Tehnoredactarea computerizatii (Desktop Publishing-D1P) utilizeazii computerele pentru a scrie, ilustra ~i tehnoredacta documente.

Multe dintre aceste documente potfl apoi tipiirite in cele mai bune conditii
UbliCatiile editate computerizat variaza din punct de vedere al complexitatii de la simple ziare, tiparite in alb-negru, pina la reviste ~i carti colorate. De la sfir~itul anilor '80 DTP a lnlocuit treptat metodele invechite prin care sp~ciali~ti sau chiar firme diferite trebuiau sa execute anumite sarcini. Sistemele DTP permit unei singure persoane sa realizeze de la biroul sau o multitudine de functiuni, inclusiv scrierea ~i editarea, proiectarea paginilor, culegerea ~i pregatirea caracterelor ~i a graficii cuscopul de a fi tiparite. La mijlocul anilor '80 au existat patru rnari momente de cotitura in tehnologie, care au facut posibila aparitia editarii computerizate. in primul rand a contat perfectionarea computerelor personale Apple Macintosh. Pinna Apple a perfectionat displayul WYSIWYG (What You

~ ~ ~ e -. ~ ~
O in compara1ie cu vechile metode de aranjare in pagina a materialului tiparit, tehnoredactarea computerizata reprezinta o realizare remarcabila care permite scriitorilor sa se exprime prin inermediul tastaturii ~i a mouseului pentru a putea controla cuvintele ~i modul in care ele vor fi tiparite.

mantele pentru a putea descrie inf~ti~rea paginii ce uffi1a a se imprirna. Si in al patrulea rand a contat foarte mult aparitia publicatiei PageMaker, softwarul de baza al pagin~rii. Expresia "tehnoredactarecomputerizata"a fost folosita pentru prima data de c~tre Paul Brainerd, fondatorul corporatiei Aldus $i co-inventator ai PageMakerului. Publicata pentru prima oarn in octombrie 1985, PageMaker a permis tehnologiilor Apple $i postScnpt s~ fie vandute ca sistemefoarte ieftine de producere rapid:1. a publicatiilor la o calitate foarte bun~. Un sistem DTP de ba~ se compune din computer, softul specializat$i o imprimanta cu laser. Softul sistemelorDTP include, de obicei, un program de editare a textului, unul de ilus-

See Is What You Get), adicl "vei avea ceea ce vezi", la fel ca Graphical User Interface (GUI) Interfata Utilizatorului de Grafica, care a facut posibila renuntarea la obligativitatea de a dac" tilografia mtr-un ~ir de comenzi. Acum utilizatorul poate sa foloseasca doar mouse-ul sau o alta unitate pentru a depiasa o sageata pe ecran ~i a activa astfel o anumita actiune. A doua realizare a fost perfectionarea imprimantei cu laser Apple LaserWriter care asigura o malta rezolutie pentru text ~i grafica ~i era un produs accesibil ca pret. Cea de-a treia realizafe a fost perfectionarea limbajului de programare PostScript de catre fmna Adobe Systems. Acesta permitea computerelor sa comunice cu impri-

O versiune

a in

primului efectiv pagina Maker.

program de aranjare Aldus Page

O Un sistem de tehnoredactare computerizata de baza consta dintr-un computer. o imprimanta ~i un program care le coordoneaza. El mai poate con1ine ~i un scaner.
11"'7

!! ~ a~ 8. V' -" c E "-

TEHNOREDACTAREA

COMPUTERIZATA

trare ~i iJn program de aranjare in pagina. Unele sisteme folosesc scanere pentru includerea imaginilor in documentul digitalizat editat. Scanare ~i bitmaps Un scaner este utilizat la fel ca un fotocopiator, dar transforma culorile ~i formele imaginii scanate intr-un cod digital -acel~i pe care computerul il folose~te pentru a prelucra toate celelalte date. Lumina este reflectat:l pe imagine ~i apoi inapoi in scaner. Aici ea va atinge o arie de unit:lr;i cuplate cu incarcatura fotosensibila (CCDs). Cantitatea de lumiru1 care cade pe CCD modifica cantitatea de curent din interiorul unit:ltii. Un echipament de masura foarte sensibil va detecta variar;ia curentului ~i ova transforma intr-un numar care repreziqt:l gradul de luminozitate. Acest numar va detetinina nuanta unui pixel. Pixelul este un un rnic punct care formeaza imaginea pe monitorul computerului. Imaginea digitala care rezult:l se nume~te bitrnap (hart:l de biti). Odat:l ce a fost digitalizat:l, o ilustrar;ie poate fi modificata prin programele de fotoimagistica. Acestea sunt programe de editare a bitrnapurilor utilizand unelte speciale ~i flltre -petele pot fi ~terse, fundalurile pot fi schimbate, sau se poate schimba chiar intreg echilibrul de culori. Softul fotoimagisticii poate fi utilizat pentru a crea noi ilustrar;ii din schite. Un pachet pentru desenare constituit din termeni de constructie geometrica pura (linii, umpluturi ~i curbe) nu reprezint:l un bitrnap. Imaginea asfel obtinut:l poate fi transmisa apoi softului de punere in pagina. Programe ca PageMaker, QuarkXpress sau Corel Ventura Publisher perrnit utilizatorului sa combine fl.5iere separate, de tipuri diferite pentru a obtine publicar;ia dorit:l. Se fIXeaza numarul ~i marimea paginilor, se aleg elementele paginii, se culege textul, se fIXeaza modul in care acesta va intra in pagina impreuna cu imaginile. Caractere ~i fonturi Pentru a redacta textul trebuie ca unul sau mai multe fonturi sa fie instalate in sistem. Un font

00 Ilustra'ii prelucrate cu ajutorul programului Photoshop. Acest

program permite unui computer sa prelucreze imagini, sa schimbe culori ~i forme, ba chiar sa creeze imagini noi utilizandu-le pe cele vechi.

este 0 colectie de caractere cu stil ~i rru1rime omogen~. Aceasta poate fie s~ fact parte din programul de aranjare In pagiM, sau s~ fie apelat de c~tre'acestaori de cite ori este nevoie. in mod alternativ, exis~ fontcartridge-uri -uni~ti Incolporate In imprimantele cu laser care contin fonturi suplimentare,Inregistratepe chipuri ROM. Diferenta dintre programele de procesare a textelor, cum ar fi Microsoft Word sau Word Perfect ~i softul de paginatie nu mai este perfect delimitat~. Unele procesoare de text au anumite facilit~ti In specificarea coloanelor, a curgerii ~i aranj~rii textului respectiv In posibilitatea apel~rii fi~ierelor grafice. Diferenta cons~ in faptul c~ tehnoredactarea computeriza~ pune, mai nou, accent pe proiectarea graficii ~i pe facili~tiile care ii permit s~ prelucreze documente din ce in ce mai mari. le~iri DTP Graficile raster sunt imagini generate prin scanarea unui 1ntreg ecran sau pagini, marcand
~ ~ ~ ~ ~ ~ 118 O Operatorul din imagine folose~te un mouse, un mic instrument cu o bila incorporata care permite sa dai "click" pe o anumita portiune a ecranului. in DTP folosirea cu u~urinta a acestui instrument este o necesitate de baza.

fiecare punct ca fiind negru, alb sau de alt~ culoare. Imaginile computerizate sunt rasterizate in bitmapuri de marime ~i form~ corespunz~toare de un Raster Image Processor (RIP) care va formata documentul de ie~ire ca o gril~ de puncte. Toate unit;ltile de ie~ire ale DTP-ului includ o form~ a RIP-ului. Intrarea In RIPse face cu un set de comenzi In PostScript, un limbaj de imprimant;l realizat la mijlocul anilor '80 de Adobe Systems. Imaginile In forma PostScript-de exemplu imagini create cu soft de desenare-contin instructiuni pentru unit;ltile de ie~ire PostScript al~turi de o imagine bitmapat~ care li va da editorului o idee despre cum va ar:lta ilustratia ce urmeaz~ a se tip~ri. Documentele prelucrate cu ajutorul DTP pot fi tip~rite pe diferite unit;lti, In functie de produsul finit. Imprimantele cu laser monocrome sunt folosite pe o scar~foarte larg~. Ele utilizeaz~ razele laser pentru a genera o imagine cafe este apoi transferat~ electronic pe hartie. Imprimantele modeme lucreaz~ cu rezolutiiide 600 pan~ la 1200 dpi. Tehnologia imprim:!!.rii color este mai variat~, de la imprimantele cu laser la imprimante cu transfer termic, cu colorare prin sublimare ~i ma~ini de fotoculegere a textului. Imprimantele cu transfer termic folosesc c~ldura pentru a fixa pigmentul cerat pe hartie. Intensitatea culorii este mult superioar:l celei realizate cu imprimantele color cu laser, dar produsul obtinut arat;l mai brut deoarece culorile au tendinta de a se scurge una futr-alta. De asemenea, acest proces este destul de lent din cauza capului de imprimare care trebuie s~ treac~

.~

O Corel Ventura prezentat la un targ comercial. Tehnoredactarea computerizata reprezinta o lume in care noile descoperiri apar in mod continuu ~i constant. Targurile sunt evenimente foarte importante pentru producatori. O Computerul ..laptop'. reprezinta o realizare mai recenta. El permite solu~ionarea unor probleme ~i chiar editarea de oriunde -din avion sau din tren -~i confera O mare libertate de mi~care.

de patru ori pe deasupra imaginii, la:sandun anumit timp Intre trecerile succesive necesar pentru a perl1lite ca ceara sa:se ra:ceasca:. Imprimantele cu sublimarea culorii sunt In fruntea tehnologiilor imprima:rii color. Produsul finit pare a fi continuu, ca o fotografie. Imaginea este compusa: din puncte colorate, ca cele create prin transfer termic Insa:cele create prin sublimarea culorii sunt ca ni~te puncte care au difuzat unul In altul. Rezultatul este o imagine lucioasa: avand culori foarte intense. Imprimantele cu sublimarea culorii sunt foarte scumpe ~i de obicei editurile mici sau firmele de design grafic apeleaza:la serviciile unor firme specializate pentru a-~i realiza lucra:rile colorate. Pa~ii de baza in tiparire in final, programele de paginatie pot pro-

duce Camera Ready Copy (CRC), cti toate c~ noua generatie de prese digitale a eliminat necesitatea existentei acestui staditi f~cand posibil~ tip~rirea doctimentelor direct din fi~ierele create In sistemul DTP.Toate procesele de tip~rire urmeaz~ aceia~i pa~i In preg~tirea texttilui ~i illistratiilor. Ace~tia stint: (1) preg~tirea illistratiilor pentru reprodticere ~i (2) ctilegerea texttilui ~i paginatia. Ctilegerea texttilui reprezint~ asamblarea literelor ~i a ntimerelor pentru a crea portitinea de text a tip~riturii. in trecut tipografii utilizati matrite ~i caractere gravate pe care le aranjati individual, liter~ cti liter~, pentru a forma randuri ~i pagini de text. Tip~rirea cti metal cald era metoda de tip~rire cel mai des utilizat~ pan~ prin anii '60, cand s-a Inloctiit, aproape In totalitate cti foto-tip~rirea. Acest procedeti realizeaz~ imagini ale literelor sati
119

TEHNOREDACTAREA

COMPUTERIZATA

O Genera~ia viitoare de DTP va utiliza pe scara larga mijloace de stocare a informa~iilor mai puternice ~i mai portabile, ca de exemplu compact discurile sau diferite benzi.

create cu ajutorul limbajului Acrobat, pot sa apeleze programe gratuite de citire de pe Internet. La mijlocul anilor '90 tehnoreactarea computerizata s-a dezvoltat Intr-o asemenea masura Inc3-ta Inceput sa includa pagini virtuale ale Word-wide Web. Din ce in ce mai multe publicatii traditionale apar ca site-uri pe Web, dar orice persoana conectata la Internet ~i care are c3-tevacuno~tinte de programare poate sa-~i creeze propriile pagini de Web. Hot java Spre deosebire de media publicatiilor de dinainte, Webul este un instrument interactiv: paginile pot contine butoane ~i optiuni prin care cititorii pot introduce propriile lor informatii sail sa faca optiuni. Extensiile tehnologiei Web, cum ar fi Virtual Reality Markup Language (VRML), ceea ce s-ar putea traduce ca "Limbaj de reper al realitatii virtuale", au creat deja posibilitati de prezentare a unor publicatii tridimensionale interactive, prin intermediul Webului. Ar putea fi mentionata, de exemplu, tehnologia browser a Webului lui Sun Microsystem, HotJava.RealizatIn anul 1995, Hot]ava se bazeazaIn principal pe limbajul de programare JAVA, pe care editorii Webului 11 pot utiliza pentru a defini continutul interactiv al paginilor Web. Hot]ava permite utilizarea unor programe de computer, independente de aparat, in prelucrarea documentelor, astfel inc3-t computerele devin mai inteligente ~i chiar mai interactive. Cu toate ca In anu11996,hypertextul prelucrat cu Hot]ava se afla inc~ intr-un stadiu incipient de dezvoltare, se pare c~ p3-n~ la sf3-r~itulacestui secol, el va deveni un lucru absolut obi~nuit in tehnologia tehnoredact~rii computerizate.

~ ~ ~ ~ , I i pe un film sau pe o hartie foto-sensibil~. Foto-tipirirea Majoritatea ma~inilor care lucreaz~ prin fototip~rire Inmagazineaz~ informatiile despre designul caracterelor Intr-o memorie a computerului. Textul care urmeaz~ a se culege este ~i el, la randul lui stocat In memoria computerului dup~ ce a fost dactilografiat pe tastatur~. Acest computer este conectat la ma~inade foto-tip~rire, care de obicei contine un laser. Unitatea va folosi informattile stocate In calculator ~i va transmite impulsuri luminoase pe hartia sau pe filmul foto-sensibil. Hartia sau filmul vor servi ulterior pentru a preg~ti pl~cile de imprimare. Multe ma~ini din aceast~gam~ au posibilitatea de a culege atat textul cat ~i ilustratiile. Acestea sunt deseori denumite culeg~toarede foto-imagini. Diferenta esential~ dintre sistemele de foto-tip~rire din anti '60 ~i a sistemelor DTP care au ap~rut dup~ 30 de ani, const(} In trecerea de la un sistem brevetat, ~i deci foarte scump -cum ar fi de exemplu un terminal Linotype conectat la o ma~in~ Linotronic utilizand fonturile Linotype -la un a~anumit sistern "deschis". Un asemeneasistem face posibil ca orice computer, cum ar fi un Macintosh sau un IBM compatibil -cu o memorie suficient de mare -s~ ruleze softul DTP produs de o a treia firm~. Faptul c~ toate programele DTP utilizeaz~ limbajul PostScript face ca orice computer care ruleaz~ pachetul DTP s~ poat~ comunica cu orice unitate de ie~ire care include un RIP. Prin urmare, un fi~ier de documente creat pe un computer Macintosh poate fi tip~rit pe orice unitate de ie~ire, de la imprimant~ cu laser pan~ la o pres~ digital~. DTP electronic Un aspect nou al tehnorect~rii computerizate 11 reprezint~ tehnoredactareaelectronic~; producerea de documente care sunt astfel concepute lncat s~ poat~ fi doar vizualizate pe un ecran, f~~ a fi tip~rite. Aceste documente electronice -cum ar fi de exemplu enciclopediile digitale -sunt distribuite adeseori pe discuri CD-ROM, sau pur ~i simplu prin retelele de calculatoare. Acrobat, realizat de Adobe Systems,reprezint~ pachetul de tehnoredactare electronic~ de varf. Persoanele care vor s~ citeasc~, s~ pun~ lntreb~ri pentru a-~i l~muri anumite chestiuni, sau care vor pur ~i simplu s~ tip~re~sc~documentele electronice

O Lucrand in World-wide Web, un mediu in care tot materialul este disponibil electronic ~i nu sub forma tiparita. Dar paginile pot ti interactive ~i ofera posibila~i de alegere variate.

?;~ .0 ::J O O .0: "f! c QI O V'

120