Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
72Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Modulul 5

Modulul 5

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 2,176|Likes:
Published by gusteru1991

More info:

Published by: gusteru1991 on Oct 27, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/29/2013

pdf

text

original

 
1
MODULUL 5Baze de date – curs ECDLAutor: lect. univ. drd. Mihai Gavot
ă
 Modulul 5 Baze de date,
solicit
ă
din partea candidatului în
ţ
elegerea no
ţ
iunilor fundamentale privind
bazele de date
 
ş
i demonstrareaabilit
ăţ
ii de a folosi o baz
ă
de date pe un calculator personal. Candidatul trebuie s
ă
 
ş
tie s
ă
creeze
ş
i s
ă
modifice tabele, interog
ă
ri,formulare
ş
i rapoarte
ş
i s
ă
preg
ă
teasc
ă
datele pentru a fi distribuite. De asemenea el trebuie s
ă
 
ş
tie s
ă
stabileasc
ă
rela
ţ
ii între tabele, s
ă
 extrag
ă
informa
ţ
ii din acestea folosind instrumentele de interogare
ş
i s
ă
prelucreze informa
ţ
iile folosind instrumentele de selec
ţ
ie
ş
isortare disponibile în cadrul pachetului de programe.
Sec
ţ
iune Explica
ţ
ii – text - imagini5.1 UTILIZAREA BAZEI DE DATE5.1.1 Concepte
ş
i termeni
5.1.1.1
În
ţ
elegerea conceptului de baze de date
La modul cel mai general o
baz 
ă 
de date
poate fi definit
ă
ca fiind o colec
ţ
ie de date înrudite care se refer 
ă
laun anumit domeniu de activitate, împreun
ă
cu instrumentele folosite pentru manipularea acestor date. Orice baz
ă
de datetrebuie s
ă
con
ţ
in
ă
descrierea datelor 
ş
i înregistr 
ă
rile de date.Sistemul complex de programe care permite descrierea, organizarea, memorarea, reg
ă
sirea, administrarea
ş
isecurizarea informa
ţ
iilor dintr-o baz
ă
de date se nume
ş
te
 sistemul de gestiune a bazelor de date
(SGBD).În
 Access
toate acestea se memoreaz
ă
într-un singur fi
ş
ier cu extensia .
mdb
a c
ă
rui organizare fizic
ă
esteasigurat
ă
 
ş
i optimizat
ă
de
Microsoft Jet Engine.
Exist
ă
 
ş
i baze de date care gestioneaz
ă
separat aceste obiecte în fi
ş
iereindependente.Memorarea fi
ş
ierelor baze de date se face pe suporturile de memorie intern
ă
sau extern
ă
folosite decalculatoare (unit
ăţ
i de hard disc, benzi
ş
i casete magnetice, compact discuri etc).Cele mai r 
ă
spândite în prezent sunt bazele de date rela
ţ
ionale, în care informa
ţ
iile sunt memorate în tabelecorelate între ele prin valorile anumitor câmpuri. Opera
ţ
iile care se execut
ă
asupra tabelelor au la baz
ă
algebra rela
ţ
ional
ă
.5.1.1.2
În
ţ
elegerea modului de organizare a unei baze de date, a no
ţ
iunilor de tabel, înregistrare, câmp, tip de dat
ă
alcâmpului, propriet
ăţ
i ale câmpului.
Informa
ţ
iile memorate într-o baz
ă
de date se refer 
ă
la un domeniu de activitate
ş
i trebuie organizate
ş
igrupate în mod logic astfel încât s
ă
ă
spund
ă
scopului pentru care a fost creat
ă
baza de date.Informa
ţ
iile referitoare la un tip de obiect sau de activitate sunt grupate împreun
ă
în acela
ş
i
tabel (Table)
. Sevor proiecta atâtea tabele câte sunt necesare pentru a memora informa
ţ
iile utile din domeniul respectiv de activitate.Într-un tabel al bazei de date ca
ş
i într-un tabel obi
ş
nuit datele sunt organizate pe rânduri
ş
i coloane.Rândurile con
ţ
in informa
ţ
ii despre fiecare exemplar din obiectul sau activitatea respectiv
ă
iar coloanelereprezint
ă
caracteristicile sau atributele acesteia. Rândurile se mai numesc
înregistr 
ă
ri (records)
iar coloanele se mainumesc
câmpuri (fields)
.Altfel spus, la un tabel distingem structura sa
ş
i datele propriu-zise pe care le con
ţ
ine.Structura tabelului con
ţ
ine informa
ţ
ii despre denumirea coloanelor (câmpurilor), tipul de date care vor fimemorate în fiecare coloan
ă
(numerice, text, dat
ă
calendaristic
ă
, imagine, etc), dimensiunea coloanelor 
ş
i alte propriet
ăţ
iale acestora.La bazele de date rela
ţ
ionale, prin modul de proiectare a tabelelor 
ş
i a structurii acestora, se urm
ă
re
ş
tereducerea redundan
ţ
ei datelor prin înregistrarea unei informa
ţ
ii o singur 
ă
dat
ă
 
ş
i accesarea ei oriunde este necesar.De exemplu, o baz
ă
de date care î
ş
i propune s
ă
gestioneze informa
ţ
iile dintr-o unitate comercial
ă
poatecon
ţ
ine în principal câteva tabele cum sunt:
Facturi, Clien
ţ
i, Produse, Con
ţ
inut detalii facturi
.
Tabela Clien
ţ
i
poate avea câmpurile:
Cod client
,
Denumire client
,
Adresa client, Banca client, Num
ă
rcont client
.Câmpul:
·
 
Cod client
 poate fi de tip numeric, întreg, mai mic decât 10000.
·
 
Denumire client
poate fi de tip text de lungime 30 de caractere;
·
 
Adres
ă
client
poate fi de tip text de lungime 50 de caractere;
·
 
Banca client
poate fi de tip text de lungime 30 de caractere;
·
 
Num
ă
r cont client
poate fi de tip text de lungime 20 de caractere.
Tabela Produse
poate avea câmpurile:
Cod produs, Denumire produs, Unitatea de m
ă
sur
ă
.Câmpul:
·
 
Cod produs
poate fi de tip numeric, întreg, mai mic decât 5000.
·
 
Denumire produs
poate fi de tip text de lungime 50 de caractere;
·
 
Unitatea de m
ă
sur
ă
poate fi de tip text de lungime 20 de caractere.
Tabela Facturi
poate avea câmpurile:
Num
ă
r factur
ă
, Data factur
ă
rii, Cod client, Delegat
.Câmpul:
·
 
Num
ă
r factur
ă
poate fi de tip text (poate cuprinde litere si cifre), va avea lungimea maxim
ă
de 10caractere;
·
 
Data factur
ă
rii
poate fi de tip dat
ă
calendaristic
ă
, va avea ca valoare implicit
ă
data la care se introducinforma
ţ
iile în calculator 
ş
i se va face verificarea automat
ă
ca anul s
ă
nu fie mai mic de 2000;
 
2
Sec
ţ
iune Explica
ţ
ii – text - imagini
·
 
Cod client
poate avea acelea
ş
i caracteristici cu câmpul cu acela
ş
i nume din tabela
Clien
ţ
i
;
·
 
Delegat
poate fi de tip text de lungime 20 de caractere.
Tabela Con
ţ
inut detalii facturi
va avea câmpurile:
Num
ă
r factur
ă
, Num
ă
r linie factur
ă
, Cod produs,Cantitate, Pre
ţ
unitar
.Câmpul:
·
 
Num
ă
r factur
ă
poate fi de tip text (poate cuprinde litere
ş
i cifre),
ş
i poate avea lungimea maxim
ă
de 10caractere;
·
 
Num
ă
r linie factur
ă
poate fi de tip numeric cuprins între valoarea 1
ş
i 150;
·
 
Cod produs
poate fi de tip numeric, întreg, mai mic decât 5000.
·
 
Cantitate
poate fi de tip numeric
ş
i poate memora numere cu virgul
ă
dar mai mari decât 0;
·
 
Pre
ţ
unitar
poate fi de tip numeric
ş
i poate memora numere cu virgul
ă
dar mai mari decât 0.Se observ
ă
din acest exemplu c
ă
, de
ş
i
denumirea clientului
(care este destul de lung
ă
) va ap
ă
rea pe fiecarefactur 
ă
, ea nu se va memora în tabela
Facturi
ca atare, ci aici va fi memorat numai
codul clientului
(care este un num
ă
întreg) ce va fi gestionat mult mai rapid. Similar se petrec lucrurile
ş
i în tabela
Con
ţ
inut detalii facturi
unde denumirea produsului se substituie cu codul acestuia iar elementele facturii vor fi substituite cu num
ă
rul facturii.5.1.1.3
În
ţ
elegerea no
ţ
iunii de cheie primar
ă
 
Puterea bazelor de date rela
ţ
ionale este dat
ă
de faptul c
ă
informa
ţ
iile se memoreaz
ă
în mai multe tabele, dar exist
ă
posibilitatea (folosindu-ne de leg
ă
turile existente între tabele) s
ă
aducem împreun
ă
rapid
ş
i eficient aceste date,dac
ă
între ele exist
ă
o leg
ă
tur 
ă
logic
ă
. Pentru aceasta, fiecare tabel trebuie s
ă
aib
ă
un câmp sau un grup de câmpuri care s
ă
 identifice în mod unic orice înregistrare a acestuia. În terminologia bazelor de date acest câmp sau grup de câmpuriformeaz
ă
 
cheia primar 
ă
a tabelului.La stabilirea cheii primare a unui tabel trebuie avut în vedere faptul c
ă
:
·
 
aceasta va fi în mod obligatoriu completat
ă
pentru fiecare înregistrare;
·
 
nu pot exista dou
ă
înregistr 
ă
ri cu aceea
ş
i valoare a cheii primare;
·
 
lungimea cheii primare afecteaz
ă
viteza de prelucrare a datelor din tabel;
·
 
în mod implicit un tabel este vizualizat în ordine cresc
ă
toare a cheii primare.Pentru tabelele de mai sus pot fi stabilite urm
ă
toarele chei primare:
·
 
Clien
ţ
i
: cheia primar 
ă
este alc
ă
tuit
ă
din câmpul
Cod client
;
·
 
Produse
: cheia primar 
ă
este alc
ă
tuit
ă
din câmpul
Cod produs
;
 
·
 
Facturi
: cheia primar 
ă
este alc
ă
tuit
ă
din câmpul
Num
ă
r factur
ă
;
 
·
 
Con
ţ
inut detalii facturi
: cheia primar 
ă
este alc
ă
tuit
ă
din câmpurile
Num
ă
r factur
ă
 
ş
i
Num
ă
r liniefactur
ă
, deoarece pe aceea
ş
i factur 
ă
sunt înscrise mai multe produse pe linii diferite. Astfel, în tabel nuvor exista dou
ă
înregistr 
ă
ri care s
ă
aib
ă
acela
ş
i num
ă
r de factur 
ă
 
ş
i acela
ş
i num
ă
r de linie în cadrulfacturii.
 
Stabilirea unui câmp ca fiind cheie primar 
ă
(
 Primary Key
), se realizeaz
ă
sub
Access
prin intermediulmachetelor de creare / actualizare a structurii tabelelor (
 Design View
).
 
3
Sec
ţ
iune Explica
ţ
ii – text - imagini
5.1.1.4
În
ţ
elegerea no
ţ
iunii de index
 Indexul 
se asociaz
ă
tabelelor bazei de date pentru a cre
ş
te viteza de c
ă
utare a anumitor înregistr 
ă
ri sau desortare a acestora. De obicei se indexeaz
ă
acele câmpuri dup
ă
care se caut
ă
în mod frecvent date. Trebuie s
ă
fim totu
ş
ire
ţ
inu
ţ
i în folosirea indec
ş
ilor deoarece ace
ş
tia încetinesc ad
ă
ugarea, modificarea
ş
i
ş
tergerea datelor din tabele.Indexarea se poate face dup
ă
unul sau mai multe câmpuri în func
ţ
ie de necesit
ăţ
ile de prelucrare a datelor.De regul
ă
se folosesc indec
ş
i pentrucâmpuri de tip numeric, text sau dat
ă
calendaristic
ă
anticipându-se c
ă
în aceste câmpuri se vor memora o gam
ă
larg
ă
devalori.
 Access
utilizeaz
ă
implicit o indexare intern
ă
dup
ă
câmpurile care alc
ă
tuiesc cheile primare
ş
i cheile externe ale tabelelor.

Activity (72)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Luminita Achim liked this
Diana Ramona liked this
ISTORIEAna liked this
Diana Teodora liked this
Diana Teodora liked this
Robert Catalin liked this
Jhon Stoican liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->