Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea Cadastru,Geodezie si Constructii Catedra Drept Patrimonial

Darea de seama Privind Practica Didactica Elaborat studentul grupei DP- ! "# Damir $nna %ocul des&asurarii Practicii#'iblioteca U(T(M( 'iblioteca Publica de Drept 'iblioteca )ationala Conducatorul practicii didactice de la catedra# Climov $la

Chisinau *!

Cuprinsul#
( +ntroducere *( ,bectivele si scopul propus -( .arcinile puse /( Caracterizarea re&eratului din Dreptul Civil#Termenii in dreptul Civil
a0)otiuni generale1 b0Calcularea termenilor1 c0Clasi&icarea termenilor1 d0.peta

2(Caracterizarea re&eratului din Dreptul Civil#.ervitutile

a0)otiuni generale1 b0Clasi&icarea .ervitutilor1 c0.tingerea .ervitutilor1 d0.peta

3(Caracterizarea re&eratului din Dreptul $dministrativ# $dministratia publica centrala de specialitate

a0)otiuni generale1 b0$plicarea principiilor administratie publice centrale de specialitate1 c0Functia de baza ale ministerului si ale autoritatilor administrative centrale1 d0$tributile principale ale ministerului si ale autoritatilor administrativ 1 e0.pete

4(Caracterizarea Contractului +ndividual de Munca

a0Contractul +ndividual de Munca1 b0$cordul $ditional1 c0.peta

"(E5cursii si 6izite 7()ea8unsuri !(Concluzie ('ibliogra&ie

1. Introducere:
9n societatea omeneasc: ac;iunile omului sunt determinate de trebuin;ele sale( $ceste ac;iuni, individuale sau <i comune ale unor indivizi din societate, trebuie =ns: limitate pentru c:, =n mod inerent, interesele personale ale unuia vin deseori =n con&lict cu cele ale altuia, ceea ce ar putea d:una =ns:<i e5isten;ei societ:;ii( Diversitatea <i comple5itatea rela;iilor sociale &ac necesar: organizarea <i reglementarea raporturilor dintre oameni sau grupuri de oameni, pentru a &ace posibil: convie;uirea =n cadrul societ:;ii(Dreptul unui om poate &i =ngr:dit <i prin abuz, e5ercitat de o alt: persoan: sau grup: de persoane( Practica didactica,prevazuta de planul de studio la specialitatea Drept,constitue un compartiment important in pregatirea viitorilor 8uristi(Practica didactica se e&ectueaza pe linga catedra cu consultarea literaturii din cadrul 'ibliotecii )ationale,'ibliotecii Publice de Drept ,'iblioteci U(T(M( Practica didactica a studentilor este o parte component: de baza a procesului instructiv-educativ,care asigura insusirea cunostintelor si a deprinderilor necesare e5ercitari e&iciente a viitoarei pro&esii( $ctivitatea des&asurata pe parcursul practicii didactice are ca obective consolidarea cunostintelor teoretice in domeniul dreptului,&amiliarizarea cu activitatii,di&erite organizatii,institutii 8urisdictionale,aplicarea legislatiei ce reglamenteaza activitatea organelor de drept,&ormarea deprinderilor in ceea ce priveste intocmirea actelor,elaborarea re&eratelor( Pentru apro&undarea cunostintelor in dreptul civil am realizat urmatoarele re&erate#Termenele si .ervitutile( Prin termen ,in dreptul civil se intelege o perioada sau o data &i5a,stabilita de lege,prin vointa partilor sau prin hotarire 8udecatoreasca,ce produce anumite e&ecte 8uridice care constau in nastere,modi&icare sau stingerea drepturilor si obligatilor civile( De obicei,termenele sunt atribuite acelor categorii de &apte 8uridice,numite evenimente,care apar si se dezvolta independent de vointa oamenilor( +n realitate insa,termenele, desi decurg indi&erent de vointa omului,constitue o categorie aparte,avind o natura deosebita si un continut deosebit de legile obiective ale lumii materiale( Termenele 8uridice sint stabilite de lege,de actele administrative,prin acordul dintre parti,de aceea sint volitive dupa aparitia lor($nume prin aceasta se lamureste &aptul ca nu numai sistemele di&erite de drept,ci chiar si legislatia unuia si aceluiasi sistem de drept,la di&erite etape de dezvoltare,prevad pentru unul si acelasi caz di&erite termene,di&erite metode de calculare a termenelor(

* $rt(243 Codul Civil de&ineste servitutea ca &iind o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avind alt proprietar( .ervitutea este un drept real asupra lucrului altuia,constituind un dezmembramind al dreptului de proprietate(Ea presupune doua bunuri immobile,nu neaparat vecine,cum este servitutea de trecere,de luat apa,dar care apartine la doi proprietari di&eriti( .ervitutea este un accesoriu al &ondului(Ea nu poate &i despartita de &ond pentru a constitui un drept de sine statator(Ea nu poate &i instrainata,urmarita,ipotecata singura,independent de &ond al caruia accesoriu este(Ea se transmite odata cu acest &ond(+n mod corespunzator sete sarcina ce corespunde dreptului de servitute si care apasa asupra &ondului aservit( .ervitutea este indivizibila,ceea ce inseamna ca daca bunul apartine in coproprietate mai multor personae,servitutea nu se poate stabili asupra sau in &avoarea acelui bun decit cu consimtamintul unanim al titularului( Pentru apro&undarea cunostintelor in dreptul administrativ,am realizat re&erat la tema#$dministratia publica centrala de specialitate( ,rganele centrale de specialitate ale statului s=nt ministerele( Ele traduc =n via;:, =n temeiul legii, politica Guvernului, hot:r=rile <i dispozi;iile lui, conduc domeniile =ncredin;ate <i s=nt responsabile de activitatea lor( 9n scopul conducerii, coordon:rii <i e5ercit:rii controlului =n domeniul organiz:rii economiei <i =n alte domenii care nu intr: nemi8locit =n atribu;iile ministerelor se =n&iin;eaz:, =n condi;iile legii, <i alte autorit:;i administrative( $dministra;ia Public: Central: > potrivit articolului */ a %egii cu privire la Guvern nr( 3/?++ din - (!2( 77!, administra;ia public: central: este compus: din ministere <i alte autorit:;i administrative centrale @total *" de organe centrale de specialitate ale $dministra;iei Publice0# Ministerele# ( Ministerul Economiei <i Comer;ului *( Ministerul Finan;elor -( Ministerul +ndustriei <i +n&rastructurii /( Ministerul $griculturii <i +ndustriei $limentare 2( Ministerul Transporturilor <i Gospod:rii Drumurilor 3( Ministerul Ecologiei <i Aesurselor )aturale 4( Ministerul Educa;iei <i Tineretului "( Ministerul .:n:t:;ii

7( Ministerul Protec;iei .ociale, Familiei <i Copilului etc(

Pentru apro&undarea cunostintelor in dreptul munci,am realizat un contract individual de munca( Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana &izica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui anga8ator, persoana &izica sau 8uridica, in schimbul unei renumeratii denumite salariu( +ncheind contractul de munca,persoana dobandeste calitatea de anga8at,revenindu-i drepturile si obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca si in contractul individual de munca( Elementele speci&ice contractului individual de munca sunt# - incheierea lui se &ace in baza consimtamantului partilor, in &orma scrisa,in limba romana1 - obligativitatea incheierii contractului de munca ii revine anga8atorului @ anga8atorul este orice persoana &izica sau 8uridica,potrivit legii, sa anga8eze &orta de munca pe baza de contract individual de munca 0 1 - prestarea unei anumite munci, precum si retribuirea muncii prestate potrivit legii si concilierii partilor - incheierea contractului de munca pe durata nedeterminata, si prin e5ceptie pe durata determinata, in conditiile e5pres prevazute de lege 1 - raporturile de subordonare 8uridica dintre anga8at si anga8ator(

*( ,bectivele si .copul propus#

,bectivele de baza ale practicii didactice des&asurate pe linga catedra cu consultarea literaturii din cadrul bibliotecii )ationale,'ibliotecii Publice de Drept,'ibliotecii U(T(M( Practica didactica se e&ectueaza cu scopul# -consolidarea cunostintelor teoretice in domeniul dreptului1 -&amiliarizarea cu speci&icul activitatilor di&eritelor organizatii,institutii 8urisdictionale1 -aplicarea legislatiei ce reglamenteaza activitatea organelor de drept1 -&ormarii deprinderilor in ceea ce priveste intocmirea actelor,elaborarea re&eratelor etc(

-( .arcinile puse#
Pe parcursul des&asurari practicii suntem obligate# -sa ne prezentam in timpul stabilit la locul des&asurarii practicii con&orm programului intocmit1 -sa indeplinim cu strictete toate ordinile si regulile stabilite de administratia bibliotecii1

-sa acumulam materiale si in&ormatii pentru alcatuirea darii de seama1 -sa completam sistematic darea de seama1 -sa ne prigatim sis a sustinem darea de seama in termenii stabilitii de catedra( /

/( Caracterizarea re&eratului din dr(Civil#

a)Tema:Termenele in dreptul civil,Notiuni generale:
Termen este considerat un interval de timp dinaintea,in limita caruia trebue sa se in&aptuiasca sau sa se intimple cava( Prin termen,in dreptul civil se intelege o perioada sau o data &i5a,stabilita de lege,prin vointa partilor sau prin hotarirea 8udecatoreasca,ce produce anumite e&ecte 8uridice care constau in nasterea,modi&icarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor civile( Termenele 8uridice sint stabilite de lege,de actele administrative,prin acordul dintre parti,de aceea sint volitive dupa aparitia lor($nume prin aceasta se lamureste &aptul ca nu numai sistemele di&erite de drept,ci chiar si legislatia unuia si aceluiasi sistem de drept,la di&erite etape de dezvoltare,prevad pentru unu si acelasi caz di&erite termene( Termenul este o categorie speciala a &aptelor 8uridice si nu poate &i atribuita nici evenimentelor,nici actiunilor(+n unele cazuri,termenele pot &i atribuite categoriei de evenimente,iar in unele cazuri celei de actiune( Termenul este considerat evenimen in cazul mortii persoanei &izice,care are dreptul e&&ect deschiderea mostenirii(Termenul este considerat actiune in cazul in care partile unui contract au stabiliti o data &i5a din momentul caruia urmeaza sa &ie e5ecutate obligatile(+n celelalte cazuri,cind sint stabilite pentru anumite perioade si se calculeaza in ani,semestru,trimestru,luni,zile,ore,minute,termenele &ac parte dintr-o categorie aparte de &apte 8uridice,ne&iind nici evenimente si nici actiuni(

b) Calcularea termenelor
$plicarea corecta a termenelor impune a cunoaste inceputul curgerii termenului,precum si s&irsitul lui( Con&orm prevederilorart(*3!,termenele se pot stabili prin una din urmatoarele trei modalitati# indicarea unei data calendaristice 1 indicarea unei perioade 1 re&erirea la un eveniment viitor si sigur ca se va produce(

Daca termenul este stabilit prin indicarea unei date calendaristice,survenirea acestei date va &i considerate ca e5pirare a termenului( Codul civil,in art(*3 ,contine doua reguli privind momentul in care termenul incepe sa curga( 2 +n primul rind,daca inceputul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau de un moment in timp care va surveni pe parcursul zilei,atunci ziua survenirii evenimentul sau momentului nu se ea in considerare la calcularea termenului( +n al doilea rind,daca inceputul curgerii termenului se determina prin inceputul unei zile,aceasta zi se include in termen( Toate aceste reguli de calculare a termenelor poarta un character imperative(De la regulile cuprinse in art(*3/ alin(@ si -0din Codul Civil e5ista o e5ceptie ce se re&era la situatia in care ultima zi a termenului este una de odihna(

c) Clasificarea termenelor
Termenele,in dreptul civil,sint diverse si multiple(Ele pot &i clasi&icate dupa mai multe criteri( Dupa criteriu subectului pe care le stabileste,pot &i# termene stabilite de lege@e5(declararea disparitiei,decesului0 1 termene stabilite prin acordul partilor@termenul de indeplinire a obligatiilor in contractul de vinzare-cumparare0 1 termene instituite prin hotarirea 8udecatoreasca@termenul de lichidare a nea8unsurilor stabilite de instanta apelantului0 ( Un alt criteriu de clasi&icare a termenelor este &orta lor obligatorie(Dupa acest criteriu,termenele se clasi&ica in# imperative 1 dispositive (

.unt imperative termenele care nu pot &i schimbate prin acordul partilor(.unt dispositive termenele care,desi prevazute de lege,pot &i schimbate prin acordul partilor( +n dreptul civil,termenele pot &i - determinate 1 - nedeterminate( Determinate este termenul in care se cunoaste momentul nasterii si momentul stingerii lui()edeterminate sunt termenele in care momentul indeplinirii obligatiilor nu este cunoscut(

, diosebita importanta practica are clasi&icarea termenelor dupa criteriul destinatiei lor(Dupa destinatie,pot &i# - termene ce dau nastere la drepturi civile 1 - termene de e5ercitatre a drepturilor civile si a indeplinirilor a obligatiilor 1 - termene de aparare a drepturilor civile(

3 Termenul de e5ercitatre a drepturilor civile si de e5ecutare a obligatiilor este cel inauntrul caruia subectul imputernicit este in drept sa realizeze singur dreptul care ii apartine pentru realizarea ori sa ceara persoanei obligate savirsirea unor anumite actiuni pentru realizarea dreptului sau( Termenul de e5ercitare a drepturilor civile include# termenul de e5istenta a drepturilor civile1 termenul de perimare1 termenul de garantie1 termenul de aparare a drepturilor civile1 termenul de prezentare a pretentiilor1 termenul de indeplinire a obligatiilor(

d) Speta:
Un vinzator a unei cote parti,doreste sa vinda cota parte a lui(El ii instinteaza pe ceilalti coproprietati ca intentioneaza sa-si vinda cota cu un anumit pret(El le da posibilitatea in termen de o luna sa isi e5ercite dreptul de preemtiune( Dupa trecerea termenului vinde cota lui parte unei personae &izice(Dupa vinzarea cotei lui,coproprietari il invinuesc ca nu lea o&erit un termen mai mare sa isi e5ercite dreptul de preemtiune,prin depunerea o cerere in +nstanta de Budecata( +n dreptul civil e5ista termenul de perimare($rticolul -2* alin@*0din Codul Civil preve de ca#vinzatorul cotei-parti este obligat sa noti&ice ceilalti coproprietari ca intentioneaza sa-si vinda cota,identi&icind pretul si celelalte conditii de vinzare(Daca ceilalti coproprietari renunta sa-si e5ercite dreptul de preemtiune sau nu il e5ercita in decursul unei luni de zile,vinzatorul are dreptul sa vinda oricarei personae cota sa parte( Daca mai multi coproprietari isi mani&esta intentia de a dobindi cota-parte,vinzatorul are dreptul sa aleaga dintre acesti cumparatori( +nseamna ca,daca coproprietarul unie proprietati commune pe cote-parti nu-si va realize dreptul de preemtiunein decurs de o luna,acest drept va inceta(Caracteristic termenului de

perimare este &aptul ca in interiorul lui titularul este obligat sa-si e5ercite dreptul (Termenul de perimare,numit si termenul de decadere,are ca e&&ect pierderea dreptului subiectiv si nu poate &i suspendat sau intrerupt si este incompatibil cu notiunea de repunere in termen(

5. Tema: Servitutile
a) Notiuni generale: $rt( 243 Codul Civil de&ineste servitutea ca &iind o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avind un alt proprietar( Caracterele 8uridice ale servitutiei sunt# servitutea este un drept real asupra lucrului altuia,constituind un dezmembramint al dreptului de proprietate 1 servitutea presupune doua bunuri immobile,nu neaparat vecine,cum este servitutea de trecere( +mobilul in &avoarea caruia e5ista servitutea se numeste &ond dominant,iar imobilul asupra caruia e5ista servitutea se numeste &ond aservit sau impus( .evitutea este totodata un drept imobiliar,deoarece nu se poate stabili decit cu privire la un bun imobil(.unt susceptibile de servitute numai imobilele prin natural or,nu si cele prin destinatie ori cele prin obiectul la care se re&era(Ea are un character perpetuu,ceea ce inseamna ca daca partile n-au stabilite alt&el,servitutea va dura cit timp imobilele vor dura si se va mentine situatia din care rezulta( .ervitutea este indivizibila,ceea ce inseamna ca daca bunul apartine in coproprietate mai multor personae,servitutea nu se poate stabili asupra sau in &avoarea acelui bun decit cu consentamintul unanim al titularului(

b) Clasificarea servitutilor
.ervitutea se clasi&ica din mai multe puncte de vedere# a0dupa modul constituirii lor@art(244 Codul Civil0,servitutile se impart in# naturale 1 legale 1 stabilite prin &apta omului(

b0dupa obectul lor,servitutile se clasi&ica in#

pozitive,adica cele aservite care indreptatesc pe proprietarul &ondului dominant sa &aca,in mod direct 1 negative,adica acele care impugn proprietarului &ondului aservit anumite restrictii sau impiedicari in e5ercitiul dreptului sau de proprietate(

c0dupa cum sunt stabilite in &olosul unei cladiri ori al unui teren,servitutile se clasi&ica# urbane,adica cele din &olosul unei cladiri 1 rurale,adica cele in &olosul unui teren( d0alte clasi&icari1 " ( -servituti continue si necontinue( .ervitutile continue nu trebue sa e5ercite continuu,cum ar rezulta din denumire,ci in sens ca de indata ce e5ista,nu necesita mereu interventia omului pentru a &i mentinute( .ervitutile necontinue sunt acele care au trebuinata de &aptul actual al omului pentru a &i e5ercitate,cum sunt servitutea de trecere( *( servituti aparente si neaparente ( .unt aparente servitutile care se cunosc prin anumite semen e5terioare( .unt neaparente acele servituti care nu au un semn e5terior de e5istenta a lor(

c) Stingerea servitutilor
.ervitutile se sting prin# -( imposibilitatea matereala de a mai e5ercita,dreptul de trecere la o &intina daca aceasta a secat datotrita lucrarilor de canalizare a strazii1 /( nee5ercitarea sau ne&olosirea ori neuzul sau prescriptia e5tincta timp de -! de ani a servitutii &ace ca aceasta sa se stinga1 2( con&uziunea,adica reunirea &ondului dominant si a celui aservit in patrimonial aceluiasi proprietar( .ervitutea poate sa renasca# 0 anuleaza ori intervine rezolutiune actului 8uridic prin care cele doua &onduri apartine unui singut proprietar 1 *0 proprietarul instraineaza un &ond,dar depend ce spun titlul1 - e5pirarea termenului cind prin titlul s-a stabilit un termen pentru servitutea ori implinirea conditiei rezolutarii ce a a&ectat constituirea servitutii1 - renuntarea la servitute din partea proprietarului &ondului dominant(

d) Spete:
Prin cererea inregistrata sub nr(-"""C*2(!2(*! la Budecatoria Centrala , reclamantii F( G( $( si F( $( au chemat in 8udecata pe parata B( M( solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa

se dispuna obligarea paratei sa acorde reclamantilor servitute de trecere pe latura )ord Estica a proprietatii sale @in lungime de "2 m si latime de / m0 pentru a se putea a8unge la terenul proprietatea acestora din urma pe 8os si cu mi8loace de transport( +n motivare s-a aratat in esenta ca reclamantii sunt proprietari ai terenului in supra&ata de -72" mp situat in Budetul Ungheni satul Pirlita, cu numar cadastral 2!-( $u sustinut reclamantii ca, la data la care au cumparat terenul mentionat, terenul asupra caruia solicita constituirea dreptului de servitute constituia drum comunal( Ulterior, respectivul teren a &ost dobandit de catre parata in conditiile %egii, 7 iar reclamantii nu mai au alta cale de acces catre terenul pe care il detin in proprietate( 0$ sustinut parata ca e5ista cale de acces catre terenul achizitionat de catre reclamanti, respectiv drumul neas&altat a&lat pe malul raului ?, cu care se invecineaza pe latura de . > 6( *0 Pentru a dispune ast&el instanta a retinut in esenta ca reclamantii sunt proprietari ai terenului in supra&ata de -72" mp situat in satul Pirlita si au cale de acces in cauza, chiar daca respectivul drum nu &igureaza in evidentele cadastrale ale comunei( $st&el, retinand ca cele doua e5pertize e&ectuate in cauza @prima la 8udecata in prima instanta si cea de-a doua la 8udecata in apel0 identi&ica doua variante de drum de acces, intr-una dintre ele deschiderea la drumul public acestei cai &iind de / ml, iar in cea de-a doua &iind de - ml, Curtea apreciaza ca este cea mai putin pagubitoare pentru terenul paratei, varianta in care calea de acces are deschiderea de - ml, aceasta a&ectand o supra&ata de teren mai mica @*/! mp &ata de -*4 mp in cealalta varianta0 si totodata asigurand reclamantilor conditiile unei e5ploatari adecvate a terenului lor @inclusiv cele impuse de regulamentele vizand disciplina in constructii0(

3. Caracterizarea referatului din reptul !dministrativ:

Tema:!dministratia publica centrala de specialitate.
a) Notiuni generale: $dministra;ia public: central: de specialitate este organizat: =ntr-un sistem ierarhic unic <i nici o institu;ie nu poate s: se a&le =n a&ara acestui sistem( $dministratia este una din institutiile publice care compun statul si este &ormata, la randul ei, din alte institutii si organisme permanente, cum ar &i# 'anca Centrala, Politia,(adica totalitatea

puterilor de guvernamant asupra unui teritoriu, &ara dreptul de a dispune de acesta( $st&el ca, notiunea de Dadministratie publicaE se poate intelege &acand cone5iunea intre cele mentionate anterior cu ad8ectivul Dpublic, -aE care arata apartenenta unei colectivitati sau provenienta de la o colectivitate( Guvernul, ministerele, consiliile locale, primarii di&eritelor localitati, s(a( sunt organe de stat competente sa ia masuri si sa emita dispozitii cu caracter obligatoriu1 ele sunt autoritati ale administratiei publice insa di&era prin competenta teritoriala care poate &i e5tinsa pe intreg teritoriu national sau pe teritoriul unitatii administrative unde au &ost alese( ! Trebuie mentionat &aptul ca atributia este prerogativa recunoscuta unui organ, compartiment sau persoana iar ansamblul lor compune competeta unui organ, compatriment &unctional sau personae( )otiunea de organe de specialitate ale administratiei publice la rFndul ei se re&era ori la notiunea de GramuraG, ori la cea de GdomeniuG, situatie ce a dus la clasi&icarea organelor de specialitate ale administratiei publice =n organe ale administratiei publice de ramura si organe ale administratiei publice de domeniu( Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale care realizeaza politica guvernamentala =n domeniile de activitate ale acestora( $dministra;ia public: central: de specialitate =<i des&:<oar: activitatea cu respectarea principiului legalit:;ii <i a urm:toarelor principii adi;ionale# 0 principii organizaionale: a0 ierarhiei institu;ionale1 b0 delimit:rii &unc;iilor de elaborare a politicilor de cele de implementare a acestora1 c0 atribuirii clare a responsabilit:;ilor <i competen;elor, evit=nd ambiguitatea, dublarea <i suprapunerea acestora1 d0 descentraliz:rii administrative <i desconcentr:rii serviciilor publice1 e0 simplit:;ii <i clarit:;ii structurii institu;ionale1 &0 colabor:rii interinstitu;ionale1 *0 principii de funcionare: a0 e&icacit:;ii =n atingerea obiectivelor <i realizarea sarcinilor stabilite1 b0 gestion:rii =n mod economic a bunurilor publice <i utiliz:rii e&iciente a &ondurilor publice alocate1 c0 plani&ic:rii strategice1 d0 asigur:rii controlului &inanciar public intern1 e0 responsabilit:;ii pentru activitate1 &0 ra;ionaliz:rii <i promptitudinii procedurilor <i activit:;ilor administrative1

g0 deservirii e&iciente a cet:;enilor1 h0 asigur:rii transparen;ei =n procesul decizional(

b) !plicarea principiilor administra"iei publice centrale de specialitate

Principiile administra;iei publice centrale de specialitate s=nt aplicate# a0 la interpretarea prezentei legi <i altor acte legislative <i normative1 b0 la veri&icarea legalit:;ii <i oportunit:;ii ac;iunilor autorit:;ilor administra;iei publice1

c0 la veri&icarea <i evaluarea calit:;ii activit:;ii autorit:;ii administra;iei publice centrale <i persoanelor cu &unc;ii de r:spundere(

c)Funciile de baz ale ministerului si ale autoritatilor administrative centrale

@ 0 Func;iile reprezint: activit:;ile regulate ale unui minister <i altei autorit:;i administrative centrale, menite s: asigure realizarea integral: a misiunii acestora, av=nd =n mod obligatoriu un rezultat, bene&iciarul c:ruia este un subiect e5tern pentru autoritatea =n cauz: @persoane &izice <i 8uridice, alte autorit:;i publice0( @*0 Func;iile de baz: ale ministerului <i altei autorit:;i administrative centrale se stabilesc =n regulamentele privind organizarea <i &unc;ionarea acestora, aprobate de c:tre Guvern( @-0 9n scopul realiz:rii misiunii sale ministerul <i alt: autoritate administrativ: central: =ndeplinesc, =n domeniile de activitate de care s=nt responsabili, urm:toarele &unc;ii de baz:# a0 interaciune n sistemul administraiei publice centrale de specialitate, care constau =n elaborarea <i prezentarea spre e5aminare Guvernului a proiectelor de acte legislative <i normative <i nu au un caracter permanent, precum <i de conlucrare cu alte ministere, autorit:;i administrative centrale <i autorit:;i publice =n chestiunile ce ;in de domeniile de activitate atribuite =n competen;a sa1 b0 reglementare normativ-juridic, care const: =n emiterea ordinelor, instruc;iunilor <i altor acte cu caracter normativ @acte departamentale0, prin care =ns:<i ministerul sau alt: autoritate administrativ: central: stabile<te pentru toate persoanele 8uridice <i &izice reguli obligatorii de aplicare repetat: la un num:r nedeterminat de situa;ii identice1 c0 supraveghere i control de stat, care reprezint: totalitatea ac;iunilor =ntreprinse de c:tre minister sau alt: autoritate administrativ: central: prin analiza ne=ntrerupt: sau periodic: a unor in&orma;ii ce ;in de persoanele 8uridice <i &izice, &:r: a interveni =n activitatea acestora, <i, respectiv, de veri&icare a respect:rii de c:tre acestea a prevederilor legisla;iei, realizate =n limitele <i =n con&ormitate cu legea1

d0 prestare a serviciilor publice, reprezent=nd un raport 8uridic, care se mani&est: prin interac;iunea ministerului sau altei autorit:;i administrative centrale prestatoare de servicii publice cu bene&iciarul acestor servicii <i se e5ercit: prin e5ecutarea unor anumite ac;iuni succesive <iCsau adoptarea unor anumite acte administrative cu caracter individual, ce implic: e&ecte 8uridice sau apari;ia unei noi in&orma;ii documentate1 e0 gestionare a sferei de competen, care reprezint: instrumentul de baz: al ministerului sau altei autorit:;i administrative centrale de coordonare <i monitorizare a activit:;ii structurilor organiza;ionale din s&era lor de competen;:, =n procesul acord:rii de c:tre acestea a serviciilor publice care se bucur: de reglementare constitu;ional:1

* &0 generale specifice autoritilor publice, caracteristice pentru oricare minister sau alt: autoritate administrativ: central:, obligativitatea e5ercit:rii c:rora este prev:zut: de legisla;ie(

d) Atribuiile principale ale ministerului i altei autoriti administrative centrale

@ 0 $tribu;iile principale se stabilesc =n regulamentele privind organizarea <i &unc;ionarea ministerului <i altei autorit:;i administrative centrale <i descriu ac;iunile nemi8locite e5ercitate de c:tre autoritatea =n cauz: pentru realizarea &unc;iilor sale de baz:, rezultatele concrete ale ac;iunilor date, precum <i men;ioneaz: s&erele lor de aplicare sau bene&iciarii &inali ai rezultatelor ac;iunilor respective( @*0 Pentru realizarea &unc;iilor de baz: care le revin, ministerul <i alt: autoritate administrativ: central: e5ercit: urm:toarele atribu;ii principale# a0 elaboreaz:, din ini;iativ: proprie, proiecte de acte legislative <i normative pe chestiunile ce ;in de domeniile sale de activitate, asigur=nd transparen;a procesului decizional1 b0 elaboreaz: propunerile de politici publice, reie<ind din domeniile de politici sectoriale de care este responsabil1 c0 elaboreaz: te5tele tratatelor interna;ionale ale Aepublicii Moldova <i =ncheie tratate interdepartamentale cu organele similare din alte state, =n limitele competen;ei stabilite de legisla;ie1 d0 e5ecut: obliga;iile, realizeaz: drepturile Aepublicii Moldova care rezult: din prevederile tratatelor interna;ionale care au ca obiect domeniile sale de activitate <i urm:re<te e5ecutarea acestora de c:tre cealalt: parte la tratat1 e elaboreaz: propuneri pentru proiectul bugetului de stat pentru anul bugetar corespunz:tor1 &0 elaboreaz: <i emit ordinele, instruc;iunile <i alte acte normative1

g0 e5ercit: supravegherea <i e&ectueaz: controale de stat privind respectarea legisla;iei =n domeniile sale de activitate1 h0 elibereaz: actele necesare ini;ierii <iCsau des&:<ur:rii a&acerii1 i0 e&ectueaz: e5pertiza de stat1 80 e&ectueaz: =nregistrarea de stat a persoanelor 8uridice <i a =ntreprinz:torilor individuali1 H0 ;ine registre instituite =n con&ormitate cu legisla;ia1 l0 e&ectueaz: controale asupra activit:;ii organelor administrative, serviciilor publice desconcentrate <i institu;iilor publice din subordine1 m0 e5ercit:, =n numele Guvernului(

n0 e5ercit: controale asupra integrit:;ii <i &olosirii e&iciente a patrimoniului de stat din domeniile sale de activitate1 o0 asigur: administrarea &unc;iei publice <i &unc;ionarilor publici1 p0 atribuie in&orma;iile la secret de stat <i asigur: protec;ia lor, e5ercit=nd controlul e&icien;ei ap:r:rii secretului de stat =n aparatul s:u central <i structurile organiza;ionale din s&era sa de competen;:1 I0 e5amineaz: propunerile, cererile <i peti;iile cet:;enilor <i persoanelor 8uridice1 r0 e5ercit: <i alte atribu;ii, stabilite de Guvern, =ntru e5ecutarea legilor Aepublicii Moldova, hot:r=rilor Parlamentului, decretelor Pre<edintelui Aepublicii Moldova, hot:r=rilor <i ordonan;elor Guvernului(

e) Speta:
Cererea avand ca obiect anularea partiala a rezultatelor unui concurs de ocupare a unei &unctii publice si obligarea autoritatii de a emite ordinul de numire in &unctie, se circumscrie actiunii in anulare a unui act vatamator emis de o autoritate publica, promovata in temeiul art( din %egea 22/C*!!/ iar nu actiunii pentru solutionarea unui con&lict de munca, promovata in temeiul Codul Muncii ( +n aceste conditii, instanta competenta material este instanta de contencios administrativ si nu instanta civila, sectia con&licte de munca ( Prin sentinta, Curtea de $pel Chisinau-.ectia comerciala, maritima si &luviala, de contencios administrativ si &iscal a admis e5ceptia necompetentei materiale a Curtii de $pel Chisinau si a declinat spre competenta solutionare, Tribunalului Chisinau cauza privind pe reclamanta UE6 si parata $utoritatea )ationala pentru Tineret, avand ca obiect# -anularea partiala a rezultatului D&inalE al concursului organizat pentru ocuparea posturilor de

director al Directiei de Tineret Chisinau, dat in urma solutionarii contestatiei &ormulata de catre TCD - pe cale de consecinta, constatarea ca reclamanta este castigatoarea concursului con&orm rezultatului initial, -anularea ordinului de numire nr( /42C-! august *!!2 a altei persoane in &unctia de director al Directiei Budetene de Tineret Chisinau si -obligarea paratei la emiterea ordinului de numire a reclamantei in aceasta &unctie, cu cheltuieli de 8udecata ( +nstanta a retinut ca solutia se impune in raport cu dispozitiile din Codul Muncii, coroborate cu cele ale %egea 22/C*!!/ si cu impre8urarea ca in cauza de &ata raporturile de drept material deduse 8udecatii nu sunt de &unctie publica, pentru a atrage incidenta normelor de contencios administrativ, ci &iind vorba despre incheierea unui contract de munca /

#. Caracterizarea Contractului individual de munca#

a) C$NT%!CT IN I&I '!( ) *'NC+ nr(7 J*4E iunie *! .upermarHetul nr(
@ denumirea unit:;ii sau numele, prenumele anga8atorului > persoan: &izic: 0

Chisinau
@localitatea0

denumit@:0 =n continuare D$nga8atorE 'oboceanu +on +on ,paznic de noapte,

@numele, prenumele, &unc;ia0

denumit@:0 =n continuareD.alariatE, pe de alt: parte, conduc=ndu-se de prevederile articolelor /2-7/ din Codul muncii, aprobat prin %egea nr( 2/-?6 din *" martie *!!-, au =ncheiat prezentul contract individual de munc:, convenind asupra urm:toarelor conditi# ( .alariatul este anga8at =n calitate de# paznic in timpul noptii
@&unc;ia, pro&esia, meseria, specialitatea, cali&icarea0

*( %ocul de munc:# .upermarHetul nr(

@denumirea subdiviziunii unit:;ii0

-( Munca este # a0 de baz:1 /( Durate Contractului este# a0 nedeterminat:1 2( Perioada de prob: @dac: p:r;ile au convenit0# * luni

@termenul concret0

3( Prezentul Contract individual de munc: =<i produce e&ecte din# a0 ziua semn:rii1 4( Aiscurile speci&ice &unc;ie# Aapunderea Materiala
@munca =n condi;ii grele, v:t:m:toare <i Csau periculoase0

"( .alariatul are urm:toarele drepturi# a0 drepturi prev:zute =n alin( al art( 7 din Codul muncii1 b0 alte dreptur# a8utor medical gratis1 asigurarea mesei gratis(
@se speci&ic: drepturile suplimentare negociate de p:r;i0

7( .alariatul este obligat( a0 s: =ndeplineasc: obliga;iile prev:zute =n alin( @*0 al art( 7 din Codul muncii1 b0 s: =ndeplineasc: alte obliga;ii #sa aiba gri8a de inventar1
@se speci&ic: obliga;iile suplimentare negociate de p:r;i0

2 !( $nga8atorul are urm:toarele drepturi# a0 drepturi prev:zute =n alin( al art( ! din Codul muncii1 b0 alte dreptur# sa controleze munca prestata de salariat
@se speci&ic: drepturile suplimentare negociate de p:r;i0

( $nga8atorul este obligat# a0 s: =ndeplineasc: obliga;iile prev:zute =n alin( @*0 al art( ! din Codul muncii1 b0 s: =ndeplineasc: alte obliga;ii stabilite de Codul muncii, de alte acte normative, de conven;iile colective, de contractul colectiv de munc: <i prezentul Contract individual de munc:, prin care# sa achite la timp salariul1sa asigure conditii &avorabile de munca
@se speci&ic: obliga;iile suplimentare0

*( Condi;iile de retribuire a muncii salariatului# 2!! @o mie cinsute lei0 lei

@salariul &unc;iei sau cel tari&ar0

in zilele de sarbatoare adaus la salariu de baza cu - K

@adaosurile, premiile, a8utoarele materiale, compensa;iile0 -( Aegimul de munc:# munca pe timp de noapte normala -/! de ore saptaminal,
@durata normal: sau redus: a timpului de munc:, timpul s:pt:m=nii0

durata timpului de munca pe timp de noapte " ore

@durata zilnic: a timpului de munc:0

**#!!-!3#-!
@munca de noapte0

/( Aegimul de odihn:# simbata-duminica

@repausul zilnic, repausul s:pt:m=nal etc(0

2( Concediile anuale# a0 concediul de odihn: anual # */ de zile lucratoare

@durata0

b0 concediul de odihn: anual suplimentar# - zile

@durata0

3( $sigurarea social: a salariatului se e&ectueaz: =n modul <i m:rimea prev:zute de legisla;ia =n vigoare( 4( $sigurarea medical: a salariatului se e&ectueaz: =n modul <i m:rimea prev:zute de legisla;ia =n vigoare( "( Prezentul contract individual de munc: nu poate &i modi&icat @completat0 dec=t printr-un acord suplimentar semnat de p:r;i, care se ane5eaz: la contract <i este parte integral: a acestuia( 7( 6a &i considerat: drept modi&icare a prezentului Contract individual de munc: orice schimbare ce se re&er: la# a0 durata contractului1 b0 locul de munc:1 3 c0 speci&icul muncii1 d0 cuantumul retribuirii muncii1 e0 regimul de munc: <i de odihn:1 &0 specialitatea, pro&esia, cali&icarea, &unc;ia1 g0 caracterul =nlesnitor <i modul de acordare a acestora( *!( Cu titlu de e5cep;ie, modi&icarea unilateral: de c:tre anga8ator a prezentului Contract individual de munc: este posibil: numai =n cazurile <i =n condi;iile prev:zute de Codul muncii( 9n aceste cazuri, salariatul va &i prevenit despre necesitatea modi&ic:rii Contractului individual de munc: cu * luni =nainte( * ( %ocul de munc: al salariatului poate &i schimbat temporar de c:tre anga8ator prin deplasarea =n interes de serviciu sau deta<area la alt loc de munc: =n con&ormitate cu art( 4! <i 4 din Codul muncii( **( Trans&erul salariatului la o alt: munc: <i permutarea lui pot avea loc =n strict: corespundere cu prevederile articolelor 3" <i 4/ din Codul muncii <i punctelor *!-* din prezentul Contract individual de munc:( *-( .uspendarea prezentului Contract individual de munc: poate surveni# a0 =n circumstan;e ce nu depind de voin;a p:r;ilor @art(43 din Codul muncii0 b0 prin acordul p:r;ilor @art(44 din Codul muncii01 c0 la ini;iativa uneia dintre p:r;i @art( 4" din Codul muncii0(

*/( Prezentul Contract individual de munc: poate =nceta# a0 =n circumstan;e ce nu depind de voin;a p:r;ilor @art( "*, -!2 <i - ! din Codul muncii01 b0 la ini;iativa uneia dintre p:r;i @art( "2 <i "3 din Codul muncii0( Datele de identificare a prilor Contractului:

ANGAJA !"#$ $dresa# or(Chisinau

%A$A"&A #$ $dresa# or(Chisinau st(Dacia 2/ ap('uletin de identitate# $ */!2 73/ Eliberat# o&(*2 !*(!3(*!!7 Cod personal de asigur:ri sociala# !* 2/4"42 .emn:tura# 'oboceanu

st( .te&an cel Mare

Cod &iscal# 4/!*2-!!! .emn:tura #Damir

b) !cord aditonal:
Perioada de proba se institue pe termen de * luni cu scopul de veri&icare a corespunderii salariatului a muncii anga8ate( +n perioada de proba nu se include perioada de boala,sau peroada cind salariatul a lipsit de la munca din motive intemeiate( +n rezultatul perioadei de proba daca salariatul corespunde muncii anga8ate el continue munca si se considera ca contractul individual de munca poate &i reziliat in con&ormitate cu legislatia muncii in vigoare( Daca rezultatul probei este negative salariatul este eliberat din &unctie acordul comitetului sindical si &ara achitarea preavizului de concediere(

c) Spete:
+n con&ormitate cu legislatia muncii al Aepublici Moldova in vigoare pe data *4(!3(*! &ost incheiat un contract individual de munca nr(7 cu anga8atorul . upermarHetului nr( ,potrivit caruia am &ost anga8at in calitate de paznic in timpul noptii( a

+n con&ormitate cu p(

a contractului acesta si art(/" a Codul Muncii al Aepublici

Moldova,anga8atorul este obligat sa achite la timp salariu stabilit de lege si contract,insa din motive necunoscute anga8atorul retine achitarea salariului timp de * luni( Aog solutionarea acestui letigiu din partea administratiei in con&ormitate cu legislatia muncii al Aepublici Moldova,in caz contrar va urma solutionarea letigiului pe cale 8udiciara( .olutionarea# 0Calea $dministrativa# $dministratia supermarHetului primind o plingere de la salariat ia masuri respective si achitarea salariului pe termen de * luni( *0Calea 8udiciara# Daca administartia primind plingerea data,nu solutioneaza letigiul dat,d('oboceanu,in calitate de salariat al supermarHetului nr( ,dispune de drept de a solutiona letigiul dat in 8udecata,inaintind cererii de actiune respectiva cu rugamintea de a restitui pagubele morale si materiale(

"

,. )-cursii si &izite:
Pe parcursul desasurarii practice didactice am e&ectuat o serie de vizite si e5cursii la 'iblioteca U(T(M1 'iblioteca )ationala1 'iblioteca Publica de Drept(Cu scopul de a acumula cunostinte si materiale pentru e&ectuarea re&erateleo,din cadrul practice didactice( Cind ne a&lam in incinta bibliotecilor,acumulam in&ormatie si materiale necunoscute de noi ,care ne a8utau sa realizam sarcinile date de conducator(

.. Nea/unsuri:
)ea8unsuri nu au &ost multe,dar totusi au &ost citeva(.pre e5empu la tema .ervitute de la re&erat am gasit &oarte putina in&ormatie,iar la tema $dministrarea publica centrala de specialitate prea multa in&ormatie si &oarte mult timp mia luat pentru selectarea in&ormatiei principale(

10. Concluzie:
Practica didactica mia o&erit posibilitatea de a acumula mai multa in&ormatie in domeniul dreptului($m inteles cum se calculeaza termenii in dreptul civil(

Con&orm prevederilorart(*3!,termenele se pot stabili prin una din urmatoarele trei modalitati# indicarea unei data calendaristice 1 indicarea unei perioade 1 re&erirea la un eveniment viitor si sigur ca se va produce( Daca termenul este stabilit prin indicarea unei date calendaristice,survenirea acestei date va &i considerate ca e5pirare a termenului( Codul civil,in art(*3 ,contine doua reguli privind momentul in care termenul incepe sa curga( +n primul rind,daca inceputul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau de un moment in timp care va surveni pe parcursul zilei,atunci ziua survenirii evenimentul sau momentului nu se ea in considerare la calcularea termenului( +n al doilea rind,daca inceputul curgerii termenului se determina prin inceputul unei zile,aceasta zi se include in termen( Toate aceste reguli de calculare a termenelor poarta un character imperative(De la regulile cuprinse in art(*3/ alin(@ si -0din Codul Civil e5ista o e5ceptie ce se re&era la situatia in care ultima zi a termenului este una de odihna( , diosebita importanta practica are clasi&icarea termenelor dupa criteriul destinatiei lor# - termene ce dau nastere la drepturi civile 1 7 - termene de e5ercitatre a drepturilor civile si a indeplinirilor a obligatiilor 1 - termene de aparare a drepturilor civile( Cu a8utorul in&ormatiei accumulate pot da o de&initie deplina a servitutiei# Codul Civil de&ineste servitutea ca &iind o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avind un alt proprietar( Caracterele 8uridice ale servitutiei sunt# servitutea este un drept real asupra lucrului altuia,constituind un dezmembramint al dreptului de proprietate 1 servitutea presupune doua bunuri immobile,nu neaparat vecine,cum este servitutea de trecere( .evitutea este totodata un drept imobiliar,deoarece nu se poate stabili decit cu privire la un bun imobil(.unt susceptibile de servitute numai imobilele prin natural or,nu si cele prin destinatie ori cele prin obiectul la care se re&era(Ea are un character perpetuu,ceea ce inseamna ca daca partile n-au stabilite alt&el,servitutea va dura cit timp imobilele vor dura si se va mentine situatia din care rezulta(

.ervitutea este indivizibila,ceea ce inseamna ca daca bunul apartine in coproprietate mai multor personae,servitutea nu se poate stabili asupra sau in &avoarea acelui bun decit cu consentamintul unanim al titularului( $m realizat un contract individual de munca prin care am introdus tote cerintele con&orm Aegulamntului Drepul Munci(.i poutem spune ca Contractul +ndividual de munca este intelegerea incheiata in scris , prin care o parte - salariatul se obliga la prestarea in timp a unei munci in &olosul si in subordinea celeilalte parti > anga8atorul iar acesta ii asigura , la randul sau , plata salariului si conditii adecvate de munca ( Pe parcursul e5ecutarii contractului , salariatul se subordoneaza &ata de anga8ator( Din acest motiv in contr colectiv de munca de la nivel national se stipuleaza ca organizarea activitatii , repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca , cu precizarea atributiilor si raspunderilor lor , precum si e5ercitarea controlului asupra modului de e5ercitare a obligatiilor de serviciu sunt de competenta e5clusiva a celor care anga8eaza( +nca din perioada prestatala societatea are nevoe de conducer(( Conducerea ,sub diverse &orme,a aparut o data cu societatea umana din necesitatea de convetuire in comun a indivizilor,nu putem numi conducerea din perioada prestatala ca administratie in sens deplin al acestui cuvint,esenta ei ramine a &i aceiasi,de a organiza si diri8a viata sociala spre binele si in interesul ma8oritatii membrilor societatii date,intru satis&acerea nevoilor sociale prin prestarea serviciilor de interes vital(

*! $dministra;ia public: central: de specialitate este organizat: =ntr-un sistem ierarhic unic <i nici o institu;ie nu poate s: se a&le =n a&ara acestui sistem( Principiile administra;iei publice centrale de specialitate s=nt aplicate# a0 la interpretarea prezentei legi <i altor acte legislative <i normative1 b0 la veri&icarea legalit:;ii <i oportunit:;ii ac;iunilor autorit:;ilor administra;iei publice centrale <i persoanelor cu &unc;ii de r:spundere, inclusiv de c:tre instan;: de 8udecat:1 c0 la veri&icarea <i evaluarea calit:;ii activit:;ii autorit:;ii administra;iei publice centrale <i persoanelor cu &unc;ii de r:spundere( Ministerele <i alte autorit:;i administrative centrale colaboreaz: =n procesul de elaborare a proiectelor de acte legislative <i normative prin intermediul grupurilor de lucru <iCsau prin procedura de avizare <i e5pertizare a proiectelor respective, =n con&ormitate cu legisla;ie( Ministerele s=nt organe centrale de specialitate ale statului ce se =n&iin;eaz: doar =n subordinea Guvernului, =n condi;iile prezentei legi <i =n con&ormitate cu %egea nr( 3/-?++ din - mai 77! cu privire la Guvern(

Fiecare minister sau autoritate administrativ: central: =n parte =<i des&:<oar: activitatea =n baza unui regulament privind organizarea <i &unc;ionarea aprobat de c:tre Guvern( Ministerele sunt organe de cel mai =nalt rang =n sistemul administra;iei publice centrale de specialitate, =n&iin;ate de c:tre Parlament, la propunerea Prim-ministrului, =n scopul elabor:rii <i promov:rii politicii statului =n anumite domenii <i asigur:rii realiz:rii programului de activitate al Guvernului, precum <i pentru organizarea e5ecut:rii <i e5ecutarea =n concret a legii =n domeniile care le s=nt =ncredin;ate pe =ntreg teritoriul ;:rii( Ministerele <i alte autorit:;i administrative centrale se ocup: pe plan local de realizarea acelor interese ale societ:;ii, care nu ;in de domeniile proprii de activitate ale autorit:;ilor administra;iei publice locale, stabilite =n %egea nr(/-3-?6+ din *" decembrie *!!3 privind descentralizarea administrativ:( Pe linga atributile generale pe care le au toate ministerele,acestea isi 8usti&ica e5istenta mai cu seama prin necesitatea relizarii unor atributii speci&ice &iecarul minister( +n concluzie putem spune ca cu a8utorul in&ormatie adunate in timpul practice didactice am descoperit noi termini si cunostinte,care ne vor a8uta &oarte mult in timpul anului la universitate si pentru a ne &orma ca viitori 8uristi(

11. 1ibliografie:
Codul civil@din *! !01 Codul Munci@*! !01 Dictionarul enciclopedic@Chisinau *!! ,editura Cartea01 Dreptul Munci@vol( editura 8unimea,+asi01 Drept civil romin@'eleiu Gheorghe,bucuresti 77*01 Dreptul civil@Popescu Tudor,partea generala,'ucuresti, 77/01 Dreptul Civil@'aies .ergiu,Aosca )icolae,editia a *,Chisinau *!!201 Dictionar de Drept privat@Aadescu Dumitru01 Dreptul $dministrativ@ Chisinau *!!201 Dreptul Civil@Ungureanu ,vidiu,partea generala01

%ege privind administra;ia public: central: de specialitate@adoptata la *"(!-(*! Parlamentul Aepublici Moldova0(

de

**