICII MAI SEVERE SE IMPUN N CAZUL EXISTENEI UNOR COMPLICAII AMENINTOARE DE VIA: -HIPOVENTILAIE ALVEOLAR -APNEEA N SOMN -HTA IMPORTANT. CONINUTUL DIETEI N PRINCIPII NUTRITIVE: 20% PROTEINE 40% GLUCIDE 40% LIPIDE.

 APORTUL GLUCIDIC S FIE REPREZENTAT DE HIDROCARBONATE COMPLEXE (GLUCIDELE SIMPLE STIMULEAZ INTENS SECREIA DE INSULIN HIPOGLICEMIE CARE LA RNDUL SU ACTIVEAZ CENTRUL FOAMEI). PROTEINELE TREBUIE S AIB O DUBL PROVENIEN: ANIMAL : VEGETAL, IN RAPORT 1:1. DIN RATA CALORIC ADMISA: 12-14 % AG MONONESATURAI 6-8% AG POLINESATURAI MAXIMUM 10% AG SATURAI. SE RECOMAND 5-6 MESE/ZI, CU URMTOAREA REPARTIIE A CALORIILOR: 20% - MICUL DEJUN 30% - PRNZ 20% - CIN CTE 15% LA 2 GUSTRI N VARIANTA CU 5 MESE/ZI SAU CTE 10% LA 3 GUSTRI N VARIANTA CU 6 MESE/ZI.

TIPURI DE DIETE N PERIOADA DE SLBIRE: ADIETELE CNTRITE I MSURATE: -APORT DE SARE NORMAL; -PREPARARE FR GRSIMI; -ASEZONAREA SALATEI CU OET, LMIE, PIPER, CEAP, USTUROI, MUTAR; -BRNZETURI CU CONINUT SUB 50% LIPIDE; -CARNEA (CNTRIT FR OS) VA FI FIART SAU FRIPT, IAR LEGUMELE FIERTE N AP; -FRUCTELE NU SE VOR SERVI CU ZAHR; -SE MNNC TOATE ALIMENTELE PRESCRISE I NU VOR FI CONSUMATE ALTELE N PLUS; -LICHIDELE VOR FI CONSUMATE OBLIGATORIU N CANTITILE PRESCRISE; -INTERVALUL DINTRE MESE VA FI DE CEL PUIN 3-4 ORE, IAR NTRE MESE NU SE VOR CONSUMA ALIMENTE.

ADIETA PE 4 GRUPE DE ALIMENTE: -ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE N FIECARE ZI: PROTEINE,AP, VITAMINE; -ALIMENTE CARE POT FI CONSUMATE N ORICE CANTITATE(CONINUT SUB 5G GLUCIDE/100 G):VARZ, CONOPID, VINETE, ARDEI, DOVLECEI, RIDICHI, ROII, FASOLE VERDE, CEAI, LMIE,BULION, MUTAR,NDULCITORI ARTIFICIALI; -ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE N CANTITI STRICTE SAU CU MODERAIE DATORIT CONINUTULUI SUB 15 G GLUCIDE/100 G:LAPTE, CEREALE, FINOASE, SUCURI DE FRUCTE I LEGUME; -ALIMENTE CARE TREBUIE EVITATE (CONINUT BOGAT DE GLUCIDE I LIPIDE):BANANE, STRUGURI, NGHEAT, PRJITURI,NAPOLITANE, DULCIURI CONCENTRATE, CARNE DE PORC I MIEL, FASOLE I MAZRE USCAT,UNT, MARGARIN,MSLINE,GUM DE MESTECAT, NUCI,OU.

ADIETA HIPOCALORIC A ASOCIAIEI

AMERICANE PENTRU DIABET

(ADA): -REDUCE APORTUL CALORIC LA 30-40% DIN APORTUL OBINUIT, IAR ALIMENTELE SUNT MPRITE N 6 CATEGORII: LAPTE, VEGETALE, FRUCTE, PINE I AMIDON, CARNE, GRSIMI. -SE RECOMAND:20% PROTEINE, 30% GRSIMI, 50% GLUCIDE. -DEFICITUL CALORIC ESTE REALIZAT PRIN ELIMINAREA ALIMENTELOR CU BOGAT CONINUT CALORIC (UNT, BRNZ, MAIONEZ, SOSURI, PRJELI, LAPTE INTEGRAL).

DIETA TRAFIC-LIGHT MPARTE ALIMENTELE N 5 GRUPE:

FRUCTE I VEGETALE, CEREALE, LAPTE I PRODUSE LACTATE, PROTEINE CONCENTRATE, ALTE ALIMENTE.

ALIMENTELE SUNT DIVIZATE N 3 CULORI: -VERZI (GO= PERMISE): VEGETALE CU CONINUT SUB 20 CALORII/PORIE; -GALBENE (CAUTION): CONIN 20 CALORII/PORIE
MEDIE;

-ROII (STOP= INTERZISE): CONIN PESTE 20 CALORII/PORIE.

DIETA BLACKBURN BISTRIAN

PT ADULTI, MODIFICATA DE MERRITT SUSKIND PT COPII

-TRAT. OBEZITATII SEVERE

-600-800 KCAL/ZI -1,5 2 G PROTEINE / KG G IDEALA/ZI -12 SAPT. -DIETA DE MENTINERE.

ADIETA ATKINS: ESTE UNA DINTRE CELE MAI POPULARE DIETE N

SUA.

ESTE RELATIV BOGAT N PROTEINE U SCZUT N GLUCIDE,

PERMIND BOLNAVULUI S INGERE MAI MULTE CALORII I N ACELEI TIMP S SLBEASC.

REGIMUL DIETETIC DUP AJUNGEREA LA GREUTATEA CORESPUNZTOARE: PROGRAMUL DE SLBIRE TREBUIE S CONIN I STRATEGIA PE TERMEN LUNG DE MENINERE A GREUTII ATINSE. PRINCIPIILE REGIMULUI DIETETIC DE DURAT CARE S NU PERMIT RECTIGAREA EXCESULUI PONDERAL SUNT: -ADMINISTRAREA DE PROTEINE LA FIECARE DIN MESELE PRINCIPALE I NU SUB MINIMUL FIZIOLOGIC, CARE S PERMIT CRETEREA NORMAL; -CONSUMUL DE FRUCTE I LEGUME CU CONINUT REDUS DE GLUCIDE N ORICE CANTITATE; -CONSUMUL CU MARE PRUDENA A ALIMENTELOR CONCENTRATE CALORIC; -NTRE MESE NU SE VOR CONSUMA SUPLIMENTE CALORICE; -SPORIREA ACTIVITII FIZICE; -CNTRIRE ZILNIC; -COMBATEREA IMEDIAT A ORICREI TENDINE DE NGRARE.

TRATAMENTUL DIETETIC AL OBEZITII LA SUGAR

SCOPUL TRATAMENTULUI NU ESTE REDUCEREA GREUTII,
CI NCETINIREA RATEI DE CRETERE PONDERAL N RAPORT CU CRETEREA TALIEI.

SE RECOMAND O DIET NORMAL CA APORT CALORIC PENTRU A SATISFACE NECESARUL DE CRETERE.

I DE PRINCIPII NUTRITIVE

CA REAJUSTRI DIETETICE UTILE SUNT PERMISE: -DAC VOLUMUL DE LAPTE INGERAT ZILNIC ESTE EXCESIV (PESTE 900ML/ZI) SE RECOMAND REDUCEREA I NLOCUIREA LUI PRIN LICHIDE SIMPLE (AP, CEAI NENDULCIT); -FOLOSIREA LAPTELUI SEMIECREMAT LA SUGARI -FOLOSIREA ALIMENTELOR
GLUCIDE). DE VRSTA MAI MARE;

DIETETICE PREPARATE N CAS I RENUNAREA LA

PRODUSELE COMERCIALE CU DEZECHILIBRE ALE PRINCIPIILOR NUTRITIVE (EXCES DE

B)ACTIVITATEA FIZIC

- DEINE UN ROL IMPORTANT N PROGRAMUL DE SLBIRE PRIN

REALIZAREA UNEI DISCORDANE NTRE APORTUL CALORIC I CHELTUIELILE ENERGETICE CRESCUTE.

ACTIVITATEA FIZIC VA FI ALEAS

N FUNCIE DE PERSONALITATEA, DE PROMOVARE A

PREFERINELE I APTITUDINILE COPILULUI.

CA REGULI GENERALE ALE PROGRAMULUI

ACTIVITII FIZICE LA COPIL TREBUIE RESPECTATE URMTOARELE:

-EXERCIIUL FIZIC NU POATE NLOCUI, CI DOAR COMPLETEAZ REGIMUL ALIMENTAR; -PENTRU A DEVENI UN FACTOR SEMNIFICATIV N REDUCEREA GREUTII, EXERCIIUL FIZIC TREBUIE EFECTUAT ZILNIC SAU DE 3-5 ORI/SPTMN I O PERIOAD SUFICIENT DE LUNG; -ODAT CU SCDEREA PONDERAL I AMELIORAREA FUNCIEI CARDIOPULMONARE, ACTIVITATEA FIZIC POATE FI INTENSIFICAT (DURATA INIIAL=15 MINUTE,APOI SE CRETE TREPTAT LA 30-40 MINUTE); -SE VA ASIGURA COOPERAREA COPILULUI SAU ADOLESCENTULUI, PRECUM I A FAMILIEI;

REGULI DE PROMOVARE A ACTIVITII FIZICE LA SUGAR: -SUGARUL TREBUIE NFAT CT MAI PUIN RESTRICTIV PENTRU A PERMITE LIBERTATEA MICRILOR; -MBRCMINTEA VA FI ADECVAT SEZONULUI I TEMPERATURII; -SUGARUL MARE VA FI PLASAT N ARC PENTRU A PROMOVA MOBILITATEA SPONTAN; PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC LA PRECOLAR I COLAR: -DUP TESTAREA REZISTENEI LA SUPRASOLICITRILE FIZICE, SE NCEPE UN PROGRAM INDIVIDUALIZAT DE EXERCIII FIZICE,
COMPLETAT CU PARTICIPAREA LA JOCURILE COPIILOR DE ACEEAI VRST; -SE VA ACORDA O ATENIE DEOSEBIT PERIOADELOR DE VACAN, ORGANIZNDU-SE PROGRAME SPECIALE DE ACTIVITATE FIZIC N AFARA COLII.

PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC LA ADOLESCENT: -DUPA TESTAREA ACTIVITII ANTERIOARE I DUP EVALUAREA REZISTENEI ORGANISMULUI LA SUPRASOLICITRILE FIZICE, SE VA STABILI UN PROGRAM ZILNIC DE 2-3 ORE DE ACTIVITATE FIZIC :MERS PE JOS, NOT, TENIS, JOCURI SPORTIVE CU PARTENERI DE ACEEAI VRST; -ABATERILE DE LA REGIM VOR FI CORECTATE PRIN ACTIVITATE FIZIC SUPLIMENTAR; -SE VOR ACORDA BOLNAVULUI RESPONSABILITI CRESCUTE N
CEEA CE PRIVETE ALEGEREA TIPULUI I DURATEI EXERCIIILOR FIZICE.

VALORILE CONSUMULUI ENERGETIC N UNELE ACTIVITI: -ACTIVITATE SEDENTAR: 40 CALORII/OR; -MERS NORMAL:100-150 CALORII/OR; -MERS RAPID: 250 CALORII/OR; -ALERGARE N RITM MODERAT: 870-1020 CALORII/OR; -ALERGARE RAPID: 1130-1285 CALORII/OR; -COBORTUL SCRILOR:425 CALORII/OR; -URCATUL SCRILOR: 600-1080 CALORII/OR; -MERS CU BICICLETA (5KM/ORA):240 CALORII/OR; -NOT: 260-750 CALORII/OR: -TENIS:360-480 CALORII/OR; -PATINAJ (ROLE, GHEA): 420-700 CALORII/OR; -JOGGING:600-750 CALORII/OR; -DANS:350 CALORII/OR.

C)TERAPIA COMPORTAMENTAL: SCOPUL TERAPIEI COMPORTAMENTALE ESTE DE A CORECTA OBICEIURILE CARE AU DETERMINAT EXCESUL PONDERAL I DE A PROMOVA UN STIL DE VIA SNTOS.

STRATEGIA ACESTEI TERAPII CUPRINDE: -AUTOMONITORIZAREA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR I A ACTIVITII FIZICE (PRINTR-UN JURNAL ALIMENTAR I AL ACTIVITII FIZICE); -AUTOMONITORIZAREA FACTORILOR DE STRESS; -CONTROLUL STIMULILOR FAVORIZANI PENTRU OBICEIURILE ALIMENTARE NERAIONALE; -REZOLVAREA PROBLEMELOR INDIVIDUALE PRIN CUNOATEREA ERORILOR COMPORTAMENTALE; -RESTRUCTURAREA COGNITIV I SUPORTUL PSIHOLOGIC (FOARTE UTIL ESTE TERAPIA DE GRUP).

D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: ROL MINOR.

- MEDICAIA ANOREXIANT NU ARE EFICIEN PE TERMEN LUNG.

-MEDICAIILE HORMONALE (GONADOTROFINA CORIONIC UMAN) REZULTATE PE TERMEN LUNG.
NU A DAT

-SUA I CANADA:

STUDIU MULTICENTRIC CARE A URMRIT EFICACITATEA

XENICAL (ORLISTAT) 3 CAPSULE/ZI, TIMP DE 6 LUNI-2 ANI LA COPILUL MAI MARE DE 12 ANI.
TRATAMENTULUI CU

MEDICAMENTUL S-A DOVEDIT UTIL N CONSOLIDAREA REZULTATELOR TERAPIEI DIETETICE I A ACTIVITII FIZICE, DAR S-A EVIDENIAT UN NIVEL SCZUT AL VITAMINEI D DUP 3-6 LUNI DE TRATAMENT, SUGERNDU-SE C VITAMINA D TREBUIE MONITORIZAR I SUPLIMENTAT N CURSUL ACESTUI TRATAMENT.

STUDIU RANDOMIZAT EFECTUAT LA ADOLESCENI: SIBUTRAMINA UN

SUPRESIV AL APETITULUI ADMINISTRAT CONCOMITENT CU TERAPIA COMPORTAMENTAL A DEMONSTRAT O PIERDERE PONDERAL MAI MARE COMPARATIV CU UN PLACEBO (7,8 KG, RESPECTIV 3,2 KG).

STUDII ASUPRA METFORMINULUI :POATE FI UTIL N AMELIORAREA

CRETERII PONDERALE N CAZURILE DE OBEZITATE DATORATE MEDICAMENTELOR PSIHOTROPE (VALPROAT, RISPERIDONE,

OLANZAPINE).
OBESIMED: ABSOARBE CANTITI MARI DE AP, FORMND ASTFEL O SUBSTAN NATURAL CARE UMPLE STOMACUL. APARE ASTFEL SENZAIA DE SAIETATE. -COPII 10 ANI: 2 CPS X 3/ZI, CU 1 ORA INAINTE DE MASA, IN 500 ML APA.

E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL:

TEHNICILE CHIRURGICALE RECOMANDATE ADULTULUI NU SUNT ADECVATE COPILULUI. LIPOABSORBIA I NLTURAREA CHIRURGICAL A UNEI PRI DIN GRSIMEA ABDOMINAL NU SUNT EFICIENTE, DEPOZITELE REFCNDU-SE N TIMP.

BY-PASSUL JEJUNO-ILEAL ESTE EFICIENT, DAR ARE NUMEROASE EFECTE ADVERSE (DIAREE INTRACTABIL, CALCULI RENALI, INSUFICIEN HEPATIC, DEFICITE NUTRIIONALE). PLICATURAREA GASTRIC ESTE RECOMANDAT DOAR LA ADOLESCENII LA CARE S-A FINALIZAT PROCESUL DE CRETERE.
N UNELE CAZURI AU FOST NCERCATE TEHNICI LAPAROSCOPICE.

F)TRATAMENTUL COMPLICAIILOR:

COMPLICAIILE CARE IN DE NCRCAREA STATIC, COMPLICAIILE RESPIRATORII, TOLERANA SCZUT LA GLUCOZ, COMPLICAIILE DE ORDIN
PSIHOLOGIC SE AMELIOREAZ PRIN REDUCEREA GREUTII CORPORALE EXCESIVE.

COMPLICAIILE SEVERE METABOLICE LEGATE DE REGIMURILE DE SLBIRE INADECVATE, ACIDOZA METABOLIC, CETOZA, DEPLEIA MAGNEZIAN
SUNT NDEPRTATE PRIN CONTRAINDICAIA FORMAL A REGIMURILOR DEZECHILIBRATE.

PREVENIREA COMPLICAIILOR TARDIVE CARE POT SURVENI LA VRSTA DE ADULT (HTA,CARDIOPATIE ISCHEMIC) SE REALIZEAZ PRIN INSTITUIREA UNOR OBICEIURI ALIMENTARE RAIONALE I PRINTR-UN RITM DE CRETERE
PONDERAL ADECVAT N FAMILIILE CU INCIDEN CRESCUT A DIABETULUI ZAHARAT,

HTA, CARDIOPATIEI

ISCHEMICE.

EVOLUIE I PROGNOSTIC FACTORII CARE POT INFLUENA EVOLUIA I PROGNOSTICUL OBEZITII SUNT: -ETIOLOGIA:OBEZITATEA ENDOCRIN ESTE MAI REFRACTAR LA TERAPIA DIETETIC COMPARATIV CU OBEZITATEA EXOGEN; -SEVERITATEA:GRADELE MAI SEVERE RSPUND MAI SLAB LA TERAPIE I AU RISC MAI MARE DE COMPLICAII; -DURATA EVOLUIEI:PE MSURA NVECHIRII BOLII, OBICEIURILE
ALIMENTARE SUNT MAI GREU INFLUENABILE DE MSURILE TERAPEUTICE; -VRSTA:PERIOADELE CRITICE N DEZVOLTAREA OBEZITII SUNT PERIOADA DE SUGAR, PRECOLAR I ADOLESCENT; -RSPUNSUL LA TRATAMENTUL DIETETIC.

REZULTATELE FAVORABILE ALE REGIMULUI DE SLBIRE SUNT REPREZENTATE DE: -DOBNDIREA UNEI SENZAII DE BUNSTARE, COPILUL DEVENIND MAI VIOI, MAI ACTIV, CU UN TONUS PSIHIC MAI BUN; -SCDEREA VALORILOR TENSIONALE N PARALEL CU DISPARIIA SIMPTOMATOLOGIEI (N SPECIAL CEFALEE CU CARACTER PERSISTENT SAU RECIDIVANT); -MBUNTIREA IMPORTANT A FUNCIEI CARDIACE PRIN AMELIORAREA UMPLERII VENTRICULARE STNGI I A FRACIEI DE EJECIE; -REDUCEREA NUMRULUI DE APNEI/OR, CRETEREA SATURAIEI SANGUINE N OXIGEN I A CAPACITII PULMONARE; -DIMINUAREA PN LA DISPARIIE A HIPERGLICEMIEI I A HIPERINSULINEMIEI BAZALE I POST-PRANDIALE I REDUCEREA INSULINOREZISTENEI PRIN CRETEREA SENSIBILITII PERIFERICE LA INSULIN; -EFECT DE AMELIORARE A SIMPTOMATOLOGIEI OSTEO-ARTICULARE; -MODIFICRI ANATOMO-HISTOLOGICE: RELAXAREA TEGUMENTELOR, CRETEREA MOBILITII ORGANELOR INTERNE, REZORBIA VACUOLELOR LIPIDICE DIN ADIPOCIT.

COMPLICAIILE OBEZITII: COMPARATIV CU ADULTUL, SUNT MAI PUIN FRECVENTE LA COPIL.

-COMPLICAII ORTOPEDICE: - DEFORMRI OSOASE LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE ( GENU VALGUM, PICIOR PLAT, BOAL BLOUNT, COXA VARA); -EPIFIZITA CAPULUI FEMURAL; - NECROZA ASEPTIC DE CAP FEMURAL; - ACCENTUAREA CURBURILOR FIZIOLOGICE ALE COLOANEI VERTEBRALE(HIPERLORDOZ); - DURERI ALE MEMBRELOR INFERIOARE DUP ORTOSTATISM PRELUNGIT.

-COMPLICAII METABOLICE: DISLIPIDEMIE, HIPERINSULINISM, REZISTEN LA INSULIN, DIABET ZAHARAT TIP II (RISC DE 12,6 ORI MAI MARE DECT COPII NON-OBEZI), HIPERURICEMIE(RAR). . SINDROMUL METABOLIC -ESTE UN FACTOR MAJOR DE RISC CARE PRECEDE BOALA CARDIOVASCULARA SI DIABETUL. -PREVALENTA SA CRESTE DIRECT CU GRADUL OBEZITATII, IAR
FIECARE ELEMENT AL SINDROMULUI SE INRAUTATESTE ODATA CU CRESTEREA GREUTATII CORPORALE.

-FACTORII CARACTERISTICI AI SINDROMULUI METABOLIC SUNT: OBEZITATEA ABDOMINALA, DISLIPIDEMIA (TRIGLICERIDE CRESCUTE, LDL SCAZUTE, HDL SCAZUTE), TENSIUNEA ARTERIALA CRESCUTA, REZISTENTA LA INSULINA (CU/FARA INTOLERANTA LA GLUCOZA),
STATUSUL PROTROMBOTIC SI PROINFLAMATOR

-COMPLICAII HORMONALE: HIPERANDROGENEMIE, TULBURRI ALE CICLULUI MENSTRUAL, HIPERCORTICISM REACTIV.

-COMPLICAII RESPIRATORII: SINDROAME DE HIPOVENTILAIE, APNEEA OBSTRUCTIV DIN TIMPUL SOMNULUI, ASTMUL BRONIC.
-FORMA EXTREM
DE MANIFESTARE A SINDROMULUI DE

HIPOVENTILAIE ALVEOLAR ESTE SINDROMUL PICKWICK DEFINIT PRIN ASOCIEREA DINTRE OBEZITATE +SOMNOLEN + MANIFESTRI HIPNICE RESPIRATORII + CIANOZ +CARDIOMEGALIE+ INSUFICIEN CARDIAC DREAPT.

-COMPLICAII CARDIO-VASCULARE: HTA, HIPERTROFIE VENTRICULAR DREAPT, ATEROSCLEROZA CORONARIAN / GENERALIZAT. 20% DINTRE COPIII OBEZI AU CEL PUIN DOI FACTORI DE RISC PENTRU BOAL CARDIAC.

-COMPLICAII DIGESTIVE: STEATOZ HEPATIC, LITIAZ BILIAR, COLECISTIT.

-COMPLICAII RENALE: COPIII OBEZI AU UN GRAD MAI MARE DE ALBUMINURIE I 2-MICROGLOBULINURIE COMPARATIV CU COPIII CU GREUTATE NORMAL, INDICND O DISFUNCIE PRECOCE GLOMERULAR I TUBULAR RENAL.

-COMPLICAII PSIHOLOGICE: DEFICITE NEURO-COGNITIVE, SENTIMENTE DE INFERIORITATE, CONFLICTE FAMILIALE, IZOLARE SOCIAL, DIFICULTI COLARE,ABSENTEISM, IMATURITATE EMOIONAL I PSIHIC.

-COMPLICAII ENDOCRINE:
BOAL POLICHISTIC OVARIAN.

-COMPLICAII CUTANATE:
INFECII CUTANATE MICOTICE I BACTERIENE (FRECVEN CRESCUT), TULBURRI TROFICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE, DISPLAZII UNGHIALE.

PROFILAXIA OBEZITATII INCEPE INAINTE DE NASTERE !

2 ELEMENTE ESENTIALE: -CRESTEREA PONDERALA ACCELERATA IN TIMPUL SARCINII (TREBUIE SA ALERTEZE MEDICUL). -DIABETUL GESTATIONAL (TREBUIE RAPID DEPISTAT SI TRATAT). COPILUL CU EXCES DE GREUTATE SAU CU RISC DE
SUPRAPONDERE TREBUIE DEPISTAT RAPID SI MONITORIZAT.

PROFILAXIA TREBUIE S NCEAP NC DIN PERIOADA

PRENATAL PRIN IDENTIFICAREA PRINILOR CU RISC FAMILIAL CRESCUT PENTRU OBEZITATE.

N PERIOADA DE SUGAR, AU VALOARE DE PREVENIRE A OBEZITII URMTOARELE MSURI:

-NCURAJAREA ALIMENTAIEI NATURALE SAU CU UN PREPARAT DE LAPTE ADAPTAT, MCAR N PRIMELE 3-4 LUNI DE VIA;
-N ALIMENTAIA ARTIFICIAL, SE VOR FOLOSI DILUII CORECTE DE LAPTE DE VAC SAU CONCENTRAII CORECTE DE LAPTE PRAF; -DIVERSIFICAREA ALIMENTAIEI SE VA FACE N JURUL VRSTEI DE 6 LUNI, EVITNDU-SE FOLOSIREA PREPARATELOR COMERCIALE CU
CONINUT DISPROPORIONAT DE GLUCIDE I CALORII RAPORTAT LA PROTEINE;

-SE VA EVITA SUPRAALIMENTAIA.

ALIMENTATIA NATURALA REDUCE RISCUL DE DZ TIP 2 SI AL OBEZITATII LA COPIL.

MECANISME: -SCADEREA NIVELULUI SATIETATII -REDUCEREA NIVELURILOR SANGUINE DE INSULINA -EXPUNEREA SCAZUTA LA PRODUSI CHIMICI SI NITRATI CE ALTEREAZA FUNCTIONAREA NORMALA A PANCREASULUI.

LA COPILUL MIC I PRECOLAR, SE FAC URMTOARELE RECOMANDRI: -500 ML LAPTE/ZI I 3 MESE PRINCIPALE ECHILIBRATE N PRINCIPALELE PRINCIPII NUTRITIVE;

-LA GUSTRI SE RECOMAND CARNE, UNT, FRUCTE I LEGUME PROASPETE;

-SE VOR EVITA:
CARTOFII PRJII (N EXCES), DULCIURILE,

BUTURILE NDULCITE, ALIMENTELE HIPERCALORICE,DAR CU VALOARE NUTRIIONAL REDUS;

-LIBERALIZAREA ACTIVITII FIZICE.

LA COLAR I ADOLESCENT, MSURILE PENTRU PROFILAXIA OBEZITII SUNT REPREZENTATE DE: -ALIMENTAIE RAIONAL, CU EVITAREA DULCIURILOR
CONCENTRATE I A PRODUSELOR BOGATE N GRSIMI

(SNACKSURI, CHIPSURI);
-PROMOVAREA ACTIVITII FIZICE; -ASIGURAREA ECHILIBRULUI PSIHOLOGIC.