Solul importanta igienica. Solule este stratul fertil superior al scoartei Pamintului.

. Este unul din factorii ce formeaza clima, regimul termic al solului influenteaza temperatura troposferei. Solul poate receptiona, inmagazina si degrada rezidduurile lichide si solide rezultante din activitatile umane din industrii si agricultura. Radioactivitatea solului sporreste fondul radioactiv natural. Tipurile de sol Se deosebesc urmatoarele tipuri de sol: cenusii albice (cenusii de padure cenusii molice (inchise de padure cernoziomuri soluri cernozomoide soloneturi solonceacuri soluri de padure si altele Tipul solului si compozitia lui chimica determina: caracterul regnului vegetal compozitia chimica a produselor alimentare de origine animaliera componenta elementelor chimice in produsele alimentare sau apa sanataea populatiei !aracteristica igienico"sanitara a solului se face in zonele in care este posibil contactul intre sol si om. #ai fecvent sunt cercetate urmatoarele zone: locurile de $oaca si activitati pentru copii teriotoriul pla$elor si al strangurilor locurile de recreatie si odihna terenurile de sport si alte zone. Poluarea solului se poate rasfringe asupra celorlalti factori naturali ai mediului: %. poate contamina pinza de ape freatice sau apele de suprafata cu germeni patogeni, subtsante to&ice industriale, fitofarmaceutice, pesticide s. a. '. poate emana gaze, rezultate din procesele de fermentatie si putrefactie Solul favorizeaza raspndirea unor boli microbiene, virotice, micotice si parazitare ca: antra& tetanos gangrena gazoasa botulism salmoneloze dizenteria bacelara holera tularemia bruceloza leptospiroza histoplasmoza aspergiloza sporotricoze

Proprietatile fizice ale solului Solul este format din particule solide de forma si dimensiuni variabile cunoscute sub denumirea de grunci sau granule, ce reprezinta particula cea mai mica care rezista la deformarea mecanica. Structura mecanica a solului este determinata de o serie de propritetati fizice cu rol important sanitaro"igienic: %. porozitatea '. permeabilitatea solului pentru aer (. permebilitatea solului pentru apa ). capilaritatea *. selectivitatea (filtrarea +. temperatura solului Spatiile ramase libere dintre granulele de sol formeaza porii lui, iar volumul total al porilor constitue porozitatea. Porozitatea solului depinde e marimea granulelor, de asezarea si uniformitatea acestora. !u cit particulele sunt mai mari, cu atit volumul total al porilor este mai mic. ,sezarea neregulata sau lipsa de uniformitate a granuleor reduc porozitatea. !a e&emplu nisipul are o pozoritate in $ur de (*-, iar argila peste +*-. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de marimea porilor. Solurile formate din particule mari ca pietrisul si nisipul sunt foarte permeabile pentru aer, desi porozitatea lor este redusa. !u cit solul contine o cantitate mai mare de aer, cu atit procesele biologice care se petrec in sol sint mai active si cu atit el este mai salubru (curat . Permebilitatea solului pentru apa este determinata atit de marimea porilor, cit si de volumul total al acestora. Se cunosc soluri permiabile, ca pietrisul si nisipul, care sunt usor strabatute de apa. Solurile ca argila si turba, care retin apa sunt greu strabatute de ea. !u cit porozitatea unui sol este mai mica, cu atit retinerea apei in porii solului este mai mare. Eliminarea aerului din porii solului si inlocuirea lui cu apa are un efect nefavorabil asupra gradului de salubritate a solului. .n absenta aerului procesele biologice sunt incetinite, iar solul este considerat insalubru. !apilaritatea reprezinta capacitatea solului de a permite apei subterane sa se ridice prin porii sai spre straturile superficiale. !u cit solul este mai permeabil pentru apa, cu atit are o capilaritate mai redusa. !apilaritatea ese dependenta de porozitate, sau de volumul total al porilor. .n solurile cu porozitate mica (nisipul timpul de ridicare a apei este scurt (minute , iar nivelul de inaltime este redus (/,("/,* m . ,rgila timpul de ridicare este indlungat (ore , iar inaltimea este mare (%,*"' m . !apilaritatea solului este considerata un element de baza al salubritatii constructiilor. !u cit capilaritatea este mai mare, cu atit apa subterana se ridica mai mult si poate trece in porii materialelor de constructie, provocind umiditate sau igrasie cu consecinte nedorite asupra construciilor si sanatatii oamenilor. Selectivitatea este calitatea solului de a retine in pori sai diferite impuritati care il strabat, acestea, fiind purtate de aer si apa. Selectivitatea are la baza fenomenul de absorbtie sau de retinere a impuritatilor de catre granulele de sol. Solurile greu permeabile au un grad mare de selectivitate. .mpuritatile care sunt retinute in primul rind sunt cele in suspensie, inclusiv microorganismele. Temperatura solului este dependenta att de structura mecanica, cit si de natura si compozitia chimica a solului. Solul primeste caldura: de la soare prin radiatiile calorice ale spectrului solar, de la masa incandescena din centrul Pamintului, din procesele bochimice e&ogene care se petrec in sol.

!ompoziia chimica a solului. Endemiile geochimice. Solul contine totalitatea subtsantelor chimice cunoscute in cantitati variabile de la un sol la altul. Solul se gseste interdependenta reciproca cu biosfera, hidrosfera si trposfera. E&cesul sau carenta minerala a solului determina e&cesul sau carenta minerala a apelor si alimentelor vegetale. 0mul este direct influentat de compozita minerala a acestora si indirect de ocntinutul mineral al solului. 0 serie de cercetatori au intocmit harti privind continutul mineral al solului din anumite zone si au suprapus acestor harti patologia dominanta a popoulatiei din aceleasi zone. S"au stabilit astfel unele relatii cauzale in sensul ca anumite carente sau e&cesul de elemente minerale din sol apare in patologia geografica a populatiei respective. !ecretatorul rus #iloslavs1i a denumit aceste afectiuni endemii biogeochimice, deoarece ele se gasesc in stare permanenta (endemica in zona studiata si sunt consecinta interrelatiei sol"apa"flora"fauna"om, a unor elemente chimice, al caror rol fiziologic sau patologic este mai mult sau mai putin cunoscut. 2e e&emplu fluoroza endemica se gaseste in zonele cu e&ces de fluor in sol. 3usa endemica in zonele cu sol carentat in iod. #asurile de profila&ie a endemiilor geochimice: introducerea elementelor de carenta in sol, nutreturi pentru animale importarea produselor alimentare din alte regiuni adauagarea iodului in sarea de bucatarie, piine, apa folosirea apei minerale fluorizarea apei, s. a. ,utopurificarea solului ,utoopurificarea solului este un proces foarte complicat, ce depinde de structura, compozitia chimica, propritetatile fizice, flora microbiana si fauna acestuia. Procesele de autopurificare decurg in ' etape: mineralizare si nitrificare. #ineralizarea substantelor organice poate decurge in conditi anaerobe si aerobe. .n conditi aerobe substantele organice se descompun datorita activitatii mi4o de putrefacie, nesporulate si mi4o de fermentatie. .n urma proceselor biochimice hidrocarburile se descompun in apa si bio&id de carbon, celuloza veetala se transforma in humus, grasimile se descompun in glicerina si acizi grasi, care apoi se descompun in apa si bio&id de carbon. Proteinele compuse se transforma in ,, si amoniac, suful se transforma in 5'S. .n conditii anaerobe procesul de descompunere a substantelor organice este insotit de dega$area de gaze ce impurifica aerul, deaceea neutralizarea deseurilor din sol se realizeaza cu a$utorulproceselor aerobe. 6itrificarea se realizeaza in condittii aerobe. ,stfel, sub influenta bacteriilor nitrificante specifice amoniacul se transforma in acid azotic si nitrati. 6itratii constituie produsul final al descompunerii substantelor poroteice si servesc pentru hrana plantelor. .n cazul o&idarii hidrogenului sulfurat se formeaza acid sulfuric si sulfati. 7a o&idarea acidului carbonic se formeaza carbonati. 7a o&idarea fosforului se formeaza acid fosforc si fosfati. 7a o etapa anumita a descompuneri substantelor organice se formeaza produs special numit humus. Pe masura autopurificarii solului de substante organice scade numarul total de microbi si in specal a celor patogeni nesporulati. ,naliza biologica a solului .ndicatorii pentru depistarea pragului de poluare a solului pot fi impartiti in directi si indirecti, care la rindul lor pot fi indicatori biologici sau chimici. .ndicatorii directi ai poluarii biologice a solului atesta pericolul nemi$locit de imbolnavire. .ndicatorii indirecti ai polluarii iologice a solului sunt considerati

germenii a caror prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare si riscul pentru sanatate. .ndicatorii directi chimici sunt substante chimice nimerite direct in sol si care au o acctiune nociva asupra omului. .ndicatorii indirecti ai poluarii chimice a solului sunt elemente chimice, care nu au o actiune nociva directa asupra sanatatii omului, dar a acror prezenta in sol denota prezenta unor elemente nocive nu numai de naura chimica, dar si biologica. 3radul de impurificare se apreciaza dupa cantitatea de substante in curs de degradare sau mineralizare prezenta in comparatie cu un sol asemanator ca structura, dar nepoluat. !u cit aceste substante sunt in cantitate mai mare, cu atit solul este mai impurificat. !el mai utilizat inducator pentru poluarea organica este raportul dintre azotul organic teluric si azotul organic total prezent in sol. ,cest raport se mai numeste si cifra sanitara sau indice 5lebni1ov. .ndicele 5leni1ov este intotdeauna subunitar, deoarece numai o parte a azotului din sol trece in azot teluric. .ndicele 5lebni1ov 8/,9 se considera sol poluat: /,9"/,;* poluare medie: /,;*"/,<* poluare redusa: =/,<* sol curat. .ndicatorul sanitaro"entomologici prezinta numarul larvelor de insecte. .ndicatorul alologic in solul curat predomina le de culoare galben"verzuie, iar in cel poluat de couloare rosie si verde"albastru. .ndicatorul radiologic indica nivelul de radiatie si contitul elementelor radioactive.