Eficienta mulsului la oi

Descriere imagine: Campania de muls a oilor din 2012

n ultimii cinci ani, tot mai putini miei s-au vndut cu ocazia Sarbatorilor Pascale, cel mai adesea do ar unul din cuplurile de miei gemeni. Crescatorii de oi, n lipsa fortei de munca, asteapta ca mieii s a atinga 28-30 kg, pentru ca ncepnd cu luna iunie sa-i vnda la export si apoi sa mulga oile timp de 2-3 luni

Mulsul este operatia prin care se obtine laptele produs n ugerul oii mame. Laptele se poate obtine prin m uls manual sau mecanic. n cazul mulsului manual se pot aplica, n esenta, doua metode: mulsul dinspre pa rtea posterioara (muls ciobanesc) si mulsul din partea laterala, care necesita un culoar special ridicat la 70-80 cm de sol, cu o usa opritoare n fata. La mulsul mecanic, organele active ale instalatiei de muls pe uger se pot manevra numai dinspre partea posterioara a oii mame. O buna parte din fazele partiale ale mulsului executat prin cele doua metode de muls sunt identice. Durata optima a mulsului Mulsul propriu-zis, respectiv cedarea laptelui de catre oile mame, dureaza ntre 30 si 120 secunde si d epinde de mai multi factori. Una dintre cerintele de baza este ca o mulsoare pe turma sa nu aiba durata mai mare de doua ore, pentru a nu reduce timpul afectat pasunatului, ceea ce sporeste costul furajarii si diminueaza eficienta economica a productiei.

Pasunatul trebuie organizat astfel nct pasunea sa asigure necesarul zilnic de hrana n proportie de 85-90% (daca se dau si concentrate), pentru oile mame, si distanta de la pasune pna la platforma de muls sa fie d e sub 1,5-2 km. Timpul alocat pentru mulsul unei oi mame la rasele specializate pentru productia de lapte variaza ntre 1 si 3 minute. Organizarea mulsului trebuie sa porneasca de la cerinta fiziologica conform careia, pentru a produce lapte, oile au nevoie de o perioada de 8-10 ore. Din acest timp, pentru pasunat (furajare, hranit) e nevoie de 4-6 ore, iar pentru rumegat, de 4 ore. Campania de muls ncepe n ziua urmatoare ntarcarii mieilor nainte de nceperea perioadei de muls se recomanda separarea oilor care nu dau lapte, a celor care au ug erul inflamat, respectiv oile cu putin lapte, ntr-o turma de oi sterpe. n exploatatiile mari, mulsul trebuie nceput cu turma care are cea mai mare productie de lapte, astfel se as igura timp suficient pentru pasunat, odihna si rumegat. La turmele care se mulg mecanic pentru prima oara, n primele zile avem nevoie de 1-2 lucratori a uxiliari, care sa introduca oile n tarcuri, apoi pe platforma de muls. Aici se administreaza concentrate, p na cnd oile si creeaza reflexele pozitive si vin singure la posturile de muls. Variatia numarului de mulsori zilnice Pna acum au fost ncercate multe metode pentru sporirea cantitatii de lapte muls ntr-o perioada de lac tatie. Dintre acestea, una este variatia numarului de mulsori zilnice. n general, mulsul oilor se face dimineata si seara. S-a ncercat introducerea celui de-al treilea muls, la mi jlocul zilei, n vederea sporirii cantitatii de lapte la rasele cu productie mare. Sporurile obtinute astfel au f ost de 3-7-10% si nu au acoperit, practic, plusul de cheltuieli. Totusi, n conditiile unei tehnologii de c restere intensiva, introducerea celui de-al treilea muls este recomandata, ntruct plusul de productie po ate atinge 20-25%. Alte ferme, au ncercat reducerea numarului de mulsori zilnice la o singura mulsoare pe zi, n ideea re ducerii cheltuielilor cu mulsul. Aceasta a dus rapid la o scadere semnificativa a productiei de lapte, cu 25-30-50%. n plus, s-a scurtat si durata perioadei de lactatie. O singura mulsoare pe zi se recomanda n umai n perioada de la sfrsitul lactatiei. n unele tari din Europa Occidentala s-a analizat posibilitatea suprimarii mulsului (duminica sau ntr-o zi de sarbatoare) cte o zi ocazional. Rezultatul a fost ca la rasele cu productie mare de lapte a scazut p roductia zilnica, iar la rasele cu productii mai mici, s-a scurtat semnificativ lactatia.

Furajarea n timpul mulsului

Exista deopotriva adepti a furajarii oilor mame pe durata mulsului, dar sunt si specialisti care nu recomanda furajarea n timpul mulsului pe motiv ca aceasta determina retinerea partiala a laptelui de c atre oaia mama, ca efect al consumarii concentratelor pe durata mulsului. Cei mai multi crescatori de oi sustin ca furajele concentrate care se dau n timpul mulsului au rol m ultiplu, si anume: - oaia va fi interesata sa intre n spatiul de muls prin formarea unor reflexe pozitive; - furajarea concomitenta cu mulsul are efect linistitor pentru oile mame, nu se mai manifesta tropaitul nervos care poate provoca desprinderea accidentala a paharului sau a mansonului de muls de la uger. n cazul mulsului manual, acest tip de furajare se poate aplica doar la mulsul cu oile mobilizate n ca pcane metalice prevazute cu jgheaburi de furajare.

CONDITII PENTRU CALITATEA LAPTELUI Laptele proaspat muls trebuie racit n scurt timp (o ora) la o temperatura de sub 10 C si se poate pastra la o temperatura cuprinsa ntre 1 C si 4 C timp de doua zile fara sa sufere deprecierea calitatii. n laptele muls, filtrat si racit are loc o ncetinire a activitatii microbilor. Odata cu ridicarea temperaturii la ptelui nsa, activitatea bacteriilor se intensifica, ridicnd nivelul pH-ului (grad de aciditate), iar dupa o an umita perioada de timp laptele se ncheaga. Livrarea pentru prelucrare a unei materii prime n conditii bune presupune o temperatura a laptelui de s ub 10-15 C. Ioan Padeanu