Traducere din limba italiana CODUL PENAL CARTEA I DESPRE INFRACIUNI IN GENERAL TITLUL I DESPRE LEGE EN GENERAL 1.

(Infraciuni si pedepse: dispoziie legala expresa). Nimeni nu poate fi pedepsit (art.132) pentru o fapta care nu este prevzuta in mod expres ca infraciune de ctre lege (art.40, 42, 85), nici cu pedepse care nu sunt stabilite de ctre aceasta (art. 199; 25 din Constituie) 0).

0) Articolul 1, alineatul 1 din Legea nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, stabilete ca nimeni nu poate fi supus unor sanciuni administrative dect pe baza unei legi care a intrat in vigoare inainte de comiterea incalcarii.
2. (Succesiunea legilor penale) ( l ) . Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o fapta care, conform legii din perioada in care a fost comisa, nu reprezint o infraciune (art.25 din Constituie). Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o fapta care, conform unei legi ulterioare, nu constituie o infraciune; si daca a existat o condamnare, inceteaza executarea acesteia si efectele penale. Daca legea din perioada in care a fost comisa infraciunea si cele ulterioare sunt diferite, se aplica aceea ale crei dispoziii sunt mai favorabile vinovatului, cu excepia cazului in care s-a pronunat o sentina irevocabila (art.648 din Codul de procedura penala) (2). Daca este vorba despre legi excepionale sau temporare, nu se aplica prevederile de la alineatele precedente (dispoziia 14 asupra legii in general care preceda codul civil). Dispoziiile acestui articol se aplica de asemenea in cazurile de decdere si de neratificare a unui decret-lege si in cazurile unui decret-lege transformat in lege cu amendamente (art.77 din Constituie) (3). (1) A se vedea dispoziiile 10, 12 si 15 asupra legii in general a codului civil). (2) Art. 30, alineatul 4 din legea nr.87 din 11 martie 1953, care conine normele de finctionare ale Curii Constituionale, stabilete ca, atunci cand pentru aplicarea unei norme declarate neconstitutionala se pronuna o sentina irevocabila de condamnare, inceteaza executarea acesteia si toate efectele penale. ( 3 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.51 din 19 februarie 1985, a declarat nelegitimitatea constituionala a a acestui alineat in partea in care, in ipotezele prevzute de acesta, face aplicabile dispoziiile prevzute de alineatele doi si trei ale acestui articol. 3. (Obligativitatea legii penale). Legea penala italiana ii obliga pe toti cei care, fiind ceteni ai tarii sau strini, se afla pe teritoriul statului (art. 42, 2423; 28 din dispoziia asupra legii in general care preceda codul civil), in afara excepiilor stabilite de dreptul public intern si de dreptul internaional (art. 10, 68, 90, 122/4 din Constituie). ('). Legea penala italiana ii obliga de asemenea pe toti cei care, ceteni ai tarii sau strini, se afla in strintate, dar limitat la cazurile stabilite de legea insasi (art.7 si urmtoarele) sau de dreptul internaional (art.1080 din codul navigaiei; 17, 18 din codul penal militar pe timp de pace) (l). ( l ) Excepiile prevzute de dreptul public intern privesc pe: a) eful Statului; b ) membrii Parlamentului, consilierii regionali, judectorii de la Curtea Constituionala si membrii Consiliului superior al magistraturii.

Excepiile prevzute de dreptul internaional privesc: a ) persoana Papei; b ) efii de Stat strini si regenii; c ) efii de Guvern si minitrii statelor strine sau reprezentanii acestora la conferine sau organizaii internaionale si membrii strini ai tribunalelor arbitrale; d ) funcionarii diplomatici pe langa eful Statului, membrii familiei care locuiesc mpreuna cu funcionarul, membrii misiunilor militare si tehnice si familiile lor, personalul administrativ si familiile lor cu condiia sa locuiasc impreuna si membrii personalului de serviciu pentru exercitarea funciilor lor, cu condiia sa nu fie vorba despre cetenii statului gazda sau despre persoane care si-au stabilit reedina in Italia; e) membrii Parlamentului european; f ) Consulii, Vice Consulii si funcionarii consulari; g) judectorii Curii de la Haga; h) membrii instituiilor specializate si reprezentanii O.N.U; i ) unitile sau detaamentele de trupe strine, cu referina speciala la membrii si persoanele care insotesc forele armate ale N.A.T.O. 4. (Ceteanul italian. Teritoriul statului). (') Conform legii penale sunt considerai "ceteni italieni" cetenii coloniilor, supuii coloniali ( 2), cei ce aparin prin origine si alegere locurilor supuse suveranitii statului si apatrizii (dispoziia 29 asupra legii in general care preceda codul civil) rezideni pe teritoriul statului (2423). Conform legii penale "teritoriul statului" este teritoriul "Republicii", acela al coloniilor (3) si orice alt loc supus suveranitii statului. Navele si aeromobilele italiene sunt considerate ca fiind teritoriul statului oriunde s-ar afla, cu condiia de a fi supuse, conform dreptului internaional, unei legi teritoriale strine (art.2, 3, 4 din codul navigaiei). ( ' ) A se vedea Legea nr.9J din 5 februarie 1992 privind noile norme asupra ceteniei italiene. (2) Referirile la cetenii din colonii si la supuii coloniali trebuie considerate ca nemaiproducand efecte. ( 3 ) Referirea la teritoriul coloniilor trebuie considerata ca nemaiproducand efecte. 5. (Necunoaterea legii penale). Nimeni nu poate invoca drept scuza necunoaterea legii penale (art. 473) ('). ( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.364 din 24 martie 1988, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care nu exclude din ignoranta necunoaterii legii penale ignoranta inevitabila. 6. (Infraciuni comise pe teritoriul statului). Oricine comite o infraciune pe teritoriul statului (art.3,42) este pedepsit conform legii italiene, (art. 11). Se considera ca infraciunea a fost comisa pe teritoriul statului atunci cand aciunea sau neglijenta care o constituie s-a intamplat aici in intregime sau parial sau s-a produs evenimentul care este consecina aciunii sau neglijentei. 7. (Infraciuni comise in strintate). Conform legii italiene (art.II2) se pedepsete ceteanul sau strinul care comite pe teritoriul strin una din infraciunile urmtoare (art. 10 din Codul de procedura penala): 1) delicte impotriva personalitilor statului (art.241 si urmtoarele); 2) delicte de falsificare a sigiliului statului si de folosire a acestui sigiliu falsificat (art.467); 3) delicte de falsificare de monede in circulaie pe teritoriul statului sau de valori de timbru sau de crti de credit public italian (art.453 si urmtoarele); 4) delicte comise de funcionari publici (art.357) aflai in slujba statului, abuznd de putere sau incalcand datoriile ce le revin prin funcii (art.61, 9, 314 si urmtoarele);

5) orice alta infraciune pentru care prevederile legale speciale Q ) (art.269, 501/4, 537, 5912, 604, 642/4, 17, 18 din codul penal militar pe timp de pace, 1080 din codul navigaiei) sau conveniile internaionale stabilesc aplicabilitatea legii penale italiene (2) (3). ( * ) A se vedea si art.48 din Legea nr.18 din 24 ianuarie 1979 privind dispoziiile referitoare la alegerea reprezentanilor Italiei in Parlamentul european, care stabilete ca pentru infraciunile prevzute de legea menionata, comise de cetean sau de strin pe teritoriu strin, se aplica legea italiana. (2) A se vedea art.22, alineatul 1 din Legea nr.810 din 27 mai 1929 care a fcut executiv tratatul dintre Sfanul Scaun si Italia stipulat la 11 februarie 1929, care stabilete ca, la cererea Sfanului Scaun, Italia va pedepsi pe teritoriul sau delictele care sunt comise la Vatican, exceptnd cazul in care autorul delictului s-a refugiat pe teritoriul italian, caz in care se va aciona impotriva luifara ndoiala conform legilor italiene. (3) A se vedea art.2 al Legii nr.157 din 17 mai 1991, privind normele referitoare la utilizarea de informaii secrete in operaiunile cu valori imobiliare. 8. (Delictul politic comis in strintate). Ceteanul sau strinul (art.3, 4) care comite pe teritoriul strin un delict politic neinclus printre cele indicate la punctul nr.l al articolului precedent, se pedepsete conform legislaiei italiene la cererea Ministrului Justiiei (art.l l2, 128, 129; 10, 342 din Codul de procedura penala). Daca este vorba despre un delict pasibil de pedeapsa prin denunul persoanei vtmate, in afara acestei cereri este necesara si plngerea (art.120-127; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala). Conform legii penale, orice delict care aduce atingere unui interes politic al statului sau unui drept politic al ceteanului (art.48-50 din Constituie), reprezint un delict politic. De asemenea delict politic este considerat delictul comun determinat in intregime sau parial de motive politice (art.241 si urmtoarele). 9. (Delictul comun al ceteanului in strintate). Ceteanul care, in afara cazurilor indicate de cele doua articole precedente, comite pe un teritoriu strin un delict pen tru care legea italiana prevede [pedeapsa cu moartea (') sau] deteniune pe viata (art.22) sau inchisoare (art.23) nu mai puin de 3 ani, se pedepsete conform acestei legi, cu condiia sa se afle pe teritoriul statului (art.42; 10 din codul de procedura penala). Daca este vorba despre un delict pentru care se stabilete o pedeapsa privativa de libertate a minorului, vinovatul este pedepsit la cererea Ministrului Justiiei (art.128, 129; 342 din codul de procedura penala) sau in urma reclamatiei (art.130; 341 din codul de procedura penala) sau a plngerii (120-127; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala) persoanei vtmate. In cazurile prevzute de dispoziiile anterioare, atunci cand este vorba despre un delict comis in dauna Comunitilor europene, a unui stat strin (2) sau a unui strin, vinovatul este pedepsit la cererea Ministrului Justiiei, cu condiia ca extrdarea lui (art. 13; 697 si urmtoarele din c.p.p.) sa nu fi fost acordata sau acceptata de Guvernul statului in care a comis delictul (112). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 2 ) Expresia "in dauna unui stat strin" a fost nlocuita cu actuala expresie "in dauna Comunitilor europene, a unui stat strin" de art.5 al Legii nr.300 din 29 septembrie 2000. 10. (Delictul comun al strinului in strintate). Strinul care, in afara cazurilor indicate la art. 7 si 8, comite pe teritoriul strin, in dauna statului sau a unui cetean, un delict

pentru care legea italiana stabilete [pedeapsa cu moartea (') sau] deteniunea pe viata, sau inchisoarea nu mai mica de un an, se pedepsete conform acestei legi, cu condiia sa se afle pe teritoriul statului (art.42) si cererea sa fie fcuta de Ministrul Justiiei (art.ll2; 128, 129; 342 din codul de procedura penala), sau in urma reclamatiei (130; 341 din codul de procedura penala) sau a plngerii (120-127; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala) persoanei vtmate. Daca delictul este comis in dauna Comunitilor europene, a unui stat strin ( 2) sau a unui strin, vinovatul este pedepsit conform legii italiene, la cererea Ministrului Justiiei (art.l l2, 128, 129), cu condiia ca: 1) sa se afle pe teritoriul statului (art.42, 1282); 2) sa fie vorba despre un delict pentru care s-a stabilit pedeapsa [cu moartea Q ) sau] cu deteniunea pe viata sau cu inchisoarea nu mai puin de 3 ani; 3) extrdarea (art. 13; 697 si urmtoarele din codul de procedura penala) acestuia sa nu fi fost acordata sau acceptata de Guvernul statului in care a comis delictul sau al statului cruia ii aparine. (1) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. (2) Expresia "in dauna unui stat strin" a fost 'nlocuita cu actuala expresie "in dauna Comunitilor europene, a unui stat strin" de art.5 al Legii nr.300 din 29 septembrie 2000. 11. (Rejudecarea). In cazul indicat la art.6, ceteanul sau strinul este judecat in tara chiar daca a fost judecat in strintate (art. 138, 201; 730 si urmtoarele din codul de procedura penala). In cazurile indicate la art.7, 8, 9 si 10, ceteanul sau strinul, care a fost judecat in strintate, este judecat din nou in tara, daca Ministrul Justiiei face o cerere in acest sens (art. 128, 129; 342 din codul de procedura penala). 12. (Recunoaterea sentinelor penale strine). Sentina penala strina pronunata pentru un delict poate fi recunoscuta (art.730 si urmtoarele din codul de procedura penala): 1) pentru a stabili recidiva (art.99 si urmtoarele) sau un alt efect penal al condamnrii, sau pentru a declara persistenta (art. 102-104) sau pericolul social (art. 105) in comiterea infraciunii sau tendina de a comite un delict; 2) atunci cand, conform legii italiene, condamnarea ar implica o pedeapsa accesorie (art.28 si urmtoarele) (*); 3) atunci cand, conform legii italiene, persoana condamnata sau eliberata, care se afla pe teritoriul statului (art.42), ar trebui sa se supun unor masuri de sigurana personala (art. 199 si urmtoarele, 215 si urmtoarele); 4) atunci cand sentina strina duce condamnarea la restituiri sau la despgubirea pagubei (art. 185 si urmtoarele; 2043 din codul civil) sau, trebuie, oricum, recunoscuta in justiie pe teritoriul statului, prin efectul restituirilor sau despgubirii pagubei sau cu alte efecte civile (art. 185-198). Pentru a permite recunoaterea, sentina trebuie sa fi fost pronunata de instituia judiciara a unui stat strin cu care exista un tratat de extrdare. Daca acesta nu exista, sentina strina poate fi de asemenea recunoscuta de ctre stat la cererea Ministrului Justiiei (art. 128, 129; 342 din codul de procedura penala). Aceasta cerere nu este necesara daca se face o cerere pentru recunoaterea cu efectele indicate la punctul 4 (art.730 di urmtoarele din codul de procedura penala).

( l ) A se vedea art.85 din Decretul Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, textul unic al legilor asupra stupefiantelor. 13. (Extrdarea). Extrdarea (art.697 si urmtoarele din codul de procedura penala) este reglementata de legea penala italiana, de conveniile si uzanele internaionale (art. 10, 26 din Constituie) ('). Extrdarea nu este admisa daca fapta care face obiectul cererii de extrdare nu este prevzuta ca infraciune de legea italiana si de legea strina. Extrdarea poate fi acordata sau oferita si pentru infraciuni neprevzute de conveniile internaionale, cu condiia ca acestea sa nu le interzic in mod expres. Nu este admisa extrdarea ceteanului dect daca este permisa in mod expres de conveniile internaionale.

0) Legea constituionala nr.l din 21 iunie 1967, in cadrul interpretrii autentice a dispoziiilor coninute de articolele 10, ultimul paragraf si 26, ultimul paragraf ale Constituiei, care exclud extrdarea pentru infraciuni politice, a stabilit ca acestea nu se aplica la infraciunile de genocid, asupra crora a se vedea Legea nr.692 din 9 octombrie 1967. Printre numeroasele Convenii de extrdare, a se vedea cea europeana de la Paris din 13 decembrie 1957, ratificata de Italia prin Legea nr.300 din 30 ianuarie 1963 si tratatul de extrdare dintre Italia si Statele Unite ale Americii ratificat prin legea nr.225 din 26 mai 1984.
14. (Calculul si nceperea termenelor). Atunci cand legea penala prevede ca un efect juridic (art.124, 157, 163, 172, 173, 217) depinde de inceperea termenului, pentru calculul acestuia se respecta calendarul obinuit (art.1722 din codul de procedura penala). De fiecare data cand legea penala stabilete un termen pentru producerea unui efect juridic, ziua inceperii nu se calculeaz la termen (art. 172/4 din codul de procedura penala). 15. (Domeniu reglementat de mai multe legi penale sau de mai multe prevederi ale aceleiai legi penale). Cand mai multe legi penale sau mai multe prevederi ale aceleiai legi penale reglementeaz acelai domeniu, lege a sau prevederea legala speciala derogheaza de la legea sau de la prevederea legala generala, exceptnd cazul in care se prevede altfel Q ) . ( ' ) A se vedea art.9 al Legii nr.689 din 29 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, al crui text este redat mai jos: "9. (Principiu de specialitate). Cand aceeai fapta este pedepsita de o dispoziie penala si de o dispoziie care prevede o sanciune administrativa, sau de o mulime de dispoziii care prevd sanciuni administrative, se aplica dispoziia speciala. "Cu toate acestea, cand aceeai fapta este pedepsita printr-o dispoziie penala si o dispoziie regionala sau a provinciilor autonome Trento si Bolzano care prevede o sanciune administrativa, se aplica in orice caz dispoziia penala, cu excepia cazului in care aceasta din urma se aplica doar in lipsa altor dispoziii penale. " La faptele pedepsite de articolele 5, 6 si 12 ale Legii nr.283 din 30 aprilie 1962 cu ulterioare modificri si completri, se aplica doar dispoziiile penale si atunci cand faptele sunt pedepsite prin sanciuni administrative prevzute de dispoziii speciale in domeniul produciei, al comerului si igienei alimentelor si buturilor ( * ) " . ( * ) Acest paragraf a fost nlocuit astfel de art.95 din Decretul legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 16. (Legi penale speciale). Dispoziiile acestui cod se aplica si in domeniile reglementate de alte legi penale, doar daca nu este stabilit altfel de acestea (*). ( l ) A se vedea art.9 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, al crui text este redat in nota ( ' ) a art. 15 al acestui cod.

TITLUL II DESPRE PEDEPSE Q ) ( ' ) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace a se vedea sanciunile aplicabile de ctre acelai judector prevzute de titlul II (art.52-62) din Decretul legislativ nr.274 din 28 august 2000. PARTEA I DESPRE FELUL PEDEPSELOR IN GENERAL 17. (') (Pedepse principale: felul). Pedepsele principale stabilite pentru delicte (dispoziiile de coordonare 5, 6) sunt: 1) [moartea (2)] (art.21; 27 din Constituie); 2) deteniunea pe viata (art.22); 3) inchisoarea (art.23); 4) amenda (art. 24). Pedepsele principale stabilite pentru contravenii (dispoziiile de coordonare 5, 6) sunt: 1) arestul (art.25); 2) amenda (art.26). Q ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.168 din 28 aprilie 1994, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care nu exclude aplicarea pedepsei cu deteniunea pe viata minorului condamnabil. ( 2 ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. 18. Q ) (Denumirea si clasificarea pedepselor principale). Sub denumirea de "pedepse cu inchisoarea" sau "privative de libertatea persoanei" legea intelege: deteniunea pe viata, inchisoarea si arestul. Sub denumirea de "pedepse bneti" legea intelege: amenda pentru contravenii si amenda pentru anumite infraciuni. ( ' ) A se vedea art.53 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare, in virtutea creia la pedepsele acestui articol se considera adugate sanciunile care 'nlocuiesc pedepsele scurte cu inchisoarea. 19. (Pedepse accesorii: felul) Pedepsele accesorii (art.20, 77, 166; 662 din codul de procedura penala; 1082 din codul navigaiei) pentru delicte sunt: 1) interzicerea exercitrii funciei publice (art.28, 29; dispoziiile de coordonare 14, 15, 16); 2) interzicerea practicrii unei profesii sau a unei meserii (art.30, 31); 3) interzicerea legala (art.32); 4) interdicia exercitrii funciilor de conducere a persoanelor juridice si societilor (art.32 bis); 5) incapacitatea de a negocia cu administraia publica (art.32 ter, 32 quater) 2 ( ); 5 bis) lichidarea raportului de dependenta sau de munca (3); 6) decderea sau suspendarea exercitrii dreptului de autoritate al prinilor (art.34) ('). Pedepsele accesorii pentru contravenii sunt:

1) suspendarea exercitrii unei profesii sau unei meserii (art.35); 2) suspendarea exercitrii funciilor de conducere a persoanelor juridice si societilor (art.35 bis) Q ) . Pedeapsa accesorie comuna delictelor si contraveniilor este publicarea sentinei penale de condamnare (art.36; 543 din codul de procedura penala) (4). Legea penala stabilete celelalte cazuri in care pedepsele accesorii stabilite pentru delicte sunt comune contraveniilor (art.6712). ( ' ) Acest paragraf a fost modificat astfel prin art.l] 8 din Legea nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. (2) Incapacitatea de a negocia cu administraia publica este prevzuta ca pedeapsa accesorie in caz de condamnare pentru infraciunile prevzute si pedepsite de art.21 al Legii nr.319 din 10 mai 1976, care prevede normele pentru protecia apelor mpotriva polurii, modificat prin art. 144 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. (3) Acest numr a fost inserat de art.5, paragraful 1 al Legii nr.97 din 27 martie 2001, asupra efectelor sentinei penale pentru angajaii publici. ( A ) A se vedea Decretul lege nr.1539 din 9 iulie 1936 privind publicarea sentinelor penale in ziare. 20. (Pedepse principale si accesorii). Pedepsele principale sunt aplicate de judector prin sentina de condamnare; cele accesorii urmeaz de drept condamnrii, ca efecte penale ale acesteia (art.77, 139, 140; 662 din codul de procedura penala). PARTEA A II-A DESPRE PEDEPSELE PRINCIPALE IN SPECIAL 21. (Pedeapsa cu moartea). (Omisiune) ( ' ) . ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. 22. ( ' ) (Deteniunea pe viata). Pedeapsa cu deteniunea pe viata este continua si se ispete intr-unul din penitenciarele destinate acestui scop (2), cu obligaia de a munci si cu izolare pe timpul nopii (art.29, 32, 36; dispoziia 1 de coordonare; 642 din codul de procedura penala) Condamnatul la deteniune pe viata poate fi acceptat sa lucreze in aer liber (3) (4). ( ! ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.168 din 28 aprilie 1994, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care nu exclude aplicarea pedepsei cu deteniunea pe viata minorului condamnabil. (2) Pentru identificarea respectivelor penitenciare a se vedea art.59 si 61 ale Legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 10 si 111 ale Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000. (3) Acest paragraf a fost modificat astfel prin art.l din Legea nr.1634 din 25 noiembrie 1962, privind modificrile la normele codului penal referitoare la deteniunea pe viata si la eliberarea condiionata.

(4) A se vedea art. 8 al Decretului Lege nr.341 din 24 noiembrie 2000, transformat, cu modificri, in Legea nr.4 din 19 ianuarie 2001, care dispune urmtoarele: "8.1. In procesele penale in curs la data intrrii in vigoare a prezentului decret lege, in cazurile in care este aplicabila sau a fost aplicata pedeapsa cu deteniunea pe viata cu izolare pe timpul nopii, daca a fost formulata cererea de judecata prescurtata, sau cererea conform paragrafului 2 al art.4 ter din decretul lege nr.82 din 7 aprilie 2000, transformat, cu modificri, de legea nr.144 din 5 iunie 2000, imputatul poate revoca cererea in termen de 30 de zile de la data intrrii in vigoare a legii de transformare a prezentului decret. In aceste cazuri procedura se reia conform uzanei obinuite de la faza la care se gsea atunci cand s-a fcut cererea. Actele de instrucie pregtite eventual sunt folosibile in limitele stabilite de articolul 511 din codul de procedura penala. "2. Atunci cand prin efectul contestaiei Ministerului Public pot fi aplicate dispoziiile prevzute de art. 7, inculpatul poate revoca cererea prevzuta la alineatul 1 in termen de 30 de zile de la luarea la cunotina a contestaiei Ministerului Public sau, daca aceasta era propusa anterior datei intrrii in vigoare a legii de transformare a prezentului decret, in termen de 30 de zile de la aceasta ultima data. Se aplica dispoziiile prevzute de frazele 2 si 3 ale paragrafului 1. "3. I n ipotezele prevzute de paragrafele 1 si 2 se aplica dispoziiile paragrafului 2 al articolului 303 al codului de procedura penala. " 23. (nchisoarea). Pedeapsa cu inchisoarea se extinde de la 15 zile la 24 de ani (') si este executata intr-unul din penitenciarele destinate acestui scop (2), cu obligaia de a munci (3) si cu izolare pe timpul nopii (art.29, 32, 64, 66, 78, 132 si urmtoarele, 141 si urmtoarele; dispoziia 1 de coordonare; 656, 6911 din codul de procedura penala). Condamnatului la inchisoare, care a ispit cel puin un an din pedeapsa, i se poate permite sa lucreze in aer liber (1422). Sunt aplicabile la pedeapsa cu inchisoarea dispoziiile ultimelor doua paragrafe ale articolului precedent (4). ( ' ) A se vedea art.442, paragraful 2 al codului de procedura penala, care, in caz de condamnare in urma judecaii prescurtate, stabilete ca pedeapsa pe care o da judectorul tinand cont de toate imprejurrile sa fie micorat cu o treime. (2) Pentru identificarea respectivelor penitenciare a se vedea art.59 si 61 ale Legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 10 si 111 ale Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000. A se vedea de asemenea art.95 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, Textul unic al legilor asupra stupefiantelor, care stabilete ca pedeapsa cu inchisoarea prevzuta condamnatului pentru infraciunile comise privind propria stare de dependina de droguri trebuie sa fie ispit in instituii pregtite sa desfoare programe terapeutice si de reabilitare sociala. ( 3 ) Articolele 20 si 21 ale Legii nr.354 din 26 iulie 1975, asupra regulamentului penitenciar, prevd obligaia muncii in instituii penitenciare, respectiv posibilitatea pentru deinui de a fi repartizai pentru munca in exterior. (4) Acest paragraf se considera implicit abrogat prin art.l al Legii nr.1634 din 25 noiembrie 1962 privind modificrile prevederilor codului penal referitoare la deteniunea pe viata si la eliberarea condiionata. 24. (*) (Amenda pentru contravenii). Pedeapsa cu amenda consta in plata ctre stat a unei sume nu mai mica de 10.000 de lire italiene, nici mai mare de 10 milioane de lire italiene (art. 133 bis). Pentru delictele comise in scopuri de castig, daca legea stabilete doar pedeapsa cu inchisoarea, judectorul poate adaug amenda de la 10.000 de lire italiene la 4 milioane. ( ' ) Acest articol a fost nlocuit de art.101 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare.

25. (Arestul). Pedeapsa arestului se extinde de la cinci zile la trei ani si este ispit intr-unul din penitenciarele special destinate (') sau in secii speciale ale cldirilor inchisorii, cu obligaia de a munci (2) si cu izolare pe timpul nopii (art.66, 78, 134, 141 si urmtoarele; dispoziiile 1, 12 de coordonare). Condamnatul la arest poate fi repartizat la lucrri diferite de cele organizate in cldirea inchisorii, tinand cont de conduita sa si de ocupaiile anterioare. ( ] ) Pentru o identificare mai precisa a respectivelor penitenciare a se vedea art.59 si 61 ale Legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 10 si 111 ale Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000. A se vedea de asemenea art.95 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, Textul unic al legilor asupra stupefiantelor, care stabilete ca pedeapsa cu inchisoarea prevzuta condamnatului pentru infraciunile comise privind propria stare de dependina de droguri trebuie sa fie ispit in instituii pregtite sa desfoare programe terapeutice si de reabilitare sociala. ( 3 ) Articolele 20 si 21 ale Legii nr.354 din 26 iulie 1975, asupra regulamentului penitenciar, prevd obligaia muncii in instituii penitenciare, respectiv posibilitatea pentru deinui de a fi repartizai pentru munca in exterior. 26. (Amenda pentru anumite infraciuni). Pedeapsa amenzii consta in plata ctre stat a unei sume nu mai mica de 4.000 de lire italiene, nici mai mare de 2 milioane (art. 133 bis; dispoziia 8 de coordonare) (2).

0) Acest articol a fost nlocuit de art.l01 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. ( 2 ) Art.10 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 in privina scoaterii de sub acuzare prevede ca: "Sanciunea administrativa bneasca consta in plata unei sume nu mai mica de 12.000 de lire italiene ( * ) si nu mai mare de 20 de milioane. Sanciunile proporionale nu au limita maxima. " I n afara cazurilor stabilite in mod expres prin lege, limita maxima a sanciunii administrative bneti nu poate depasi, pentru fiecare incalcare, de zece ori suma minima." ( * ) Expresia "nu mai mica de 4.000" a fost nlocuita de expresia actuala a art.96 din Decretul legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999.
27. (]) (Pedepsele bneti fixe si proporionale) Legea stabilete cazurile in care pedepsele bneti sunt fixe si pe acelea in care sunt proporionale. Pedepsele bneti proporionale nu au limita maxima. ( l ) Art.l 15 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare stabilete ca art.l 13 si 114 nu se aplica la pedepsele si la sanciunile administrative bneti cand cuantumul acestora si al pedepsei de baza luata in calcul pentru stabilire nu este fixat direct prin lege ci este stabilit altfel. PARTEA A III-A DESPRE PEDEPSELE ACCESORII IN SPECIAL 28. (Interdicia de a deine o funcie publica). Interdicia de a deine o funcie publica (191) este permanenta sau temporara (art.77, 79; 662 din codul de procedura penala; directiva 14 si urmtoarele de coordonare). Interdicia permanenta de a deine o funcie publica, exceptnd cazul in care legea dispune altfel, priveaz condamnatul: 1) de dreptul de a alege si de a fi ales in orice campanie electorala sau de orice alt drept politic; 2) de orice funcie publica, de orice insarcinare neobligatorie de funcie publica si de calitatea legata de cea de funcionar public (art.357) sau de insarcinarea in serviciul public (art.358);

3) de calitatea de tutore (art.346 si urmtoarele din codul civil) sau de curator (art.48, 392, 424, 486, 528 din codul civil; 78 si urmtoarele, 780 din codul de procedura civila), fie si cu titlu provizoriu si de orice alta funcie legata de tutela sau curatela (art.31, 564, 569, 609 nonies) (3); 4) de grade si privilegii academice, de titluri, decoraii sau alte insemne onorifice publice; 5) de salarii, pensii si indemnizaii pltite de stat sau de o alta instituie publica

0) (2);
6) de orice titlu onorific, legat de funcii, servicii, grade sau titluri si de calitile, privilegiile si decoraiile indicate la numerele precedente; 7) de capacitatea de a accepta sau capata orice drept, serviciu, calitate, grad, titlu, privilegiu, decoraie si insigna onorifica, indicate la numerele precedente. Interdicia temporara il priveaz pe condamnat de capacitatea de a capata sau de a exercita sau de a se bucura, pe timpul interdiciei, de drepturile, serviciile, calitile, gradele, titlurile si distinciile menionate (1). Aceasta nu poate avea o durata mai mica de un an, nici mai mare de cinci (art.79; dispoziiile 14-16 de coordonare). Legea stabilete cazurile in care interdicia de a avea o funcie publica este limitata la unele din acestea (art.512, 564, 569, 609 nonies) (4) (5). ( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.3 din 13 ianuarie 1966, a declarat nelegitimitatea constituionala a alineatelor 2, 5 si 3 al acestui articol limitat la partea in care drepturile prevzute de acestea decurg dintr-un raport de munca. (2) Curtea Constituionala, prin sentina nr.13 din 19 iulie 1968, a declarat nelegitimitatea constituionala a alineatelor 2 si 5 ale acestui articol in ceea ce privete pensiile de rzboi. (3) Art.6 din legea nr.75 din 20 februarie 1958 privind normele in privina abolirii reglementarii prostituiei prevede pentru vinovai infraciunile prevzute de legea de mai sus, o ipoteza specifica de interdicie a exercitrii tutelei si curatelei. (4) Ar.J2. al Decretului legislativ nr.74 din 10 martie 2000 prevede cazuri speciale de pedepse accesorii in domeniul fiscal. (5) Un caz specific de aplicare a interzicerii exercitrii funciei publice este prevzut de art.2 si 5 ale legii nr.157 din 17 mai 1991, privind normele referitoare la utilizarea de informaii secrete in operaiuni cu valori imobiliare. 29. (Cazuri in care condamnrii ii urmeaz interzicerea exercitrii funciilor publice) ('). Condamnarea la deteniune pe viata (art. 22) si condamnarea la inchisoare (art.23) pe o perioada mai mare de 5 ani conduc la interzicerea permanenta a condamnatului de a exercita funcii publice; condamnarea la inchisoare pe o perioada mai mare de 3 ani duce la interzicerea pe o durata de 5 ani de exercitare a funciei publice (art.31, 33, 98, 139, 140, 317 bis, 389; 662 din codul de procedura penala; dispoziia 15 de coordonare; 2637 din codul civil; 2282 din legea falimentului). Declararea persistenteoi (art. 102 si urmtoarele) sau a pericolului social in comiterea delictului (art.105) sau a tendinei de a comite delicte (art.108) duce la interdicia permanenta a exercitrii funciei publice (art.33). ( * ) Cazuri deosebite de interzicere a exercitrii funciei publice sunt prevzute de urmtoarele dispoziii: a ) art.2, alineatul 5 al legii nr.645 din 20 iunie 1952 privind normele de aplicare a celei de-a XII-a dispoziii tranzitorii si finale a Constituiei, in privina infraciunilor privind reconstituirea partidului fascist dizolvat; b ) art.6 al legii nr.75 din 20 februarie 1958 referitor la infraciunile privind prostituia; c ) art. 12 din Decretul legislativ nr.74 din 10 martie 2000 privind noua disciplina asupra infraciunilor fiscale;

d ) art.l al legii nr.17 din 25 ianuarie 1982 privind infraciunile de constituire de asociaii secrete. 30. (Interzicerea practicrii unei profesii sau a unei meserii) (1). Interzicerea practicrii unei profesii sau a unei meserii priveaz condamnatul de capacitatea de a exercita, pe timpul interdiciei, o profesie, o meserie, o industrie sau un comer sau o meserie, pentru care se cere un permis special sau o abilitare speciala, o autorizaie sau o licena din partea unei autoriti si duce la anularea permisului sau abilitrii, a autorizaiei sau a licenei de mai sus. Interzicerea practicrii unei profesii sau a unei meserii nu poate avea o durata mai mica de o luna, nici mai mare de cinci ani, cu excepia cazurilor prevzute prin lege (art.31, 33, 79, 139, 140; directiva 15 de coordonare; 662 din codul de procedura penala; 216, 217 din legea falimentului; Textul unic 11 de securitate publica). ( ! ) Cazuri deosebite de interdicie a practicrii unei profesii sau a unei meserii sunt prevzute de urmtoarele dispoziii: a ) art.20, alineatul 4 din legea nr.979 din 31 decembrie 1982 privind dispoziiile pentru aprarea marii in privina polurii apelor marine. b ) art.2 si 5 ale legii nr.157 din 17 mai 1991 privind normele referitoare la utilizarea de infonnatii secrete in operaiunile cu valori imobiliare. 31. (Condamnarea pentru delicte comise prin abuz de funcie publica sau prin practicarea unei profesii sau a unei meserii. Interdicie) Orice condamnare pentru delictele comise prin abuz de putere sau prin incalcarea datoriilor legate de o funcie publica sau de un serviciu public sau unele din funciile indicate la nr. 3 al art.28, sau prin abuz de o profesie, meserie, industrie, sau comer sau meserie, sau prin incalcarea datoriilor legate de acestea, duce la interzicerea temporara a exercitrii funciei publice sau a profesiei, a ocupaiei, industriei, comerului sau meseriei (art.332, 37, 79, 982, 140, 323, 328, 334, 357, 358, 360, 366/4, 373; directiva 14 de coordonare). 32. (Interzicere legala). Condamnatul la inchisoare se afla in stare de interdicie legala. Codamnarea la deteniune pe viata implica si decderea din drepturile de autoritate printeasca (art.361 din codul civil) ('). Condamnatul la inchisoare pe o perioada nu mai mica de 5 ani este, pe timpul pedepsei, in stare de interdicie legala; condamnarea duce de asemenea pe timpul pedepsei, la suspendarea exercitrii autoritii printeti, excepie facand cazul in care judectorul dispune altfel (33) (l). La interdicia legala se aplica, in ceea ce privete dispunerea si administrarea bunurilor, precum si reprezentarea in acte a acestora, prevederile legii civile asupra interdiciei judiciare (art.424, 425 si urmtoarele din codul civil; 662 din codul de procedura penala). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit de art.l 19 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. 32 bis. O (Interzicerea temporara de exercitare a funciei de conducere a persoanelor juridice si a societilor) (2). Interzicerea exercitrii funciei de conducere a persoanelor juridice si a societilor il priveaz pe condamnat de capacitatea de a exercita, pe timp ul interdiciei, funcia de administrator, cenzor, lichidator si director general, precum si orice alta funcie cu putere de reprezentare a persoanei juridice sau a intreprinzatorului. Aceasta urmeaz oricrei condamnri la inchisoare nu mai mica de 6 luni pentru delicte comise prin abuz de putere sau incalcare a datoriilor de serviciu.

0) Acest articol a fost nlocuit de art. 120 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii d e sub acuzare. ( 2 ) Un caz specific de interdicie temporara a exercitrii funciei de conducere a persoanelor juridice sau intreprinderilor este prevzut de art.2 si 5 ale legii nr. 157 din 17 mai

1991, privind normele referitoare la utilizarea de informaii secrete in operaiuni cu valori imobiliare. 32 ter. ( x ) (Incapacitatea de a negocia cu administraia publica) Incapacitatea de a negocia cu administraia publica duce la interdicia de a incheia contracte cu administraia publica, exceptnd obinerea de prestaii de la un serviciu public (2). Aceasta nu poate avea durata mai mica de un ani, nici mai mare de trei ani. ( J ) Acest articol a fost nlocuit de art.l20 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. ( 2 ) Incapacitatea de a negocia cu administraia publica este prevzuta ca pedeapsa accesorie in caz de condamnare pentru infraciunile prevzute si pedepsite de art.21 al legii nr.319 din 10 mai 1976, privind normele in privina proteciei apelor mpotriva polurii, si de art.2 si 5 ale legii nr.157 din 17 mai 1991, privind normele referitoare la utilizarea de informaii secrete in operaiuni cu valori imobiliare. 32 quater. Q ) (Cazuri in care condamnrii ii urmeaz incapacitatea de a negocia cu administraia publica). Orice condamnare pentru delictele prevzute de articolele 316 bis, 316 ter (3), 317, 318, 319, 319 bis, 320, 321, 322, 322 bis (3), 353, 355, 356, 416, 416 bis, 437, 501, 501 bis, 640 numrul 1) al alineatului 2, 640 bis, 644, (2) comise in dauna sau avantajul unei activiti de antreprenoriat sau legata de aceasta implica incapacitatea de a negocia cu administraia publica. Q ) Acest articol, adugat de art. 120 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare, a fost nlocuit de art.3 al Decretului lege nr.369 din 17 septembrie 1993, privind dispoziiile urgente in materie de delicte mpotriva administraiei publice, transformat, cu modificri, in legea nr.461 din 15 noiembrie 1993. ( 2 ) Cuvntul "644 " a fost inserat de art. 7 al legii nr.108 din 7 martie 1996. 3 ( ) Cuvintele "316 ter" si "322 bis" au fost inserate de art.6, paragraful 1 al legii nr.300 din 29 septembrie 2000. 32 quinquies (') (Cazuri in care condamnrii ii urmeaz ncetarea raportului de munca sau de obligaie). Cu excepia prevederilor articolelor 29 si 31, condamnarea la inchisoare pe o perioada nu mai mica de trei ani pentru delicte prevzute de articolele 314, paragraful 1, 317, 318, 319, 319 ter si 320 implica de asemenea incetarea raportului de munca sau de obligaie fata de angajatul administraiilor sau regiilor publice sau societilor cu participare publica majoritara. ( ' ) Acest articol a fost inserat de art.5, alineatul 2, al legii nr.97 din 27 martie 2001, asupra efectelor celui judecat penal pentru angajaii publici. 33. (Condamnarea pentru delict din imprudenta). Dispoziiile art.29 si ale paragrafului doi al art.32 nu se aplica in cazul condamnrii pentru delict din imprudenta (art.43) Q ) . Dispoziiile art.31 nu se aplica in caz de condamnare pentru delict din imprudenta, daca pedeapsa aplicata est mai mica de 3 ani de inchisoare, sau daca e aplicata doar o pedeapsa bneasca. ( ' ) Acest articol, a fost nlocuit de art.121 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. 34. Q ) (Decderea din autoritatea printeasca si suspendarea exercitrii acesteia). Legea stabilete cazuri (art.32, 38, 982, 564, 569, 609 nonies) in care condamnarea duce la decderea din dreptul de autoritate a prinilor (art.316 din co dul civil) (2). Condamnarea pentru delictele comise cu abuz de autoritate a prinilor duce la suspendarea exercitrii acesteia (art.287, 288 din codul de procedura penala) pe o perioada de timp echivalenta cu dublul pedepsei aplicate (art. 139).

Decderea din dreptul de autoritate a prinilor implica si privarea de orice drept care ii revine printelui asupra bunurilor fiului conform autoritii prevzuta de titlul IX al crtii I al codului civil (art.315 si urmtoarele din codul civil). Suspendarea exercitrii autoritii prinilor implica si incapacitatea de a exercita, pe timpul suspendrii, orice drept care ii revine printelui asupra bunurilor fiului conform autoritii prevzuta de titlul DC al crtii I a codului civil (art.315 si urmtoarele din co dul civil). In ipotezele prevzute de paragrafele precedente, atunci cand se acorda suspendarea condiionata a pedepsei, actele de procedura sunt trimise la tribunalul de minori care ia masurile cele mai oportune in interesul minorilor (3). ( ! ) Acest articol, a fost nlocuit de art.122 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. (2) A se vedea art.71, alineatul 3, al legii nr.184 din 4 mai 1983, privind disciplina adopiei si ncredinrii minorilor in privina nclcrii normelor legale in materie de adopie. (3) Acest alineat a fost adugat de art.5 al legii nr.19 din 7 februarie 1990 privind modificrile in privina imprejurrilor, suspendrii condiionate a pedepsei si destituirii angajailor publici. 35. (Suspendarea exercitrii unei profesii sau a unei meserii). Suspendarea exercitrii unei profesii sau a unei meserii priveaz condamnatul de capacitatea de a practica, pe timpul suspendrii, o profesie, ocupaie, industrie sau comer sau meserie, pentru care se cere un permis special sau o abilitare speciala, autorizaie sau licena din partea autoritii (directiva 14 si urmtoarele de coordonare). Suspendarea exercitrii unei profesii sau meserii nu poate avea o durata mai mica de 15 zile, nici mai mare de doi ani (art.79, 139, 140). Aceasta urmeaz oricrei condamnri pentru contravenie, indiferent daca este comisa prin abuz in cadrul profesiei, meteugului, industriei sau comerului sau meseriei (art.689, 691, 727/4), sau prin incalcarea datoriilor legate de acestea, atunci cand pedeapsa aplicata nu este mai mica de un an de arestare. 35 bis (') (Suspendarea exercitrii funciilor de conducere ale persoanelor juridice sau ntreprinderilor). Suspendarea exercitrii funciilor de conducere ale persoanelor juridice sau intreprinderilor il priveaz pe condamnat de capacitatea de a exercita, pe timpul suspendrii, funcia de administrator (art.2382 din codul civil), cenzor (art.2399 din codul civil), lichidator si director general, precum si orice alta funcie cu putere de reprezentare a persoanei juridice sau a intreprinzatorului. Ea nu poate avea o durata mai mica de 15 zile, nici mai mare de doi ani si urmeaz oricrei condamnri la arest pentru contravenii comise prin abuz de puteri sau incalcarea obligaiilor de serviciu. ( ! ) Acest articol, a fost adugat de art.123 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare 36. (Publicarea sentinei penale de condamnare) (J) Sentina de condamnare [la pedeapsa cu moartea (2) sau] ia deteniune pe viata (art.22) este publicata prin afiarea la Primria localitii unde s-a pronunat, acolo unde delictul a fost comis sau acolo unde condamnatul avea ultima reedina. Sentina de condamnare este de asemenea publicata, o singura data, intr -unul sau mai multe ziare desemnate de judector (art.536 din codul de procedura penala). Publicarea se face prin extras, exceptnd cazul cand judectorul dispune publicarea in intregime; aceasta se efectueaz din oficiu si pe cheltuiala condamnatului. Legea stabilete celelalte cazuri (art. 165, 186, 347, 448, 475, 498, 501 bis, 518, 722) in care sentina de condamnare trebuie sa fie publicata. In aceste cazuri publicarea are loc in modurile stabilite la cele doua paragrafe anterioare (art.536, 694 din codul de procedura penala) (3).

( ' ) A se vedea Decretul lege nr.1539 din 9 iulie 1936 referitor la publicarea sentinelor penale in ziare. ( 2 ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 3 ) Pentru alte cazuri de publicare a se vedea urmtoarele dispoziii: a ) art.9 al legii nr.47 din 8 februarie 1948, privind dispoziiile asupra presei, in privina infraciunilor comise prin publicarea intr-un periodic; b ) articolele 28, alineatul 5 si 38 ale legii nr.300 din 20 mai 1970 privind normele asupra proteciei libertii si demnitii lucratorilor, in privina nclcrii legii citate; c ) art.6 al legii nr.1062 din 20 noiembrie 1971 privind normele asupra proteciei operelor de arta; d ) art. 12 al decretului legislativ nr.74 din 10 martie 2000 privind noua disciplina asupra infraciunilor fiscale; e ) art.2 al legii nr.400 din 20 iulie 1985, privind nomele in materie de multiplicarea abuziva a creaiilor cinematografice; f ) art.5, alineatul 2 al legii nr.386 din 15 decembrie 1990 privind noua disciplina de sancionare a eliberrii de cecuri bancare; g ) art.2 al legii nr.157 din 17 mai 1991 privind normele referitoare la utilizarea de informaii secrete in operaiunile cu valori imobiliare; h ) art.36 al legii nr.149 din 18 februarie 1992 privind reglementarea ofertelor publice de vnzare, subscriere, achiziionare si schimb de titluri. 37. (Pedepse accesorii temporare: durata). Atunci cand legea stabilete ca condamnarea cere o pedeapsa accesorie temporara, si durata acesteia nu este fixata in mod expres, pedeapsa accesorie are o durata egala cu cea a pedepsei principale aplicata sau care ar trebui sa fie executata, in cazul schimbrii pentru insolvabilitate a condamnatului (art.136). Totui, in nici-un caz nu poate depasi limita minima si cea maxima stabilite pentru fiecare fel de pedeapsa accesorie (art.79, 139, 140). 38. (Condiia juridica a condamnatului la pedeapsa cu moartea). Condamnatul la pedeapsa cu moartea (art.21) (') este echivalat cu condamnatul la deteniune pe viata in ceea ce privete condiia sa juridica (art.32). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. TITLUL III DESPRE INFRACIUNE PARTEA I DESPRE INFRACIUNEA CONSUMATA SI TENTATIVA 39. (Infraciunea: distincia dintre delicte si contravenii). Infraciunile se impart in delicte si contravenii, conform felului diferit de pedepse stabilite de acest cod (art.17; directiva 14 de coordonare).

40. (Relaia de cauzalitate) Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o fapta prevzuta de lege drept infraciune daca evenimentul duntor sau periculos, de care depinde existenta infraciunii, nu este consecina aciunii sau neglijentei sale. A nu impiedica un eveniment, pe care ai obligaia juridica sa -l impiedici, echivaleaz cu a-1 provoca. 41. (Concurs de cauze). Consursul de cauze preexistente sau simultane sau survenite, chiar daca sunt independente de aciunea sau neglijenta vinovatului, nu exclude raportul de cauzalitate dintre aciune sau neglijenta si eveniment (art.62, nr.5, U0, 113). Cauzele survenite exclud raportul de cauzalitate atunci cand singure au fost insuficiente sa determine evenimentul. In acest caz, daca aciunea sau neglijenta, comisa anterior, constituie in sine o infraciune, se aplica pedeapsa stabilita pentru ea. Dispoziiile anterioare se aplica si atunci cand cauza preexiste nta sau simultana sau survenita consta in fapta ilicita a altuia. 42. (Rspunderea pentru doi sau vina sau pentru delict prin imprudenta. Rspunderea obiectiva). Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o aciune sau o neglijenta prevzuta de lege drept infraciune daca nu a comis-o in mod contient si prin voina. Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o fapta prevzuta de lege ca delict, daca nu a comis-o cu doi, cu excepia cazurilor de delict prin imprudenta sau nepremeditat prevzute in mod expres de lege (art.27 din Constituie). Legea stabilete cazurile in care evenimentul este pus altfel in sarcina fptaului ca consecina a aciunii sau neglijentei sale. La contravenii fiecare este rspunztor de propria aciune sau neglijenta, contienta si voluntara, fie ea premeditata sau nepremeditata. ('). ( ! ) Art.3 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 in privina scoaterii de sub acuzare prevede ca la nclcrile la care este aplicabila o sanciune administrativa, fiecare este rspunztor de propria aciune sau neglijenta, contienta si voluntara, premeditata sau nepremeditata. 43. (Elementul psihologic al infraciunii). Delictul: este premeditat sau, dupa intenie, atunci cand evenimentul pgubitor sau periculos, care este rezultatul aciunii sau neglijentei si de care conform legii este legata existenta delictului, este prevzut sau vrut de faptas ca consecina a propriei aciuni sau. neglijente; este prin imprudenta, sau dincolo de intenie, atunci cand aciunea sau neglijenta provine dintr-un eveniment pgubitor sau periculos mai grav dect cel vrut de faptas (art.584) (!); este nepremeditat, sau contrar inteniei, atunci cand evenimentul, chair daca este prevzut, nu este dorit de faptas si se confirma ca este cauzat de neglijenta sau imprudenta sau neindemanare, sau datorita nerespectarii legilor, regulamentelor, ordinelor sau disciplinelor (art.259, 3262, 335, 350, 3553, 387, 3912, 449, 450, 451, 5002, 5272, 589, 590). Distincia dintre infraciune cu premeditare si infraciune fara premeditare, stabilita de acest articol pentru delicte, se aplica de asemenea la contravenii, de fiecare data cand pentru acestea legea penala prevede ca de aceasta distincie sa depind orice efect juridic (art.99, n.l, 101, 104,133 nr.3). Q ) A se vedea si art. 18, alineatul 2 din legea nr.194 din 22 mai 1978 privind normele pentru protecia sociala a mamei si a ntreruperii voluntare a sarcinii. 44. (Condiia obiectiva de pedepsire). Atunci cand pentru pedepsirea infraciunii legea cere confirmarea unei condiii, vinovatul rspunde de fapta, chiar daca intamplarea, de care depinde confirmarea condiiei, nu a fost vruta de el (art.1582). 45. (Cazul fortuit sau fora majora). Nu poate fi pedepsit cel care a comis fapta in caz fortuit sau de fora majora.

46. (Constrngerea fizica). Nu poate fi pedepsit cel care a comis o fapta fiind constrns de alii prin violenta fizica, creia nu-i putea rezista sau de care nu putea scap (art.543, 111,611). In acest caz, de fapta comisa de persoana constrnsa este rspunztor autorul violentei. 47. (Eroarea de fapt). Eroarea asupra faptei care constituie infraciune exclude pedepsirea fptaului. Totui, daca este vorba despre o eroare determinata de vina, pedepsirea nu este exclusa, atunci cand fapta este prevzuta de lege ca delict fara premeditare (art.43). Eroarea asupra faptei care constituie o anumita infraciune nu exclude pedepsirea pentru o infraciune diferita. Eroarea asupra unei legi diferita de legea penala exclude pedepsirea atunci cand a cauzat o eroare asupra faptei care constituie o infraciune (art.5, 48, 49, 59, 60, 82) (>). ( ' ) A se vedea art. 15 din decretul legislativ nr.74 din 10 martie 2000. 48. (Eroarea determinata de nelciunea altuia) Dispoziiile articolului precedent se aplica chiar daca eroarea asupra faptei ce constituie o infraciune este determinata de inselaciunea altuia; dar in acest caz, pentru fapta comisa de persoana inselata este rspunztoare cea care a obligat-o sa o comit (art.l 11). 49. (Infraciune presupusa greit si infraciune imposibila). Nu poate fi pedepsit cel care comite o fapta ce nu constituie infraciune, sub presupunerea greita ca aceasta constituie o infraciune. Pedepsirea este de asemenea exclusa atunci cand, datorita nepotrivirii aciunii sau inexistentei obiectului acesteia, este imposibil evenimentul pgubitor sau periculos (art.56). In cazurile prevzute de dispoziiile anterioare, daca la fapta concura elementele constitutive ale unei infraciuni diferite, se aplica pedeapsa stabilita pentru infraciunea comisa efectiv. In cazul indicat la primul paragraf judectorul poate ordona ca acuzatul eliberat sa fie supus la masuri de sigurana (art.229). 50. (Consimmntul celui in drept). Nu poate fi pedepsit cel care lezeaz sau pune in pericol un drept cu consimmntul persoanei care poate dispune acest lucru (art.579; 5 din codul civil) () ( ' ) A se vedea art. 4 si urmtoarele ale legii nr.194 din 22 mai 1978 privind normele pentru ntreruperea voluntara a sarcinii. A se vedea de asemenea: Legea nr.458 din 26 iulie 1967 asupra transplantului de rinichi; Legea nr.644 din 2 decembrie 1975 privind transplantele terapeutice si Legea nr.164 din 14 aprilie 1982 in privina modificrii sexului. 51. (Exercitarea unui drept sau ndeplinirea unei datorii). Exercitarea unui drept sau indeplinirea unei datorii impuse de o norma juridica sau de un ordin legitim al autoritii publice, exclude pedepsirea. Daca o fapta ce constituie infraciune este comisa din ordinul autoritii, de infraciune este rspunztor intotdeauna funcionarul public (art.357) care a dat ordinul (') De asemenea este rspunztor de comiterea infraciunii si cel care a executat ordinul, exceptnd cazul in care, dintr-o eroare de fapt (art.47 , 593), a considerat ca trebuie sa execute un ordin legitim. Nu poate fi pedepsit cel care executa ordinul ilegitim, atunci cand legea nu ii permite nici-un control asupra legitimitii ordinului (art.55) (2). Q ) Art.4 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, stabilete ca nu este rspunztor de incalcarile administrative cel care a comis fapta indeplinindu-si datoria si in exerciiul unui drept legitim sau in caz de necesitate sau de

legitima aprare. Daca nclcarea este comisa din ordinul autoritii, de aceasta se face vinovat funcionarul public care a dat ordinul. A se vedea de asemenea art.97 din Decretul Preedintelui Republicii din 9 octombrie 1990, Textul unic al legilor asupra stupefiantelor care prevede ca nu pot fi pedepsii ofierii de politie judiciara ce lucreaz I n unitile antidrog, care, doar in scopul strngerii de probe sau pentru executarea operaiunilor mpotriva criminalitii dispuse de Serviciul central anti drog, procedeaz la cumprarea de substane stupefiante sau psihotrope. ( 2 ) Art.66, alineatul 4, al Legii nr.121 din 1 aprilie 1981, privind noul regulament al Administraiei pentru sigurana publica, prevede ca cel ce tine de administraia pentru sigurana publica si cruia l se da un ordin a crui executare constituie clar o Infraciune, sa nu-l execute si sa informeze imediat superiorii. 52. {Legitima aprare). Nu se pedepsete cel care a comis o fapta deoarece a fost constrns de nevoie sa apere un drept propriu sau al altuia impotriva pericolului real al unei ofense injuste, cu condiia ca aprarea sa fie proporionala cu ofensa (art.55, 59; 2044 din codul civil; 42 din codul penal militar pe timp de pace) 53. (Uzul legitim de arme). Rmnnd valabile dispoziiile prevzute de cele doua articole precedente, se pedepsete funcionarul public (art.357) care, in scopul indeplinirii unei datorii la birou face uz sau ordona sa se faca uz de arme sau de un alt mijloc de constrngere fizica, atunci cand este constrns de nevoia de a respinge o violenta sau de a infrange rezistenta (Textul unic 158 pentru sigurana publica) si de a mpiedica oricum producerea de delicte de masacru, naufragiu, scufundare, dezastru aviatic, dezastru feroviar, asasinat, jaf armat si sechestru de persoana (!) Aceeai dispoziie se aplica oricrei persoane care, la cererea legala a funcionarului public, ii ofer asistenta. Legea stabilete celelalte cazuri (2) in care se permite uzul de arme (art.5852) sau a unui alt mijloc de constrngere fizica (art.55; 41 din codul penal militar pe timp de pace). , (1) Acest alineat a fost modificat astfel de art. 14 al legii nr.152 din 22 mai 1975 privind dispoziiile de protecie a ordinii publice. (2) A se vedea: Legea nr.WO din 4 martie 1958 asupra portului de arma de ctre politia judiciara I n serviciu la frontiera sl la zonele de supraveghere; art.41 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 asupra regulamentului penitenciar, care prevede interzicerea de a purta arme de ctre supraveghetorii din inchisoare, excepie facand cazurile excepionale in care directorul dispune altfel si Legea nr.I52 din 22 mai 1975 privind dispoziiile de protecie a ordinii publice. 54. (Starea de necesitate). Nu se pedepsete cel care a comis o fapta fiind constrns de nevoia de a se salva sau de a salva pe alii de pericolul real al unui prejudiciu grav adus persoanei, pericol cauzat de el in mod involuntar, care altminteri nu ar fi putut fi evitat, cu condiia ca fapta sa fie proporionala cu pericolul (art.384). Aceasta dispoziie nu se aplica celor care au o datorie juridica speciala de a se expune pericolului. Dispoziia de la prima parte a acestui articol se aplica si daca starea de necesitate este determinata de ameninrile altuia; dar, in acest caz, de fapta comisa de ctre persoana ameninata este rspunztor cel care a obligat-o s-o comit (art.55, 59, 111,611; 2045 din codul civil; 41 din codul penal militar pe timp de pace). 55. (Exces nepremeditat). Atunci cand, comitand una din faptele prevzute de articolele 51, 52, 53 si 54, se depesc in mod nepremeditat limitele prevzute de lege sau de ordinul autoritii sau impuse de necesitate, se aplica dispoziiile privind delictele nepremeditate daca fapta este prevzuta de lege ca delict nepremeditat (art.422, 43).

56. (Tentativa de infraciune). Cine acioneaz cu scopul nendoielnic de a comite un delict, este rspunztor de tentativa de infraciune, daca aciunea nu se infaptuieste sau evenimentul nu se intampla (art.49). Vinovatul de tentativa de infraciune este pedepsit: cu inchisoare de la 24 la 30 de ani daca legea prevede pentru infraciune pedeapsa cu moartea (l); cu inschisoare nu mai puin de 12 ani daca pedeapsa prevzuta este deteniunea pe viata; si, in alte cazuri, cu pedeapsa stabilita pentru infraciune micorat de la o treime la doua treimi (2). Daca vinovatul se dezice voluntar de aciune, este supus doar pedepsei pentru aciunile comise, atunci cand acestea constituie in sine o infraciune diferita. Daca impiedica in mod voluntar evenimentul, este supus pedepsei stabilite pentru tentativa de infraciune, micorat de la un sfert la o jumtate. ( ! ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 2 ) Art.293 din Decretul Preedintelui Republicii nr.43 din 23 ianuarie 1973, in domeniul vamal, stabilete echivalarea tentativei de contrabanda si a infraciunii consumate. 57. (Infraciuni comise prin intermediul presei periodice) ('). Exceptnd rspunderea autorului publicaiei si in afara cazurilor de concurs, directorul sau directorul adjunct responsabil (2), care omite sa efectueze asupra coninutului ziarului pe care il conduce controlul necesar pentru a impiedica comiterea de infraciuni prin intermediul publicaiei, este pedepsit, cu titlu de culpa, daca o infraciune este comisa, cu pedeapsa stabilita pentru aceasta infraciune, micorat in msura mai mica de un sfert (art.596 bis). ( ' ) Acest articol a fost modificat astfel de art.] al legii nr.127 din 4 martie 1958 privind normele referitoare la infraciunile comise prin intermediul presei. ( 2 ) Pentru obligaiile ce-i revin directorului responsabil a se vedea art.3 al legii nr.47 din 8 februarie 1948 privind dispoziiile asupra presei. Art.9 al Legii nr.52 clin 6 februarie 1996 a stabilit ca prin efectele art.3 al menionatei legi nr.47/1948, cetenii statelor membre ale Comunitii europene sunt echivalai cu cetenii italieni. 57 bis. (Infraciuni comise prin intermediul presei neperiodice) ( l ) . In cazul presei neperiodice dispoziiile de la articolul anterior se aplica editorului (art.596 bis), daca autorul articolului este necunoscut sau neraspunzator, sau tipografului (art.596 bis) daca editorul nu este indicat sau este neraspunzator. ( ! ) Acest articol a fost adugat de art.l al legii nr.127 din 4 martie 1958 privind normele referitoare la infraciunile comise prin intermediul presei. 58. (Presa clandestina). Dispoziiile articolului precedent (J) se aplica si daca nu au fost respectate prevederile legii asupra publicrii si difuzrii presei periodice si neperiodice (art.596 bis). (Omitere) (2). ( ! ) In urma introducerii art.57 bis dispoziiile acestui articol vor fi nelese cu referire la cele doua articole precedente. ( 2 ) Acest articol a fost abrogat de art.2 al legii nr.127 din 4 martie 1958 privind normele referitoare la infraciunile comise prin intermediul presei.

58. bis Q ) (Urmrirea legala pentru infraciunile comise prin intermediul presei). Daca infraciunea comisa prin intermediul presei este pasibila de pedeapsa in urma plngerii (art. 120; 336 din codul de procedura penala), a denunului (art. 130, 341 din codul de procedura penala) sau a cererii (art.8, 9, 10. 128; 342 din codul de procedura penala), si pentru pedepsirea infraciunilor prevzute de cele trei articole precedente sunt necesare plngerea, denunul sau cererea. Plngerea, denunul sau cererea prezentate impotriva directorului sau directorului adjunct responsabil, a editorului sau tipografului, are efect si fata de autorul articolului pentru infraciunea comisa de acesta (art. 123,129). Nu se poate aciona pentru infraciunile prevzute de cele trei articole precede nte daca este necesara o autorizaie de urmrire (art.313; 343 din codul de procedura penala) pentru infraciunea comisa de autorul articolului, pana cand autorizaia nu este eliberata. Aceasta dispoziie nu se aplica daca autorizaia este stabilita pentru calitile sau condiiile personale ale autorului publicaiei. ( J ) Acest articol a fost adugat de art.3 al legii nr.127 din 4 martie 1958 privind normele referitoare la infraciunile comise prin intermediul presei. PARTEA A II-A DESPRE MPREJURRILE INFRACIUNII 59. (mprejurri necunoscute sau presupuse gresii). Circumstanele care atenueaz (art.62, 62 bis) sau exclud (art.50-54, 85 si urmtoarele, 308, 376, 384,418, 463, 469) pedeapsa sunt evaluate in favoarea fptaului chiar daca nu sunt cunoscute de el, sau sunt considerate de el din greeala inexistente (art.l 12, 113, 114, 118, 119)
(')

Circumstanele care agraveaz (art.61) pedeapsa sunt considerate in sarcina fptuitorului doar daca sunt cunoscute de el sau ignorate din vina sau considerate inexistente dintr-o greeala din culpa (2). Daca fptaul considera din greeala ca exista circumstane care exclud pedeapsa, aceastea se considera intotdeauna in favoarea lui. Totui, daca este vorba despre o greeala din culpa, pedepsirea nu este exclusa atunci cand fapta este prevzuta de lege ca delict din imprudenta (art.43). ( x ) Acest articol a fost modificat astfel de art.l al legii nr.19 din 7 februarie 1990 privind modificrile la imprejurri, suspendarea condiionata a pedepsei si destituirea angajailor publici. ( 2 ) Acest articol a fost adaigat de art.l al legii nr.19 din 7 februarie 1990 privind modificrile la mprejurri, suspendarea condiionata a pedepsei si destituirea angajailor publici. 60. {Eroarea asupra persoanei vtmate). In caz de eroare asupra persoanei vtmate de o infraciune (art.82) nu sunt puse in sarcina fptaului circumstanele agravante care privesc condiiile sau calitatea persoanei vtmate sau relaiile dintre cel lezat si vinovat. In schimb sunt considerate in favoarea sa circumstanele atenuante, presupuse greit, care privesc condiiile, calitile sau relaiile anterioare. Dispoziiile acestui articol nu se aplica daca este vorba despre imprejurari care privesc vrsta sau alte condiii sau caliti fizice sau psihice ale persoanei lezate (art.609 sexies). 61. (Circumstane agravante comune). Agraveaz infraciunea, atunci cand nu sunt elemente constitutive sau circumstane agravante speciale, urmtoarele circumstane (art.70, 111,112, 1132, 118, 576, 577, 578\ 5792, 5923): 1) sa fi acionat din motive josnice sau neinsemnate; 2) sa fi comis infraciunea pentru a executa sau a tinui o alta, sau pentru a dobndi sau a asigura pentru sine sau pentru alii produsul sau profitul sau preul sau scutirea de pedeapsa a unei alte infraciuni (art.1703);

3) sa fi acionat, la delictele nepremeditate (art.43), in ciuda previziunii evenimentului; 4) sa fi folosit acte de cruzime sau sa fi acionat cu cruzime asupra persoanelor; 5) sa fi profitat de imprejurari ce tin de timp, de loc sau de persoana astfel incat sa impiedice aprarea publica sau privata; 6) vinovatul sa fi comis infraciunea in perioada in care s-a sustras in mod voluntar executrii unui mandat sau a unui ordin de arestare sau de captura sau de detenie pentru o infraciune anterioara (art.5762; 296 din codul de procedura penala); 7) sa fi cauzat, in delictele impotriva avutului (art.624 si urmtoarele; 1135 si urmtoarele din codul de navigaie) sau care aduc atingere avutului, sau in delictele cauzate in scopul obinerii de foloase, persoanei vtmate de infraciune o paguba patrimoniala de o gravitate mare; 8) sa fi agravat sau sa fi incercat sa agraveze consecinele delictului comis; 9) sa fi comis fapta prin abuz de putere sau prin incalcarea datoriilor de serviciu sau in calitate de inalt funcionar al unui cult; 10) sa fi comis fapta mpotriva unui funcionar public (art.357) sau a unei persoane insarcinata cu o funcie publica (art.358) sau cu funcia de inalt funcionar al cultului catolic sau al unui cult acceptat in tara, sau impotriva unui funcionar diplomatic sau consular al unui stat strin, in timpul sau datorita indeplinirii funciilor sau serviciului; 11) sa fi comis fapta prin abuz de putere sau de relaii confideniale, sau prin abuz de relaii de serviciu, de prestare de serviciu, de coabitare sau de ospitalitate. 62. (Circumstane atenuante comune). Atunci cand nu sunt elemente constitutive sau circumstane atenuante speciale (art.633), urmtoarele circumstane atenueaz infraciunea: 1) sa fi acionat din motive de o deosebita valoare morala sau sociala; 2) sa fi reacionat in stare de furie, determinata de o fapta nedreapta a altuia (art.599); 3) sa fi acionat la impulsul unei mulimi in agitaie, atunci cand nu este vorba despre reuniuni sau adunri interzise prin lege sau de autoriti si vinovatul nu este un delincvent sau un contravenient obinuit (art. 102-104) sau care reprezint un pericol social (art. 105) sau cu inclinatii de delincvent (art. 108); 4) sa fi cauzat, in delictele impotriva patrimoniului (art.624 si urmtoarele; 1135 si urmtoarele din codul de navigaie) sau care aduc atingere patrimoniului, persoanei vtmate de infraciune o paguba patrimoniala de mrime mica, sau, in delictele cauzate in scopul obinerii de foloase, sa fi acionat pentru a obine sau sa fi obinut oricum un folos de mrime mica, atunci cand evenimentul pgubitor sau periculos este de o mrime mica ('); 5) sa fi contribuit la cauzarea evenimentului, impreuna cu aciunea sau neglijenta vinovatului, fapta premeditata impotriva persoanei vtmate; 6) inainte de judecata, sa fi reparat in intregime paguba, prin despgubirea acesteia si, atunci cand este posibil prin restituiri (art.185); sau, inainte de judecata si in afara cazului prevzut la ultimul paragraf al articolului 56, sa se fi implicat spontan si eficient pentru inlaturarea sau atenuarea consecinelor pgubitoare sau periculoase ale infraciunii. ( J ) Acest numr a fost inlocuit ele art.2 al legii nr.19 din 7 februarie 1990 privind modificrile la mprejurri, suspendarea condiionata a pedepsei si destituirea angajailor publici. 62 bis. (') (Circumstane atenuante generale). Judectorul, independent de circumstanele prevzute de art.62, poate lua in considerare alte circumstane diferite, atunci cand considera ca acestea pot justifica o micorare a pedepsei. In orice caz, ele sunt considerate, in scopul aplicrii acestei parti, ca o unica circumstana, care poate concura cu una sau mai multe circumstane indicate la articolul 62 menionat. ( J ) Acest articol a fost adugat de art.2 al decretului legislativ nr.288 din 14 septembrie 1944, privind prevederile referitoare la reforma legislaiei penale. 63. (Aplicarea mririlor sau micorrilor pedepsei). Atunci cand legea dispune ca pedeapsa sa fie mrita sau micorat in limitele prevzute (art.66 si urmtoarele), mrirea sau micorarea se aplica asupra cantitii ei, pe care judectorul

ar aplica-o vinovatului (art. 132), atunci cand nu ar concura imprejurarea care o mrete sau o micoreaz. Daca concura mai multe circumstane agravante, sau mai multe circumstane atenuante, mrirea sau micorarea pedepsei se aplica asupra cantitii acesteia rezultata din mrirea sau micorarea precedenta. Atunci cand pentru o circumstana legea stabilete o pedeapsa in spea diferita de cea obinuita a infraciunii sau este vorba despre o circumstana cu efect special, mrirea sau micorarea pentru alte circumstane nu acioneaz asupra pedepsei obinuite a infraciunii, ci asupra pedepsei stabilita prin respectiva circumstana. Sunt circumstane cu efect special cele care privesc o mrire sau o micorare a pedepsei mai mare de o treime Q ) . Daca concura mai multe circumstane agravante din cele indicate la paragraful doi al acestui articol, se aplica numai pedeapsa stabilita pentru circumstana cea mai grava; dar judectorul o poate mari. Daca concura mai multe circumstane atenuante din cele indicate la paragraful doi al acestui articol, se aplica numai pedeapsa mai puin grava stabilita pentru respectivele circumstane; dar judectorul o poate micora. paragraf a fost nlocuit astfel de art.5 al legii nr.400 din 31 iulie 1984 privind normele referitoare la competenta penala. 64. (Mrirea pedepsei in cazul unei singure circumstane agravante). Atunci cand se repeta o circumstana agravanta si mrirea pedepsei nu este prevzuta de lege, creste paria la un sfert pedeapsa care ar trebui aplicata pentru infraciunea comisa (dispoziia 18 de coordonare). Totui, pedeapsa cu inchisoarea de aplicat ca efect al mririi nu poate depasi 30 de ani. 65. (Micorarea pedepsei in cazul unei singure circumstane atenuante). Atunci cand se repeta o circumstana atenuanta si legea nu prevede micorarea pedepsei, se respecta urmtoarele norme: 1) pedeapsa cu moartea (l) este inlocuita cu inchisoare de la 24 la 30 de ani; 2) pedeapsa cu deteniunea pe viata este inlocuita cu inchisoare de la 20 la 24 de ani; 3) celelalte pedepse sunt micorate in msura nu mai mare de o treime (directiva 18 de coordonare). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. 66. (') (Limitele mririlor pedepsei in cazul concursului mai multor circumstane agravante). Daca concura mai multe circumstane agravante, pedeapsa de aplicat prin efectul mririlor, nu poate depasi triplul maximului stabilit de lege pentru infraciune, cu excepia cazului cand este vorba despre circumstanele indicate de cel de-al doilea paragraf al art.63, nici nu poate depasi: 1) 30 de ani, daca este vorba despre inchisoare; 2) 5 ani, daca este vorba despre arest; 3) si, 20 de milioane respectiv 4 milioane de lire italiene, daca este vorba despre amenda pentru contravenii sau amenda pentru anumite infraciuni; sau, 60 de milioane, respectiv 12 milioane de lire italiene, daca judectorul se prevaleaz de dreptul de a mari indicat la paragraful art. 133 bis.

0) Acest

( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 101 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 referitor la scoaterea de sub acuzare. 67. (Limitele micorrilor pedepsei in cazul concursului mai multor circumstane atenuante). Daca concura mai multe circumstane atenuante, pedeapsa de aplicat prin efectul micorrilor nu poate fi mai mica de: 1) 15 ani de inchisoare, daca pentru delict legea prevede pedeapsa cu moartea

0);
2) 10 ani de inchisoare, daca pentru delict legea prevede pedeapsa cu inchisoarea. Celelalte pedepse sunt micorate. In acest caz, atunci cand nu este vorba despre circumstanele indicate la paragraful doi al art.63, pedeapsa nu poate fi aplicata in msura mai mica de un sfert. Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.2l din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal.

(i)

68. (Limitele la concursul de circumstane). Cu excepia dispoziiilor art.5, atunci cand o circumstana agravanta include o alta circumstana agravanta, sau o circumstana atenuanta include o alta circumstana atenuanta, se considera in sarcina sau in favoarea vinovatului doar circumstana agravanta sau circumstana atenuanta care necesita cea mai mare mrire, respectiv, cea mai mare micorare a pedepsei. Daca circumstanele agravante sa\ atenuante necesita aceeai mrire sau aceeai micorare a pedepsei, se aplica o singura mrire sau o singura micorare a pedepsei. 69. (Concursul de circumstane agravante si atenuante). Atunci cand concura impreuna circumstanele agravante si circumstanele atenuante, iar primele sunt considerate de judector ca predominante, nu se tine cont de micorrile pedepsei stabilite pentru circumstanele atenuante si se face loc doar mririlor pedepsei stabilite pentru circumstanele agravante. Daca circumstanele atenuante sunt considerate predominante fata de circumstanele agravante, nu se tine cont de mririle pedepsei stabilite pentru acestea din urma si se face loc doar micorrilor pedepsei stabilite pentru circumstanele atenuante (art.280/5). Daca dintre circumstanele agravante si cele atenuante judectorul considera ca exista o echivalenta, se aplica pedeapsa care ar fi fost aplicata daca nu ar fi concurat nici-una din aceste circumstane (art.280/5). Dispoziiile precedente se aplica si la circumstanele privind persoana vinovatului (art.702) si la orice alta circumstana pentru care legea stabilete o pedeapsa in spea diferita sau stabilete msura pedepsei in mod independent de cea obinuita a infraciunii (l) (2) (3). (Omisiune) (4). O ) Acest paragraf a fost inlocuit astfel de art.6 al decretului lege nr.99 din 11 aprilie 1974, transformat, cu modificri, in legea nr.220 din 7 iunie 1974, privind prevederile urgente asupra justiiei penale. (2) Curtea Constituionala, prin sentina nr.168 din 28 aprilie 1994, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui paragraf, in partea in care prevede ca fata de minorul vinovat e aplicabila dispoziia primului paragraf al aceluiai articol 69 in caz de concurs intre circumstana atenuanta prevzuta de art.98 al codului penal si una sau mai multe circumstane agravante care duc la pedeapsa cu deteniunea pe viata, precum si in partea in care prevede ca fata de acest minor sunt aplicabile

dispoziiile alineatului unu si trei al art.69, in caz de concurs dintre circumstana atenuanta prevzuta de art.98 a codului penal si una sau mai multe circumstane agravante care duc la o Infraciune pentru care este prevzuta pedeapsa de baza a nchisorii pe viata. (3) Conform art.90 al decretului legislativ nr.76 din 30 martie 1990, privind textul unic al legilor pentru intervenii pe teritoriile regiunilor Campania, Basilicata, Puglia si Calabria, lovite de micrile seismice, nu se aplica dispoziia prevzuta de acest alineat, atunci cand infraciunile prevzute de art.479, 480, 481 si 483 ale codului penal sunt comise pentru obinerea de beneficii dispuse in favoarea populaiei lovite de micrile seismice. (4) Acest paragraf a fost abrogat de art.7 al decretului lege nr.99 din 11 aprilie 1974, tranformat, cu modificri, in legea nr.220 din 7 iunie 1974, privind prevederile urgente asupra justiiei penale. 70. (Circumstane obiective si subiective). Conform legii penale (art.l 18, 119): 1) sunt circumstane obiective acelea ce privesc natura, felul, mijloacele, obiectul, timpul, locul si orice alta modalitate de aciune, gravitatea pagubei sau a pericolului, sau condiiile sau calitile personale ale victimei (art.61 nr.5, 625 nr.l, 5, 7, 609 quinquies); 2) sunt circumstane subiective cele care privesc intensitatea dolului sau gradul de vinovie, sau condiiile si calitile personale ale vinovatului, sau relaiile dintre vinovat si victima sau cele legate de persoana vinovatului (art.376, 576 nr.2, 6052, 649). Circumstanele legate de persoana vinovatului privesc imputabilitatea (art.85 -98) si recidiva (art.99 si urmtoarele). PARTEA A III-A DESPRE CONCURSUL DE INFRACIUNI 71. (Condamnarea pentru mai multe infraciuni printr-o sentina unica sau decret unic). Atunci cand, printr-o singura sentina sau un singur decret trebuie sa se pronune o condamnare pentru mai multe infraciuni impotriva aceleai persoane, se aplica dispozi iile articolelor urmtoare. 72. (J) (Concursul de infraciuni care necesita deteniunea pe viata si de infraciuni care necesita pedepse temporare cu inchisoarea). Vinovatului pentru mai multe delicte, din care fiecare necesita pedeapsa cu deteniunea pe viata (art.22), i se aplica pedeapsa menionata cu izolarea pe timpul zilei de la 6 luni la 3 ani. In caz de concurs al unui delict care necesita pedeapsa cu deteniunea pe viata cu unul sau mai multe delicte care necesita pedepse cu inchisoarea (art. 18) temporare pe o perioada totala mai mare de 5 ani, se aplica pedeapsa cu deteniunea pe viata cu izolare pe timpul zilei pe o perioada de timp cuprinsa intre doua si 18 luni (art. 184). Cel ce executa pedeapsa cu deteniunea pe viata condamnat la izolare pe timp ul zilei, participa la munci.

(0 Acest articol a fost modificat astfel de art.2 al legii nr.1634 din 25 noiembrie 1962, privind modificrile asupra pedepsei cu deteniunea pe viata si asupra eliberrii condiionate.
73. (Concursul de infraciuni care necesita pedepse cu inchisoarea temporare sau pedepse bneti de acelai tip). Daca mai multe infraciuni necesita pedepse temporare cu inchisoarea (art. 18) de acelai tip, se aplica o pedeapsa unica, pe o perioada egala cu durata totala a pedepselor care ar trebui sa se aplice pentru fiecare infraciune. Atunci cand concura mai multe delicte, pentru fiecare trebuind sa se aplice pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 24 de ani, se aplica pedeapsa cu deteniune pe viata (art.22) ('). Pedepsele bneti de acelai tip se aplica toate in intregime (art.76, 78). ( * ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.168 din 28 aprilie 1994, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui paragraf, in partea in care, in caz de concurs al mai

multor delicte comise de minor vinovat, pentru fiecare trebuind sa se aplice pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 24 de ani, prevede pedeapsa cu deteniunea pe viata. 74. (Concursul de infraciuni care necesita pedepse cu inchisoarea de tip diferit). Daca mai multe infraciuni necesita pedepse temporare cu detenia (art. 18) de tip diferit, acestea se aplica toate in mod distinct si in intregime (art.76, 78). Pedeapsa cu arestul se executa ultima. 75. (Pedepse concurente considerate ca pedeapsa unica sau ca pedepse distincte). Exceptnd cazul in care legea ar stabili altfel (art.77), pedepsele de acelai tip concurente conform art.73 se considera ca pedeapsa unica prin orice efect juridic. Pedepsele diferite concurente conform art.74 si 75 sunt considerate de asemenea, prin orice efect juridic, ca pedeapsa unica a tipului cel mai grav. Totui se considera ca pedepse distincte, prin efectul executrii lor (art.14! si urmtoarele) ale aplicrii masurilor de sigurana (art. 199 si urmtoarele) si in orice alt caz stabilit de lege. Daca o pedeapsa bneasca (art.182) concura printr-o alta pedeapsa de tip diferit, pedepsele se considera diferite prin orice efect juridic. 77. (Stabilirea pedepselor accesorii). Pentru a stabili pedepsele accesorii si orice alt efect penal al condamnrii, se tine cont de fiecare infraciune pentru care este pronunata condamnarea, si de pedepsele principale (art. 17) care, daca nu ar fi fost un concurs de infraciuni, ar trebui sa fie aplicate pentru fiecare din ele. Daca concura pedepsele accesorii ale aceluiai tip, acestea se aplica toate in intregime (art.79, 80). 78. Q ) (Limite ale mririlor pedepselor principale). In caz de concurs de infraciuni prevzut de art.73, pedeapsa de aplicat conform aceluiai articol nu poate fi mai mare de cinci ori dect cea mai grava din pedepsele concurente, nici nu poate depasi: 1) treizeci de ani de inchisoare; 2) sase ani de arestare; 3) 30 de milioane de lire italiene amenda pentru contravenii si 6 milioane amenda pentru anumite infraciuni; sau 125 milioane de lire italiene amen da pentru contravenii si 25 milioane amenda pentru anumite infraciuni, daca judectorul se prevaleaz de dreptul de mrire indicat la paragraful art. 133 bis (2). In caz de concurs de infraciuni prevzut de art.74, durata pedepselor de aplicat conform acestui articol nu poate depasi 30 de ani. Partea pedepsei ce depete aceasta limita, se scade in orice caz din arest. (1) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 101 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (2) Ca o derogare de la prevederile acestui numr, pedeapsa amenzii pentru contravenii sau a amenzii pentru anumite infraciuni, nu poate depasi suma de 15 milioane de lire italiene, sau suma de 60 milioane de lire italiene, daca judectorul se prevaleaz de dreptul de mrire indicata de art.133 bis, alineatul doi, conform art.58 al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. 79. (Limitele mririlor pedepselor accesorii). Durata maxima a pedepselor accesorii (art. 19) temporare nu poate depasi, in total, limitele urmtoare: 1) 10 ani, daca este vorba despre interzicerea exercitrii funciei publice sau interzicerea practicrii unei profesii sau une meserii (art.28 si urmtoarele); 2) 5 ani, daca este vorba despre suspendarea exercitrii unei profesii sau unei meserii (art.35) ('). ( } ) Art.4. al legii nr.304 din 29 mai 1982 privind masurile pentru aprarea dispoziiilor constituionale, prevede aplicarea acestui articol in ipoteza unui concurs de pedepse accesorii pentru infraciunile de terorism.

80. (Concurs de pedepse aplicate cu sentine sau decrete diferite). Dispoziiile articolelor precedente se aplica si in cazul in care, dupa o sentina (art.533 din codul de procedura penala) sau un decret de condamnare (art.459, 565 si urmtoarele din codul de procedura penala) trebuie sa fie judecata aceeai persoana pentru o infraciune comisa anterior sau dupa condamnare, sau cand impotriva acestei persoane trebuie sa se pronune mai multe sentine sau decrete de condamnare (art.67I din codul de procedura penala( (')( ' ) Art.4 al legii nr.304 din 29 mai 1982 privind masurile pentru aprarea dispoziiei constituionale, derogheaza de la aplicare acest articol in ipoteza concursului de pedepse pentru infraciunile de terorism. 81. ( x ) (Concurs formal. Infraciune continuata) (2). Se pedepsete cu pedeapsa care ar trebui aplicata pentru incalcarea cea mai grava mrita pana la triplare cel care printr-o singura aciune sau neglijenta incalca diverse dispoziii legale sau comite mai multe incalcari ale aceleiai dispoziii legale (art.1372 din codul de procedura penala). La aceeai pedeapsa este condamnat cel care prin mai multe aciuni sau neglijente, executate dupa acelai scenariu criminal, comite in perioade diferite mai multe incalcar i ale acesteia sau ale dispoziiilor legale (art.1372 din codul de procedura penala). In cazurile prevzute de acest articol pedeapsa poate fi mai mare dect cea care ar fi aplicabila conform articolelor precedente. ( * ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.8 al decretului lege nr.99 din 11 aprilie 1974, tranformat, cu modificri, in legea nr.220 din 7 iunie 1974, privind prevederile urgente asupra justiiei penale. ( 2 ) Pentru o atenie deosebita la continuarea infraciunilor a se vedea art.8 al legii nr.4 din 7 ianuarie 1929, privind normele asupra nclcrilor financiare si art.53 al legii nr.689, privind scoaterea de sub acuzare. 82. (Vtmarea altei persoane dect cea vizata). Atunci cand dintr-o greeala in folosirea mijloacelor de executare a infraciunii, sau dintr-un alt motiv, este vtmata o alta persoana dect cea vizata, vinovatul este rspunztor ca si cum ar fi comis infraciunea in dauna persoanei pe care voia s-o lezeze, cu excepia dispoziiilor art.60 in ce privete circumstanele agravante si atentuante. Atunci cand, pe langa o alta persoana este vtmata si cea vizata, vinovatul primete pedeapsa stabilita pentru infraciunea cea mai grava, mrita pana la jumtate. 83. (ntmplare diferita de cea dorita de faptas). In afara cazurilor prevzute de articolul precedent daca, din greeala in folosirea mijloacelor de executare a infraciunii, sau dintr-un alt motiv, se produce o intamplare diferita de cea dorita, vinovatul este rspunztor, cu titlu de cujpai__d^Jnamplarea nedorita, atunci cand fapta este prevzuta de lege ca delict din imprudenta (art.43)." Daca vinovatul a produs de asemenea intamplarea dorita, se aplica regulile asupra concursului de infraciuni (art.71 si urmtoarele, 81, 586). 84. (Infraciunea complexa). Dispoziiile articolelor precedente nu se aplica (art,301) atunci cand legea considera drept elemente constitutive sau drept circumstane agravante ale unei singure infraciuni, fapte care ar contitui, prin ele insele, infraciune (art. 131, 1702). Atunci cand legea, in stabilirea pedepsei pentru infraciunea complexa, se refera la pedepsele stabilite pentru fiecare infraciune care o constituie (art.301), nu pot fi depite limitele maxime indicate de art.78 si 79 (art.l31, 170). TITLUL IV DESPRE VINOVAT SI PERSOANA VTMATA

PARTEA I DESPRE IMPUTABILITATE 85. (Capacitatea de a intelege sau de a vrea). Numeni nu poate fi pedepsit pentru o fapta prevzuta de lege ca infraciune, daca, in momentul in care a comis -o, nu era imputabil (art. 87). Este imputabil cel care are capacitatea de a intelege si de a vrea (art.42, 88, 90, 92, 148; 508 din codul de procedura penala; 120, 2046, 2047 din codul civil). 86. (Stabilirea strii de incapacitate a altora in scopul de a-i determina sa comit o infraciune). Daca cineva pune pe altcineva in starea de incapacitate de a intelege sau de a vrea, in scopul de a-1 determina sa comit o infraciune, de infraciunea comisa de persoana aflata in incapacitate este rspunztor cel care a cauzat starea de incapacitate (art.613,728). 87. (Starea pregtita din vreme de incapacitate de a intelege sau de a vrea). Dispoziia primei parti a art.85 nu se aplica celui care este pus in incapacitatea de a intelege sau de a vrea in scopul comiterii infraciunii sau pregtirii unei scuze (art.922, 111). 88. (Boala mintala). Nu este imputabil cel care, in momentul in care a comis fapta avea, datorita infirmitii, o boala mintala care exclude capacitatea de a intelege sau de a vrea (art.222). 89. (Boala mintala pariala). Cel care in momentul in care a comis fapta avea, datorita infirmitii, o boala mintala care sa-i scad puternic, fara a o exclude, capacitatea de a intelege sau de a vrea, este rspunztor de infraciunea comisa; dar pedeapsa este micorat (art.65, 1412, 148, 219; 70, 220, 508 din codul de procedura penala). 90. (Stri emotive sau pasionale). Strile emotive sau pasionale nu exclud si nu micoreaz imputabilitatea (220 din codul de procedura penala). 91. (Starea de beie rezultata in urma cazului foruit sau al forei majore). Nu este imputabil cel care, in momentul in care a comis fapta, nu avea capacitatea de a intelege sau de a vrea, din cauza beiei complete rezultata in urma cazului fortuit sau a forei majore. Daca starea de beie nu era completa, dar putea sa scad puternic, fara a o exclude, capacitatea de a intelege sau de a vrea, pedeapsa este micorat (art.65, 613, 688, 690). 92. (Starea de beie voluntara sau premeditata sau pregtita din vreme). Starea de beie nerezultata din cazul fortuit sau din fora majora nu exclude si nici nu micoreaz imputabilitatea. Daca starea de beie era pregtita din vreme in scopul comiterii infraciunii sau pregtirii unei scuze, pedeapsa este mrita (art.73, 64, 87). 93. (Fapta comisa sub efectul stupefiantelor). Dispoziiile celor doua articole precedente se aplica si atunci cand fapta a fost comisa sub efectul stupefiantelor (art.221,222,229). 94. (Starea de beie obinuita). Atunci cand infraciunea este comisa in stare de beie si aceasta este o stare obinuita, pedeapsa se mrete (art.63, 64, 221, 234, 6883). Prin efectele legii penale se considera in stare obinuita de beie cel care are obiceiul de a folosi buturi alcoolice si se afla deseori in stare de beie. Agravarea pedepsei stabilite in prima parte a acestui articol se aplica si atunci cand infraciunea este comisa sub efectul stupefiantelor de ctre cel care de obicei folosete aceste substane (art.221). 95. (Intoxicarea cronica cu alcool sau cu stupefiante). Pentru faptele comise in stare cronica de intoxicare produsa de alcool sau de stupefiante se aplica dispoziiile de la art.88 si 89 (206, 219, 221, 222).

96. (Surdomutismul). Nu este imputabil surdomutul care, in momentul in care a comis fapta, nu avea, datorita infirmitii sale, capacitatea de a intelege sau de a vrea (art.85, 222). Daca aceasta capacitate de a intelege sau de a vrea era grav afectata, dar nu exclusa, pedeapsa este micorat (art.65, 219). 97. (Minorul I n vrsta de 14 ani). Nu este imputabil cel care, in momentul in care a comis fapta, nu implinise vrsta de 14 ani (art.65, 222/4, 224; directiva 28, 29 de coordonare). 98. (Minorul in vrsta de 18 ani). Este imputabil cel care, in momentul in care a comis fapta, implinise 14 ani, dar inca nu 18, daca avea capacitatea de a intelege si de a vrea; dar pedeapsa este micorat (art.65,169,222/4, 224 si urmtoarele). Atunci cand pedeapsa cu inchisoarea aplicata este mai mica de 5 ani, sau este vorba despre o pedeapsa bneasca, condamnrii nu ii urmeaz pedepsele accesorii. Daca este vorba despre pedeapsa cea mai grava, condamnarea implica doar interdicia de a deine funcii publice (art.28) cu o durata nu mai mare de 5 ani si, in cazurile stabilite de lege, suspendarea exercitrii dreptului de autoritate a prinilor (l) sau de autoritate conjugala (2) (art.34, 144 din codul civil). (1) Expresia originara "autoritate de drept a prinilor asupra copiilor minori" a fost nlocuita cu "autoritatea prinilor" de art. 146 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Art. 144 din codul civil, asa cum este nlocuit de art.26 al legii nr.151 din 19 mai 1975, privind normele asupra reformei dreptului familiei, prevede ca soii se pun de acord asupra conduitei in viata de familie si ca ambilor le revine puterea de a aplica conduita in familie stabilita de comun acord, abolind implicit autoritatea conjugala. PARTEA A II-A DESPRE RECIDIVA, DESPRE PERSISTENTA SI PERICOLUL SOCIAL IN COMITEREA INFRACIUNII SI DESPRE TENDINA DE A COMITE UN DELICT 99. 0) (Recidiva). Cel care, dupa ce a fost condamnat pentru o infraciune, comite alta (art. 12, 106), poate fi supus unei mriri pana la o sesime din pedeapsa de aplicat pentru noua infraciune. Pedeapsa poate fi mrita pana la o treime: 1) daca noua infraciune este de aceeai natura (art. 101); 2) daca noua infraciune a fost comisa in termen de 5 ani de la condamnarea anterioara; 3) daca noua infraciune a fost comisa in timpul si dupa executarea pedepsei, sau in timpul in care condamnatul s-a sustras voluntar executrii pedepsei. Atunci cand mai multe imprejurari dintre cele indicate la numerele anterioare concura, mrirea pedepsei poate fi pana la jumtate. Daca recidivistul comite o alta infraciune, mrirea pedepsei, in cazul prevzut de prima parte a acestui articol, poate fi pana la jumtate si, in cazurile prevzute de numerele 1) si 2) ale primului paragraf, poate fi pana la doua treimi; in cazul prevzut de numrul 3) al aceluiai paragraf poate fi de la o treime la doua treimi (art. 162 bis). In nici-un caz mrirea pedepsei prin efectul recidivei nu poate depasi cumulul pedepselor rezultate din condamnrile anterioare comiterii noii infraciuni. ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.9 al decretului lege nr.99 din 11 aprilie 1974, transformat in legea nr.220 din 7 iunie 1974, privind prevederile urgente asupra justiiei penale. 100. (Recidiva facultativa). (Omisiune) Q ) . Q ) Acest articol a fost abrogat de art. 10 al decretului lege nr.99 din 11 aprilie 1974, transfonnat in legea nr.220 din 7 iunie 1974, privind prevederile urgente asupra justiiei penale.

101. (Infraciuni de aceeai natura). Conform legii penale sunt considerate infraciuni de aceeai natura nu numai cele care incalca aceeai dispoziie legala, ci si acelea care, desi sunt prevzute de dispoziii diferite ale acestui cod sau de legi diferite, totui, prin natura faptelor care le constituie sau a motivelor care le determina, prezint, in cazurile concrete, caractere fundamentale comune (art. 102, 104). 102. (Obiceiul presupus de lege). Este declarat delincvent obinuit cel care, dupa ce a fost condamnat la inchisoare in msura care depete cu totul 5 ani pentru trei delicte nepremeditate (art.43), de aceeai natura (art. 101), comise in decurs de 10 ani si nu simultan, sufer o alta condamnare pentru un delict, nepremeditat, de aceeai natura, si comis in decurs de zece ani dupa ultimul delict din cele anterioare. La cei zece ani indicai in dispoziia anterioara nu se calculeaz timpul in care condamnatul a ispit pedepsele cu inchisoarea sau a fost supus la masuri de sigurana de detenie (art. 106, 107, 109, 215). 103. (Atitudinea obinuita reinuta de judector). In afara cazului indicat la articolul precedent, declaraia de atitudine obinuita in comiterea delictului (art. 109) este pronunata si impotriva celui care, dupa ce a fost condamnat (art. 107) pentru doua delicte nepremeditate (art.43), primete o alta condamnare pentru delict nepremeditat, daca judectorul, tinand cont de felul si de gravitatea infraciunilor, de perioada in care au fost comise, de comportamentul si de stilul de viata ale vinovatului si de alte circumstane indicate la alineatul art. 133, considera ca vinovatul are inclinatie spre comiterea delictului. 104. (Atitudinea obinuita in comiterea contraveniilor). Cel care, dupa ce a fost condamnat (art. 107) la pedeapsa cu arestarea pentru trei contravenii de aceeai natura (art. 101), primete o condamnare pentru o alta contravenie, chiar daca este de aceeai natura, este declarat contravenient obinuit, daca judectorul, tinand cont de felul si gravitatea infraciunilor, de perioada in care au fost comise, de comportamentul si de stilul de viata ale vinovatului si de alte circumstane indicate la alineatul art. 133, considera ca vinovatul are inclinatie spre comiterea delictului (art. 109, 162 bis). 105. (Pericolul social). Cel care, aflandu-se in condiiile cerute pentru declaraia de atitudine obinuita (art. 102-104), primete o condamnare pentru o alta infraciune, este declarat delincvent sau contravenient periculos, atunci cand, tinand cont de natura infraciunilor, de comportamentul si de stilul de viata ale vinovatului si de alte circumstane indicate la alineatul art. 133, se considera ca in mod obinuit triete, chiar daca parial, din ctigurile obinute din infraciune (art, 106, 107, 109). 106. (Efectele ncetrii infraciunii sau pedepsei). Prin efectele recidivei (art.99) si ale declaraiei de atitudine obinuita sau de pericol social (art.102-104, 105), se tine cont de asemenea de condamnrile pentru care a intervenit o cauza de incetare a infraciunii sau a pedepsei (art.l51 si urmtoarele, art.210). Aceasta dispoziie nu se aplica atunci cand cauza anuleaz si efectele penale (art. 178, 3 556 , 5733, 5743, dispoziia tranzitorie 32). 107. (Condamnarea pentru diferite infraciuni printr-o singura sentina). Dispoziiile referitoare la declaraia de atitudine obinuita sau de pericol social se aplica chiar daca, pentru diferite infraciuni, se pronuna condamnarea printr-o singura sentina. 108. (Tendina de a comite delicte). Este declarat delincvent cu tendina cel care, desi nu este recidivist sau delincvent obinuit sau periculos comite un delict din imprudenta impotriva vieii sau integritii corporale, chiar daca nu este prevzut de partea I a titlului XII a crtii a Il-a a acestui cod (art.575 si urmtoarele), pentru sine si in imprejurarile indicate la

paragraful art. 133, demonstreaz o inclinatie speciala ctre delict, inclinatie care isi gsete originea in caracterul extrem de rau al vinovatului. Dispoziia acestui articol nu se aplica daca inclinatia ctre delict isi are originea in infirmitatea prevzuta de art.88 si 89 (art.l09). 109. (Efectele declaraiei de atitudine obinuita, pericol social sau tendina de a comite delicte). In afara mririlor pedepsei stabilite pentru recidiva (art.99) si efectele depsebite indicate de alte dispoziii legale (art.62, nr.3, 151, 164, 172, 173, 174, 1793), declaraia de atitudine obinuita sau de pericol social in comiterea delictului sau de tendina de a comite delictul, necesita aplicarea masurilor de sigurana (art. 199 si urmtoarele). Declaraia de atitudine obinuita (art.102-104) sau de pericol social in comiterea delictului (art. 105) poate fi pronunata oricind, chiar si dupa executarea pedepsei; dar daca este pronunata dupa sentina de condamnare, nu se tine cont de comportamentul ulterior al vinovatului si ramane valabila pedeapsa aplicata. Declaraia de tendina de a comite delicte nu poate fi pronunata direct prin sentina de condamnare. Declaraia de persistenta si de pericol social in comiterea infraciunii si aceea de tendina de a comite delicte, inceteaza prin efectul reabilitrii (art. 178 si urmtoarele) (') ( J ) Articolul 69, alineatul 4 al legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar, stabilete ca magistratul nsrcinat cu aplicarea, modificarea sau revocarea masurilor de sigurana se ocupa de reexaminarea si se ocupa de asemenea de eventuala revocare a declaraiei de delincventa obinuita, pericol social sau de tendina. PARTEA A III-A DESPRE CONCURSUL DE PERSOANE LA INFRACIUNE 110. (Pedeapsa pentru cei care concura la infraciune). Atunci cand mai multe persoane concura la aceeai infraciune, fiecare dintre ele este supusa pedepsei stabilita, exceptnd dispoziiile articolelor urmtoare 0). Q ) Articolul 5 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, prevede ca atunci cand mai multe persoane concura la o nclcare administrativa, fiecare din ele este supusa sanciunii pentru aceasta dispunere, exceptnd cazul stabilit diferit de lege. 111. Q ) (Instigarea la comltera infraciunii a persoanei neimputabile sau nepedepsibila). Cel care a instigat la comiterea unei infraciuni o persoana imputabila (art.86, 87) sau nepedepsibila din cauza unei condiii sau caliti profesionale, rspunde de infraciunea comisa de aceasta si pedeapsa este mrita (art.46, 48, 543, 1132). Daca este vorba despre delicte pentru care este prevzut arestul in flagrant, pedeapsa este mrita cu o treime pana la jumtate. Daca cel care i-a instigat pe alii sa comit infraciunea este printele care-si exercita autoritatea, pedeapsa este mrita pana la jumtatea sau, daca este vorba despre delicte pentru care este prevzut arestul in flagrant, de la o treime la doua treimi (2). articol a fost modificat astfel de art.l 1 al decretului lege nr.152 din 13 mai 1991, privind prevederile urgente in materie de lupta impotriva crimei organizate, transformat cu modificri in legea nr.203 din 12 iulie 1991. ( 2 ) Acest alineat a fost adugat de art.7 al decretului lege nr.419 din 31 decembrie 1991 privind constituirea fondului de susinere a victimelor extorcrilor, transformat cu modificri in legea nr.172 din 18 februarie 1992. 112. (Circumstane agravante) Q ) . Pedeapsa de aplicat pentru infraciunea comisa este mrita:

0) Acest

1) daca numrul de persoane care au concurat la infraciune este de cinci sau mai mult, cu excepia cazului in care legea dispune altfel (art.339, 385, 416, 625 nr.5, 628); 2) pentru cel care, si in afara cazurilor prevzute de urmtoarele doua numere, a promovat si organizat cooperarea la infraciune sau a condus activitatea persoanelor care au concurat la aceasta infraciune; 3) pentru cel care, in exercitarea autoritii sale, conducerii sau supravegherii, a instigat la comiterea infraciunii persoane aflate in subordinea sa; 4) pentru cel care, in afara cazului prevzut de art.l 11, a instigat la comiterea infraciunii un minor in vrsta de 18 ani sau o persoana in stare de infirmitate sau de deficienta psihica, sau s-a folosit oricum de acestea in comiterea unui delict pentru care se prevede arestul in flagrant (2). Pedeapsa este mrita pana la jumtate pentru cel care s -a folosit de persoana neimputabila sau nepedepsibila, din cauza unei condiii sau caliti personale, pentru comiterea unui delict pentru care se prevede arestul in flagrant (3). Daca cel care a instigat pe alii sa comit infraciunea sau s -a folosit de alii pentru comiterea delictului, este printele care-si exercita autoritatea, in cazul prevzut de nr.4 al primului alineat, pedeapsa este mrita pana la jumtate si in cazul prevzut de alineatul doi al pedepsei este mrita pana la doua treimi (4). Agravrile pedepsei stabilite la nr.l, 2 si 3 ale acestui articol se aplica si daca vreunul din participanii la fapta nu este imputabil sau pasibil de pedeapsa (art.l 18). Q ) Pentru agravantele specifice prevzute in materie de stupefiante a se vedea art.80 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor asupra stupefiantelor. (2) Acest numr a fost nlocuit astfel de art.l 1 al decretului lege nr.l 52 din 13 mai 1991 privind prevederile urgente in materie de lupta impotriva crimei organizate, transformat cu modificri in legea nr.203 din 12 iulie 1991. (3) Acest alineat a fost adugat de art.l 1 al decretului lege nr.l 52 din 13 mai 1991 privind prevederile urgente in materie de lupta impotriva crimei organizate, transformat cu modificri in legea nr.203 din 12 iulie 1991. (4) Acest alineat a fost adugat de art.l al decretului lege nr.419 din 31 decembrie 1991 privind constituirea fondului de susinere a victimelor extorcrilor, transformat cu modificri in legea nr.l72 din 18februarie 1992. 113. (Cooperare la delict cu premeditare). La delictul cu premeditare (art.43), atunci cand evenimentul a fost cauzat de cooperarea mai multor persoane, fiecare din acestea este supusa la pedepsele stabilite pentru acest delict (art.l 14). Pedeapsa este mrita (art.64) pentru cel care a instigat pe alii sa coopereze la delict, atunci cand concura condiiile prevzute de art.l 11 si de numerele 3 si 4 ale art. 112. 114. (Circumstane atenuante). Judectorul, daca considera ca aciunea vreuneia din persoanele care au concurat la infraciune conform articolelor 110 si 113 a avut o cat de mica importanta in pregtirea si comiterea infraciunii, poate micora pedeapsa (art.65). Aceste dispoziii nu se aplica in cazurile indicate la art.l 12. Pedeapsa poate fi de asemenea micorat pentru cel care a instigat la comiterea infraciunii sau la cooperare la infraciune, atunci cand concura condiiile prevzute de numerele 3 si 4 ale alineatelor 1 si 3 (]) ale art.l 12. ( ' ) Cuvintele "ale alineatelor 1 si 3" au fost integrate de art.7 al dectretului lege nr.419 din 31 decembrie 1991, privind constituirea fondului de susinere a victimelor extorcrilor, transformat cu modificri in legea nr.172 din 18 februarie 1992. 115. (Acord pentru comiterea unei infraciuni. Instigarea). Exceptnd cazul cand legea dispune astfel (') (art.266, 270, 271, 302, 303, 304, 305, 306, 322, 327,414 si urmtoarele, 548; 78, 98, 212 din codul penal militar pe timp de pace), atunci cand

doua sau mai multe persoane se pun de acord in scopul comiterii unei infraciuni, si aceasta nu este comisa, nici-una din ele nu este pasibila de pedeapsa pentru simplul fapt al acordului. Totui, in cazul unui acord pentru comiterea unui delict, judectorul poate aplica o msura de sigurana (art.229). Aceleai dispoziii se aplica in cazul instigrii la comiterea infraciunii, daca instigarea a fost acceptata, dar infraciunea nu a fost comisa. Atunci cand instigarea nu a fost acceptata si este vorba despre instigare la un delict, instigatorul poate fi supus la o msura de sigurana (art.215 si urmtoarele, 229). ( x ) Articolul 8 al legii nr.962 din 9 octombrie 1967 privind normele in materie de genocid prevede ca cel care Instiga in mod public la comiterea de delicte de genocid este pedepsit cu inchisoarea pentru simplul fapt de a instiga. A se vedea si art.82 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, textul unic al legilor asupra stupefiantelor, la rubrica "Instigare, prozelitism si ndemnare la infraciune a unei persoane minore. " 116. (Infraciuni diferite de cea dorita de unul din participani). Atunci cand infraciunea comisa este diferita de cea dorita de unul din participani, si acesta este rspunztor de ea, chiar daca evenimentul este consecina aciunii sau neglijentei sale (art.423). Daca infraciunea comisa este mai grava dect cea dorita, pedeapsa este micorat (art.65) in privina celui care a dorit ca infraciunea sa fie mai puin grava. 117. (Schimbarea ncadrrii infraciunii pentru unii participani). Daca datorita condiiilor sau calitilor personale ale vinovatului sau relaiilor dintre vinovat si vtmat, se schimba incadrarea infraciunii pentru vreunul din cei care au concurat si ceilali sunt rspunztori de aceeai infraciune. Totui, daca aceasta este mai grava, judectorul poate, fata de cei pentru care nu exista condiiile, calitile sau relaiile menionate, sa micoreze pedeapsa (art.65; 1081 din codul navigaiei). 118. (Evaluarea circumstanelor agravante sau atenuante) ( l ) . Circumstanele care agraveaz sau micoreaz pedepsele privind motivele comiterii delictului, intensitatea dolului, gradul vinei si circumstanele asupra persoanei vinovatului sunt evaluate doar in privina persoanei la care se refera. ( l ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.3 al legii nr.19 din 7 februarie 1990 privind modificrile circumstanelor, suspendarea condiionata a pedepsei si destituirea funcionarilor publici. 119. (Evaluarea circumstanelor de excludere a pedepsei). Circumstanele subiective (art.70 nr.2), care exclud pedeapsa pentru oricare din cei care au concurat la infraciune au efect doar in privina persoanei la care se refera. Circumstanele obiective (art.70 nr.l) care exclud pedeapsa au efect pentru toti cei care au concurat la infraciune. PARTEA A IV-A DESPRE PERSOANA VTMATA DE INFRACIUNE 120. (Dreptul la plngere). Orice persoana vtmata de o infraciune Q ) pentru care nu trebuie sa se procedeze din oficiu sau la cerere (art.8 si urmtoarele, 127, 313) sau petiie (art. 130) are dreptul la plngere (art.336, 337 din codul de procedura penala). Pentru minorii in vrsta de 14 ani si pentru cei atini de o boala mintala (art.414 din codul civil), dreptul la plngere este exercitat de printe sau de tutore (art.343 si urmtoarele, 424 din codul civil).

Minorii care au implinit 14 ani si cei incapabili (art.415 din codul civil) isi pot exercita dreptul la plngere si pot de asemenea, in numele lor, il exercita printele sau tutorele sau curatorul (art.390 si urmtoarele, 424 din codul civil), in ciuda oricrei declaraii contrare de voina, exprimata sau tacita, a minorului sau incapabilului.

O Infraciunile susceptibile de plngere sunt prevzute de urmtoarele articole ale acestui cod: 388, 388 bis, 392, 393, 485, 486, 488, 491, 493 bis, 513, 570, 573, 574, 581, 5822, 590, 594, 595, 609 bis, 609 ter, 609 quater, 6121, 614'-2, 615 bis, 616, 617, 618, 621, 622, 623, 626, 627, 631, 632, 633', 6351, 636, 637, 638', 639, 640, 641, 646', 647, 649.
121. (Dreptul la plngere exercitat de un curator special). Daca persoana vtmata este un minor in vrsta de 14 ani sau bolnava mintal si nu are cine sa o reprezinte, sau cel care o reprezint se afla in conflict de interese cu aceasta persoana, dreptul la plngere este exercitat de un curator special (art.338 din codul de procedura penala). 122. (Plngerea unuia din mai multe persoane vtmate). Infraciunea comisa in dauna mai multor persoane poate fi pedepsita chiar daca plngerea este inaintata doar de una dintre ele. 123. (Extinderea plngerii). Plngerea se extinde de drept asupra celor care au comis infraciunea (art.58 bis). 124. (Termenul pentru naintarea plngerii. Renunarea). Exceptnd cazul in care legea dispune altfel (art.338 din codul de procedura penala), dreptul la plngere nu poate fi exercitat dupa trei luni de la ziua aflrii tirii despre fapta care constituie infraciune. Dreptul la plngere nu poate fi exercitat daca s-a renunat la el in mod expres (art.339 din codul de procedura penala) sau in mod tacit din partea celui care ateapt exercitarea acestuia. Exista o renunare tacita atunci cand cel care are dreptul de a inainta plngerea a comis fapte incompatibile cu voina de a inainta aceasta plngere (art.5972). Renunarea se extinde de drept asupra tuturor celor care au comis infraciunea. 125. (Plngerea minorului sau a incapabilului in caz de renunare la reprezentant). Renunarea la dreptul de a-si exercita dreptul de depunere a plngerii, fcuta de printe sau de tutore sau de curator, nu-1 priveaz pe minorul care a implinit vrsta de 14 ani sau pe incapabil de dreptul de a inainta plngerea. 126. (naintarea dreptului la plngere). Dreptul la plngere inceteaza odat cu decesul persoanei vtmate (art.563, 597). Daca plngerea a fost deja depusa, decesul persoanei vtmate nu anuleaz infraciunea. 127. 0) (Cererea de urmrire pentru delicte impotriva Preedintelui Republicii). Cu excepia dispoziiilor de la titlul I al crtii II al acestui cod (art.276 si urmtoarele), atunci cand un delict ce se pedepsete in urma unei plngeri a persoanei vtmate este comis in dauna Preedintelui Republicii, plngerea este inlocuita cu cererea (art.313, 342 din codul de procedura penala) Ministrului Justiiei. 128. (Termen pentru cererea de urmrire). Atunci cand pedepsirea unei infraciuni depinde de cererea autoritii (art.8-10, 127, 313/4), cererea nu poate fi inaintata daca au trecut trei luni de la ziua in care autoritatea a fost informata despre fapta care constituie o infraciune. Atunci cand pedepsirea unei infraciuni comisa in strintate (4) depinde de prezenta vinovatului pe teritoriul statului (art.9, 10), cererea nu poate fi inaintata (art.342 din codul de procedura penala) daca au trecut trei ani incepand din ziua in care vinovatul se afla pe teritoriul statului.

129. (Irevocabilttatea si extinderea cererii). irevocabila. Dispoziiile art. 122 si 123 se aplica si la cerere.

Cererea

autoritii

este

130. (Petiia persoanei vtmate). Atunci cand pedepsirea infraciunii depinde de petiia persoanei vtmate (art.9, 10), petiia (art.341 din codul de procedura penala) este reglementata de dispoziiile referitoare la cerere (art. 127-129). Totui, in ceea ce privete capacitatea si reprezentarea persoanei vtmate se aplica dispoziiile referitoare la petiie (art. 120 si urmtoarele; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala). 131. (Infraciunea complexa. Sesizarea din oficiu). In cazurile prevzute de art.84, pentru infraciunea complexa se procedeaz intotdeauna din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca pentru una din infraciuni, daca sunt elemente constitutive sau circumstane agravante, trebuie sa se procedeze din oficiu. TITLUL V DESPRE MODIFICAREA, APLICAREA SI EXECUTAREA PEDEPSEI PARTEA I DESPRE MODIFICAREA SI APLICAREA PEDEPSEI 132. (Puterea discreionara a judectorului in aplicarea pedepsei: limite). In limitele fixate de lege, judectorul aplica pedeapsa in mod discreionar; acesta trebuie sa indice motivele care justifica folosirea acestei puteri discreionare. La creterea si micorarea pedepsei nu se pot depasi limitele stabilite pentru fiecare tip de pedeapsa, cu excepia cazurilor stabilite in mod expres pri n lege (art.24-26, 66, 67, 72,78, 136). 133. (Gravitatea infraciunii: evaluarea efectelor pedepsei). In exercitarea puterii discreionare indicata la articolul precedent, judectorul trebuie sa tina cont de gravitatea infraciunii rezultata: 1) din natura, felul, mijloacele, obiectul, perioada, locul si orice alta modalitate de aciune; 2) din gravitatea daunei dau a pericolului cauzat de persoana vtmata; 3) din intensitatea dolului sau din gradul de vinovie. Judectorul trebuie sa tina cont, de asemenea, de capacitatea de a comite delicte a vinovatului, rezultata: 1) din motivele comiterii delictului si din caracterul vinovatului (art.203); 2) din antecedentele penale si judiciare si, in general, din conduita si viata vinovatului de dinaintea infraciunii; 3) din conduita simultana sau ulterioara infraciunii; 4) din condiiile de viata individuale, de familie si sociala a vinovatului (art.2032) (). ( l ) Art.l 1 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, in stabilirea criteriilor pentru aplicarea sanciunilor administrative bneti, prevede ca trebuie sa se tina cont de personalitatea fptaului si de condiiile sale financiare. La fel, art.4 al Legii nr.4 din 7 ianuarie 1929, privind normele generale pentru reprimarea nclcrilor financiare, prevede ca la aplicarea pedepsei bneti se tine cont de gravitatea nclcrii si de persoana celui care a comis-o. 133 bis (') (Condiii economice ale vinovatului; evaluarea prin efectele pedepsei bneti). La stabilirea sumei amenzii contravenionale sau a amenzii pentru anumite infraciuni, judectorul trebuie sa tina cont, pe langa criteriile indicate la articolul precedent, si de condiiile financiare ale vinovatului. Judectorul poate mari amenda contravenionala sau amenda pentru anumite infraciuni pana la triplu sau le poate micora pana la o treime atunci cand, datorita condiiilor financiare ale vinovatului, considera ca msura maxima este ineficienta sau ca msura minima este excesiv de grea (art.66).

Q ) Acest articol a fost adugat de art. 100 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. 133 ter. (') (Plata in rate a amenzii contravenionale sau a amenzii pentru anumite infraciuni). Judectorul, prin sentina de condamnare sau prin decret penal, poate dispune, referitor la condiiile financiare ale condamnatului, ca amenda contravenionala sau amenda pentru anumite infraciuni, sa fie pltit in rate lunare de la 3 la 30 (art.660 din codul de procedura penala). Totui, fiecare rata nu poate fi mai mica de 30.000 lire italiene. In orice moment condamnatul poate anula pedeapsa printr-o singura plata. Q ) Acest articol a fost adugat de art.l00 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1 9 8 ] , in privina scoaterii de sub acuzare. 134. (Calculul pedepselor) Pedepsele temporare se aplica pe zile, luni si ani (art. 14). In condamnrile la pedepse temporare nu se tine cont de fraciuni de zi, in cele bneti, de fraciuni ale lirei italiene. 135. (Echivalarea dintre pedepsele bneti si pedepsele cu inchisoarea) ( ' ) . Atunci cand, prin orice efect juridic, trebuie sa se efectueze o echivalare intre pedepsele bneti si pedepsele cu inchisoarea, calculul se face calculnd 65.000 lire italiene sau o fraciune din 65.000 lire italiene de pedeapsa bneasca pentru o zi de pedeapsa cu inchisoarea (2). Q ) Acest articol a fost nlocuit de art.l al legii nr.402 din 5 octombrie 1993. ( 2 ) A se vedea art.53 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare, care prevede nlocuirea pedepselor scurte cu inchisoarea. 136. (') {Modalitatea de transformare a pedepselor bneti). Pedepsele cu amenda contravenionala si amenda pentru anumite infraciuni, neexecutate din cauza insolvabilitii condamnatului, se transforma conform legii (2) (3). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 101 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Asupra modalitilor de transformare a se vedea art. 102 si urmtoarele ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. ( 3 ) Pentru transformarea pedepselor banestl neexecutate prevzute pentru Infraciuni ce tln de competenta judectorului de pace, a se vedea art. 55 din decretul legislativ nr.274 din 28 august 2000. 137. (Arestarea preventiva) (!) Perioada de detenie executata inainte ca sentina sa devin irevocabila (art.648 din codul de procedura penala) se scade din durata totala a pedepsei temporare cu inchisoarea sau din suma pedepsei bneti (art.297, 304 din codul de procedura penala). Arestarea preventiva este considerata, prin efectele scderii, ca inchisoare sau arest. ( ! ) Art.l 1 din legea nr.398 din 28 Iulie 1984 privind normele in materie de micorare a termenelor de arest preventiv, prevede ca expresiile "ntemniare preventiva" si "detenie preventiva" sa fie nlocuite de expresia arest preventiv. 138. (Pedeapsa si arestul preventiv pentru infraciunile comise in strintate) ('). Atunci cand judecata efectuata in strintate este reinnoita in tara (art.ll), pedeapsa executata in strintate este mereu calculata tinand cont de felul acesteia: daca in strintate a fost arest preventiv, se aplica dispoziiile articolului precedent. ( ' ) Art.ll din legea nr.398 din 28 iulie 1984 privind normele I n materie de micorare a termenelor de arest preventiv, prevede ca expresiile "ntemniare preventiva" si "detenie preventiva" sa fie nlocuite de expresia arest preventiv.

139. (Calculul pedepselor accesorii). La calculul pedepselor accesorii (art. 19, 20, 28 si urmtoarele) temporare nu se tine cont de perioada in care condamnatul executa pedeapsa cu inchisoarea sau este supus la msura de sigurana de detenie, nici de perioada in care s-a sustras in mod voluntar executrii pedepsei sau a msurii de sigurana. 140. (Appllcarea provizorie a pedepselor accesorii) (Omisiune) ( l ) ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.217 a decretului legislativ nr.271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, de coordonare si tranzitorii ale codului de procedura penala. PARTEA A II-A DESPRE EXECUTAREA PEDEPSEI 141. (Executarea pedepselor cu inchisoarea. Instituii speciale). (Omisiune)

O( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.89 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar. 142. (Executarea pedepselor cu inchisoarea aplicate minorilor). (Omisiune)

O( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.89 al legii nr.354 din 2.6 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar. 143. (Repartizarea condamnailor I n penitenciare). (Omisiune) ( ' ) . ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.89 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar. 144. (Supravegherea executrii pedepselor). (Omisiune) Q ) ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.89 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar. 145. (Remunerarea condamnailor pentru munca prestata). In penitenciare, condamnailor li se pltete o remuneraie pentru munca prestata (art.213). Din remuneraie, cu excepia indeplinirii diferite a obligaiilor, se scad in urmtoarea ordine: 1) sumele datorate cu titlu de despgubire a daunei (art. 185); 2) cheltuielile pe care statul le susine pentru intretinerera condamnatului (art. 188); 3) sumele datorate cu titlu de restituire a cheltuielilor de procedura (art.535, 691, 693 din codul de procedura penala). In orice caz, in favoarea condamnatului trebuie pstrata o cota egala cu o treime din remuneraie, cu titlu de peculiu. Aceasta cota nu este supusa debitului sau sechestrului ('). ( ' ) A se vedea art.24, alineatul 2 al legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar. 146. ( r ) (Amnarea obligatorie a executrii pedepsei). Executarea unei pedepse, care nu este bneasca, este amnata (art.648 din codul de procedura penala): 1) daca se refera Ia femeia gravida; 2) daca se refera la mama unui copil in vrsta de pana la un an; 3) daca se refera la o persoana bolnava clar de SIDA sau de o grava deficienta imunitara confirmate conform art.286 bis, alineatul 2, al codului de procedura penala sau de o alta boala

extrem de grava prin efectul creia condiiile sale de sntate sunt incompatibile cu starea de detenie, atunci cand persoana se afla intr-o faza a bolii atat de avansata incat nu mai rspunde, conform certificatelor serviciului sanitar din penitenciar sau din afara, la tratamente disponibile si la terapii de cura. In cazurile prevzute de numerele 1) si 2) ale primului alineat, amnarea nu are loc sau, daca e acordata, este revocata daca se intrerupe sarcina, daca mama este declarata deczuta din autoritatea sa asupra fiului conform art.330 al codului civil, fiul moare, este abandonat sau incredintat altora, cu condiia ca intreruperea sarcinii sau a naterii sa se fi produs de peste doua luni (art.684 din codul de procedura penala) (2). (1) Acest articol a fost astfel nlocuit de art.l, alineatul 1 al legii nr.40 din 8 martie 2001. (2) Competenta pentru amnarea obligatorie a executrii pedepsei revine tribunalului de supraveghere conform art.70 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind nomele asupra regulamentului penitenciar. 147. O (Amnarea facultativa a executrii pedepsei). Executarea unei pedepse poate fi amnata (art.648 din codul de procedura penala): 1) daca a fost prezentata cererea de graiere (art. 174; 674 di n codul de procedura penala) si executarea pedepsei nu trebuie sa fie amnata conform art. precedent (2); 2) daca o pedeapsa privativa de libertate personala trebuie sa fie aplicata impotriva celui care se afla in condiiile unei infirmiti fizice; 3) daca o pedeapsa privativa de libertate personala trebuie sa fie aplicata impotriva mamei unui copil in vrsta de pana la 3 ani (3) (6). In cazul indicat la nr.l ispirea pedepsei nu poate fi amnata o perioada mai mare in total de 6 luni, incepand din ziua in care sentina a devenit irevocabila (art.648 din codul de procedura penala), chiar daca cererea de graiere este reinnoita ulterior. In cazul indicat la nr.3 al primului alineat prevederea este revocata atunci cand mama este declarata deczuta din autoritatea asupra copilului conform art.330 al codului civil, fiul moare, este abandonat sau incredintat altor persoane dect mamei (4) (6). Prevederea de la alineatul 1 nu poate fi adoptata sau, daca este adoptata, este revocata daca exista pericolul concret al comiterii delictelor (5) (6). ( * ) Competenta pentru amnarea facultativa a executrii pedepsei revine tribunalului de supraveghere conform art.70 al legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar. (2) Curtea Constituionala, prin sentina nr.274 din 31 mai 1990 a declarat nelegitimitatea constituionala a art.648 din codul de procedura penala in partea in care ii atribuie Ministrului graierii si justiiei si nu tribunalului de supraveghere dreptul de a prevedea amnarea executrii pedepsei, conform art. 147, alineatul 1, nr. 1 din codul penal. (3) Acest numr a fost nlocuit astfel de art.l alineatul 2 al legii nr.40 din 8 martie 2001. (4) Acest numr a fost nlocuit astfel de art.l alineatul 3 al legii nr.40 din 8 martie 2001. (5) Acest numr a fost inlocuit astfel de art.l alineatul 4 al legii nr.40 din 8 martie 2001. (6) A se vedea art.6 si 7 ale legii nr.40 din 8 martie 2001 care se refera la: "6. (Limite de aplicabilitate). 1. Beneficiile prezentei legi nu se aplica acelora care au fost declarai deczui din autoritatea asupra fiilor, conform art.330 al codului civil. "2. In cazul in care decderea intervine in cursul executrii msurii, aceasta este imediat revocata." "7. (Suspendarea pedepselor accesorii). 1. Aplicarea unuia din beneficiile prevzute de prezenta lege determina, pe perioada in care beneficiul este aplicat, suspendarea pedepsei accesorii a decderii din autoritatea parentala si a pedepsei accesorii a suspendrii exercitrii autoritii parentale. "

148. (Infirmitatea psihica survenita condamnatului). Daca inainte de ispirea unei pedepse cu limitarea libertii personale sau in timpul executrii condamnatul sufer o infirmitate psihica, judectorul (J), atunci cand considera ca infirmitatea impiedica ispirea pedepsei, ordona ca aceasta sa fie amnata sau suspendata si ca condamnatul sa fie internat intr-un ospiciu judiciar (3), sau intr-o clinica sub paza. Judectorul poate dispune ca condamnatul, in loc de un ospiciu judiciar (3) sa fie internat intr-un ospiciu comun daca pedeapsa ce ii este aplicata este mai mica de 3 ani de inchisoare sau de arest si nu este vorba despre un delincvent sau de un contravenient obinuit (art.102-104), sau periculos (art. 105), sau despre un delincvent cu tendina (art.l08) (2). (Omisiune) (4) Prevederea de internare este revocata si condamnatul este supus executrii pedepsei atunci cand inceteaza motivele care au determinat aceasta prevedere (art.70 din codul de procedura penala) (5). (1) Asupra funciilor si prevederilor magistratului nsrcinat cu supravegherea a se vedea art,69 al legii nr.354 din 26 iulei 1975 asupra normelor regulamentului penitenciar. (2) Curtea Constituionala, prin sentina nr.146 din 19 iunie 1975 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care prevede ca judectorul, dispunnd internarea in ospiciul judiciar a condamnatului aflat in stare de infirmitate psihica in timpul executrii pedepsei limitative a libertii personale, poate ordona ca pedeapsa sa fie suspendata; in aceeai sentina este declarata de asemenea nelegitimitatea constituionala a aceluiai articol, in partea in care prevede ca judectorul sa ordone suspendarea pedepsei si in cazul I n care condamnatul este internat intr-o casa de sntate sub paza sau intr-un ospiciu comun. ( 3 ) Art.62 al legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 11 din Decretul Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000, indica spitalele psihiatrice judiciare, ca instituii pentru ap licarea masurilor de sigurana, in locul ospiciilor judiciare. (4) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. (5) Competenta asupra sanatoriilor ii revine magistratului nsrcinat cu supravegherea conform art.69, alineatul 8 al legii nr.354 din 26 iulie 1997, conform normelor asupra regulamentului penitenciar. 149. (Consiliul de patronat si casieria amenzilor) (Omisiune) ( J ) Q ) Acest articol a fost abrogat de art.89 al legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar. Funciile administrative referitoare la asistarea familiilor deinuilor si la asistenta post-penitenciara sunt acum transferate instituiilor locale conform art.45, 46, 74, 75 sl 77 ale aceleiai legi. TITLUL VI DESPRE ANULAREA INFRACIUNII SI DESPRE PEDEAPSA PARTEA I DESPRE ANULAREA INFRACIUNII

150. (Decesul vinovatului nainte de condamnare). Decesul vinovatului, produs inainte de condamnare (art.533 din codul de procedura penala) anuleaz infraciunea (art.171, 198, 210; 69 din codul de procedura penala). 151. (Amnistia). Amnistia anuleaz infraciunea (art. 129, 531, 579 din codul de procedura penala) si, daca a fost o condamnare (art.648 din codul de procedura penala) duce la incetarea executrii condamnrii si pedepselor accesorii (art.672 si urmtoarele din codul de procedura penala) (l). La concursul mai multor infraciuni, amnistia se aplica fiecrei infraciuni pentru c are este acordata. Anularea infraciunii prin efectul amnistiei este limitata la infraciunile comise in ntreaga zi de dinaintea datei decretului, cu excepia cazului cand se stabilete o alta data. Amnistia poate fi supusa condiiilor sau obligaiilor. Amnistia nu se aplica la recidive, in cazurile prevzute de alineatele art.99, nici la delincvenii obinuii sau periculoi sau cu tendina (art.102, 103, 105, 108), cu excepia cazului in care decretul ar dispune altfel. ( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.175 din 5 iulie 1971 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol I n partea in care exclude ca acuzatul, renunnd la aplicarea amnistiei, ar putea obine judecarea cu consecina aplicrilor sanciunilor penale in sarcina sa, daca se dovedete vinovat, dar si cu recunoaterea inocentei sale complete, daca aceasta rezulta din continuarea sau definirea judecaii. 152. (Retragerea reclamatiei). La delictele pasibile de pedeapsa in urma reclamatiei persoanei vtmate (art. 120 si urmtoarele) retragerea anuleaz infraciunea. Retragerea este procesuala (art.340 din codul de procedura penala) sau extraprocesuala. Retragerea extraprocesuala este exprimata sau tacita. Retragerea este tacita atunci cand reclamantul a comis fapte incompatibile cu voina de a menine reclamai a. Retragerea se poate face doar inainte de condamnare, exceptnd cazurile diferite prevzute de lege. Retragerea nu poate fi supusa termenelor si condiiilor. In cadrul retragerii se poate renuna la dreptul de restituire sau despgubire a pagubei (art.l85; 340 din codul de procedura penala). 153. (Exercitarea dreptului de retragere. Incapabilii). Pentru minorii in vrsta de 14 ani si pentru cei incapabili datorita bolilor mintale (art.414 din codul civil), dreptul de retragere este exercitat de reprezentantul lor legal (art. 121; 260, 301, 316, 357, 409, 424 din codul civil). Minorii care au implinit 14 ani si incapabilii (art.416 din codul civil) isi pot exercita dreptul de retragere si atunci cand reclamatia a fost propusa de reprezentant dar, in orice caz, retragerea nu are efect fara aprobarea acestuia. Reprezentantul poate retrage reclamatia prezentata de el sau de cel reprezentat dar retragerea nu are efect daca acesta manifesta o voina contrara (art. 125). Dispoziiile alineatelor precedente se aplica si in cazul cand minorul implineste vrsta de 14 ani, dupa ce a fost prezentata reclamatia. 154. (Mal muli reclamani: retragerea unuia dintre ei). Daca reclamatia a fost depusa de mai multe persoane, infraciunea nu se anuleaz daca nu se prezint retragerea de ctre toti reclamanii. Daca dintre mai multe persoane vtmate in urma infraciunii doar una a prezentat reclamatia, retragerea, fcuta de aceasta, nu prejudiciaz dreptul la reclamatie al altora. 155. (Acceptarea retragerii). Retragerea nu produce efect daca reclamantul a recuzat-o in mod expres sau tacit. Recuzare tacita este atunci cand reclamantul a comis fapte incompatibile cu voina de a accepta retragerea.

Retragerea fcuta in favoarea doar unuia dintre cei care au comis infraciunea se extinde la toti (art. 123, 124/4), dar nu produce efect pentru cel care a recuzat-o. In ceea ce privete capacitatea de a accepta retragerea, se respecta dispoziiile art. 153. Daca reclamantul este un minor sau un bolnav mintal si nu-1 reprezint nimeni, sau cel care il reprezint este in conflict de interese cu acesta, dreptul de a accepta retragerea este exercitat de un curator special (art.338, 340 din codul de procedura penala). 156. (Exercitarea dreptului de retragere). Dreptul de retragere se stinge prin decesul persoanei vtmate de infraciune (5973) ('). ( l ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l51 din 19 iunie 1975 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care nu at ribuie exercitarea dreptului de retragere al reclamatiei motenitorilor persoanei vtmate de infraciune, atunci cand toti consimt. 157. (Prescrierea. Timpul necesar prescrierii). Prescrierea anuleaz infraciunea: 1) in 20 de ani, daca este vorba despre delictul pentru care legea stabilete pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 24 de ani; 2) in 15 ani daca este vorba despre delictul pentru care legea stabilete pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 10 de ani; 3) in 10 ani daca este vorba despre delictul pentru care legea stabilete pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 5 de ani; 4) in 5 ani daca este vorba despre delictul pentru care legea stabilete pedeapsa cu inchisoarea mai mica de 5 de ani sau pedeapsa cu amenda pentru contravenii; 5) in 3 ani, daca este vorba despre contravenie pentru care legea stabilete pedeapsa arestrii; 6) in 2 ani daca este vorba de pedeapsa cu amenda pentru diferite infraciuni 2 ( ). Pentru a stabili perioada necesara de prescris se tine seama de maximul pedepsei stabilita de lege pentru infraciunea consumata sau tentativa (art.56), tinand cont de mrirea maxima a pedepsei stabilita pentru circumstane agravante (art.64, 66) si de micorarea minima stabilita pentru circumstanele atenuante (art.65, 67). In cazul concursului de circumstane agravante si de circumstane atenuante se aplica si prin acest efect dispoziiile art.69. Atunci cand pentru infraciune legea stabilete impreuna sau alternativ pedeapsa cu inchisoarea si cea bneasca, pentru a stabili perioada necesara de prescris se tine seama doar de pedeapsa cu inchisoarea (art. 160, 558) (3). Curtea Constituionala, prin sentina nr.275 din 31 mai 1990 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care nu prevede ca la prescrierea infraciunii poate renuna acuzatul. (2) Acest numr a fost modificat astfel de art. 125 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (3) Pentru ntreruperea prescrierii infraciunilor in materie fiscala a se vedea art. 17 al decretului legislativ nr. 74 din 10 martie 2000.

0)

158. (nceperea termenului de prescriere). Termenul de prescriere incepe, pentru infraciunea consumata, din ziua consumrii (art.557); pentru tentativa de infraciune, din ziua in care a incetat activitatea vinovatului (art.56); pentru infraciunea permanenta sau continuata, din ziua in care a incetat caracterul permanent sau continuat (art.81). Atunci cand legea cere ca pedepsirea infraciunii sa depind de confirmarea unei condiii (art.44), termenul de prescriere decurge din ziua in care condiia s-a confirmat. Totui, la infraciunile pasibile de pedeapsa in urma reclamatiei (art.120 si urmtoarele), a plngerii sau

cererii (art. 127, 130; 342 din codul de procedura penala), termenul de prescriere decurge din ziua comiterii infraciunii (62). 159. Q ) (Suspendarea cursului prescrierii). Cursul prescrierii ramane suspendat in cazuri de autorizare a inceperii (art.313; 343, 344 din codul de procedura penala; 68 din Constituie) sau de chestiune diferita unei alte judecai (art.3 , 479 din codul de procedura penala) si in orice caz in care suspendarea urmririi penale sau a termenelor de arest preventiv (2) este impusa de o dispoziie legala speciala (3). Suspendarea cursului prescrierii, in cazuri de autorizare a inceperii conform alineatului 1, se confirma din momentul in care parchetul depune respectiva cerere (4). Prescrierea isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare. In caz de autorizare a nceperii, cursul prescrierii se reia din ziua in care autoritatea competenta primete cererea (5). ( ' ) A se vedea art.6 al legii nr.267 din 7 august 1997. (2) Cuvintele "sau a termenelor de arest preventiv" au fost inserate de art.l5, alineatul 2 al legii nr.332 din 8 august 1995. (3) A se vedea art. 16 al legii nr.l52 din 22 mai 1975 privind nomele I n materie de ordine publica. (4) Acest alineat a fost adugat de art.l al legii nr.320 din 5 octombrie 1991, privind modificrile la acest articol. (5) Aceasta perioada a fost adugata de art.l al legii nr.320 din 5 octombrie 1991, privind modificrile la acest articol. 160. (') (ntreruperea cursului prescrierii). Cursul prescrierii este intrerupt de sentina de condamnare (art.533 din codul de procedura penala) sau de decretul de condamnare (art.459 si urmtoarele, 565 din codul de procedura penala). De asemenea intrerup prescrierea ordonana care aplica masurile de protecie personale (art.272 si urmtoarele din codul de procedura penala) si pe aceea de validare a reinerii sau arestului (art.391 din codul de procedura penala), interogatoriul (art.64, 65 din codul de procedura penala) luat de parchet sau de judector, invitaia de a se prezenta (art.375 din codul de procedura penala) la parchet pentru a da interogatoriul, prevederea judectorului de fixare a termenului in camera de consiliu pentru hotrrea asupra cererii de arhivare (art.4092 din codul de procedura penala) cererea de trimitere in judecata (art.416 din codul de procedura penala) decretul de fixare a audierii preliminare (art.418 din codul de procedura penala), ordonana care dispune judecata prescurtata (art.440, 560 din codul de procedura penala), decretul de fixare a audierii pentru decizia asupra cererii de aplicare a pedepsei, (art.447 din codul de procedura penala) prezentarea sau citaia pentru o judecata foarte directa (art.450, 566 din codul de procedura penala), decretul care dispune judecata imediata (art.456 din codul de procedura penala), decretul care dispune judecata (art.429 din codul de procedura penala) si decretul de citare in judecata (art.429/4 din codul de procedura penala) (2). Prescrierea intrerupta incepe din nou din ziua ntreruperii. Daca actele de ntrerupere sunt mai numeroase prescrierea decurge ncepnd de la ultimul din ele; dar in nici-un caz termenele stabilite de art. 157 nu pot fi prelungite peste jumtate. ( ' ) Confonn art.61 al Decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, cursul prescrierii pentru Infraciunile atribuite judectorului de pace este ntrerupt si de decretul de convocare ale prtilor emis de judectorul de pace. ( 2 ) Acest alineat a fost modificat astfel de art.239 al decretului legislativ nr.271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, de coordonare sl tranzitorii ale codului de procedura penala. 161. (Efectele suspendrii si ntreruperii). Suspendarea si ntreruperea prescrierii au efect pentru toti cei are au comis infraciunea. Atunci cand pentru mai multe infraciuni comise (art. 12 si urmtoarele din codul de procedura penala) se trece la suspendarea sau la intreruperea prescrierii pentru unii din ei are efect si pentru alii.

162. (]) (Amenda in contravenii). In contravenii (art.39, 650 si urmtoarele) pentru care legea stabilete doar pedeapsa cu amenda, contravenientul poate plai, inainte de deschiderea dezbaterii (art.492 din codul de procedura penala), sau inainte de decretul de condamnare (art.459 si urmtoarele, 565 din codul de procedura penala), o suma ce corespunde unei treimi din maximul pedepsei prevzuta de lege pentru contravenia comisa, pe langa cheltuielile procedurii (2). Plata anuleaz infraciunea. ( ' ) Acest articol a fost modificat astfel de art.7 al decretului legislativ nr.679 din 5 octombrie 1945, privind modificrile la codul penal. A se vedea de asemenea art. 141 al decretului legislativ nr.271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, coordonare si tranzitorii ale codului de procedura penala. ( 2 ) Referitor la contraveniile scoase de sub acuzare a se vedea art. 16 si 39, alineatul 4, al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in materie de scoatere de sub acuzare. 162 bis. (') (Amenda in contravenii pedepsite cu pedepse alternative) ( 2 ) ( 3 ) . In contraveniile pentru care legea stabilete pedeapsa alternativa a arestului sau amenzii contravenionale, contravenientului i se poate permite sa plteasc, inainte de deschiderea dezbaterii (art.492 din codul de procedura penala), sau inainte de decretul de condamnare (art.459 si urmtoarele, 565 din codul de procedura penala), o suma ce corespunde unei jumti din maximul amenzii prevzuta de lege pentru contravenia comisa, pe langa cheltuielile procedurii (art.535, 557 din codul de procedura penala). Prin cererea de amenda contravenientul trebuie sa depun suma corespunztoare jumtii maximului amenzii. Amenda nu este admisa atunci cand revin cazurile prevzute de alineatul 3 al art.99, de art.104 sau de art.105, nici cand sunt consecine pgubitoare sau periculoase ale infraciunii ce pot fi eliminate de ctre contravenient. In orice alt caz judectorul poate respinge printr-o ordonana cererea de amenda, tinand cont de gravitatea faptei. Cererea poate fi repropusa pana la inceperea discuiei finale la dezbaterea de fond (art.523 din codul de procedura penala). Plata sumelor indicate in prima parte a prezentului articol anuleaz infraciunea. [In caz de modificare a imputrii originale, atunci cand pentru aceasta nu este posibila amenda, imputatul o poate cere, cu condiia sa fie permisa.] (4). ( x ) Acest articol a fost adugat de art. 126 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Conform art. 127 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in materie de scoatere de sub acuzare, dispoziiile acestui articol se aplica si la infraciunile prevzute de urmtoarele dispoziii: a) Legea nr.327 din 29 martie 1951 privind normele ce reglementeaz pensia alimentara pentru minori si produsele dietetice; b) Legea nr.615 din 13 iulie 1966 privind dispoziiile impotriva polurii atmosferei; c) Legea nr.1860 din 31 decembrie 1962 si Decretul Preedintelui Republicii nr.185 din 13 februarie 1964, privind normele referitoare la folosirea in scopuri panice a energiei nucleare; d) legile referitoare la prevenirea accidentelor la locul de munca si igiena muncii. (3) A se vedea art.24 al decretului legislativ nr.758 din 19 decembrie 1994, al crui text se reda: "24. (Anularea infraciunii). 1. Contravenia se anuleaz daca contravenientul ndeplinete prescripia repartizata de organul de supraveghere la termenul fixat aici si efectueaz plata prevzuta de art.21, alineatul 2. "2. Parchetul solicita arhivarea daca contravenia este anulata conform alineatului 1. "3. ndeplinirea intr-o perioada mai mare dect cea indicata in prescripie, dar care oricum este adecvata conform art.20, alineatul 1, sau eliminarea consecinelor pgubitoare sau periculoase ale contraveniei prin modaliti diferite de cele Indicate de organul de

supraveghere, sunt evaluate in scopul aplicrii art.162 bis al codului penal. In acest caz, suma de vrsat este redusa la un sfert din maximul amenzii stabilita pentru contravenia comisa." (4) Acest alineat, adugat de art.9 al legii nr.479 din 16 decembrie 1999 a fost abrogat de art.2 quattuordecies din decretul lege nr.82 din 7 aprilie 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.l44 din 5 iunie 2000. 163. 0 ) ( 2 ) (Suspendarea condiionata a pedepsei). Pronunnd sentina de condamnare la inchisoare sau la arest pe o perioada mai mica de 2 ani, sau la o pedeapsa bneasca ce singura sau legata de pedeapsa cu inchisoarea este echivalenta conform art. 135 cu o pedeapsa privativa de libertate pe o perioada nu mai mare, in intregime, de 2 ani, judectorul poate ordona ca executarea pedepsei sa ramana suspendata pe perioada de 5 ani daca condamnarea este pentru delict si de 2 ani daca condamnarea este pentru contravenie (art. 164-168). Daca infraciunea a fost comisa de un minor in vrsta de 18 ani, suspendarea poate fi ordonata atunci cand se aplica o pedeapsa privativa de libertate nu mai mare de 3 ani sau o pedeapsa bneasca ce singura sau legata de pedeapsa cu inchisoarea este echivalenta conform art. 135, cu o pedeapsa privativa de libertate pe o perioada nu mai mare, in intregime, de 3 ani. Daca infraciunea a fost comisa de o persoana in vrsta de 18 ani dar pana la 21 de ani sau de cel care a implinit 70 de ani, suspendarea poate fi ordonata atunci cand se aplica o pedeapsa privativa de libertate nu mai mare de 2 ani si 6 luni sau o pedeapsa bneasca ce singura sau legata de pedeapsa cu inchisoarea este echivalenta conform art. 135 cu o pedeapsa privativa de libertate pe o perioada nu mai mare, in intregime, de 2 ani si 6 luni.

0) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 104 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Conform art.60 al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, dispoziiile referitoare la suspendarea condiionata a pedepsei nu se aplica pedepselor impuse de judectorul de pace.
164. 0) (Limitele in care este admisa suspendarea condiionata a pedepsei). Suspendarea condiionata a pedepsei este admisa doar daca, tinand cont de circumstanele indicate la art.l33, judectorul presupune ca vinovatul se va abine sa comit infraciuni ulterioare. Suspendarea condiionata a pedepsei nu poate fi acordata: 1) celui care a suferit o condamnare anterioara pedepsei cu inchisoarea pentru delict, chiar daca a intervenit reabilitarea (art. 178 si urmtoarele), nici delincventului sau contravenientului obinuit (art. 102 si urmtoarele) sau periculos (105); 2) atunci cand pedepsei aplicate trebuie sa i se adauge o msura de sigurana personala (art. 199 si urmtoarele), pentru ca vinovatul este o persoana pe care legea o considera periculoasa din punct de vedere social. Suspendarea condiionata a pedepsei face aplicabile masurile de sigurana, exceptnd cazurile cand este vorba despre confiscare (art.240). Suspendarea condiionata a pedepsei nu poate fi acordata dect o data. Totui, judectorul, aplicnd o noua condamnare, poate dispune suspendarea condiionata atunci ca nd pedeapsa de aplicat, cumulata cu cea impusa prin condamnarea anterioara si pentru delict, nu depete limitele stabilite de art.l63 (2). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.12 din decretul lege nr.99 din 11 aprilie 1974, privind prevederile urgente asupra justiiei penale si modificat de legea de transformare nr.220 din 7 iunie 1974. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.95 din 28 aprilie 1976 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care nu permite acordarea suspendrii condiionate a pedepsei celui care a suferit o condamnare anterioara la pedeapsa cu inchisoarea pentru delict, nesuspendata, atunci cand pedeapsa de aplicat cumulata cu cea impusa prin condamnarea anterioara nu depete limitele stabilite de art. 163 al codului penal.

165. (') (Obligaiile condamnatului). Suspendarea condiionata a pedepsei poate fi subordonata indeplinirii obligaiei restituirilor, plaii sumei lichidate cu titlu de despagunire a daunei sau acordata provizoriu asupra sumei si publicrii sentinei cu titlu de reparare a daunei (art.36, 186; 538, 539 din codul de procedura penala); de asemenea, poate fi subordonata, exceptnd cazul in care legea dispune altfel, eliminrii consecinelor pgubitoare sau periculoase ale infraciunii, conform modalitilor indicate de judector in sentina de condamnare. Suspendarea condiionata a pedepsei (art. 163), atunci cand este acordata persoanei care a beneficiat deja de ea, trebuie sa fie subordonata indeplinirii uneia din obligaiile prevzute de alineatul precedent, exceptnd cazul cand acest lucru este imposibil. Judectorul stabilete in sentina termenul pana la care obligaiile prebuie sa fie indeplinite. ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 128 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. 166. (') (Efectele suspendrii). Suspendarea condiionata a pedepsei se extinde la pedepsele accesorii (art. 19, 20, 28 si urmtoarele) (2). Condamnarea la pedeapsa suspendata condiionat nu poate constitui, in nici-un caz, in sine, motiv pentru aplicarea masurilor de arest preventiv, nici de impiedicare a accesului la locuri de munca publice sau private, exceptnd cazurile speciale prevzute de lege, nici pentru negarea permisiunilor, licenelor sau autorizaiilor necesare pentru desfurarea muncii. Q ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.4 al legii nr.l9 din 7 februarie 1990, privind modificrile circumstanelor, suspendrii condiionate a pedepsei si destituirii din funciile publice, din care redm textul art. 10: "10. La data intrrii in vigoare a prezentei legi nceteaz executarea pedepselor accesorii ce urmeaz condamnrilor la pedepse suspendate condiionat. Atunci cand suspendarea condiionata a pedepsei este revocata ulterior, pedepsele accesorii sunt executate pentru partea restanta. "Angajaii publici care naintea datei intrrii in vigoare a prezentei legi au fost eliberai de drept din funcie sunt, la cerere, reprimii la serviciu. "Reprimirea este acordata doar daca la ieirea procedurii disciplinare, care trebuie sa fie continuata sau promovata I n termen de 90 de zile de la primirea cererii de reprimire de ctre administraia competenta si care trebuie sa fie ncheiata in urmtoarele 90 de zile, nu se aplica destituirea. "Angajatul reprimit este reangajat in funcie cu calificarea, nivelul si vechimea pe care le avea la data ncetrii serviciului. "Pentru angajaii lor regiunile adapteaz respectivele regulamente la principiile fundamentale exprimate in prezentul articol. " ( 2 ) Art.90 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, textul unic al legilor asupra stupefiantelor, prevede ca suspendarea executrii pedepsei de ctre persoana condamnata datorita propriei stri de dependenta de stupefiante nu se extinde la pedepsele accesorii. 167. (Anularea Infraciunii). Daca in termenele stabilite condamnatul nu comite un delict sau o contravenie de aceeai natura (art. 101) si indeplineste obligaiile ce-i sunt impuse (art. 165), infraciunea este anulata (art. 198). In acest caz nu are loc executarea pedepselor (art.689 din codul de procedura penala) (') ( ' ) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.6 al legii nr.l9 din 7 februarie 1990, privind modificrile circumstanelor, suspendarea condiionata a pedepsei si destituirea din funciile publice. 168. (J) (Revocarea suspendrii). Cu excepia dispoziiei ultimului alineat al art. 164, suspendarea condiionata a pedepsei este revocata de drept atunci cand (art.674 din codul de procedura penala), in termenele stabilite, condamnatul:

1) comite un delict sau o contravenie de aceeai natura (art. 101), pentru care se aplica o pedeapsa cu inchisoarea sau nu-si indeplineste obligaiile ce i-au fost impuse (art. 165); 2) primete o alta condamnare pentru un delict comis anterior pedepsei care, cumulata cu cea suspendata anterior, depete limitele stabilite de art. 163. Atunci cand condamnatul primete o alta condamnare pentru un delict comis anterior pedepsei care, cumulata cu cea suspendata anterior, nu depete limitele stabilite de art. 163, judectorul, tinand cont de felul si gravitatea infraciunii, poate revoca ordinul de suspendare condiionata a pedepsei. Suspendarea condiionata a pedepsei este revocata de asemenea atunci cand a fost acordata prin incalcarea art. 164, alineatul 4, in prezenta cauzelor potrivnice. Revocarea este dispusa si daca suspendarea a fost acordata conform alineatului 3 al art.444 al codului de procedura penala (2). aprilie 1974, privind normele in materie de prevederi urgente asupra justiiei penale, transformat, co modificri, in legea nr.220 din 7 iunie 1974. ( 2 ) Acest alineat a fost adugat de art.l al legii nr.128 din 26 martie 2001. 169. (Renunarea la condamnare pentru minorii in vrsta de pana la 18 ani). Daca pentru infraciunea comisa de minorul in vrsta de pana la 18 ani legea prevede o pedeapsa privativa de libertate nu mai mare de 2 ani sau o pedeapsa bneasca nu mai mare de 10.000 de lire italiene ('), chiar daca este legata de aceasta pedeapsa, judectorul se poate abine de la pronunarea trimiterii in judecata, cand, tinand cont de imprejurarile indicate de art. 133, presupune ca vinovatul se va abine de la comiterea altor infraciuni. Atunci cand se trece la judecata, judectorul poate, in sentina, din aceleai motive, sa se abtina de la pronunarea condamnrii. Dispoziiile precedente nu se aplica in cazurile prevzute de nr.l al primului alineat al art. 164. Renunarea la condamnare judiciara nu se poate acorda dect o data (2) (3). (') A se vedea art.19 al decretului lege nr.1404 din 20 iulie 1934, transformat in legea nr.835 din 27 mai 1935, inlocuit de art.l 12 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, care se reda in continuare: "Daca pentru infraciunea comisa de minorul in vrsta de pana la 18 ani, tribunalul pentru minori crede ca se poate aplica o pedeapsa privativa de libertate mai mica de 2 ani, sau o pedeapsa bneasca mai mica de 3 milioane de lire Italiene, chiar daca e legata de aceasta pedeaspsa, poate aplica renunarea la condamnare, atat atunci cand dispune conform art. 14, cat si la judecata." "Articolul citat privind o instituie cu caracter substanial si neprocesual nu sufer modificri datorita Decretului Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988, privind modificrile asupra procesului penal intentat imputailor minori. (2) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l08 din 5 iulie 1973 a declarat nelegitimitatea constituionala a articolului in partea in care nu permite extinderea renunrii la condamnare la alte infraciuni care se leag prin legtura continurii de cele pentru care a fost acordat beneficiul. (3) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l54 din 7 iulie 1976, corectata prin ordonana nr.274 din 29 decembrie 1976, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care exclude ca se poate acorda o noua renunare la condamnare in caz de infraciune comisa inainte de prima sentina de renunare la condamnare sl de pedeapsa care, cumulata cu cea precedenta, nu depete limitele de aplicabilitate ale beneficiului. 170. (Anularea unei infraciuni care a fost presupusa, elementul constitutiv sau circumstana agravanta a unei alte infraciuni). Atunci cand o infraciune este presupunerea unei alte infraciuni, cauza care o anuleaz nu se extinde si la o alta infraciune. Cauza de anulare a unei infraciuni, care este elementul constitutiv sau circumstana agravanta a unei infraciuni complexe, nu se extinde la infraciunea complexa (art.84).

0) Acest articol a fost nlocuit de art. 13 al decretului lege nr.99 din 1 1

Anularea uneia din mai multe infraciuni legate intre ele nu exclude, pentru celelalte, agravarea pedepsei ce deriva din legtura (art.61 nr.2). PARTEA A II-A DESPRE NCETAREA PEDEPSEI 171. (Decesul vinovatului dupa condamnare). Decesul vinovatului (art.150), produs dupa condamnare (art.648 din codul de procedura penala) inceteaza pedeapsa. 172. (ncetarea pedepselor cu inchisoarea si a amenzii datorita trecerii perioadei de timp). Pedeapsa cu inchisoarea inceteaza odat cu trecerea unei perioade egala cu dublul perioadei aplicate si, in orice caz, nu mai mare de 30 si nu mai mica de 10 ani. Pedeapsa cu amenda contravenionala inceteaza dupa perioada de 10 ani. Atunci cand impreuna cu pedeapsa cu inchisoarea este aplicata pedeapsa cu amenda contravenionala, pentru incetarea uneia si a celeilalte pedepse se tine cont doar de perioada de timp stabilita pentru inchisoare ('). Termenul incepe din ziua in care condamnarea a devenit irevocabila (art.648 din codul de procedura penala) sau din ziua in care condamnatul s-a sustras voluntar executrii pedepsei deja inceputa. Daca executarea pedepsei este subordonata scadentei unui termen sau confirmrii unei condiii, timpul necesar pentru anularea pedepsei decurge din ziua in care termenul a expirat sau condiia s-a confirmat. In cazul unui concurs de infraciuni se tine cont, pentru incetarea pedepsei, la fiecare din ele, chiar daca pedepsele au fost aplicate prin aceeai sentina. ncetarea pedepselor nu are loc, daca este vorba despre recidive, in cazurile prevzute de paragrafele art.99 sau de delincveni obinuii (art. 102 si urmtoarele), periculoi (art. 105) sau cu tendina (art. 108); sau daca condamnatul, in timpul perioadei necesare pentru incetarea pedepsei, sufer o condamnare la inchisoare pentru un delict de aceeai natura (art.101). (') A se vedea, ca o derogare de la aceasta dispoziie, art.l 11 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare al crui alineat al doilea il redm: "Ca o derogare de la dispoziiile art. 172 din codul penal, pedeapsa cu amenda contravenionala, chiar daca este alturi de cea cu nchisoarea, pentru infraciunile comise inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, se anuleaz odat cu incepe rea termenului de 10 ani de la data Intrrii in vigoare a prezentei legi; totui, daca sentina de condamnare a devenit irevocabila ulterior datei d e intrare in vigoare a prezentei legi, pedeapsa cu amenda contravenionala nceteaz odat cu nceperea perioadei de 10 ani de la data la care sentina a devenit Irevocabila." 173. (ncetarea pedepselor cu arestarea si a amenzii pentru anumite infraciuni pentru trecerea perioadei de timp). Pedepsele cu arestul si cu amenda pentru anumite infraciuni se anuleaz in termen de 5 ani. Acest termen este dublat daca este vorba despre recidive, in cazurile prevzute de alineatele de la art.99, sau despre delincveni obinuii (art. 102 si urmtoarele), periculoi (art. 105) sau cu tendina (art. 108). Daca impreuna cu pedeapsa arestrii se aplica si pedeapsa cu amenda, pentru incetarea ambelor pedepse se tine cont doar de inceperea termenului stabilit pentru arestare. Pentru trecerea termenului se aplica dispoziiile alineatelor 3, 4 si 5 ale articolului anterior. 174. (Suspendarea si graierea). Suspendarea sau graierea suspendata in intregime sau parial pedeapsa aplicata sau o comuta intr-un alt fel de pedeapsa stabilita prin lege (art,672 si urmtoarele din codul de procedura penala). Nu inceteaza pedepsele accesorii (art. 19), exceptnd cazul cand decretul dispune altfel, si nici celelalte efecte penale ale condamnrii. La concursul mai multor infraciuni, suspendarea se aplica o singura data, dupa cumularea pedepselor, conform normelor privind concursul de infraciuni (art.71 si urmtoarele).

Pentru suspendare se respecta dispoziiile prevzute de ultimele trei alineate ale art. 151 (art.69, 87 din Constituie; 671 si urmtoarele din codul de procedura penala). 175. (') (Nementionarea condamnrii in cazierul judiciar). Daca odat cu prima condamnare se aplica o pedeapsa cu inchisoarea nu mai mare de 2 ani, sau o pedeapsa bneasca nu mai mare de 1 milion, judectorul, tinand cont de imprejurarile indicate la art.133, poate ordona in sentina sa nu se menioneze despre condamnare in cazierul judiciar, expediat la cererea persoanelor private, nu din motive de drept electoral (art.5332, 689 din codul de procedura penala) (2). Nementionarea condamnrii poate fi de asemenea acordata atunci cand este aplicata in acelai timp o pedeapsa cu inchisoarea nu mai mare de 2 ani si o pedeapsa bneasca ce, echivalenta conform art. 135 si cumulata cu pedeapsa cu inchisoarea, ar putea priva condamnatul de libertate pe o perioada mai mica de 30 de luni. Daca condamnatul comite uterior un delict, ordinul de a nu se meniona condamnarea precedenta este revocat (art.674 din codul de procedura penala). (Omisiune) ( 3 ) . (1) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.l04 din legea nr. nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l55 din 7 iunie 1984 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat, in textul introdus prin art. 104 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in partea in care exclude acordarea ulterioara de nementlunl de condamnri in cazierul judiciar expediat la cererea persoanelor private, I n caz de condamnri, pentru infraciuni comise anterior, la pedepse care cumulare cu acelea Impuse deja, sa nu depeasc limitele de aplicabilitate a beneficiului. Curtea Constituionala, prin sentina nr.304 din 17 martie 1988 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care prevede ca nementionarea in cazierul judiciar a condamnrii doar la pedeapsa bneasca a r putea fi ordonata de judector atunci cand nu este mal mare de un milion, I n locul sumei egala cu aceea rezultata din echivalarea pedepsei cu inchisoarea de 2 ani, conform art.l35 din codul penal. (3) Acest alineat a fost abrogat de art.7 al legii nr.19 din 7 februarie 1990 privind modificrile in materie de circumstane, suspendare condiionata si destituire din funcii publice. 176. (]) (Eliberarea condiionata). Condamnatul la pedeapsa cu inchisoarea care, pe perioada de executare a pedepsei, a avut un comportament care sa duca la considerarea cinei drept sigura, poate fi eliberat condiionat daca a ispit cel puin 30 de luni si oricum cel puin jumtate din pedeapsa ce i-a fost aplicata, daca restul pedepsei nu depete 5 ani (art.683 din codul de procedura penala). Daca este vorba despre recidiva, in cazurile prevzute de alineatele art.99, condamnatul, pentru a i se acorda eliberarea condiionata, trebuie sa fi ispit cel puin 4 ani din pedeapsa si nu mai puin de 3 sferturi din pedeapsa ce-i este aplicata. Condamnatului la deteniunea pe viata i se poate acorda eliberarea condiionata atunci cand a ispit cel puin 26 de ani din pedeapsa (2). Acordarea eliberrii condiionate este subordonata ihdeplinirii obligaiilor civile ce decurg din infraciune (art. 185 si urmtoarele), exceptnd cazul in care condamnatul demonstreaz ca se afla in imposibilitatea de a le indeplini (3). (1) Acest articol a fost modificat astfei de art.2 din legea nr.1634 din 25 noiembrie 1962, privind modificrile aduse la codul penal. (2) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.8 al legii nr.663 din 10 octombrie 1986, privind modificrile la regulamentul penitenciar. (3) A se vedea de asemenea urmtoarele dispoziii: decretul lege nr.l404 din 20 iulie 1934 asupra instituirii si funcionarii Tribunalului pentru minori; decretul nr.303 din 20 febrlarte 1941 privind aprobarea codului penal militar pe timp de pace; legea nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele in materie de regulament penitenciar; legea nr.6 din 12 februarie 1975, privind normele I n materie de eliberare

condiionata si legea nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea regulamentului instituional. 177. Q ) (Revocarea eliberrii condiionate sau incetarea pedepsei). Fata de condamnatul cruia i s-a acordat eliberarea condiionata ramane suspendata executarea msurii de sigurana cu detenia la care condamnatul a fost supus prin sentina de condamnare sau printr-o prevedere ulterioara. Eliberarea condiionata este revocata daca persoana eliberata comite un delict sau o contravenie de aceeai natura (art.101), sau incalca obligaiile ce-i revin in urma eliberrii supravegheate, dispusa conform art.230, nr.2 (art.674 din codul de procedura penala). In acest caz, perioada petrecuta in libertate condiionata nu este calculata la durata pedepsei si condamnatul nu poate fi repus in libertate condiionata (2) (3) (4) (5). Odat trecuta toata perioada pedepsei aplicate, sau 5 ani de la data prevederii de eliberare condiionata, daca este vorba despre condamnatul la deteniune pe viata, fara sa fi intervenit nici-o cauza de revocare, pedeapsa ramane anulata si sunt revocate masurile de sigurana personale (art. 199 si urmtoarele) ordonate de judector prin sentina de condamnare sau prin prevederea ulterioara (6). ( J ) Acest articol a fost modificat astfei de art.2 din legea nr.1634 din 25 noiembrie 1962, privind modificrile aduse la codul penal. (2) Art.9 al legii nr.304 din 29 mal 1982, privind masurile pentru aprarea regulamentului constituional, prevede revocarea eliberrii condiionate atunci cand persoana eliberata comite ulterior un delict nepremeditat pentru care este prevzuta pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 4 ani, sau daca rezulta ca eliberarea condiionata a fost obinut prin Intermediul declaraiilor al cror caracter fals a fost confirmat din punct de vedere judiciar. (3) Curtea Constituionala, prin sentina nr.282 din 25 mai 1989 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care, in caz de revocare a eliberrii condiionate, nu permite Tribunalului de supraveghere sa stabileasc pedeapsa cu inchisoarea de ispit inca, tinand cont de perioada petrecuta in libertate condiionata, precum si de restriciile de libertate suferite de condamnat si de comportamentul sau in timpul acestei perioade. (4) Curtea Constituionala, prin sentina nr.161 din 4 iunie 1997 a declarat nelegitimitatea constituionala a ultimei fraze a acestui alineat in partea in care nu prevede ca condamnatul la pedeapsa cu deteniunea pe viata, cruia i s-a revocat eliberarea condiionata, poate din nou sa beneficieze de ea daca exista respectivele premise. (5) Curtea Constituionala, prin sentina nr.418 din 23 decembrie 1998 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care prevede revocarea eliberrii condiionate in caz de condamnare pentru orice delict sau contravenie de aceeai natura, in loc sa stabileasc revocarea eliberrii condiionate daca comportamentul subiectului, legat de condamnarea suferita, este incompatibil cu meninerea beneficiului. (6) Pentru procedura de revocare a eliberrii condiionate a se vedea legea nr.6 din 12 februarie 1975 privind normele in materie de eliberare condiionata. 178. 0) [Reabilitarea). Reabilitarea (art.683 din codul de procedura penala) face sa inceteze pedepsele accesorii (art.28 si urmtoarele) si orice alt efect penal al condamnrii (art.106, 109/4), exceptnd alte dispoziii legale (art.1642 nr.l ; 683 din codul de procedura penala). ( l ) A se vedea art. 142, 143 si 241 ale decretului nr.267 din 16 martie 1942, in materie de reabilitare civila a vinovatului; art. 72 din codul penal militar pe timp de pace in materie de reabilitare militar si art.24 al decretului lege nr.l404 din 20 iulie 1934 in materie de reabilitare a minorilor. 179. (Condiii pentru reabilitare). Reabilitarea este acordata atunci cand au trecut 5 ani din ziua in care pedeapsa principala a fost executata sau a incetat intr-un fel, si condamnatul a dat dovada efectiva si constanta a bunei conduite.

Termenul este de 10 ani daca este vorba despre recidivi, in cazurile prevzute de alineatul art.99. Termenul este de asemenea de 10 ani daca este vorba despre delincveni obinuii (art. 102 si urmtoarele), periculoi (art. 105) sau cu tendina (art. 108) si incepe din ziua in care a fost revocat ordinul de repartizare la colonie de munca sau la o casa de munca (art.216). Reabilitarea nu poate fi acordata atunci cand condamnatul: 1) a fost supus la o msura de sigurana (art.215 si urmtoarele), exceptnd cazul cand este vorba despre expulzarea strinului din tara (art.235) sau despre confiscare (art.240) si prevederea nu a fost revocata (art.678 din codul de procedura penala); 2) nu si-a indeplinit obligaiile civile decurse din infraciune (art. 185 si urmtoarele), doar daca demonstreaz ca s-a aflat in imposibilitatea de a le indeplini. 180. (Revocarea sentinei de reabilitare). Sentina de reabilitare este revocata de drept daca persoana reabilitata comite in termen de 5 ani un delict din imprudenta, pentru care s-a aplicat pedeapsa cu inchisoarea pe o perioada mai mare de 3 ani, sau o alta pedeapsa mai grava (art.6831 din codul de procedura penala). 181. (Reabilitarea in caz de condamnare in strintate). Dispoziiile referitoare la reabilitare se aplica si in cazul sentinelor strine de condamnare, recunoscute conform art. 12 (art.683 din codul de procedura penala). PARTEA A III-A DISPOZIII COMUNE 182. (Efectele cauzelor de ncetare a infraciunii sau pedepsei). Exceptnd cazurile in care legea dispune altfel (art.544, 556, 563, 573, 574), incetarea infraciunii sau a pedepsei are efect doar pentru cei la care se refera cauza de incetare (art. 198). 183. (Concursul de cauze de anulare). Cauzele de incetare a infraciunii (art.150-170) sau a pedepsei (art. 171-181) opereaz in momentul in care acestea intervin. In concursul unei cauze care face sa inceteze infraciunea printr -o cauza care anuleaz pedeapsa, prevaleaz cauza care anuleaz infraciunea, chiar daca a intervenit ulterior. Atunci cand in perioade diferite intervin mai multe cauze de stingere a infraciunii sau a pedepsei, cauza anterioara anuleaz infraciunea si pedeapsa si cele ulterioare fac sa inceteze efectele care inca nu au incetat, ca o consecina a cauzei anterioare. Daca mai multe cauze intervin in acelai timp, cauza cea mai favorabila face sa inceteze infraciunea si pedeapsa; dar si in acest caz, prin efecte care nu inceteaza ca o consecina a cauzei cele mai favorabile, se aplica paragraful precedent. 184. (ncetarea pedepsei [cu moartea Q ) ] , cu inchisoarea sau a pedepselor temporare in caz de concurs de infraciuni). Atunci cand prin efectul amnistiei, suspendrii sau graierii (art. 151, 174), pedeapsa [cu moartea (])], cu deteniunea pe viata inceteaza, pedeapsa cu inchisoarea temporara, aplicata pentru infraciunea concurenta, este efectuata in intregime. Totui, daca condamnatul a suferit deja in intregime izolarea pe timpul zilei, aplicata conform alineatului art.72, pedeapsa pentru infraciunea concurenta este redusa la jumtate si este anulata, daca condamnatul a fost deinut timp de 30 de ani. Daca prin efectul uneia din mai sus numitele cauze de anulare nu trebuie sa fie ispit pedeapsa cu inchisoarea temporara aplicata, pentru infraciunea concurenta, condamnatului la deteniunea pe viata nu i se aplica izolarea pe timpul zilei, prevzuta de alineatul art.72. Daca pedeapsa cu inchisoarea trebuie sa fie ispit doar parial, perioada de izolare pe timpul zilei, aplicata conform articolului menionat, poate fi redusa pana la 3 luni. ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi.

Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. TITLUL VII DESPRE SANCIUNILE CIVILE " 185. (Restituiri si despgubiri ale daunei). Orice infraciune obliga la restituiri, conform legilor civile (art.2043 si urmtoarele din codul civil). Orice infraciune care a cauzat o dauna patrimoniala sau nepatrimoniala (art.2059 din codul civil), obliga la despgubire vinovatul si persoanele care, conform legilor civile (art.2047 si urmtoarele din codul civil), trebuie sa rspund pentru fapta lui (art. 187, 190; 74 si urmtoarele, 83, 540 din codul de procedura penala). 186. (Repararea daunei prin publicarea sentinei de condamnare). Pe langa prevederile de la articolul precedent si de la alte dispoziii legale, fiecare infraciune obliga vinovatul la publicarea, pe cheltuiala sa, sentinei de condamnare (art.36), atunci cand publicarea constituie un mijloc pentru repararea daunei nepatrimoniale cauzata de infraciun e (art.543, 694 din codul de procedura penala). 187. (Indivizibilitatea si solidaritatea in obligaii "ex dellcto"). Obligaia la restituiri si la publicarea sentinei penale de condamnare este indivizibila (art. 1316 din codul civil). Condamnaii pentru aceeai infraciune sunt obligai in solidar (art. 1292 din codul civil) la rscumprarea daunei patrimoniale sau nepatrimoniale (art.2055, 2058 din codul civil). 188. (Cheltuieli pentru ntreinerea condamnatului. Obligaia de rambursare). Condamnatul este obligat sa ramburseze la tezaurul statului cheltuieli pentru intretinerea sa in instituiile de ispire a pedepsei (art.145; 535, 692 din codul de procedura penala) (') si rspunde pentru aceasta obligaie cu toate bunurile sale mobiliare si imobiliare, prezente si viitoare, conform legilor civile (art.2740 din codul civil). Obligaia nu se extinde asupra persoanei civilmente responsabila si nu se transmite motenitorilor condamnatului (2). ( ' ) In ceea ce privete rambursarea cheltuielilor de ntreinere, a se vedea art.l si 24 ale legii nr.354 din 16 iulie 1975, privind nomele asupra regulamentului penitenciar. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.98 din 6 aprilie 1998 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care prevede netransmisibllitatea ctre motenitori a obligaiei de a rambursa cheltuielile procesului penal. 189. [(Ipoteca legala (')]; sechestrul). Statul are ipoteca legala (art.2808, 2817 din codul civil) asupra bunurilor imputatului ca garanie a plaii (art.265 si urmtoarele din codul de procedura penala): 1) pedepselor bneti si a oricrei sume datorata tezaurului statului; 2) cheltuielilor de procedura; 3) cheltuielilor referitoare la intretinerea condamnatului in instituiile de executare a pedepsei (art. 188); 4) cheltuielilor suportate de un funcionar public sanitar, cu titlu de tratament si alimente pentru persoana vtmata, pe timpul infirmitii; 5) sumelor datorate cu titlu de despgubire a daunei (art.l85), inclusiv cheltuielile de judecata; 6) cheltuielilor anticipate de aprtor si sumelor datorate lui ca onorariu. Ipoteca legala nu prejudiciaz dreptul interesailor de a inscrie ipoteca judiciara (art.2818 si urmtoarele din codul civil), dupa sentina de condamnare, chiar daca nu a devenit revocabila (art.648 din codul de procedura penala).

Daca exista un motiv fondat sa se cread ca lipsesc sau se pierd garaniile obligaiilor pentru care este admisa ipoteca legala, se poate comanda sechestrul bunurilor mobile ale imputatului (art.317 si urmtoarele din codul de procedura penala; 671 din codul de procedura penala). Efectele ipotecii sau sechestrului inceteaza odat cu sentina irevocabila de eliberare. Daca imputatul pltete cauiunea (art.237), se poate sa nu se mai faca loc inscrierii ipotecii legale sau sechestrului. Prin efectul sechestrului creditele indicate la acest articol se considera privilegiate (art.2745 din codul civil) fata de orice alt credit neprivilegiat datat anterior si de creditele posterioare, exceptnd, in orice caz, privilegiile stabilite ca garanie de plata a taxelor. ( * ) Art.218 din decretul legislativ 271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, coordonare st tranzitorii ale codului de procedura penala, a abrogat dispoziiile codului penal care prevd ipoteca legala. 190. (Garanii asupra bunurilor persoanei civilmente responsabila). Garaniile stabilite de articolul precedent se extind si asupra bunurilor persoanei civilmente responsabila (art.2047 si urmtoarele din codul civl), limitat la creditele indicate la nr.2, 4 si 5 ale articolului anterior, atunci cand pentru ipoteca legala ( l) exista condiiile cerute pentru inscrierea asupra bunurilor imputatului si atunci cand, pentru sechestru, concura, in privina persoanei civilmente responsabila, circumstanele indicate la al doilea paragraf al articolului precedent (art.320 din codul de procedura penala). ( * ) Art.218 din decretul legislativ 271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, coordonare si tranzitorii ale codului de procedura penala, a abrogat dispoziiile codului penal care prevd ipoteca legala. 191. (Ordonarea creditelor garantate prin ipoteca sau sechestru). Asupra preului imobilelor ipotecate si asupra mobilelor sechestrate conform celor doua articole anterioare, sau asupra sumelor vrsate cu titlu de cauiune si neplatite la casieria pentru amenzi ('), sunt pltite in ordinea urmtoare (art.2777 si urmtoarele din codul civil; 320 din codul de procedura penala): 1) cheltuielile suportate de o instituie sanitara publica, cu titlu de cura si alimente pentru persoana vtmata, pe timpul infirmitii; 2) sumele datorate cu titlu de rscumprare a pagubelor (art. 185) si de cheltuieli de judecata pgubitului (art.541 din codul de procedura penala), cu condiia ca plata sa fie ceruta in termen de un an incepand din ziua in care sentina penala de condamnare a devenit irevocabila (art.648 din codul de procedura penala); 3) cheltuielile anticipate de aprtor si sumelor datorate lui ca onorariu; 4) cheltuielile de procedura (art.535 din codul de procedura penala); 5) cheltuielile referitoare la intretinerea condamnatului in instituiile de executare a pedepsei (art. 188). Daca executarea pedepsei nu s-a produs inca, in intregime sau parial, la casieria pentru amenzi (') este depusa o suma ce se presupune ca este adecvata cheltuielilor de mai sus; 6) pedepsele bneti si a oricrei sume datorata tezaurului statului (art.691 2 din codul de procedura penala). ( * ) A se vedea legea nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar. 192. {Acte cu titlu gratuit ncheiate de vinovat dupa infraciune). Actele cu titlu gratuit incheiate de vinovat dupa infraciune, nu au eficienta fata de creditele indicate la art. 189 (art.2901 din codul civil).

193. (Acte cu titlu oneros incheiate de vinovat dupa infraciune). Actele cu titlu oneros ce depesc simpla administrare sau gestionare a comerului obinuit, care sunt incheiate de vinovat dupa infraciune, se presupun a fi fapte frauduloase fata de creditele indicate la art. 189. Totui, pentru revocarea actului, este necesara proba neicrederii celuilalt contractant (art.2901 din codul civil). 194. (Acte cu titlu oneros sau gratuit incheiate de vinovat inainte de infraciune). Actele cu titlu gratuit, incheiate de vinovat inainte de infraciune, nu sunt eficiente fata de creditele indicate la art. 189, atunci cand se demonstreaz ca au fost incheiate de el prin frauda. Aceeai dispoziie se aplica la actele cu titlu oneros ce depesc simpla administraie sau gestionare a comerului obinuit; totui, pentru revocarea actului cu titlu oneros, este necesara si proba neincrederii celuilalt contractant. Dispoziiile acestui articol nu se aplica pentru actele mai vechi de un an inaintea comiterii infraciunii. 195. (Drepturile terilor). In cazurile prevzute de cele 3 articole precedente drepturile terilor sunt reglementate de legile civile (art. 1203 din codul civil). 196. Q ) . (Obligaia civila pentru amenzi contravenionale sl amenzi pentru diferite infraciuni aplicate persoanei subordonate). La infraciunile comise de cel care este supus autoritii, conducerii sau supravegherii altuia, persoana investita cu autoritate sau i nsarcinata cu conducerea sau supravegherea, este obligata, in caz de insolvabilitate a condamnatului, la plata unei sume egala cu cifra amenzii contravenionale sau a amenzii pentru anumite infraciuni aplicata vinovatului, daca este vorba despre incalcari ale dispoziiilor pe care era obligata sa le respecte si despre care nu trebuie sa rspund penal. Atunci cand persoana conductoare este insolvabila, se aplica condamnatului dispoziiile art. 136 (art.460, 534, 565 din codul de procedura penala).

0) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.l 16 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981,
privind scoaterea de sub acuzare. 197. (Obligaia civila a persoanelor juridice pentru plata amenzilor contravenionale si a amenzilor pentru anumite infraciuni) ('). Instituiile cu personalitate juridica (art.12 din codul civil), exceptnd statul, regiunile, provinciile si primriile, daca a fost pronunata condamnarea pentru infraciune impotriva celui pe care il reprezint, sau il administreaz sau cu care este in relaie de dependenta, si este vorba despre infraciunea care constituie incalcarea obligaiilor legate de calitatea vinovatului, sau care este comisa in interesul persoanei juridice, sunt obligate sa plteasc, in caz de insolvabilitate a condamnatului, o suma egala cu cifra amenzii contravenionale sau a amenzii pentru anumite infraciuni aplicata (art.1822, dispoziie de aplicare din codul de procedura penala). Daca aceasta obligaie nu poate di ndeplinita, se aplica condamnatului dispoziiile art. 136 (art.460, 534, 565 din codul de procedura penala). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.l 16 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. 198. (Efectele ncetrii infraciunii sau pedepsei asupra obligaiilor civile ). ncetarea infraciunii sau pedepsei (art.182) nu anuleaz obligaiile civile ce decurg din infraciuni (art. 185), exceptnd obligaiile indicate de cele doua articole precedente. TITLUL VIII DESPRE MASURILE ADMINISTRATIVE DE SIGURANA PARTEA I DESPRE MASURILE DE SIGURANA PERSONALE

SECIUNEA I DISPOZIII GENERALE 199. (Supunerea la masuri de sigurana: dispoziia expresa a legii). Nimeni nu poate fi supus la masuri de sigurana daca nu sunt prevzute in mod expres de lege si in afara cazurilor prevzute de legea insasi (art.253 din Constituie). 200. (Aplicabilitatea masurilor de sigurana fata de timp, zona si persoane). Masurile de sigurana sunt reglementate de legea aflata in vigoare la vremea aplicrii lor. Daca legea perioadei in care trebuie sa se execute msura de sigurana este diferita, se aplica legea in vigoare la vremea executrii. Masurile de sigurana se aplica si Ia strinii care se afla pe teritoriul tarii (art.4, 312). Totui aplicarea masurilor de sigurana strinului nu impiedica expulzarea lui de pe teritoriul tarii, conform legilor de sigurana publica (art.235; 150 si urmtoarele, text unic de sigurana publica). 201. (Masuri de sigurana pentru faptele comise in strintate). Atunci cand, pentru o fapta comisa in strintate, se judeca sau se reinnoieste judecata in tara (art.711), este aplicabila legea italiana si referitoare la masurile de sigurana. In cazul indicat la art.12, nr.3, aplicarea masurilor de sigurana prevzute de legea italiana este mereu subordonata confirmrii ca persoana este periculoasa din punct de vedere social (art.ll, 203; 677 si urmtoarele din codul de procedura penala). 202. (Aplicabilitatea masurilor de sigurana). Masurile de sigurana pot fi aplicate doar persoanelor periculoase din punct de vedere social (art.203), care au comis o fapta prevzuta de lege ca infraciune. Legea penala stabilete cazurile in care persoanelor periculoase din punct de vedere social li se pot aplica masuri de sigurana pentru o fapta neprevzuta de lege ca infraciune (art.49, 115). 203. (Gradul de pericol social). Prin efectele punct de vedere social persoana care a comis una precedent, atunci cand este probabil ca va comite infraciuni. Calitatea de persoana periculoasa din punct circumstanele indicate la art. 133. 204. (Confirmarea (Omisiune) ( ' ) . gradului de pericol. legii penale, este periculoasa din din faptele indicate la articolul noi fapte prevzute de lege ca de vedere social se deduce din

Gradul

de

pericol

presupus).

( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.31 al legii nr.663 din 10 octombrie 1986 privind modificrile la legea asupra regulamentului penitenciar, asupra masurilor privative sl restrictive de libertate, care la alineatul doi prevede ca toate masurile de sigurana personale sunt ordonate dupa confirmarea ca cel care a comis fapta este o persoana periculoasa din punct de vedere social. 205. (Prevederea judectorului). Masurile de sigurana (art. 199 si urmtoarele) sunt ordonate de judector in aceeai sentina de condamnare sau de eliberare (art.658 din codul de procedura penala). Pot fi ordonate, prin prevederea ulterioara (art.679 din codul de procedura penala): 1) in caz de condamnare, in timpul executrii pedepsei sau in timpul perioadei in care condamnatul se sustrage voluntar executrii pedepsei; 2) in caz de eliberare, atunci cand calitatea de persoana periculoasa din punct de vedere social este bnuita, si nu a trecut o perioada corespunztoare duratei minime a respectivei masuri de sigurana (l);

3) oricnd, in cazurile prevzute prin lege (art.109, 199 si urmtoarele, 210)

O( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l39 din 27 iulie 1982 a declarat nelegitimitatea constituionala a articolelor 222, alineatul 1, 204, alineatul 2 si 205, alineatul 2, nr.2 din acest cod in partea in care nu se subordoneaz prevederea de internare intr-un spital psihiatric a imputatului eliberat datorita infirmitii psihice, confirmrii din partea judectorului a cunoaterii sau executrii, persistentei gradului de pericol social ce deriva din infirmitate in momentul aplicrii msurii. 206. (Aplicarea provizorie a masurilor de sigurana). In timpul instrumentrii sau judecrii (art.73, 532, 312, 313 din codul de procedura penala) se poate dispune ca minorul (art.97-98) sau bolnavul mintal (art.88-89), sau beivul cronic (art.94) sau persoana care folosete stupefiantele (art.93) sau care este in stare de intoxicare cronica produsa de alcool sau de stupefiante (art.95), sa fie internat provizoriu intr-o casa de corecie (art.223) sau intr-un ospiciu judiciar (l) (art.222) sau intr-o clinica de tratament si de arest (art.219) (2). Judectorul revoca ordinul atunci cand considera ca aceste persoane nu mai sunt periculoase din punct de vedere social. Perioada de executare provizorie a msurii de sigurana este calculata la durata minima a acesteia (art.312, 313 din codul de procedura penal).

0) Art.62 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 11 al Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000, indica spitalele psihiatrice judiciare ca Instituii pentru executarea masurilor de sigurana, in locul ospiciilor judiciare. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.324 din 24 iulie 1998 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care prevede posibilitatea de a dispune internarea provizorie si a minorilor intr-un ospiciu judiciar.
207. (Revocarea masurilor personale de sigurana). Masurile de sigurana nu pot fi revocate daca persoanele supuse acestora nu au incetat sa fie periculoase din punct de vedere social (art.203). Revocarea nu poate fi ordonata daca nu a trecut o perioada ce corespunde duratei minime stabilita de lege pentru fiecare msura de sigurana (art.212 ; 679 din codul de procedura penala) (') (2). (Omisiune) ( 3 ) . ( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l 10 din 23 aprilie 1974 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat I n partea I n care atribuie Ministrului graierii si justiiei - in locul judectorului nsrcinat cu supravegherea - puterea de revocare a masurilor de sigurana, precum si conform art.27 al legii 87/1953, neconstitutionalitatea aceluiai alineat deoarece nu permite revocarea masurilor de sigurana inainte de trecerea perioadei ce corespunde duratei minime stabilita de lege. (2) In ceea ce privete revocarea anticipata a msurii de sigurana a se vedea art.70 al legii nr.354 din 26 Iulie 1975, privind normele asupra regulamentelor penitenciare. (3) Acest alineat a fost abrogat de art.89 al legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentelor penitenciare. 208. (Reexaminarea gradului de pericol). Dupa trecerea perioadei minime stabilita de lege pentru fiecare msura de sigurana, judectorul ( l) reexamineaz condiiile persoanei care este supusa la ea, pentru a stabili daca mai este periculoasa din punct de vedere social (art.203, 2302). Atunci cand persoana este inca periculoasa, judectorul fixeaz un nou termen pentru un examen ulterior. Totui, cand exista motive sa se cread ca pericolul a incetat, judectorul poate, oricnd, apela la noi confirmri (art.658, 679 din codul de procedura penala).

( ' ) Conform art.68 al legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar, competenta de reexaminare a gradului de pericol revine acum magistratului nsrcinat cu supravegherea. 209. (Persoana judecata pentru mai multe fapte). Atunci cand o persoana a comis, chiar si in perioade diferite, mai multe fapte pentru care sunt aplicabile mai multe masuri de sigurana de acelai fel, se ordona o singura msura de sigurana. Daca masurile de sigurana sunt de natura diferita, judectorul evalueaz in intregime pericolul care decurge din persoana si, referitor la acesta, aplica una sau mai multe masuri de sigurana prevzute de lege (art.219/4; 658, 679 din codul de procedura penala). In orice caz sunt aplicate masurile de sigurana cu detenia (art.215), la care trebuie sa fie supusa persoana, din cauza pericolului presupus de lege. Dispoziiile anterioare se aplica si in caz de masuri de sigurana in curs de executare sau a cror executare inca nu a inceput. 210. (Efectele ncetrii infraciunii sau pedepsei). ncetarea infraciunii impiedica aplicarea masurilor de sigurana si duce la incetarea executrii (art.l50 si urmtoarele). ncetarea pedepsei (art.171 si urmtoarele) impiedica aplicarea masurilor de sigurana, exceptnd cele pentru care legea prevede ca pot fi ordonate oricnd (art.205 nr.3), dar nu impiedica executarea masurilor de sigurana care au fost ordonate deja de judector ca masuri accesorii ale unei condamnri la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 10 ani. Totui, libertatea supravegheata inlocuieste colonia de munca si casa de munca (art.216. 228). Atunci cand prin efectul suspendrii sau graierii (art. 174) nu trebuie sa fie execu tata [pedeapsa cu moartea (') (2) sau], in intregime sau parial pedeapsa cu deteniunea pe viata, condamnatul este supus la libertatea supravegheata pe o perioada nu mai mica de 3 ani (art.672 si urmtoarele din codul de procedura penala). ( ! ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar I n cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, Inloculnd-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 2 ) Neexecutarea pedepsei cu moartea prin efectul suspendrii sl graierii se poate produce doar in cazurile de condamnare la pedeapsa capitala pronunata pe baza legilor militare in vreme de rzboi. A se vedea in acest sens art. 19, 22, 25 si 66 din codul penal militar pe timp de pace. 211. (Executarea masurilor de sigurana). Masurile de sigurana adugate unei pedepse cu inchisoarea sunt executate dupa ce pedeapsa a fost ispit sau anulata astfel (art.2202; 655 si urmtoarele din codul de procedura penala). Masurile de sigurana, adugate la pedeapsa fara inchisoare, sunt executate dupa ce sentina de condamnare a devenit irevocabila. Executarea masurilor de sigurana temporara fara inchisoare (art.215), adugate la masuri de sigurana cu inchisoarea, are loc dupa executarea acestora din urma. 211 bis. (]) (Amnarea executrii masurilor de sigurana). La masurile de sigurana prevzute de prezenta parte se aplica art.146 si 147. Daca msura de sigurana trebuie sa fie executata fata de autorul unui delict consumat sau tentat comis cu violenta impotriva persoanelor sau cu uz de arme si daca exista un pericol concret ca subiectul va comite din nou unul din delictele indicate, judectorul poate ordona internarea intr-o clinica sau intr-un alt loc de tratament adecvat oricum situaiei sau patologiei persoanei (2).

( ' ) Acest articol a fost inserat de art.l al legii nr.231 din 12 iulie 1999. ( 2 ) Acest articol a fost adugat de art.2 al legii nr.40 din 8 martie 2001. 212. (Cazuri de suspendare sau de transformare a masurilor de sigurana). Executarea unei masuri de sigurana aplicata persoanei imputabile (art.85) este suspendata daca aceasta trebuie sa inspaseasca o pedeapsa cu inchisoarea si isi reia cursul dupa executarea pedepsei. Daca persoana supusa unei masuri de sigurana cu inchisoarea sufer o infirmitate psihica (art. 148), judectorul ordona internarea intr-un ospiciu judiciar (!) sau intr-o clinica pazita (art.215, 219, 222). Atunci cand a incetat infirmitatea, judectorul, avnd confirmarea ca persoana este periculoasa din punct de vedere social (art.203), ordona sa fie repartizata la o colonie de munca sau la o casa de munca (art.216) sau la o casa de corecie judiciara (art.223), daca nu considera ca trebuie s-o supun la libertatea supravegheata (art.228 si urmtoarele). Daca infirmitatea psihica atinge persoana supusa la msura de sigurana fara inchisoare (art.2152) sau la cauiune pentru conduita buna (art.237) si infirmul este internat intr -un sanatoriu comun, inceteaza executarea acestor masuri. Totui, daca este vorba despre persoana supusa msurii de sigurana personala fara inchisoare (art.2152), judectorul, odat incetata infirmitatea, dupa o noua confirmare, aplica o msura de sigurana personala fara inchisoare atunci cand persoana inca era periculoasa (art.203).

(0 Art.62 al legii nr.354 din 26 iulie 1915 privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 11 al Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000, indica spitalele psihiatrice judiciare, ca instituii pentru executarea masurilor de sigurana, in locul osplciilor judiciare.
213. (Cldiri destinate executrii masurilor de sigurana cu inchisoarea. Regim educativ, de tratament si de munca). Masurile de sigurana cu inchisoarea (art.215) sunt executate in cldiri destinate acestui scop ('). Femeile sunt repartizate in cldiri separate de cele destinate brbailor. In fiecare din cldiri este adoptat un regim educativ sau de tratament si de munca deosebit, tinand cont de tendinele si obiceiurile criminale ale persoanei si, in general, de pericolul social rezultat. Munca este remunerata (art. 145). Din remuneraie se ia o cota pentru rambursarea cheltuielilor de intretinere (art. 145, 188). In ceea ce privete intretinerera celor internai in ospiciile judiciare (art.222) ( 2) se respecta dispoziiile asupra rambursrii cheltuielilor de specialitate (art. 188) (3). ( ' ) Pentru o identificare mai precisa a instituiilor penitenciare a se vedea art.59 si 62 ale legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.98 al Decretului Preedintelui Republicii nr.431 din 29 aprilie 1976 privind regulamentul executiv al legii nr.354 din 26 iulie 1975. ( 2 ) Art.62 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 1 1 al Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000, indica spitalele psihiatrice judiciare, ca instituii pentru executarea masurilor de sigurana, in locul osplclllor judiciare. ( 3 ) A se vedea legea nr.l580 din 3 decembrie 1931 privind normele pentru compensaia cheltuielilor de spitalizare si sanatoriale. 214. (Nerespectarea masurilor de sigurana cu inchisoarea). In cazul in care persoana supusa la msura de sigurana cu inchisoarea (art.215) se sustrage voluntar executrii acesteia, reincepe sa decurg perioada minima de durata a msurii de sigurana din ziua in care i s-a dat o noua execuie (art.391, 716). Aceasta dispoziie nu se aplica in cazul persoanei internata intr -un ospiciu judiciar (art.222) Q ) sau intr-o clinica pazita (art.213). ( * ) Art.62 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar sl art.l 11 al Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000, indica

spitalele psihiatrice judiciare, ca instituii pentru executarea masurilor de sigurana, in locul osplciilor judiciare. SECIUNEA A II-A DISPOZIII SPECIALE 215. (Tipuri). Masurile de sigurana personale se impart in masuri cu inchisoare si fara inchisoare. Sunt masuri de sigurana cu inchisoare: 1) repartizarea la o colonie de munca sau la o casa de munca (art.216-218); 2) internarea intr-o clinica pazita (art.219-221); 3) internarea intr-un ospiciu judiciar (art.222) (l); 4) internarea intr-o casa de corecie judiciara (art.223-227). Sunt masuri de sigurana fara inchisoare: 1) libertatea supravegheata (art.228-232); 2) interzicerea ederii in una sau mai multe comune sau in una sau mai multe provincii (art.233); 3) interzicerea de a frecventa crciumi si prvlii publice unde se vand buturi alcoolice (art.234); 4) expulzarea unui strin din tara (art.235). Cand legea prevede o msura de sigurana fara a indica felul, judectorul dispune sa se aplice libertatea supravegheata (art.228-232), exceptnd cazul cand, fiind vorba de un condamnat pentru delict, considera necesara trimiterea lui la o colonie de munca sau la o casa de munca (art.216-218). ( ] ) Art.62 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 1 1 al Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000, indica spitalele psihiatrice judiciare, ca instituii pentru executarea masurilor de sigurana, in locul osplciilor judiciare. 216. (Repartizarea la o colonie de munca sau la o casa de munc). Sunt repartizai la o colonie de munca sau la o casa de munca: 1) cei care au fost declarai delincveni obinuii, periculoi sau cu tendina (art. 102 si urmtoarele); 2) cei care, fiind declarai delincveni obinuii, periculoi sau cu tendina (art. 102 si urmtoarele), si nemaifiind supui la masuri de sigurana, comit un nou delict, nepremeditat (art.43), care este o noua manifestare a obinuinei, pericolul socialui sau tendinei de a comite delicte; 3) persoanele condamnate sau eliberate, in celelalte cazuri indicate expres in lege (art.212, 215, 223, 226, 231). 217. (Durata minima). Repartizarea la o colonie de munca sau la o casa de munca (art.216) are durata minima de un an. Pentru delincvenii obinuii (art.102-104) durata minima este de 2 ani, pentru delincvenii periculoi (art. 105) de 3 ani si de 4 ani este pentru delincveni cu tendina (art. 108). 218. (Executarea) In coloniile de munca si in casele de munca delincvenii obinuii (de la 102 la 104) sau periculoi si cei cu tendina (art.108) sunt repartizai in secii speciale. Judectorul stabilete daca msura de sigurana trebuie sa fie executata intr -o casa de munca, tinand cont de condiiile si atitudinile persoanei la care se refera prevederea. Prevederea poate fi modificata in cursul executrii (art.680 din codul de procedura penala). 219. (Repartizarea la o clinica pazita). Condamnatul, pentru delict premeditat (art.43) la o pedeapsa micorat din cauza infirmitii psihice (art.89) sau o intoxicaie cronice cu alcool sau cu stupefiante (art.95), este internat intr-o clinica pazita pe o perioada de peste un an, atunci cand pedeapsa prevzuta de lege nu este mai mica de 5 ani de inchisoare (*).

Daca pentru delictul comis legea prevede [pedeapsa cu moartea ( 2) sau] pedeapsa cu deteniunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 10 ani, msura de sigurana este ordonata pe o perioada mai mare de 3 ani (l). Daca este vorba despre o alta infraciune, pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea, si reiese ca condamnatul este o persoana periculoasa din punct de vedere social (art.203), internarea intr-o clinica pazita este ordonata pentru o perioada mai mare de 6 luni; totui, judectorul poate inlocui msura internrii cu cea a eliberrii supravegheata. Aceasta inlocuire nu se face atunci cand este vorba despre condamnai la pedeapsa micorat pentru intoxicaie cronica cu alcool sau cu stupefiante (art.95) (3). Atunci cand trebuie ordonata internarea intr-o clinica pazita (art.220), nu se aplica o alta msura de sigurana cu inchisoarea (art.658 si urmtoarele din codul de procedura penala). ( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.249 din 15 iulie 1983 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea I n care nu subordoneaz prevederea internrii intr-o clinica pazita a imputatului condamnat pentru delict premeditat la o pedeapsa micorat din cauza infirmitii psihice dupa confirmarea din partea judectorului a persistentei gradului de pericol social derivat din aceasta infirmitate, perioadei de aplicare a msurii de sigurana. Prin aceeai sentina Curtea Constituionala a declarat de asemenea neconstltutionalltatea celui de-al doilea alineat al acestui articol in partea in care nu subordoneaz prevederea de internare intr-o clinica pazita a imputatului condamnat la o pedeapsa micorat din cauza infirmitii psihice pentru un delict pentru care legea prevede pedeapsa cu deteniunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani, dupa confirmarea din partea judectorului a persistentei gradului de pericol social derivat din infirmitate, la perioada aplicrii msurii de sigurana. (2)Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar I n cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 3 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l 102 din 13 decembrie 1988, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care, pentru cazurile aici prezentate, subordoneaz prevederea internrii intr-o clinica pazita, dupa confirmarea gradului de pericol social derivat din semilnfirmitatea cauzata de o boala mintala, doar in momentul in care msura de sigurana este dispusa si nu si in momentul executrii ei. 220. (Executarea ordinului de internare). Ordinul de internare a condamnatului in clinica pazita este executat dupa ce pedeapsa privativa de libertate a fost ispit sau anulata altfel (211). Totui, judectorul, tinand cont de condiiile deosebite de infirmitate psihica a condamnatului, poate dispune ca internarea sa se faca inainte de inceperea sau ncheierea executrii pedepsei privative de libertate. Prevederea este revocata atunci cand dispar motivele care o determina dar nu inainte sa fi inceput termenul minim stabilit la articolul precedent. Condamnatul externat din clinica pazita, este supus executrii pedepsei. 221. (Beivii obinuii). Atunci cand nu trebuie sa fie ordonata o alta msura de sigurana cu inchisoarea (art.215), condamnaii la inchisoare pentru delictele comise in stare de beie, daca aceasta este obinuita (art.94), sau pentru delictele comise sub aciunea stupefiantelor (art.95) pe care au obiceiul sa le foloseasc, sunt internai intro clinica pazita (art.219).

Totui, daca este vorba de delicte pentru care este aplicata inchisoarea pe o perioada mai mica de 3 ani, internarea intr-o clinica pazita poate fi inlocuita cu eliberarea supravegheata (art.228 si urmtoarele). Internarea are loc in secii speciale si are durata minima de 6 luni (art.688). 222. (Internarea intr-un ospiciu judiciar). In caz de eliberare pentru infirmitate psihica (art.88) sau pentru intoxicare cronica cu alcool sau stupefiante (art.95), sau pentru surdomutism (art.96) este intotdeauna ordonata internarea imputatului intr-un ospiciu judiciar (') pe o durata mai mare de 2 ani; exceptnd cazul cand este vorba despre contravenii sau delicte premeditate (art.43) sau de alte delicte pentru care legea prevede pedeapsa bneasca sau inchisoarea pe o perioada nu mai mare de 2 ani, cazuri in care sentina de eliberare este comunicata autoritii de sigurana publica (2) (4). Durata minima a internrii in ospiciul judiciar (l) este de 10 ani, daca pentru fapta comisa legea prevede [pedeapsa cu moartea (3) sau] deteniunea pe viata, sau de 5 ani daca pentru fapta comisa legea prevede pedeapsa cu inchisoarea pe o durata mai mare de 10 ani (4). In cazul in care persoana internata intr-un ospiciu judiciar (l) trebuie sa inspaseasca o pedeapsa privativa de libertate, executarea acesteia este amnata cat dureaz internarea in ospiciu. Dispoziiile acestui articol se aplica si la cei mai mici de 14 ani sau la cei mai mari de 14 ani si la cei mai mici de 18 ani, eliberai datorita vrstei, atunci cand au comis o fapta prevzuta de lege ca infraciune, aflandu-se in una din condiiile indicate in prima parte a articolului (art.658-659 si urmtoarele din codul de procedura penala) (5). Art.62 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar si art.l 11 al Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000, indica spitalele psihiatrice judiciare, ca instituii pentru executarea masurilor de sigurana, in locul ospiciilor judiciare. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l39 din 27 iulie 1982 a declarat nelegitimitatea constituionala a articolelor 222, alineatul 1, 204, alineatul 2 si 205, alineatul 2, nr.2 din acest cod in partea in care nu se subordoneaz prevederea de internare intr-un spital psihiatric a Imputatului eliberat datorita infirmitii psihice, confirmrii din partea judectorului a cunoaterii sau executrii, persistentei gradului de pericol social ce deriva din infirmitate in momentul aplicrii msurii. (3)Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru Infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, Inloculnd-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. (4) Curtea Constituionala, prin sentina nr.324 din 24 iulie 1998 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care prevede posibilitatea de a dispune internarea provizorie si a minorilor Intr-un ospiciu judiciar. (5) Curtea Constituionala, prin sentina nr.324 din 24 iulie 1998 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui. 223. (Internarea minorilor intr-o casa de corecie judiciara). ( x ) . Internarea intr-o casa de corecie judiciara este msura de sigurana speciala pentru minori ( 2) si nu poate avea durata mai mica de un an. Atunci cand aceasta msura de sigurana trebuie sa fie, integral sau parial aplicata sau executata dupa ce minorul a implinit vrsta de 21 de ani (art.2 din codul civil) ( 2), aceasta este inlocuita de eliberarea supravegheata (art.228 si urmtoarele), exceptnd cazul cand judectorul considera ca este necesar sa ordone repartizarea la o colonie de munca sau la o casa de munca (art.216; 658 si urmtoarele din codul de procedura penala).

0)

( * ) Art.36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988 privind dispoziiile asupra procesului penal in sarcina imputailor minori, dispune ca msura de sigurana a casei de corecie judiciara sa fie aplicata doar In privina delictelor prevzute de art.23, alineatul 1 al aceleiai dispoziii. ( 2 ) Art.2 din codul civil, asa cum este modificat de art.l al legii nr.39 din 8 martie 1975, privind modificrile capacitii de acionare, fixeaz atingerea vrstei majore la mplinirea vrstei de 18 ani. 224. (Minorul neimputabil). Atunci cand fapta comisa de un minor in vrsta de 14 ani este prevzuta de lege ca delict si acesta este periculos (art.203), judectorul, tinand cont in special de gravitatea faptei si de condiiile morale ale familiei in care a trit minorul, ordona ca acesta sa fie internat in casa de corecie (art.223) (*) sau pus in libertate supravegheata (art.228 si urmtoarele). Daca pentru delict legea prevede [pedeapsa cu moartea (2) sau] deteniunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 3 ani si nu este vorba despre un delict premeditat ( 3), se ordona intotdeauna internarea minorului in casa de corecie pe o perioada mai mare de 3 ani ( 3). Dispoziiile precedente se aplica si la minorul care in momentul in care a comis fapta prevzuta de lege ca delict implinise 14 ani sau inca nu 18 ani daca este recunoscut neimputabil conform art.98 (art.227). ( ' ) Art.36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988 privind dispoziiile asupra procesului penal I n sarcina imputailor minori, dispune ca msura de sigurana a casei de corecie judicira sa fie aplicata doar in privina delictelor prevzute de art.23, alineatul 1 al aceleiai dispoziii. (2)Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 3 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l din 20 ianuarie 1971, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care pentru minorit in vrsta de 14 ani face obligatorie si automata internarea pe o perioada de cel puttn 3 ani, I n casa de corecie judiciara. 225. (Minorul imputabil). Atunci cand minorul care a implinit 14 ani dar inca nu 18, este recunoscut imputabil (art.98), judectorul poate ordona ca, dupa executarea pedepsei, sa fie internat intr-o casa de corecie judiciara (x) sau pus in libertate supravegheata (art.228 si urmtoarele), tinand cont de circumstanele indicate in prima parte a articolului precedent (art.232). ntotdeauna se aplica una din masurile de sigurana menionate minorului care este condamnat pentru un delict in timpul executrii unei masuri de sigurana, aplicata anterior din lipsa de imputabilitate (art.227). ( x ) Art.36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988 privind dispoziiile asupra procesului penal in sarcina imputailor minori, dispune ca msura de sigurana a casei de corecie judiciara sa fie aplicata doar in privina delictelor prevzute de art.23, alineatul 1 al aceleiai dispoziii. 226. (Minorul delincvent obinuit, periculos sau cu tendina). Internarea intr-o casa de corecie judiciara 0) este intotdeauna ordonata pentru minorul in vrsta de 18 ani care este delincvent obinuit (art.102-104) sau periculos (art.105) sau delincvent cu tendina (art. 108); si nu poate avea o durata mai mica de 3 ani (art.227). Atunci

cand a implinit vrsta de 21 de ani (art.2 in codul civil) ( 2), judectorul ordona repartizarea sa intr-o colonie de munca sau intr-o casa de munca (art.216 ; 658, 680 din codul de procedura penala). Legea stabilete celelalte cazuri in care trebuie sa fie ordonata internarea minorului intr-o casa de corecie judiciara (art.212) Q ) . ( * ) Art.36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988 privind dispoziiile asupra procesului penal I n sarcina imputailor minori, dispune ca msura de sigurana a casei de corecie judiciara sa fie aplicata doar in privina delictelor prevzute de art.23, alineatul 1 al aceleiai dispoziii. ( 2 ) Art.2 din codul civil, asa cum este modificat de art.l al legii nr.39 din 8 martie 1975, privind modificrile capacitii de acionare, fixeaz atingerea vrstei majore la mplinirea vrstei de 18 ani. 227. (Case de corecie speciale). Atunci cand legea prevede ca internarea intro casa de corecie judiciara (l) este ordonata fara a fi nevoie de confirmarea ca minorul este periculos din punct de vedere social (art.224/2-3, 2252, 2261, 2323), acesta este repartizat intr-o cldire speciala sau intr-o secie speciala a cldirilor obinuite. De asemenea poate fi repartizat intr-o cldire speciala sau intr-o secie speciala a cldirilor obinuite minorul care, in timpul internrii in cldirea obinuita, s-a dovedit extrem de periculos. ( ! ) Art.36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988 privind dispoziiile asupra procesului penal I n sarcina imputailor minori, dispune ca msura de sigurana a casei de corecie judiciara sa fie aplicata doar in privina delictelor prevzute de art.23, alineatul 1 al aceleiai dispoziii. 228. (Libertatea supravegheta). Supravegherea persoanei in stare de libertate supravegheata (art.658 si urmtoarele din codul de procedura penala) este incredintata autoritii de sigurana publica (art. 162, textul unic de sigurana publica). Persoanei in stare de libertate supravegheata ii sunt impuse de judector ordinele potrivite pentru evitarea ocaziilor de a comite noi infraciuni (art.231). Aceste ordine pot fi modificate sau limitate ulterior de judector (art.6802 din codul de procedura penala; dispoziia 190 de aplicare a codului de procedura penala). Supravegherea trebuie sa fie exercitata astfel incat sa faciliteze, prin munca, readaptarea persoanei la viata sociala (l). Libertatea supravegheata nu poate avea durata mai mica de un an (art.2IO3, 230 nr.l). Pentru supravegherea asupra minorilor (art.233) a se respecta dispoziiilor anterioare, deoarece nu prevd legi speciale (2). ( ' ) Art.55 al legii nr.354 din 26 iulie 1975 privind normele asupra regulamentului penitenciar, stabilete ca, respectnd dispoziiile art.228 din codul penal, serviciul social efectueaz intervenii de susinere si de asistenta, fata de cel supui libertii supravegheate, in scopul reintegrrii lor. ( 2 ) A se vedea de asemenea Decretul Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988 privind dispoziiile asupra procesului penal intentat imputailor minori. 229. (Cazuri in care poate f i ordonata libertatea supravegheata). In afara dispoziiilor speciale legale (art.2122, 2153, 2193, 2212, 224, 225, 2302, 2333, 2343, 6693, 6922, 701, 713, 7182), libertatea supravegheata poate fi ordonata: 1) in caz de condamnare la inchisoare pe o durata mai mare de un an (l); (2) in cazuri in care acest cod autorizeaz o msura de sigurana pentru fapta neprevzuta de lege ca infraciune (art.49,115). ( ' ) Art.300 al Decretului Preedintelui Republicii nr.43 din 23 ianuarie 1973, coninnd textul unic al dispoziiilor legislative I n materie vamala, dispune sa fie ntotdeauna

ordonata supunerea condamnatului la libertatea supravegheata atunci cand pentru delictul de contrabanda este aplicata pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an. 230. (Cazuri in care trebuie sa fie ordonata eliberarea supravegheata). Eliberarea supravegheata este mereu ordonata Q ) : 1) daca este aplicata pedeapsa cu inchisoarea de peste 10 ani; si in acest caz nu poate avea durata mai mica de 3 ani; 2) cand condamnatului i se acorda libertatea condiionata (176); 3) daca contravenientul obinuit (art. 104) sau periculos (105), nemaifiind supus la masuri de sigurana, comite o noua infraciune, care este o noua manifestare de persistenta sau periculozitate; 4) in alte cazuri prevzute de lege (2) (art.2102-3, 2123, 2232, 2252, 238, 417). In cazul in care a fost dispusa repartizarea intr-o colonie de munca sau intr-o casa de munca (art.216), judectorul, la incheierea repartizrii, poate ordona ca persoana de externat sa fie pusa in libertate supravegheata, sau poate obliga la plata cauiunii de buna conduita (art.237). ( ' ) Art.31 al legii nr.663 din 10 octombrie 1986, priind modificrile la regulamentul penitenciar stabilete ca toate masurile de sigurana personale sunt ordonate dupa confirmarea ca cel care a comis fapta este periculos din punct de vedere social. ( 2 ) A se vedea art.300 al Decretului Preedintelui Republicii nr.43 din 23 Ianuarie 1975, in materie vamala. 231. (nclcarea obligaiilor Impuse). In afara cazului prevzut de prima parte a art.177, cand persoana in stare de libertate supravegheata incalca obligaiile impuse, judectorul poate adaug la libertatea supravegheata cauiunea de conduita buna (art.237; 658, 659 din codul de procedura penala) (*). Tinand cont de gravitatea deosebita a incalcarii sau repetrii acesteia, sau atunci cand contravenientul nu prezint cauiunea, judectorul poate inlocui libertatea supravegheata cu repartizarea la o colonie de munca sau Ia o casa de munca (art.216), sau, daca este vorba despre un minor, la o casa de corecie judiciara (art.223) (2).

0) Art. 190 al Decretului legislativ nr.271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, coordonare si tranzitorii ale codului de procedura penala, prevede ordinele pentru persoana supusa libertii supravegheate. (2)Art.36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988 privind dispoziiile asupra procesului penal in sarcina imputailor minori, dispune ca msura de sigurana a casei de corecie judiciara sa fie aplicata doar in privina delictelor prevzute de art.23, alineatul 1 al aceleiai dispoziii.
232. (Minori sau bolnavi mintali in stare de libertate supravegheata). Persoana in vrsta minora (art.2 din codul civil) sau in stare de infirmitate psihica nu poate fi pusa in libertate supravegheata dect atunci cand este posibila reincredintarea sa prinilor sau celor care au obligaia de a se ocupa de educaia sau de asistarea sa, sau in instituii de asistenta sociala (art.658, 659 din codul de procedura penala) ('). Atunci cand aceasta incredintare nu este posibila sau nu este considerata necesara, este ordonata sau meninut, dupa caz, internarea in casa de corecie (art.223) ( 2) sau intr-o clinica pazita (art.213). ( ' ) Art.190 al Decretului legislativ nr.271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, coordonare si tranzitorii ale codului de procedura penala, prevede ordinele pentru persoana supusa libertii supravegheate. ( 2 ) Art.36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.448 din 22 septembrie 1988 privind dispoziiile asupra procesului penal in sarcina imputailor minori, dispune ca msura de sigurana a casei de corecie judiciara sa fie aplicata doar in privina delictelor prevzute de art.23, alineatul 1 al aceleiai dispoziii.

233. (Interzicerea ederii intr-una sau mai multe comuniti sau intr-una sau mai multe provincii). Vinovatului de un delict impotriva autoritii statului (art.241313) sau impotriva ordinii publice (art.414 si urmtoarele), sau de un delict comis din motive politice (art.83) sau ocazionat de condiii sociale sau morale deosebite existente intr-un anumit loc, i se poate interzice ederea intr-una sau mai multe comuniti sau intr-una sau mai multe provincii, desemnate de judector (art.283 din codul de procedura penala; 191 din codul de procedura penala). Interzicerea de edere are o durata mai mare de un an. In caz de incalcare, reincepe termenul minim si de asemenea poate fi ordonata libertatea sepravegheata (art.228; 16 din Constituie) 234. (Interdicia de a frecventa prvliile si localurile publice unde se vand buturile alcoolice). Interzicerea de a frecventa prvliile sau localurile publice (art. 14) unde se vand buturi alcoolice (') are durata minima de un an. Interdicia este intotdeauna adugata pedepsei, atunci cand este vorba despre condamnai pentru stare obinuita de beie (art.94, 688) sau pentru infraciuni comise in stare de beie, cu condiia ca aceasta sa fie obinuita. In caz de incalcare, poate fi de asemenea ordonata libertatea supravegh (art.288 si urmtoarele) sau plata unei cauiuni de conduita buna (art.23'. urmtoarele). ( ' ) Pentru identificarea locurilor a cror frecventare este interzisa, a se vedea art.86 al decretului nr.773 din 18 iunie 1931 privind textul unic al legilor de sigurana publica. 235. (Expulzarea strinului din tara). Expulzarea strinului (4) de pe teritoriul tarii este ordonata de judector, pe langa cazurile prevzute expres de lege ( !) (2), cand strinul a fost condamnat la inchisoare pe o durata mai mare de 10 ani (art.312). Strinului care incalca ordinul de expulzare, pronunat de judector, i se aplica sanciunile stabilite de legile de sigurana publica pentru cazul de contravenie la ordinul de expulzare emis de autoritatea administrativa (art. 150 si urmtoarele, textul unic de sigurana publica; 10 din Constituie). Q ) Art.86 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, textul unic al legilor asupra stupefiantelor, prevede ca dispoziia expulzrii sa fie adoptata fata de strinul condamnat pentru una din infraciunile prevzute de art.73, 74, 79 si 82, alineatul 2 si 3, al textului unic citat. Expulzarea este de asemenea facultativa fata de strinul condamnat pentru unul din celelalte delicte prevzute de acelai text unic. ( 2 ) A se vedea de asemenea art. 15 al decretului legislativ nr.286 din 25 iulie 1998. PARTEA A II-A DESPRE MASURILE DE SIGURANA PATRIMONIALE 236. (Felul: reguli generale). Sunt masuri de sigurana patrimoniale, pe langa cele stabilite de dispoziiile legale deosebite: 1) cauiunea pentru conduita buna (art.237 si urmtoarele); 2) confiscarea (art.240). Se aplica si la masurile de sigurana patrimoniale dispoziiile art. 199, 200, prima parte, 201, prima parte, 205 prima parte si nr.3 al paragrafului si, exceptnd cazul cand e vorba de confiscare, dispoziiile primului si celui de-al doilea alineat al art.200 si cele ale art.210. La cauiunea de buna conduita se aplica de asemenea dispoziiile art.202, 203, 2041, prima parte Q ) si 207. Q ) Art.204 al acestui cod a fost abrogat de art.31 al legii nr.663 din 10 octombrie 1986 privind modificrile la legea asupra regulamentului penitenciar si masurile provizorii privative si limitative de libertate.

237. (Cauiunea de buna conduita) ( l ) . Cauiunea de buna conduita este data prin depunerea, la casieria amenzilor (art.1492) a unei sume mai mari de 200.000 lire italiene, dar mai mici de 4 milioane (art.319 codul de procedura penala). In locul depunerii este admisa plata unei garanii prin ipoteca (art. 189; 2808, 1944 din codul civil) sau chiar prin garanie solidara (art. 1936 din codul civil). Durata msurii de sigurana nu poate fi mai mica de un an, nici mai mare de 5 si incepe din ziua in care cauiunea a fost pltit. 0 ) Acest articol a fost astfel nlocuit de art.104 din Legea nr.689 din 24 noiembrie 1981, in privina scoaterii de sub acuzare. ( 2 ) Conform art.218 din decretul legislativ 271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, coordonare si tranzitorii ale codului de procedura penala, sunt abrogate dispoziiile codului penal care prevd ipoteca legala. 238. (Neindeplinirea obligaiei de a plai cauiunea). Atunci cand depunerea sumei nu este efectuata sau garania nu este pltit, judectorul inlocuieste cauiunea c u libertatea supravegheata (art.288 si urmtoarele). 239. (ndeplinirea sau nclcarea obligaiei de buna conduita). Daca pe timpul executrii msurii de sigurana cel care e supus la ea nu comite nici -un delict, sau nici-o contravenie pentru care legea stabilete pedeapsa cu arestul, este ordonata restituirea sumei depusa sau incetarea ipotecii (art.2888 din codul civil); si garania inceteaza (art. 1955 si urmtoarele din codul civil). In caz diferit, suma depusa, sau pentru care a fost data garania, este vrsata la casieria pentru amenzi (art.1492). 240. (Confiscarea). In caz de condamnare, judectorul poate ordona confiscarea lucrurilor care au servit sau care au fost destinate comiterii infraciunii si a lucrurilor care sunt produsul sau profitul acesteia (322 ter, 335 bis, 416 bis, 7332; 321 si urmtoarele din codul de procedura penala; 86 din dispoziiile de aplicare ale codului de procedura penala) Q ) . ntotdeauna se ordona confiscarea (art.446) (2) (3) (4) (5) (6): 1) lucrurilor care constituie preul infraciunii;1 2) lucrurilor a cror fabricare, utilizare, purtare, deinere sau nstrinare constituie infraciune, chiar daca condamnarea nu a fost pronunata. Dispoziiile primei parti si a nr.l al paragrafului precedent nu se aplica daca lucrul aparine unei persoane strine de infraciune. Dispoziia nr.2 nu se aplica daca lucrul aparine unei persoane strine de infraciune si fabricarea, utilizarea, deinerea sau instrainarea pot fi consimite prin intermediul autorizaiei administrative. ( ' ) Confiscarea este in schimb obligatorie I n cazurile Indicate de art.446 al acestui cod. ( 2 ) Confiscarea este de asemenea prevzuta de urmtoarele dispoziii: a ) art.6, alineatul 1 al legii nr.l52 din 22 mai 1975, privind dispoziiile ce tuteleaz ordinea publica, ce extinde confiscarea obligatorie la toate Infraciunile privind armele, orice alt obiect menit sa lezeze, precum si muniiile si explozibilele; b ) art.3, alineatul 3 al legii nr.533 din 8 august 1977, privind dispoziiile in materie de ordine publica, ce prevede confiscarea imobilului in care au fost descoperite arme, explozibili sau dispozitive explozive sau Incendiare, daca aparin condamnatului; c ) art.85 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor I n materie de stupefiante, care prevede printre pedepsele accesorii, cofiscarea stupefiantelor sau a substanelor psihotrope; d ) art.21 al legii nr.689 dub 24 noiembrie 1981, in materie de scoatere de sub acuzare, care prevede confiscarea vehiculului sau a ambarcaiunii daca au fost puse in circulaie fara acoperirea asiguratorie;

e ) art.2 ter, alineatul 3 al legii nr.575 din 31 mai 1961, privind normele asupra mafiei, asupra confiscrii bunurilor persoanelor suspectate de apartenena la asocieri de tip mafiot; f ) art. 19 al legii nr.47 din 28 februarie 1985, privind normele pentru controlul activitii urbanistice si edilitare, asupra confiscrii terenurilor si cldirilor in caz de abuz in construcii. ( 3 ) Ipoteze deosebite de confiscare sunt de asemenea prevzute de art. 12 sexies, al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. (4) Pentru confiscri in cazuri de contrabanda a se vedea art.301 al Decretului Preedintelui Republicii nr.43 din 23 ianuarie 1973. (5) Confiscarea este de asemenea prevzuta ca pedeapsa accesorie in caz de condamnare pentru delictele prevzute de art.600 bis-600 quinquies din codul penal (norme impotriva pedofiliei). (6) Conform art.4, alineatul 7 al legii nr.422 din 29 decembrie 2000, este dispusa confiscarea produselor si tehnologiilor ce fac obiectul operaiunilor de export fara autorizare. CARTEA A n-A DESPRE DELICTE IN SPECIAL TITLUL I DESPRE DELICTE MPOTRIVA AUTORITII STATULUI PARTEA I DESPRE DELICTE MPOTRIVA AUTORITII INTERNATIONALE A STATULUI (0 Q ) Pentru definirea secretului politic intern internaional, din cazurile in spea prevzute si pedepsite in cartea a ll-a, titlul I, partea I si IV a acestui cod, se face trimitere la indicaiile de la art. 12 al legii nr.80I din 24 otombrie 1977, privind normele in materie de instituire si reglementare a serviciilor pentru informaii si sigurana, precum si cele ce reglementeaz secretul de stat, al crui text se reda: "12. Sunt protejate de secretul de stat actele, documentele, informaiile, activitile si orice alt lucru a crui difuzare aduce atingere integritii statului democratic, referitor si la acorduri internaionale, la aprarea instituiilor numite prin Constituie la baza sa, la libera exercitare a funciilor organelor constituionale, la independenta statului fata de alte state si la relaiile cu acestea, la pregtirea si aprarea militar a statului. " I n nici-un caz nu pot face obiectul secretului de stat faptele care vor sa rstoarne ordinea constituionala." De asemenea art.24 al legii nr.24l din 7 august 1990, privind normele in materie de procedura administrativa si de drept de acces la documentele administrative, precizeaz ca dreptul de acces este exclus pentru documentele protejate de secretul de stat conform art. 12 al legii nr.801 din 24 octombrie 1977, precum si in cazuri de secret sau interzicere de divulgare prevzute altfel de regulament. 241. (Atentate impotriva integritii, independentei sau unitii statului). Cel care comite o fapta cu scopul de a supune teritoriul statului (42) sau o parte a acestuia suveranitii unui stat strin, sau de a aduce atingere independentei statului este pedepsit [cu moartea (')] ( 2). La aceeai pedeapsa este supus cel care comite o fapta cu scopul de a distruge unitatea statului, de a despari de patria mama o colonie sau un alt teritoriu supus, fie si temporar, suveranitii sale (art.7, nr.l, 8, 302 si urmtoarele, 311, 312, 363, 364; 77 din codul penal militar pe timp de pace) (2).

O Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp

de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 2 ) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea regulamentului constituional, prevede o ipoteza specifica de neapllcare a pedepsei de mai sus, in cadrul infraciunilor in scopuri de terorism si de distrugere. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 242. (Ceteanul care ndreapt armele impotriva statului italian). Ceteanul (41) care indreapta armele impotriva statului sau presteaz serviciu in foitele armate ale unui stat in rzboi (art.310) impotriva statului italian, este pedepsit cu deteniunea pe viata. Daca deine o comanda superioara sau o funcie de conducere este pedepsit cu [moartea (*)] (art.77 din codul penal militar pe timp de pace). Nu se pedepsete cel care, aflandu-se, pe timpul ostilitilor, pe teritoriul statului inamic, a comis fapta deoarece a fost constrns de o obligaie ce i-a fost impusa de legile acestui stat. Conform dispoziiilor acestui titlu este cosiderat "cetean" (41) chiar si cel care a pierdut din orice motiv cetenia italiana. Conform legii penale, sunt considerate "state in rzboi" impotriva statului italian si angrenajele politice care, desi necunoscute ca state de statul italian, se bucura totui de tratamentul de beligerani (art.7 nr.l, 8, 302 si urmtoarele, 311, 312, 363, 364). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 243. (nelegeri cu un strin in scop de rzboi impotriva statului Italian). Oricine are intelegeri cu un strin cu scopul ca statul strin sa declaneze rzboi sau sa indeplineasca aciuni de ostilitate impotriva statului italian, sau comite alte fapte cu acelai scop, este pedepsit cu inchisoare de peste 10 ani. Daca urmeaz rzboiul, se aplica pedeapsa [cu moartea (*)]; daca ostilitile se confirma, se aplica pedeapsa cu inchisoarea (art.7 nr.l, 8, 302 si urmtoarele, 311, 312, 363, 364). ( * ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi.

Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 244. (Aciuni ostile impotriva unul stat strin, care expun statul italian la pericolul de rzboi). Cel care, fara aprobarea Guvernului, inroleaza sau comite alte aciuni ostile impotriva unui stat strin, astfel incat sa expun statul italian la un pericol de rzboi, este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 18 (') ani; daca are loc rzboiul, este pedepsit cu deteniune pe viata. Atunci cand aciunile ostile tulbura doar relaiile cu Guvernul strin sau expun statul italian sau cetenii sai, rezideni oriunde, la pericolul de represalii sau de represiuni, pedeapsa este cu inchisoare de la 3 la 12 (2) ani. Daca urmeaz ruperea relaiilor diplomatice, sau daca se produc represaliile sau represiunile, pedeapsa este de inchisoare de la 5 la 15 (2) ani (art.7 nr.l, 8, 302 si urmtoarele, 311,312, 363). ( ' ) Cuvintele originale "de la 5 la 12 ani" au fost nlocuite astfel de cele actuale prin efectul art.7, alineatul 1, litera a ) al legii nr.210 din 12 mai 1995. ( 2 ) Cuvintele originale "de la 2 la 8 ani" si "de la 3 la 10 ani" au fost nlocuite astfel de cele actuale prin efectul art.7, alineatul 1, litera a ) al legii nr.210 din 12 mai 1995. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); facultativ in ipoteza competentei rezervata Tribunalului. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 245. (nelegeri cu un strin pentru a implica statul italian in neutralitate sau in rzboi). Oricine are intelegeri cu un strin pentru a angaja sau a indeplini aciuni menite sa implice statul italian in declararea sau meninerea strii de neutralitate, sau in declaraia de rzboi, este pedepsit cu inchisoarea de la 5 la 15 ani. Pedeapsa este mrita daca intelegerile au drept obiect o propaganda prin intermediul presei (art.7 nr.l, 8, 57, 58, 64, 302 si urmtoarele, 311,312, 363). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); facultativ in ipoteza competentei rezervata Tribunalului. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 246. (Corupia ceteanului din partea strinului). Ceteanul (4) care, chiar si indirect, primete sau accepta promisiunea din partea strinului, pentru sine sau pentru alii, bani sau orice folos, sau accepta doar promisiunea, in scopul comiterii de aciuni contrare intereselor naionale, este pedepsit, daca fapta nu constituie o infraciune mai

grava, cu inchisoare de la 3 la 10 ani si cu amenda de la 1 milion la 4 milioane de lire italiene (1). La aceeai pedeapsa este supus strinul care da sau promite bani sau foloase. Pedeapsa este mrita (art.64): 1) daca fapta este comisa in vreme de rzboi (art.310); 2) daca banii sau foloasele au fost date sau promise pentru o propaganda prin intermediul presei (art.7 nr.l, 8, 57, 58, 302 si urmtoarele, 311, 312, 363). ( ' ) Amenda iniiala de la 5.000 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art. 50 din codul de procedura penala). 247. (Complicitate in scopuri rzboinice). Cel care, in vreme de rzboi (art.310) are intelegeri cu un strin pentru a favoriza operaiunile militare ale inamicului in dauna statului italian (art.268) sau pentru a impiedica operaiunile militare ale statului italian (248, 249, 250, 252, 253), sau comite alte fapte cu aceleai scopuri, este pedepsit cu inchisoare mai mare de 10 ani; si daca isi atinge scopul, cu [moartea (>) (7, nr.l, 8, 3132, 363, 364). Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal.

NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art. 50 din codul de procedura penala), daca infraciunea este comisa in dauna statului italian; cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 1 din codul penal) daca Infraciunea este comisa in dauna unui stat strin. 248. (Furnizarea de provizii inamicului). Cel care, in vreme de rzboi (art.310) furnizeaz, fie si indirect, statului inamic, provizii sau alte lucruri care ar putea fi utilizate in dauna statului italian (art.268), este pedepsit cu inchisoare de peste 5 ani (art.3132). Aceasta dispoziie nu se aplica strinului care comite fapta in strintate (art.7, nr.l, 8, 302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu I n flagrant (art.380 din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala), daca infraciunea este comisa in dauna statului italian; cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 1 din codul penal) daca infraciunea este comisa in dauna unui stat strin.

249. (Participarea la mprumuturi in favoarea inamicului). Cel care in vreme de rzboi (art.310) participa la imprumuturi sau la varsaminte in favoarea statului inamic, sau inlesneste operaiuni referitoare la acestea, este pedepsit cu inchisoare de peste 5 ani (3132 din codul penal). Aceasta dispoziie nu se aplica strinului care comite fapta in strintate (art.7, nr.l, 8, 302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.S/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala), daca infraciunea este comisa in dauna statului italian; cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 1 din codul penal) daca Infraciunea este comisa in dauna unui stat strin. 250. (Comer cu inamicul). Ceteanul (4, 2423) sau strinul domiciliat pe teritoriul statului, care in vreme de rzboi (art.310) si in afara cazurilor indicate la art.248, face comer, chiar si indirect, cu supui ai statului inamic, domiciliai ordiunde, sau cu alte persoane domiciliate pe teritoriul statului inamic, este pedepsit cu de cinci ori valoarea mrfii si, in orice caz, nu mai mica de 2 milioane de lire ( J) (art.7, nr.l, 8, 242, 302-3 1 2, 3132, 363). ( ' ) Amenda Iniiala de peste 10.000 de lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala), daca infraciunea este comisa in dauna statului italian; cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313' din codul penal) daca infraciunea este comisa in dauna unui stat strin. 251. (Neindeplinirea contractelor de livrare in vreme de rzboi). Cel care, in vreme de rzboi (art.310), nu indeplineste in intregime sau parial obligaiile care ii revin dintr -un contract de livrare de lucruri sau de servicii incheiat cu statul (art.268) sau cu o alta instituie publica sau cu o intreprindere ce practica servicii publice sau de necesitate publica (art.355), pentru nevoile forelor armate ale statului sau ale populaiei, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani si cu amenda egala cu triplul valorii lucrului sau prest aiei pe care ar fi trebuit sa-1 furnizeze si, in orice caz, peste 2 milioane de lire italiene (l). Daca neindeplinirea, totala sau pariala, a contractului este datorata culpei (art.43) pedepsele sunt reduse la jumtate. Aceleai dispoziii se aplica la subfurnizori, la intermediatori si la reprezentani ai furnizorilor, atunci cand ei, incalcandu-si obligaiile contractuale, au cauzat neindeplinirea contractului de furnizare (art.7, nr.l, 8, 268, 302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 355 si urmtoarele, 363; 162 din codul penal militar in vreme de rzboi). ( ' ) Amenda iniiala de peste 10.000 de lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, obligatoriu in flagrant (art.3802 din codul de procedura penala); al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala).

Reinut ca suspect de delict: primul alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: alineatul 1, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala), al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala), daca infraciunea este comisa in dauna statului italian; cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 1 din codul penal) daca Infraciunea este comisa in dauna unui stat strin. 252. (nelciune in livrare in vreme de rzboi). Cel care in vreme de rzboi (art.310) comite o inselaciune in executarea contractelor de furnizare sau in neindeplinirea altor obligaii contractuale indicate la articolul anterior, este pedepsit cu inchisoare peste 10 ani si cu amenda egala cu de 5 ori valoarea lucrului sau serviciului pe care ar fi trebuit sa-1 furnizeze si, in orice caz, de peste 4 milioane de lire (l) (art.7, nr.l, 8, 251, 268, 302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363; 163 din codul penal militar in vreme de rzboi). ( ! ) Amenda iniiala de peste 20.000 de lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala), daca infraciunea este comisa in dauna statului italian; cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 1 din codul penal) daca infraciunea este comisa in dauna unui stat strin. 253. (Distrugerea sau sabotajul serviciilor militare). Cel care distruge sau face impracticabile, in intregime sau parial, chiar si temporar, nave, aeromobile, convoaie, strzi, cldiri, depozite sau alte servicii militare sau care deservesc forele armate ale statului (art.268), este pedepsit cu inchisoare de peste 8 ani (art.7 nr.l, 8, 254,311,312, 363,364). Se aplica pedeapsa [cu moartea (*)]: 1) daca fapta este comisa in interesul unui stat aflat in rzboi contra statului italian (art.242/4); 2) daca fapta a compromis pregtirea sau eficienta rzboinica a statului, sau operaiunile militare (art.l 112,1121 din codul navigaiei). ( l ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar I n cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi sl de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala).

Cale de urmrire: din oficiu (art. 50 din codul de procedura penala), daca infraciunea este comisa in dauna statului italian; cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313' din codul penal) daca infraciunea este comisa in dauna unui stat strin. 254. (nlesnire premeditata). Cand comiterea delictului prevzut de articolul precedent a fost fcuta sau doar inlesnita, din culpa (art.43) de cel care era in posesia sau avea in custodie sau in paza lucrurile indicate, acesta este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.7 nr.l, 8, 253, 302 si urmtoarele, 311,312, 363). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 255. (Distrugerea, falsificarea sau sustragerea de acte sau documente privind sigurana statului). Cel care, in intregime sau parial, distruge sau falsifica, sau ia cu fora, fura sau sustrage, fie si temporar, acte sau documente privind sigurana statului (art.268) sau un alt interes politic, intern sau internaional, al statului, este pe depsit cu inchisoare de peste 8 ani (art.7 nr.l, 8, 259, 302, 305, 311, 312, 363). Se aplica pedeapsa [cu moartea (*)] daca fapta a compromis pregtirea sau eficienta rzboinica a statului sau operaiunile militare. ( J ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 256. (Obinerea de informaii privind sigurana statului). Cel care obine informaii sau care, in interesul siguranei statului (art.268) sau, oricum, in interesul politic intern sau internaional al statului, trebuie sa ramana secrete, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani (art.7 nr.l, 8, 259, 261, 262, 302 si urmtoarele, 311, 312, 363). Conform dispoziiilor acestui titlu, printre informaiile care trebuie sa ramana secrete in interesul politic al statului, sunt incluse cele -coninute de documente ale Guvernului, nepublicate de acesta din motive de ordin politic, intern sau internaional. Daca este vorba despre informaii a cror divulgare a fost interzisa de instituia competenta, pedeapsa este cu inchisoare de la 2 la 8 ani. Se aplica pedeapsa [cu moartea (l)] daca fapta a compromis pregtirea sau eficienta rzboinica a statului sau operaiunile militare.

0) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi.

Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: alineatele 1 si 4, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); alineatul 3, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: alineatele 1 si 4, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala); alineatul 3, Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 257'. (Spionajul politic sau militar). Cel care isi procura, in scop de spionaj politic sau militar, informaii care, in interesul statului (art.268) sau, oricum, in interesul politic, intern sau internaional al statului, trebuie sa ramana secrete (art.256), este pedepsit cu inchsioare de peste 15 ani. Se aplica pedeapsa [cu moartea Q ) ] : 1) daca fapta este comisa in interesul unui stat aflat in rzboi cu statul italian (art.242/4); 2) daca fapta a compromis pregtirea sau eficienta rzboinica a statului sau operaiunile militare (art.7 nr.l, 259, 260, 261, 302 si urmtoarele, 311, 312, 363, 364). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.2I din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala); Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 258. (Spionaj cu informaii a cror divulgare a fost Interzisa). Cel care isi procura in scop de spionaj politic sau militar informaii a cror divulgare a fost interzisa de instituia competenta, este pedepsit cu inchisoare de peste 10 ani. Se aplica deteniunea pe viata daca fapta este comisa in interesul unui stat in rzboi cu statul italian (art.242/4). Se aplica pedeapsa [cu moartea (l)] daca fapta a compromis pregtirea sau eficienta rzboinica a statului sau operaiunile militare (art.7 nr. 1, 8, 259, 260, 262, 268, 302 si urmtoarele, 311, 312, 363, 364). (2).

0) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi.

Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala); Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 259. (nlesnire premeditata). Cand comiterea unor delicte prevzute de articolele 255, 256, 257 si 258 a fost posibila sau doar inlesnita, din culpa (art.43) de cel care se afla in posesia actului sau documentului sau cunoaterii informaiilor, acesta este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 15 ani. Se aplica inchisoarea de la 3 la 15 ani daca au fost compromise pregtirea sau eficienta rzboinica a statului sau operaiunile militare. Aceleai pedepse se aplica atunci cand executarea delictelor de mai sus a fost posibila sau doar inlesnita din culpa (art.43) de ctre cel care deinea custodia sau supravegherea bunurilor sau zonelor de pamant, de apa sau aeriene, in care este interzis accesul in interesul militar al statului (art.7, nr.l, 8, 268, 302-312, 363, 682). NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, obligatoriu I n flagrant (art.3802 din codul de procedura penala); al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala ). Instituie judiciara competenta: alineatul 1, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala), al doilea alineat, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala) Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) 260. (Introducerea clandestina in locuri militare si posesia nejustificata de mijloace de spionaj). Se pedepsete cu inchisoare de la 1 la 5 ani cel care: 1) ptrunde clandestin sau prin inselaciune in locuri sau zone de pamant, de apa sau aeriene, in care este interzis accesul in interesul militar al statului (art.682); 2) este prins in aceste locuri sau zone sau in apropierea lor, in posesia nejustificata de mijloace potrivite pentru a compromite una din delictele prevzute de articolele 256, 257 si 258; 3) este prins in posesia nejustificata de documente sau de orice alt lucru menit sa furnizeze informaiile indicate de articolul 256. Daca vreuna din faptele prevzute de numerele precedente este comisa in vreme de rzboi (art.310), pedeapsa este cu inchisoare de la 3 la 10 ani (art.7, nr.l, 8, 302 si urmtoarele, 311, 312, 363, 682; 1102 din codul navigaiei). NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, obligatoriu in flagrant (art.3802 din codul de procedura penala); al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: alineatul 1, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala), al doilea alineat, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala)

Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) 261. (Dezvluirea secretului de stat). Cel care dezvluie vreo informaie cu caracter secret indicata la art.256 este pedepsit cu inchisoare de peste 5 ani. Daca fapta este comisa in vreme de rzboi (art.310) sau a compromis pregtirea sau eficienta rzboinica a statului sau operaiunile militare, pedeapsa cu inchisoarea nu poate fi mai mica de 10 ani. Daca vinovatul a acionat in scop de spionaj politic sau militar (art.257), se aplica, in cazul prevzut de prima parte a acestui articol, pedeapsa cu deteniune pe viata; si in cazurile prevzute de primul alineat, pedeapsa [cu moartea (l)]. Pedepsele stabilite la dispoziiile anterioare se aplica si la cel care obine informaia (art.7, nr.l, 8, 268, 302 si urmtoarele, 311, 312, 621). Daca fapta este comisa din culpa (art.43), pedeapsa este cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani, in cazul prevzut de prima parte a acestui articol, si de la 3 la 15 ani cand concura una din circumstanele indicate la primul paragraf (art.268, 311, 312, 363, 364).

0) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal.
NOTE PROCEDURALE: Arest: primul, al doilea si al treilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); alineatul 5, a doua ipoteza, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); alineatul 5, prima ipoteza, admis. Reinut ca suspect de delict: primul, al doilea, al treilea si al 5-lea alineat, a doua ipoteza, admis (art.384 din codul de procedura penala); alineatul 5, prima ipoteza, neadmis. Masuri preventive personale: primul, al doilea si al treilea alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); alineatul 5, prima ipoteza, neadmis; al 5-lea alineat, a doua ipoteza, admis (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul, al doilea, al treilea si al 5-lea alineat, a doua ipoteza, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala); alineatul 5, prima ipoteza, Tribunalul cu un singur judector (33 ter codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 262. (Dezvluirea de informaii a cror divulgare a fost interzisa). Cel care dezvluie informaii a cror divulgare este interzisa de instituia competenta, este pedepsit cu inchisoare de peste 3 ani. Daca fapta este comisa in vreme de rzboi (art.310) sau a compromis pregtirea sau eficienta rzboinica a statului sau operaiunile militare, pedeapsa este cu inchisoare de peste 10 ani. Daca vinovatul a acionat in scop de spionaj politic sau militar (art.257), se aplica, in cazul prevzut de prima parte a acestui articol, pedeapsa cu deteniune pe viata; si in cazurile prevzute de primul alineat, pedeapsa [cu moartea (')]. Pedepsele stabilite la dispoziiile anterioare se aplica si la cel care obine informaia (268, 302 si urmtoarele). Daca fapta este comisa din culpa (art.43), pedeapsa este cu inchisoare de la 6 luni la 2-ani, in cazul prevzut de prima parte a acestui articol, si de la 3 la 15 ani cand concura una din circumstanele indicate la primul paragraf (art.7, nr.l, 8, 268, 311, 312,363,364). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944.

Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul, al doilea si al treilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380 2 din codul de procedura penala); alineatul 5, prima ipoteza, neadmis, alineatul 5, a doua ipoteza, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul, al doilea, al treilea si al 5-lea alineat, a doua ipoteza, admis (art.384 din codul de procedura penala); alineatul 5, prima ipoteza, neadmis. Masuri preventive personale: primul, al doilea, al treilea si al 5-lea alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); alineatul 5, prima ipoteza, neadmis. Instituie judiciara competenta: primul, al doilea, al treilea si al 5-lea alineat, a doua ipoteza, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala); alineatul 5, prima ipoteza, Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 263. (Folosirea secretelor de stat). Funcionarul public (art.357) sau cel insarcinat cu o funcie publica (art.358) care folosete in folosul sau sau al altuia invenii sau descoperir i tiinifice sau noi experimente industriale pe care le cunoate datorita funciei sau serviciului sau, si care trebuie sa ramana secrete in interesul siguranei statului (art.2562, 268), este pedepsit cu inchisoare de peste 5 ani si cu amenda de peste 2 milioane de lire italiene (}). Daca fapta este comisa in interesul unui stat aflat in rzboi cu statul italian (art.242/4), sau daca a compromis pregtirea sau eficienta rzboinica a statului, sau operaiunile militare, vinovatul este pedepsit cu [moartea (2) (art.7, nr.l, 8, 268, 302 si urmtoarele, 311, 312, 325, 363, 364). Q ) Amenda iniiala de peste 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 264. (Trdarea in afacerile de stat). Cel care, fiind insarcinat de Guvernul italian sa trateze in strintate afaceri de stat (art.268) isi incalca mandatul, este pedepsit, daca din fapta poate rezulta o paguba in dauna interesului naional, cu inchisoare de peste 5 ani (art.7, nr.l, 8, 268, 302-312, 363). NOTE PROCEDURALE:

Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 265. (Defetism politic). Cel care, in vreme de rzboi (art.310), rspndete sau comunica zvonuri sau informaii false, exagerate sau tendenioase, care pot produce o alarma publica sau pot slabi spiritul public sau micora rezistenta naiunii in fata inamicului sau desfoar oricum o activitate care ar leza interesele naionale (art.501, 656), este pedepsit cu inchisoare de peste 5 ani (art.7, nr.l, 8, 302-305, 311, 312, 3131). Pedeapsa este de peste 15 ani: 1) daca fapta este comisa prin propaganda sau comunicri adresate militarilor (art.77 din codul penal militar in vreme de rzboi); 2) daca vinovatul a acionat in urma intelegerilor cu strinul. Pedeapsa este de deteniune pe viata daca vinovatul a acionat ca urmare a intelegerilor cu inamicul (art.363, 364). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); facultativ in ipoteza competentei rezervata Tribunalului. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 266. (Instigarea militarilor la nclcarea legilor). Cel care instiga militarii sa incalce legile sau jurmntul prestat sau datoriile disciplinei militare sau alte datorii legate de propria tara, sau face militarilor apologia faptelor contrare legilor, jurmntului, disciplinei sau altor datorii militare (art.327, 4141, 415), este pedepsit, doar pentru asta, daca fapta nu constituie cel mai grav delict, cu inchisoare de la 1 la 3 ani (art.7, nr.l, 8, 265, 302, 311, 312). (>). Pedeapsa este de inchisoare de la 2 la 5 ani daca fapta este comisa in public. Pedepsele sunt mrite daca fapta este comisa in vreme de rzboi (art.310). Prin efectul legii penale, infraciunea se considera produsa in public atunci cand fapta este comisa; 1) prin intermediul presei, sau printr-un alt mijloc de propaganda; 2) intr-un loc public sau deschis publicului si in prezenta mai multor persoane; 3) intr-o reuniune care, datorita locului in care se desfoar sau numrului de participani, sau prin scopul si obiectul ei, are caracter de reuniune neprivata (art.654). ( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.139 din 21 martie 1989 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care nu prevede ca pentru instigarea militarilor de a compromite o infraciune militar pedeapsa este "mereu aplicata intr-o msura mai mica de jumtate din pedeapsa stabilita pentru infraciunea la care de refera instigarea ". NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmise. Masuri preventive personale: alineatul 1 neadmis; al doilea alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala).

267. (Defetism economic). Cel care, in vreme de rzboi (art.310), folosete mijloace cu scopul de a reduce cursul schimburilor, sau de a influenta asupra pietii titlurilor si valorilor (art.501), publice sau private, astfel incat sa expun la pericol rezistenta naiunii in fata inamicului, este pedepsit cu inchisoare de peste 5 ani si cu amenda de peste 6 milioane de lire italiene (*) (art.7 nr.l, 8, 302-305, 311-313). Daca vinovatul a acionat ca urmare a intelegerilor cu un strin (art.243), inchisoarea nu poate fi mai mare de 10 ani. nchisoarea este de peste 15 ani daca vinovatul a acionat ca urmare a intelegerilor cu inamicul (art.268, 302-313, 363). ( J ) Amenda iniiala de peste 30.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); facultativ in ipoteza competentei rezervata Tribunalului. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 268. (Recunoaterea statelor aliate). Pedepsele stabilite de art.247 si urmtoarele se aplica si atunci cand delictul este comis in dauna unui stat strin aliat sau asociat, in scopuri de rzboi, cu statul italian. 269. (Activitatea antinaionala a ceteanului in strintate). Ceteanul (art.4, 242 ) care in afara teritoriului tarii (art.42), rspndete sau comunica tiri si informaii false, exagerate sau tendenioase asupra condiiilor interne ale tarii, pentru a diminua credibilitatea sau prestigiul tarii in strintate, sau desfoar oricum o activitate care sa lezeze interesele naionale (art.265, 267, 501, 656; 77 din codul penal militar in vreme de rzboi), este pedepsit cu inchisoare de peste 5 ani (art.7, n.l, 8, 302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele).
3

NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); facultativ in ipoteza competentei rezervata Tribunalului. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.S/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 270. (Asociaii subversive) ( l ) Cel care pe teritoriul tarii (art.42) promoveaz, constituie, organizeaz sau conduce asociaii cu scopul de a instaura prin violenta dictatura unei clase sociale asupra altora, sau de a suprima prin violenta o clasa sociala, sau, oricum, de a rsturna structurile economice sau sociale constituite in tara, este pedepsit cu inchisoare de la 5 la 12 ani (art.18 din Constituie; art.7 nr.l, 8, 302312, 363). La aceeai pedeapsa este supus cel care pe teritoriul tarii (art.4 2) promoveaz, constituie, organizeaz sau conduce asociaii avnd drept scop suprimarea violenta a oricrei structuri politice si juridice a societii. Oricine participa la aceste asociaii este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani. Pedepsele sunt mrite pentru cei care reconstituie, chiar si sub un nume fals sau o forma simulata, aceste asociaii, a cror dizolvare este ordonata.

( ' ) In materie de asociaii interzise a se vedea urmtoarele dispoziii: a ) art.l al decretului legislativ nr.43 din 14 februarie 1948, privind interzicerea asociaiilor militare, legate de interzicerea asociaiilor militare in scop politic; b ) art. 1-6 ale legii nr.l7din 25 ianuarie 1982, privind normele de aplicare ale art. 18 al Constituiei, legate de interzicerea constituirii asociailor secrete care urmresc scopuri politice si de dizolvare a lojei masonice P2; c ) art.l al legii nr.645 din 20 iunie 1952 privind normele de aplicare a celei de-a X I I norme tranzitorii si finale a Constituiei, in materie de reorganizare a partidului fascist desfiinat. A se vedea de asemenea art.l al legii nr.304 din 29 mal 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede cazuri speciale de nepedepsire a celor care prsesc sau desfiineaz asociaia cu scop terorist sau de abolire. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.3802 din codul de procedura penala); al treilea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala); al treilea alineat neadmis. Masuri preventive personale: prmul si al doilea alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala), al treilea alineat, neadmise. Instituie judiciara competenta: primul si al doilea alineat, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala), al treilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 270 bis. (Asociaii cu scopuri de terorism si de abolire a ordinii democratice) 0) Cel care promoveaz, constituie, organizeaz sau conduce asociaii (art.270, 271) care isi propun sarcina de a comite acte de violenta cu scopuri de abolire a ordinii publice este pedepsit cu inchisoare de la 7 la 15 ani (2). Oricine participa la aceste asociaii este pedepsit cu inchisoare de la 4 la 8 ani. Q ) Acest articol a fost adugat de art.3 al decretului lege nr.625 din 15 decembrie 1979 transformat, cu modificri, in legea nr.l5 din 6 februarie 1980, privind masurile urgente pentru protecia ordinii democratice si a siguranei publice. ( 2 ) Art. 1 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede cazuri speciale de nepedepsire a celor care prsesc sau desfiineaz asociaia cu scop terorist sau de abolire. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, obligatoriu in flagrant (art.3802 din codul de procedura penala); al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: alineatul 1, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala), al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 271. (Asociaii antinaionale). Cel care, in afara cazurilor prevzute de articolul precedent (') pe teritoriul tarii (art.42) promoveaz, constituie, organizeaz sau conduce asociaii (art.270, 270 bis) care isi propun sa desfoare sau care desfoar o activitate cu scopul de a distruge sau de a reduce sentimentul naional, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani. Cel care participa la aceste asociaii este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Se aplica ultimul paragraf al articolului precedent (1). ( ' ) Expresia "de articolul precedent" prevzuta de acest articol, se intelege ca referindu-se la art.270 al acestui articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 272. (Propaganda si apologia subversiva sau antinaionala). Cel care pe teritoriul tarii (art.42) face propaganda pentru instaurarea violenta a dictaturii unei clase sociale asupra altora, sau pentru suprimarea violenta a unei clase sociale sau, oricum, pentru subminarea violenta a structurilor economice sau sociale constituite in tara, sau face propaganda pentru distrugerea oricrei structuri politice si juridice a societii, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.270, 270 bis, 271, 302-312; 363). Daca propaganda este fcuta pentru a distruge sau a micora sentimentul naional, pedeapsa este cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani (!). La aceleai pedepse este supus cel care face apologia faptelor prevzute de dispoziiile anterioare. Q ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.87 din 6 iulie 1966 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 273. (Constituirea ilegala de asociaii cu caracter internaional) Q ) . Cel care, fara autorizarea Guvernului, promoveaz, constituie, prganizeaza sau conduce pe teritoriul tarii (art.4) asociaii, societi sau instituii cu caracter internaional, sau filiale ale acestora, este pedepsit cu inchisoare de pana la 6 luni sau cu amenda de la 1 milion la 4 milioane de lire italiene (2) (art.302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele). Daca autorizaia a fost obinut prin efectul declaraiilor false sau reticente, pedeapsa este cu inchisoare de la 1 la 5 ani si cu amenda de peste 2 milioane de lire italiene (3). ( ! ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l93 din 28 iunie 1985, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol. (2) Amenda iniiala de la 5.000 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (3) Amenda iniiala de peste 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. 21 A. (Participarea ilegala la asociaii cu caracter internaional) (}). Cel care participa pe teritoriul tarii (art.4) la asociaii, societi sau instituii sau filiale ale acestora, cu caracter

internaional, pentru care nu a fost acordata autorizarea Guvernului, este pedepsit cu amenda de la 200.000 lire italiene la 2 milioane (2) (art.302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele). Aceeai pedeapsa se aplica ceteanului, rezident pe teritoriul tarii, care fara autorizarea Guvernului participa la asociaii, societari sau instituii cu caracter internaional, cu sediul in strintate (art.4, 2423, 363). Q ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.193 din 28 iunie 1985, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol. ( 2 ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare 275. 0) [(Acceptarea de distincii sau foloase de la un stat inamic) Ceteanul (art.4, 2423) care, dintr-un stat aflat in rzboi cu statul italian (art.242/4) accepta grade sau distincii universitare, titluri, decoraii sau alte insemne onorifice publice, pensii sau alte foloase, legate de respectivele grade, distincii, decoraii, este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an (art.7 nr.l, 8, 302-311)]. ( ! ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. PARTEA A II-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA AUTORITII INTERNE A STATULUI 276. (Atentat impotriva Preedintelui Republicii) ( l ) . Cel care atenteaz la viata, integritatea sau libertatea personala a Preedintelui Republicii ( 2) este pedepsit cu deteniune pe viata (3) (art.290 bis, 301 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363, 364; 77 din codul penal militar pe timp de pace). ( ) Acest articol a fost modificat astfel de art.2 al legii nr.1317 din 11 noiembrie 1947, privind modificrile codului penal. ( 2 ) Art.8 al legii nr.810 din 27 mai 1929, care a ratificat Tratatul bisericii San Giovanni in Laterano extinde tutela penala asupra persoanei Papei. ( 3 ) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede o ipoteza specifica de neapllcare a pedepsei in cadrul Infraciunilor comise cu scop terorist sau de abolire. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 211. ( ' ) (Atentat la libertatea Preedintelui Republicii). Cel care, in afara cazurilor prevzute de articolul precedent, atenteaz la libertatea Preedintelui Republicii ( 2), este pedepsit cu inchisoare de la,5 la 15 ani (art.290 bis, 33-313, 363, 364; 77 din codul penal militar in timp de pace). (1) Acest articol a fost modificat astfel de art.2 al legii nr.l317 din 11 noiembrie 1947, privind modificrile codului penal. (2) Art.8 al legii nr.810 din 27 mai 1929, care a ratificat Tratatul bisericii San Giovanni in Laterano extinde tutela penala asupra persoanei Papei. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala).

Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (rt.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 278. (!) (Atentat la onoarea sau prestigiul Preedintelui Republicii). Cel care atenteaz la onoarea sau prestigiul Preedintelui Republicii (2) este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.290 bis, 292 bis, 301 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363; 79 din codul penal militar pe timp de pace). 0 ) Acest articol a fost modificat astfel de art.2 al legii nr.l317 din 11 noiembrie 1947, privind modificrile codului penal. ( 2 ) Art.8 al legii nr.810 din 27 mai 1929, care a ratificat Tratatul bisericii San Giovanni in Laterano extinde tutela penala asupra persoanei Papei. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art. 381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 279. (*) (Lezarea prerogativei de iresponsabilitate a Preedintelui Cel care acuza in public Preedintele Republicii (art.290 bis) de responsabilitatea aciunilor Guvernului, este pedepsit cu inchisoare pana la amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene (art.90 din Constituie; urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363) (2) Republicii). critica sau 1 an si cu 266, 301 si

( 1 ) Acest articol a fost modificat astfel de art.2 al legii nr.l317 din 11 noiembrie 1947, privind modificrile codului penal. ( 2 ) Aceasta amenda a fost mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 280. (') (Atentat cu scopuri teroriste sau de abolire) (2). Cel care, in scopuri de terorism sau de abolire a ordinii democratice, atenteaz la viata sau la integritatea unei persoane, este pedepsit, in primul caz, cu inchisoare de peste 20 de ani si, in al doilea caz, cu inchisoare de peste 6 ani. Daca din atentatul la integritatea unei persoane rezulta o leziune foarte grava (art.5832), se aplica pedeapsa cu inchisoare de peste 18 ani; daca rezulta o leziune grava (art. 583 2), se aplica pedeapsa cu inchisoarea de peste 12 ani. Daca faptele prevzute la alineatele anterioare sunt indreptate impotriva persoanelor care indeplinesc funcii judiciare sau penitenciare sau de sigurana publica in exercitarea sau datorita funciilor lor, pedepsele sunt mrite cu un sfert. Daca din faptele de la alineatele anterioare rezulta moartea persoanei, se aplica, in caz de atentat la viata, deteniunea pe viata si, in caz de atentat la integritate, inchisoarea pe 30 de ani.

Circumstanele atenuante concurente (art.69) cu circumstanele agravante prevzute de alineatele 2 si 4 nu pot fi considerate echivalente sau preponderente fata de acestea. ( ! ) Acest articol, abrogat la origine de art.3 al decretului legislativ nr.288 din 14 septembrie 1944, a fost adugat ulterior de art.2 al legii nr.15 din 6 februarie 1980, privind masurile urgente pentru aprarea ordinii democratice si a siguranei publice. ( 2 ) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede o ipoteza specifica de neaplicare a pedepsei in cadrul infraciunilor comise cu scop terorist sau de abolire. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 281. (Atentat la libertatea efului de Guvern). (Omisiune) ( l ) .

O Acest articol a fost abrogat de art.3 al decretului legislativ nr.288 din 14 septembrie 1944 privind prevederile reformei aduse legislaiei penale.
282. (Atentat la onoarea efului de Guvern). (Omisiune) ( ' ) .

O Acest articol a fost abrogat de art.3 al decretului legislativ nr.288 din 14 septembrie
1944 privind prevederile reformei aduse legislaiei penale. 283. (Atentat impotriva constituiei statului). Cel care comite o fapta cu scopul de a schimba constituia statului sau forma de guvernmnt, cu mijloace nepermise de structura constituionala a statului, este pedepsit cu inchisoare de peste 12 ani (art.302-312, 363; 77 din codul penal militar pe timp de pace) (2). ( ! ) Acest articol a fost modificat astfel de art.2 al legii nr.l317 din 1 1 noiembrie 1947, privind modificrile codului penal. ( 2 ) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede o ipoteza specifica de neaplicare a pedepsei in cadrul infraciunilor comise cu scop terorist sau de abolire. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 284. (Insurecia armata impotriva puterilor statului). Cel care promoveaz o insurecie armata impotriva puterilor statului este pedepsit cu deteniune pe viata si, daca insurecia se produce, cu [moartea (')] (2). Cei care participa la insurecie sunt pedepsii cu inchisoare de la 3 la 15 ani; cei care o conduc cu [moartea (l)] (2). Insurecia este considerata armata chiar daca armele sunt inute intr-un depozit (art.302, 303, 311 si urmtoarele; 77 din codul penal militar pe timp de pace) (3). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi.

Decretul legislativ nr.2I din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inloculnd-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. (2) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede o ipoteza specifica de neaplicare a pedepsei in cadrul infraciunilor comise cu scop terorist sau de abolire. (3) A se vedea legea nr.l 10 din 18 aprilie 1975 privind normele integrative ale disciplinei in vigoare pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 285. (Devastarea, jaful si mcelul). Cel care, in scopul de a atenta la sigurana statului, comite o fapta cu scopul de a produce devastarea, jaful (art.419) sau mcelul (art.422) pe teritoriul statului (art.4) sau intr-o parte a acestuia, este pedepsit cu [moartea (')] (art.302, 303, 311 si urmtoarele, 363, 364; 77 din codul penal militar pe timp de pace) (2) (3) (4) (5). ( * ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. (2) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede o ipoteza specifica de neaplicare a pedepsei in cadrul infraciunilor comise cu scop terorist sau de abolire. (3) A se vedea legea nr.l 10 din 18 aprilie 1975 privind normele integrative ale disciplinei in vigoare pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor. (4) Art.l. al decretului lege nr.330 din 27 septembrie 1999, transformat, fara modificri, in legea nr.438 din 23 noiembrie 1999, dispune ca pentru prevederile penale in curs la data intrrii in vigoare a prevederii de mai sus, si care au drept obiect infraciunile prevzute de art.285 si 422 din codul penal, termenul de durata maxima a anchetelor preliminare sa fie de 4 ani, daca revine ipoteza de la litera b ) a alineatului 2 al art.407 din codul de procedura penala. (5) A se vedea art.9 al decretului lege nr.341 din 24 noiembrie 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.4 din 19 ianuarie 2001, care dispune astfel: "9.1. La aciunile penale in curs la data Intrrii in vigoare a prezentului decret, avnd drept obiect infraciunile prevzute de art.285 si 422 ale codului penal, comise anterior datei intrrii in vigoare a codului de procedura penala, aprobat cu decretul Preedintelui Republicii nr.447 din 22 septembrie 1988, termenul de durata maxima al anchetelor preliminare este de 5 ani daca revine ipoteza de la litera b ) a alineatului 2 al art.407 al codului de procedura penala." NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala).

Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 286. (Rzboiul civil). Cel care comite o fapta cu scopul de a declana un rzboi civil pe teritoriul statului (art.4), este pedepsit cu deteniunea pe viata (art.302 si urmtoarele, 311, 312, 363, 364). Daca rzboiul civil se declaneaz, vinovatul este pedepsit cu [moartea (')] (2)
(3)-

Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. (2) A se vedea legea nr.l 10 din 18 aprilie 1975 privind normele integrative ale disciplinei in vigoare pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor. (3) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede o ipoteza specifica de neaplicare a pedepsei in cadrul infraciunilor comise cu scop terorist sau de abolire.

NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 287. (Uzurparea puterii politice sau a comenzii militare). Cel care uzurpa o putere politica (art.347) sau persista in exercitarea ei nelegitima, este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 15 ani. La aceeai pedeapsa este supus cel care isi asuma nelegitim o inalta comanda militar. Daca fapta este comisa in vreme de rzboi (art.310), vinovatul este pedepsit cu deteniune pe viata (art.22); si este pedepsit cu [moartea (l)] daca fapta a dus la reuita operaiunilor militare (art.302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363, 364). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute. de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); facultativ in ipoteza competentei rezervata Tribunalului. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din cod ul penal).

288. (nrolri sau inarmari neautorizate in serviciul unui stat strin) Cel care pe teritoriul tarii (art.4) si fara aprobarea Guvernului inroleaza sau inarmeaza ceteni (art.4, 242, 244), ca sa militeze in serviciul sau in favoarea strinului, este pedepsit cu inchisoare de la 4 la 15 ani (!). Pedeapsa este mrita (art.64) daca printre cei inrolati sunt militari in termen sau persoane supuse inca obligaiilor serviciului militar (art.302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363; 77 din codul penal militar pe timp de pace). 0 ) Cuvintele originale "de la 3 la 6 ani" au fost nlocuite de cele prezente prin efectul art.7, alineatul 2 al legii nr.210 din 12 mai 1995. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); facultativ in ipoteza competentei rezervata Tribunalului. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 289. Q ) (Atentat impotriva organelor constituionale si impotriva adunrilor regionale). Este pedepsit cu inchisoare de peste 10 ani, atunci cand nu este vorba de un delict mai grav, cel care comite o fapta care impiedica, in intregime sau parial, fie si temporar: 1) Preedintele Republicii (art.277, 290 bis) sau Guvernul in exercitarea atribuiilor sau prerogativelor conferite prin lege; 2) Adunrile legislative sau una din acestea sau Curtea Constituionala sau adunrile regionale in exercitarea funciilor lor. Pedeapsa este cu inchisoare de la 1 la 5 ani daca fapta are scopul de a tulbura exercitarea atributiunilor, prerogativelor sau funciilor menionate (art.302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363; 77 din codul penal militar pe timp de pace) (2). ( ' ) Acest articol a fost modificat astfel de art.l al legii nr.655 din 30 iulie 1957, privind modificrile la normele codului penal si ale codului penal militar pe timp de pace. ( 2 ) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede o ipoteza specifica de neaplicare a pedepsei in cadrul infraciunilor comise cu scop terorist sau de abolire. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: alineatul 1, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala), al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 289 bis. (') (Sechestru de persoana in scop de terorism sau de abolire). Cel care, in scop de terorism sau de abolire a ordinii democratice (art.280) sechestreaz (art.605, 630) o persoana este pedepsita cu inchisoare de la 25 la 30 de ani (2). Daca in urma sechestrului survine oricum moartea (art.586), ca o consecina nedorita a infraciunii, persoanei sechestrate, vinovatul este pedepsit cu inchisoare de 30 de ani. Daca vinovatul cauzeaz moartea sechestratului (art.575) se aplica pedeapsa cu deteniune pe viata (2). Participantul (art.l 10) care, disociindu-se de alii, acioneaz astfel incat subiectul pasiv sa-si recapete libertatea, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 8 ani; daca subiectul pasiv

decedeaz, ca urmare a sechestrului, dupa eliberare, pedeapsa este de inchisoare de la 8 la 18 ani. Cand rezulta o circumstana atenuanta (art.62, 62 bis, 65), pedeapsa prevzuta de alineatul doi este inlocuita de inchisoare de la 20 la 24 de ani; pedeapsa prevzuta de alineatul 3 este inlocuita cu inchisoare de la 24 la 30 de ani. Daca concura mai multe circumstane atenuante, pedeapsa de aplicat prin efectul micorrilor nu poate fi mai mica de 10 ani, in ipoteza prevzuta de alineatul 2 si de 15 in ipoteza prevzuta de alineatul 3. (2) (3) ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.2 al decretului lege nr.59 din 21 martie 1978, transformat, cu modificri, in legea nr.191 din 18 mai 1978, privind normele penale si procesuale pentru prevenirea si oprirea delictelor grave. A se vedea de asemenea art.9 ter sl 10 ale aceleiai dispoziii, care prevd ca dispoziiile codului penal care se refera la art.630 din codul penal se aplica si la delictul de sechestru de persoana in scop de terorism si ca la dispoziiile pentru delictul prevzut de art.289 bis din codul penal se aplica dispoziiile procesuale in vigoare pentru delictul prevzut de art.630 din codul penal. ( 2 ) A se vedea legea nr.718 din 26 noiembrie 1985 privind ratificarea si executarea Conveniei internaionale impotriva capturrii ostaticilor semnata la New York la 18 decembrie 1979. ( 3 ) Complexul de norme ale circumstanelor atenuante si agravante se compara cu art.l si 4 ale decretului lege nr.625 din 15 decembrie 1979, transformat, cu modificri, in legea nr.l5 din 6 februarie 1980, privind masurile urgente pentru protecia ordinii democratice si a siguranei publice. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 290. 0) (Defimarea Republicii, instituiilor constituionale si ale Forelor Armate). Cel care defimeaz in mod public (art.266/4) Republica, adunrile legislative sau una din acestea, sau Guvernul, sau Curtea Constituionala, sau ordinul judiciar (art. 104 din constituie) este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Aceeai pedeasa se aplica celui care defimeaz in mod public (art.266/4) Forele armate ale tarii sau acelea de eliberare (art.292 bis, 302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 81 din codul penal militar pe timp de pace). ( * ) Acest articol a fost modificat astfel de art.l al legii nr.655 din 30 iulie 1957, privind modificrile la normele codului penal si ale codului penal militar pe timp de pace. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea adunrii defimate si in alte cazuri cu autorizarea Ministrului gratiei si justiiei (art.3133 din codul penal). 290 bis. (Recunoaterea ca Preedinte al Republicii a celui care il nlocuiete) (') Prin efectele articolelor 276, 277, 278, 279, 289 este recunoscut ca Preedinte al Republicii cel care il inlocuieste (art.86 din Constituie; 77 din codul penal militar pe timp de pace). ( l ) Acest articol a fost modificat astfel de art.2 al legii nr.1317 din 11 noiembrie 1947 privind modificrile la codul penal.

291. (Defimarea naiunii italiene). Cel care defimeaz in public (art.266/4) naiunea italiana este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani (art.293, 302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele, 363; 1089 din codul navigaiei; 82 din codul penal militar pe timp de pace). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 292. (Defimarea steagului sau a altor embleme ale tarii). Cel care (art.7) defimeaz steagul naional (art. 12 din Constituie) sau o alta emblema a tarii, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani. Conform legii penale, prin "steag naional" se intelege steagul oficial al tarii si orice alt steag care poarta culorile naionale. Dispoziiile acestui articol se aplica si la cel care defimeaz culorile naionale reprezentate pe un alt lucru diferit de steag (art.293, 302 si urmtoarele). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 292 bis. Q ) (Circumstane agravante). Pedeapsa prevzuta in cazurile indicate de art.278 (ofensa adusa onoarei sau prestigiului Preedintelui Republicii), 290, alineatul 2 (defimarea Forelor Armate) si 292 (defimarea steagului sau unei alte e mbleme a statului) este mrita daca fapta este comisa de militarul in rezerva. Se considera militar in rezerva cel care, neaflandu-se in slujba armelor, nu a incetat sa aparin Forelor armate ale statului, in temeiul art.8 si 9 ale codului penal militar pe timp de pace (art.293, 302 si urmtoarele, 311 si urmtoarele). ( } ) Acest articol a fost adugat de art.9 al legii nr.167 din 23 martie 1956, privind modificrile la codul penal si la codul penal militar pe timp de pace. 293. (Circumstana agravanta). In cazurile indicate de cele doua articole anterioare (l), pedeapsa este mrita (art.64) daca fapta este comisa de cetean pe teritoriul strin (art.4, 2423).

( ' ) Aceasta expresie trebuie inteleasa acum ca referindu-se la art.291 si 292 ale acestui cod.

PARTEA A III-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA DREPTURILOR POLITICE ALE CETEANULUI 294. (Atentate impotriva drepturilor politice ale ceteanului). Cel care, prin violenta, ameninare sau inselaciune impiedica in intregime sau parial exercitarea unui drept politic (48-54 din Constituie), sau convinge pe cineva sa-1 exercite in sens diferit fata de voina sa, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.311, 312). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala).. Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). PARTEA A IV-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA STATELOR STRINE, A EFILOR SI REPREZENTANILOR LOR Q ) ( ' ) A se vedea legea nr.l07 din 25 martie 1985 privind normele de aplicare ale Conveniei pentru prevenirea si stoparea infraciunilor impotriva persoanelor prot ejate la nivel internaional, inclusiv agenii diplomatici, adoptata la New York pe 14 decembrie 1973. 295. (Atentat impotriva efilor de stat strini). Cel care pe teritoriul statului (art.4 ) atenteaz la viata, integritatea sau libertatea personala a efului unui stat strin (art.276, 277, 278) (l) este pedepsit in caz de atentat la viata, cu inchisoare de peste 20 de ani si, in alte cazuri, cu inchisoare de peste 15 ani. Daca in urma faptei a rezultat moartea efului statului strin, vinovatul este pedepsit cu [moartea (2)] in cazul atentatului la viata; in alte cazuri este pedepsit cu deteniune pe viata (art.298, 300, 301 si urmtoarele, 311,312) (3).
2

( x ) Art.8 al legii nr.810 din 27 mai 1929, care a ratificat Tratatul bisericii San Giovanni in Laterano extinde tutela penala asupra persoanei Papei. ( 2 ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 3 ) Art.5, alineatul 2 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede o ipoteza specifica de neaplicare a pedepsei in cadrul infraciunilor comise cu scop terorist sau de abolire. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala).

CV

Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 296. (Atentat la libertatea efilor de Stat strini). Cel care pe teritoriul tarii (art.4 ), in afara cazurilor prevzute de articolul anterior, atenteaz la libertatea efului unui stat strin (art.276, 277, 278) ( !), este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani (art.298, 300-309, 311, 312).
2

( ! ) Art.8 al legii nr.810 din 27 mai 1929, care a ratificat Tratatul bisericii San Giovanni in Laterano extinde tutela penala asupra persoanei Papei. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); facultativ in ipoteza competentei rezervata Tribunalului. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: cu autorizarea Ministerului gratiei si justiiei (art.313 din codul penal). 297. (*) [(Ofensa adusa onoarei efilor de Stat strini). Cel care pe teritoriul statului (art.42) aduce o ofensa onoarei sau prestigiului efului unui stat strin (art.276, 277, 278) este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani (art.298, 300, 301 si urmtoarele, 311,313)]. ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 298. Q ) [(Ofense impotriva reprezentanilor statelor strine). Dispoziiile celor 3 articole precedente se aplica si daca faptele, aici prevzute, sunt comise impotriva reprezentanilor statelor strine, acreditai pe langa Guvernul Republicii, in calitate de sefi de misiune diplomatica, datorita sau in exerciiul funciilor lor (art.300, 301 si urmtoarele, 311, 313)]. ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 299. (Ofensa adusa steagului sau altei embleme a unui stat strin). Cel care pe teritoriul statului (art.42) defimeaz, intr-un loc public sau deschis sau expus publicului, steagul oficial sau o alta emblema a unui stat strin (art.292), folosite in conformitate cu dreptul intern al statului italian, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani (art.300, 311, 313). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 300. (Condiia de reciprocitate). Dispoziiile art.295, 296, 297 si 299 se aplica doar daca legea strina garanteaz, reciproc, efului de Stat italian sau steagului italian acelai drept de protecie penala. efii de misiune diplomatica sunt echivalai cu efii de Stat strini, c onform art.298, doar daca statul strin acorda acelai drept de protecie penala efilor de misiune diplomatica italiana. Daca egalitatea proteciei penale nu exista, se aplica dispoziiile titlurilor 12 (art.575 si urmtoarele) si 13 (art.624 si urmtoarele); dar pedeapsa este mrita (art.64).

PARTEA A V-A DISPOZIII GENERALE SI COMUNE PRTILOR PRECEDENTE 301. (Concursul de infraciuni). Atunci cand atentatul la adresa vieii, a integritii, a libertii sau a onoarei, indicat de art.276, 277, 278, 280, [281, 282] ('), 295, 296, 297 si 298, este considerat de lege drept infraciune si pe baza dispoziiilor diferite de cele prevzute de prile precedente, se aplica dispoziiile care stabilesc pedeapsa cea mai grava (art.290 bis). Totui, in cazurile in care trebuie sa fie aplicate dispoziiile diferite de cele prevzute de prile anterioare, pedepsele sunt mrite de la un sfert la jumtate (art.64). Atunci cand atentatul impotriva vieii, integritii, libertii sau onoarei este considerat de lege ca element constitutiv sau circumstana agravanta a unei alte infraciuni, acesta inceteaza sa mai constituie o infraciune complexa si vinovatul este supus la pedepse diferite, conform normelor asupra concursului de infraciuni (art.71-84), aplicandu-se, pentru atentatele menionate, dispoziiile prevzute de prile anterioare. ( ' ) Aceste articole au fost abrogate de decretul legislativ nr.288 din 14 septembrie 1944 privind dispoziiile de reforma a legislaiei penale. 302. (Instigare la comiterea unuia din delictele prevzute de prile I si I I ) . Cel care instiga (art.l 15, 414) pe cineva sa comit unul din delicte, nepremeditate (art.43), prevzute de prile I si II ale acestui titlu (art.241 si urmtoarele, 276 si urmtoarele), pentru care legea prevede [pedeapsa cu moartea (') sau] deteniunea pe viata sau inchisoarea, este pedepsit, daca instigarea nu este primita, sau daca instigarea este primita dar delictul nu este comis, cu inchisoare de la 1 la 8 ani. Totui, pedeapsa de aplicat este intotdeauna mai mica dect jumtatea pedepsei prevzuta pentru delictul la care se refera instigarea (art.303-306, 311, 312; 212 din codul penal militar pe timp de pace). ( * ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 303. (') [(Instigarea publica si apologia). Cel care instiga (art.l 15, 414) in public (art.266/4) la comitere unuia sau mai multor delicte indicate la articolul precedent, este pedepsit, pentru simplul fapt de a instiga, cu inchisoare de la 3 la 12 ani. Aceeai pedeapsa se aplica oricui face apologia in public (art.266/4) unuia sau mai multor delicte indicate la art. precedent (art.302, 311; 212 din codul penal militar pe timp de pace)]. ( * ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999.

CV

304. (Conspiraia politica prin intermediul acordului). Cand mai multe persoane se pun de acord in scopul de a comite unul din delictele indicate la art.302, cei care participa la acord sunt pedepsii, daca delictul nu este comis, cu inchisoare de la 1 la 6 ani. Pentru promotori pedeapsa este mrita (art.64). Totui, pedeapsa de aplicat este intotdeauna mai mica de jumtatea pedepsei stabilita pentru delictul la care se refera acordul (art.308, 311) (') (2).

O Curtea constituionala, prin sentina nr.123 din 28 decembrie 1962, a stabilit ca ii revine judectorului de fond dreptul sa nu aplice art.330 (abrogat acum de art. 11 al legii nr.l46 din 12 iunie 1990, privind normele asupra exercitrii dreptului la greva in serviciile publice de baza), 304 si 305 ale acestui cod in toate acele cazuri fata de care cunoaterea elementelor de fapt conduc la constatarea ca greva constituie exercitarea valabila a dreptului garantat de art.40 al Constituiei si la posibila aplicare in consecina a scutirii prevzuta de art.51 al acestui cod. ( 2 ) Pentru cazurile specifice de nepedepsire si atenuante in cadrul Infraciunilor comise in scop de terorism si de abolire, a se vedea art.l, 2 si 3 ale legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale.
NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 305. (Conspiraia politica prin asociere). Atunci cand trei sau mai multe persoane se asociaz cu scopul de a comite unul din delictele indicate la art.302, cei care promoveaz, constituie sau organizeaz asociaia sunt pedepsii, doar pentru asta, cu inchisoare de la 5 la 12 ani. Pentru simplul fapt de a participa la asociare, pedeapsa este cu inchisoare de la 2 la 8 ani. efii asociaiei sunt supui la aceeai pedeapsa stabilita pentru promotori. Pedepsele sunt mrite daca asociaia tinde sa comit doua sau mai multe delicte de mai sus (art.64, 307, 308, 311) 0 )

(2).

( ' ) Curtea constituionala, prin sentina nr.l23 din 28 decembrie 1962, a stabilit ca ii revine judectorului de fond dreptul sa nu aplice art.330 (abrogat acum de art.ll al legii nr.146 din 12 iunie 1990, privind normele asupra exercitrii dreptului la greva in serviciile publice de baza), 304 si 305 ale acestui cod in toate acele cazuri fata de care cunoaterea elementelor de fapt conduc la constatarea ca greva constituie exercitarea valabila a dreptului garantat de art.40 al Constituiei si la posibila aplicare in consecina a scutirii prevzuta de art.51 al acestui cod. ( z ) Pentru cazurile specifice de nepedepsire si atenuante a se vedea articolele 1, 2 si 3 ale legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala); al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: alineatul 1, Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala), al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala)

306. (Grupul narmat: pregtire di participare). Atunci cand pentru a comite unul din delictele indicate la art.302, se formeaz un grup inarmat, cei care il promoveaz sau il constituie sau il organizeaz, sunt supui, doar pentru asta, la pedeapsa cu inchisoarea de la 5 la 15 ani (art.307, 309, 416). Pentru simplul fapt de a participa la grupul inarmat, pedepasa este cu inchisoarea de la 3 la 9 ani. efii sau susintorii grupului inarmat sunt supui la aceeai pedeapsa prevzuta pentru promotori (art.653) (') (2). 0 ) Pentru cazurile specifice de nepedepsire si atenuante in cadrul infraciunilor comise in scop de terorism si de abolire, a se vedea art. 1, 2 si 3 ale legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale. ( 2 ) A se vedea legea nr.l 10 din 18 aprilie 1975 privind normele integrative ale disciplinei in vigoare pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 307. (Asistenta acordata prtailor la conspiraie sau la grup narmat) Cel care, in afara cazurilor de concurs la infraciune (art.l 10) sau de complicitate (art.378), gzduiete sau asigura hrana uneia din persoanele care participa la asociaia sau la grupul indicate in cele doua articole anterioare (art.305, 306), este pedepsit cu inchisoare de pana la 2 ani (art.308). Pedeapsa este mrita daca sunt asigurate permanent cazarea sau masa (art.64). Nu se pedepsete (art.309) cel care comite fapta in favoarea unei rude apropiate ('). Conform legii penale, prin . "rude apropiate" se inteleg ascendenii, descendenii, soul, fraii, surorile, rudele de acelai grad, unchii si nepoii: totui, in denumirea de rude apropiate nu se include rudele prin aliana daca soul a decedat si nu are urmai (art.540). ( x ) Pentru cazurile specifice de nepedepsire si atenuante in cadrul infraciunilor comise in scop de terorism si de abolire, a se vedea art. 1, 2 si 3 ale legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 308. (Conspiraia: cazuri de nepedepsire) ( l ) . In cazurile prevzute de art.304, 305 si 307 nu se pedepsesc cei care, inainte de comiterea delictului pentru care s-a semnat acordul sau s-a constituit asociaia, si inainte de arest sau in timpul urmririi: 1) dizolva sau determina oricum dizolvarea asociaiei; 2) nefiind promotori sau sefi, se retrag din acord sau asociaie. De asemenea nu se pedepsesc cei care impiedica oricum (art.56/4) comiterea delictului pentru care s-a semnat acordul sau s-a constituit asociaia.

CV

( l ) Art. 1 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede cazuri speciale de nepedepsire a celor care prsesc sau desfiineaz asociaia cu scop terorist sau de abolire. 309. (Grupul narmat: cazuri de nepedepsire) (') In cazurile prevzute de art.306 si 307, nu sunt pedepsii cei care, inainte de comiterea delictului pentru care a fost format grupul inarmat si inaite de somaia instituiei sau forei publice, sau imediat dupa aceasta somaie: 1) dizolva sau, oricum, determina dizolvarea grupului; 2) nefiind promotori sau sefi ai bandei, se retrag din grup sau se predau, fara a opune rezistenta si prednd sau abandonnd armele. De asemenea nu se pedepsesc cei care impiedica totui (art.56/4) comiterea delictului pentru care a fost format grupul (*). ( ' ) Art. 1 al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea structurii constituionale, care prevede cazuri speciale de nepedepsire a celor care prsesc sau desfiineaz asociaia cu scop terorist sau de abolire. 310. (Vreme de rzboi). Prin efectele legii penale in denumirea de "vreme de rzboi" este inclusa si perioada iminenta de pericol de rzboi, cand aceasta se deruleaz. 311. (Circumstana care reduce: importanta mica a faptei). Pedepsele prevzute pentru delictele prevzute de acest titlu sunt micorate cand prin natura, felul, mijloacele, modalitile sau circumstanele aciunii sau prin caracterul mic al daunei sau al pericolului, fapta rezulta de importanta mica (art.65). 312. (Expulzarea strinului). (1). Strinul condamnat la o pedeapsa privativa de libertate pentru unul din delictele prevzute de acest titlu, este expulzat din tara (art.235).

0) Pentru o ipoteza specifica de expulzare a strinului din tara a se vedea art.86 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 1990, text unic al legilor asupra stupefiantelor.
313. (*) (Autorizarea de a deschide proces sau cererea de urmrire). (Pentru delictele prevzute de art.244, 245, 265, 267, 269, 273, 274, 277, 278, 279, 287 si 288 nu se poate deschide proces fara autorizarea Ministrului Justiiei (art.343 din codul de procedura penala). De asemenea nu se poate deschide proces fara aceasta autorizare pentru delictele prevzute de art.247, 248, 249, 250, 251 si 252, cand sunt comise in dauna unui stat strin aliat sau asociat, in scop de rzboi, statului italian. Pentru delictul prevzut de art.290, cand este comis impotriva [Adunrii const ituante sau impotriva] Adunrilor legislative sau a uneia din acestea, nu se poate deschide proces fara autorizarea Adunrii, impotriva creia este adresata defimarea. in alte cazuri nu se poate deschide proces fara autorizarea Ministrului Justiiei (art.343) (2). Delictele prevzute de art.296, 297, 298 referitoare la art.296 si 297 si de art.299 se pedepsesc la cererea Ministrului Justiiei (art.342 din codul de procedura penala) (3). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.2 al legii nr. 1317din 11 noiembrie 1947 privind modificrile la codul penale. (2) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l5 din 17 februarie 1969, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in limitele in care atribuie puterea de a da autorizarea de a deschide proces pentru delictul de defimare a Curii Constituionale Ministrului graierii si justiiei in loc de a se da si Curii. (3) Pentru cazuri ulterioare de deschidere a procesului la cererea Ministrului graierii si justiiei, a se vedea art.2 al legii nr.l07 din 25 martie 1985, privind normele de aplicare a Conveniei pentru prevenirea si suprimarea infraciunilor

impotriva persoanelor protejate la nivel internaional, inclusiv agenii diplomatici, adoptata la New York la 14 decembrie 1973. TULUL II DESPRE DELICTE MPOTRIVA ADMINISTRAIEI PUBLICE PARTEA I DESPRE DELICTE ALE FUNCIONARILOR PUBLICI MPOTRIVA ADMINISTRAIEI PUBLICE () ( l ) A se vedea legea nr.97 din 27 martie 2001 asupra efectelor sentinei penale fata de angajaii administraiilor publice. 314. (!) (Delapidarea). Funcionarul public (art.357) sau insarcinatul cu un serviciu public (art.358) care datorita funciei sau serviciului sau a deinut sau a dispus de bani sau de un alt obiect mobil al altuia, si-1 insuseste, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani (art.317 bis, 323 bis). Se aplica pedeapsa cu inchisoare de la 6 luni a 3 ani cand vinovatul a acionat doar cu scopul de a utiliza momentan lucrul, pe care, dupa uzul momentan, 1-a restituit (art.317bis,323 bis). ( l ) Acest articol a fost nlocuit de art.l al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul anterior prevedea: "314. (Delapidarea). Funcionarul public (art.357) sau insarcinatul cu un serviciu public (art.358) care datorita funciei sau serviciului sau a deinut bani sau obiectul mobil aparinnd administraiei publice, si-l insuseste sau sustrage in folosul propriu sau al altora, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani si cu amenda mai mare de 200.000 de lire italiene. "Condamnarea implica interzicerea permanenta din funciile publice. Totui, daca circumstane atenuante este aplicata nchisoarea pentru o perioada de peste 3 ani, condamnarea implica interdicia temporara." NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al doilea alineat, admisa suspendarea exercitrii funciei sau serviciului public. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 315. (*) [(Delapidare in dauna bunului privat). Funcionarul public sau insarcinatul cu o funcie publica ce isi insuseste sau, oricum, sustrage in folosul propriu sau al unui tert bani sau orice lucru mobil neapartinand administraiei publice, pe care il poseda datorita funciei sale sau serviciului, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 8 ani si cu amenda de peste 200.000 lire italiene. Se aplica dispoziiile paragrafului de la articolul precedent]. ( * ) Acest articol a fost abrogat de art.20 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. 316. ( l ) (Delapidare prin profit din greeala altuia). Funcionarul public (art.357) sau cel insarcinat cu o funcie publica (art.358) care, in exercitarea funciilor sau serviciului, profitnd de greeala altuia, primete sau pstreaz nemeritat, pentru

CV

sine sau pentru alii bani sau alte foloase, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani (art.323 bis). ( ! ) Acest articol a fost inlocuit astfel de art.2 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul precedent dispunea: "316. (Delapidare prin profit din greeala altuia). Funcionarul public sau cel insarcinat cu o funcie publica care, in exercitarea funciilor sau serviciului, profitnd de greeala altuia, primete sau pstreaz nemeritat, pentru sine sau pentru alii foloase, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene." NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.3812 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa cu suspendarea de la exercitarea unei funcii publice sau serviciu public (art.289 din codul de procedura penala); admise masurile coercitive (art.280, 391/5, 3812 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mal muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 316 bis. ( l ) (Delapidare in dauna statului). Cel care, strin de administraia publica, obinnd de la stat sau de la o alta instituie publica sau de la Comunitile europene ( 2) contribuii, subvenii sau finanri destinate incurajarii de iniiative cu scopul de a realiza lucrri sau de a desfura activiti de interes public, nu le destineaza scopurilor stabilite, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani (art.323 bis). (1) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.3 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. (2) Cuvintele "sau de la Comunitile europene" au fost inserate de art.l al legii nr.181 din 7 februarie 1992, I n materie de delicte impotriva administraiei publice. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admis (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 316 ter. Q ) (Perceperea nedreapta de alocaii in dauna statului). Exceptnd cazul cand fapta constituie infraciunea prevzuta de art.640 bis, cel care prin utilizarea sau prezentarea de declaraii sau de documente false sau care atesta lucruri neadevarate, sau prin omiterea de informaii datorate, obine, pe nedrept, pentru sine sau pentru alii, contribuii, finanri, imprumuturi facilitate sau alte alocaii de acelai fel, indiferent de denumire, acordate sau alocate de ctre stat, de alte instituii publice sau comuniti europene, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Atunci cand suma perceputa pe nedrept este egala sau mai mica de 7.645.000 lire italiene, se aplica doar o sanciune administrativa a plaii unei sume de bani de la 10 la 50 milioane de lire. Aceasta sanciune nu poate oricum depasi triplul beneficiului obinut. ( l ) Acest articol a fost inserat de art.4 al legii nr.300 din 29 septembrie 2000.

NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, admisa suspendarea exercitrii unei funcii publice sau serviciu public (art.289 bis din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 317. Q ) (Abuz de putere). Funcionarul public (art.357) sau cel insarcinat cu o funcie publica (art.258) care, abuznd de calitatea sa sau de puterile sale, constrnge sau obliga pe cineva sa dea sau sa promit pe nedrept, lui sau unui tert, bani sau alte foloase, este pedepsit cu inchisoare de la 4 la 12 ani (art.317 bis, 323 bis).

0) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.4 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul precedent dispunea: "317. (Abuz de putere). Funcionarul public care, abuznd de calitatea sau sau de funciile sale, constrnge sau obliga pe cineva sa dea sau sa promit pe nedrept, lui sau unui tert, bani sau alte foloase, este pedepsit cu inchisoare de la 4 la 12 ani si cu amenda de peste 600.000 lire italiene. "Se aplica dispoziiile paragrafului art.312. "
NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 317 bis. ( l ) (Pedepse accesorii). Condamnarea pentru infraciunile de la art.314 si 317 implica interdicia permanenta din funciile publice (art.20, 28, 31). Totui, daca datorita circumstanelor atenuante este aplicata inchisoarea pe o durata mai mica de 3 ani, condamnarea implica interdicia temporara (art.20,28/1-4, 34). ( * ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.5 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. 318. (*) (2) (Corupie pentru un act oficial). Funcionarul public care pentru a elibera un act oficial primete pentru sine sau pentru un tert, in bani sau sub forma de alte foloase, o retribuie care nu i se cuvine, sau accepta promisiunea ei, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani (art.321). Daca funcionarul public primete retribuia pentru un act oficial deja infaptuit, pedeapsa este de inchisoare de pana la un an (art.32 quater, 320 si urmtoarele, 323 bis). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.6 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul precedent dispunea: "318. (Corupie pentru un act oficial). Funcionarul public care pentru a elibera un act oficial primete pentru sine sau pentru un tert, in bani sau sub forma de alte foloase, o retribuie care nu i se cuvine, sau accepta promisiunea ei, este pedepsit cu inchisoare de la pana la 3 ani si cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene. "Daca funcionarul public primete retribuia pentru un act oficial deja infaptuit, pedeapsa este cu inchisoare de pana la un an si cu amenda pana la 600.000 lire italiene."

CV

( 2 ) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in materie de scoatere de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa suspendarea exercitrii unei funcii publice sau serviciu public (art.289 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 319. O ( ) (Corupie pentru eliberarea unui act contrar ndatoririlor de serviciu). Funcionarul public (art.357) care pentru a omite (art.328) sau a intarzia sau pentru a fi omis sau intarziat eliberarea unui act de ctre biroul sau, sau pentru a executa sau a fi executat un act contrar indatoririlor de serviciu, primete pentru sine sau pentru un tert, bani sau alte foloase, sau accepta promisiunea lor, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 5 ani (art.32 quater, 320 si urmtoarele, 323 bis). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.l al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul precedent dispunea: "319. (Corupie pentru eliberarea unui act contrar indatoririlor de serviciu). Funcionarul public care pentru a omite sau a intarzia eliberarea unui act de ctre biroul sau, sau pentru a executa un act contrar indatoririlor de serviciu, primete pentru sine sau pentru un tert, bani sau alte foloase, sau accepta promisiunea lor, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 5 ani si cu amenda de la 100.000 la 4 milioane de lire italiene. "Pedeapsa este mrita daca in urma faptei rezulta: 1) conferirea de obligaii publice, salarii, pensii, distincii sau st ipularea de contracte in care este interesata administraia din care face parte funcionarul public; 2 ) favorizarea sau prejudicierea unei parti intr-un proces civil, penal sau administrativ. "Se aplica pedeapsa cu inchisoare de la 6 la 20 de ani si cu amenda de peste 5 milioane de lire italiene, daca din fapta rezulta o sentina de condamnare la deteniune pe viata sau la nchisoare. Se aplica pedeapsa cu deteniunea pe viata daca din fapta rezulta o sentina de condamnare la pedeapsa cu moartea. "Cand funcionarul public primete bani sau foloase pentru ca a acionat impotriva indatoririlor de servici, sau pentru ca a omis sau intarziat eliberarea unui act oficial, pedeapsa este cu inchisoare de la 1 la 3 ani si cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene." ( 2 ) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, in materie de scoatere de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 b is din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 319 bis. 0) (Circumstane agravante). Pedeapsa este mrita daca fapta prevzuta de art.319 are drept obiect conferirea de obligaii publice sau salarii sau pensii sau stipularea de contracte in care are interese administraia de care aparine funcionarul public (art.357).
2

( " ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.8 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 319 ter. Q ) (Fals in acte judiciare). Daca faptele indicate la articolele 318 si 319 sunt comise pentru a favoriza sau a prejudicia o parte intr-un proced civil, penal sau administrativ, se aplica pedeapsa cu inchisoare de la 3 la 8 ani. Daca in urma faptei rezulta condamnarea nemeritata a cuiva la inchisoare de peste 5 ani, pedeapsa este de inchisoare de la 4 la 12 ani; daca rezulta condamnarea nemeritata la inchisoare de peste 5 ani sau la deteniune pe viata, pedeapsa este de inchisoare de la 6 la 20 de ani. ( ! ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.9 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat, prima ipoteza, facultativa in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, a doua ipoteza, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 320. ( l ) (Coruperea unei persoane care ocupa o funcie publica). Dispoziiile art.319 se aplica si la cel care ocupa o funcie publica (art.358); dispoziiile art.318 se aplica si la persoana care ocupa o funcie publica (art.358), atunci cand ocupa un post de funcionar public (art.321, 323 bis). In orice caz, pedepsele sunt reduse in msura mai mica de o treime (2). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.10 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul anterior prevedea: "320. (Coruperea unei persoane care ocupa o funcie publica). Dispoziiile art.318 se aplica si daca fapta este comisa de o persoana care ocupa o funcie publica, atunci cand ocupa un post de funcionar public. "Dispoziiile primei si ultimei parti a articolului anterior se aplica oricrei persoane ce ocupa o funcie publica. " I n orice caz, pedepsele sunt reduse in msura mai mica de o treime " . ( 2 ) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis.

CV

Masuri preventive personale: : admisa suspendarea exercitrii unei funcii publice sau serviciu public (art.289 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 321. (!) (Pedepse pentru coruptor). Pedepsele stabilite la primul alineat al art.318, la art.319, la art.319 bis, la art.319 ter (3) si la art.320 privind ipotezele de la art.318 si 319, se aplica si celui care da sau promite funcionarului public sau celui care ocupa o funcie publica bani sau alte foloase (2). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 11 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul anterior prevedea: "321. (Pedepse pentru coruptor). Pedepsele stabilite la articolele 318, prima parte, 319 si 320 se aplica si celui care da sau promite funcionarului public sau celui care ocupa o funcie publica bani sau alte foloase". (2) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. Pentru cazurile referitoare la art.319 si 319 bis, este permis arestul facultativ in flagrant atunci cand este necesar sa se ntrerup activitatea delictuoasa, conform art.381, alineatul 2, litera b ) al codului de procedura penala. (3) Cuvintele " l a art.319 ter" au fost inserate de art.2 al legii nr.181 din 7 februarie 1992 privind delictele impotriva administraiei publice. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa suspendarea exercitrii unei funcii publice sau serviciu public (art.289 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 322. (*) (2) (Instigarea la corupie). Cel care da sau promite bani sau alte foloase nemeritate unui funcionar public (art.357) sau unei persoane insarcinata cu un serviciu public ce ocupa un post de funcionar public (art.358), pentru a-1 obliga sa elibereze un act oficial, este supus, atunci cand oferta sau promisiunea nu este acceptata, la pedeapsa stabilita la primul alineat al art.318, redusa cu o treime. Daca oferta sau promisiunea este fcuta pentru a obliga un funcionar public (art.358) sa omit (art.31, 328) sau sa intarzie un act eliberat de biroul sau, sau sa faca un act contrar indatoririlor sale, vinovatul (3) este supus, atunci cand oferta sau promisiunea nu este acceptata, la pedeapsa prevzuta de art.319, redusa cu o treime. Pedeapsa prevzuta de primul alineat se aplica la funcionarul public (art.357) sau la cel insarcinat cu un serviciu public (art.358) care ocupa postul de funcionar public care cere promisiunea sau darea de bani sau de alte foloase din partea unui privat in scopurile indicate de art.318. Pedeapsa prevzuta de alineatul 2 se aplica funcionarului public sau insarcinatului cu o funcie publica ce cere o promisiune sau dare de bani sau de alte foloase din partea unui privat in scopurile indicate de art.319 (art.323 bis). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 12 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul anterior prevedea:

"322. (Instigarea la corupie). Cel care da sau promite bani sau alte foloase ca retribuie necuvenita unui funcionar public sau unei persoane insarcinata cu un serviciu public ce ocupa un post de funcionar public, pentru a-l obliga sa elibereze un act oficial, este supus, atunci cand oferta sau promisiunea nu este acceptata, la pedeapsa stabilita la primul alineat al art.318, redusa cu o treime. Daca oferta sau promisiunea este fcuta pentru a obliga un funcionar public sa omit sau sa intarzie un act eliberat de biroul sau, sau sa faca un act contrar indatoririlor sale, vinovatul este supus, atunci cand oferta sau promisiunea nu este acceptata, la pedeapsa prevzuta de art.319, redusa cu o treime." (2) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile inlocultoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. Pentru cazurile referitoare la art.319 si 319 bis, este permis arestul facultativ in flagrant atunci cand este necesar sa se ntrerup activitatea dellctuoasa, conform art.381, alineatul 2, litera b ) al codului de procedura penala. (3) Cuvintul "vinovatul" a fost inserat de art.3 al legii nr.I81 din 7 februarie 1992 privind delictele impotriva administraiei publice. NOTE PROCEDURALE: Arest: alineatele 1 si 3 neadmis; alineatele 2 si 4, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: alineatele I si 3 admisa suspendarea exercitrii unei funcii publice sau serviciu public (art.289 din codul de procedura penala); alineatele 2 si 4, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 322 bis. (') (Delapidare, estorcare, corupie si instigare la corupie a membrilor organelor Comunitilor europene si a funcionarilor Comunitilor europene si ai statelor externe). Dispoziiile art.314, 316, de la 317 la 322, alineatele 1 si 4, se aplica si: 1) membrilor Comisiei Comunitilor europene, ai Parlamentului european, ai Curii de Justiie si ai Curii de Conturi ale Comunitii europene; 2) funcionarilor si agenilor angajai prin contract conform statutului funcionarilor Comunitilor europene sau regimului aplicabil agenilor Comunitilor europene; 3) altor persoane comandate de statele membre sau de orice instituie publica sau privata de pe langa Comunitile europene, care exercita funcii corespunzatoate acelora de funcionari sau ageni ai Comunitilor europene; 4) membrilor si angajailor instituiilor constituie pe baza tratatelor care instituie Comunitile europene; 5) celor care, in cadrul altor state membre ale Uniunii europene, desfoar funcii sau activiti ce corespund acelora de funcionari publici si de insarcinati cu o funcie publica. Dispoziiile art.321 si 322, alineatele 1 si 2, se aplica si daca banii sau alte foloase sunt dati sau promisi: 1) persoanelor indicate la primul alineat al acestui articol; 2) persoanelor care exercita funcii sau activiti ce corespund acelora de funcionari publici si de insarcinati cu o funcie publica in cadrul altor state strine sau organizaii publice internaionale, atunci cand fapta este comisa pentru a obine pentru sine sau pentru alii un avantaj necuvenit in operaiunile economice internaionale. Persoanele indicate la primul alineat sunt asimilate funcionarilor publici atunci cand exercita funcii corespondente si insarcinatilor cu o funcie publica in alte cazuri. ( * ) Acest articol a fost inserat de art.3, alineatul 1, al legii nr.300 din 29 septembrie 2000.

CV

322 ter. ( l ) (Confiscarea). In caz de condamnare sau de aplicare a pedepsei la cererea prtilor conform art.444 al codului de procedura penala, pentru unul din delictele prevzute de art.314-320, chiar daca sunt comise de autorii indicai la art.322 bis, alineatul 1, intotdeauna este ordonata confiscarea bunurilor care reprezint profitul sau preul, exceptnd cazul cand aparin unei persoane strina de infraciune, sau, cand acest lucru nu este posibil, confiscarea bunurilor de care dispune fptaul la o valoare corespunztoare acestui pret. In caz de condamnare sau de aplicare a pedepsei conform art.444 al codice di procedura penale pentru delictul prevzut de art.321, chiar daca este comis in temeiul art.322 bis, alineatul 2, intotdeauna este ordonata confiscarea bunurilor care reprezint profit, exceptnd cazul cand aparin unei persoane strina de infraciune, sau, cand acest lucru nu este posibil, confiscarea bunurilor de care dispune fptaul la o valoare corespunztoare acestui profit si, oricum, nu mai mica de cea a banilor sau a foloaselor date sau promise funcionarului public sau insarcinatului cu o funcie publica sau altor subieci indicai la art.322 bis, alineatul 2. In cazurile de la alineatele 1 si 2, judectorul, prin sentina de condamnare, stabilete sumele in bani sau identifica bunurile supuse confiscrii deoarece constituie profitul sau preul infraciunii sau constituie valoarea corespunztoare profitului sau preului infraciunii. Acest articol a fost inserat de art.3, alineatul 1, al legii nr.300 din 29 septembrie 2000. In temeiul art. 15 al prevederii menionate, dispoziiile acestui articol nu se aplica la infraciunile prevzute aici comise inainte de intrarea in vigoare a legii nr.300 din 29 septembrie 2000. 323. 0) (Abuz in serviciu). Exceptnd cazul cand fapta nu constituie o infraciune mai grava, funcionarul public (art.357) sau cel insarcinat cu o funcie publica (art.358) care, in cadrul funciilor sau serviciului, incalcand normele legale sau de regulament, sau omitand sa se abtina in fata unui interes propriu sau al unei rude apropiate sau in alte cazuri prevzute, procura intenionat pentru sine sau pentru alii un folos patrimonial necuvenit sau provoac altora o paguba nedreapta, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Pedeapsa este mrita in cazurile in care avantajul sau paguba au un caracter de o gravitate mare. ( l ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.l al legii nr.234 din 16 iulie 1997. Se reda textul anterior asa cum este el nlocuit de ari. 13 al legii nt.86 din 26 aprilie 1990: "323. (Abuz in serviciu). Funcionarul public sau cel insarcinat cu o funcie publica ce, in scopul de a-si procura pentru sine sau pentru alii un folos patrimonial nemeritat sau pentru a provoca altora o paguba nedreapta, abuzeaz in serviciu, este pedepsit, daca fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare de la pana la 2 ani. "Daca fapta este comisa pentru a procura pentru sine sau pentru alii un folos patrimonial nemeritat, pedeapsa este de inchisoare de la 2 la 5 ani." NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa suspendarea exercitrii unei funcii publice sau serviciu public (art.289 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mal multl judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 323 bis. ( l ) (Circumstana atenuanta). Daca faptele prevzute de art.314, 316, 316 bis, 316 ter (2), 317, 318, 319, 320, 322, 322 bis (2) si 323 sunt de importanta mai mica (art.62 nr.4), pedepsele sunt micorate. ( ' ) Acest articol a fost adugat de art. 14 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990 privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. ( 2 ) Cuvintele "316 ter" si "322 bis" au fost inserate de art.6, alineatul 2 , al legii nr.300 din 29 septembrie 2000.

(0

324. (') [(Interesul privat in actele oficiale). Funcionarul public care, direct sau prin intermediul unei persoane, sau prin acte false, are un interes privat in orice act al administraiei publice pe langa care isi exercita propria funcie, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si cu amenda de la 200.000 lire italiene la 4 milioane)]. ( * ) Acest articol a fost abrogat de art.20 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990 privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. 325. (Folosirea de invenii sau descoperiri cunoscute din motive de serviciu). Funcionarul public (art.357), sau insarcinatul cu o funcie publica (art.357) care folosete, in folosul sau sau al altuia, invenii sau descoperiri tiinifice, sau noi aplicaii industriale, pe care le cunoate datorita funciei sau serviciului, (art.623) si care ar trebui sa ramana secrete, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani si cu amenda de peste 1 milion de lire italiene (art.263) ('). ( ' ) Amenda iniiala de peste 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 326. (*) (Dezvluirea si folosirea secretelor de serviciu). Funcionarul public (art.357) sau persoana insarcinata cu o funcie publica (art.358) care, incalcand indatoririle legate de funcie dau serviciu sau, abuznd de calitatea sa, (art.323, 325) dezvluie informaii de serviciu care ar trebui sa ramana secrete (art.201 din codul de procedura penala) sau faciliteaz in orice fel cunoaterea lor, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Daca facilitarea este doar premeditata (art.43), se aplica pedeapsa cu inchisoare de pana la 1 an (2). Funcionarul public (art.357) sau persoana insarcinata cu o funcie publica (art.358) care pentru a procura pentru sine sau pentru alii un folos patrimonial necuvenit, se folosete ilegal de informaiile de serviciu care ar trebui sa ramana secrete, este pedepsit cu i nchisoare de la 2 la 5 ani. Daca fapta este comisa cu scopul de a procura pentru sine sau pentru alii un folos nepatrimonial nemeritat sau de a cauza altora o paguba injusta, se aplica pedeapsa cu inchisoare de pana la 2 ani. (1) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 15 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul anterior prevedea: "326. (Dezvluirea secretelor de serviciu). Funcionarul public sau persoana insarcinata cu o funcie publica ce, nclcnd ndatoririle legate de funcie dau serviciu sau, abuznd de calitatea sa, (art.323, 325) dezvluie informaii de serviciu care ar trebui sa romana secrete (art.201 din codul de procedura penala) sau faciliteaz in orice fel cunoaterea lor, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Daca facilitarea este doar premeditata, se aplica pedeapsa cu nchisoare de pana la 1 an ". (2) In materie de dezvluire a secretelor de serviciu a se vedea urmtoarele dispoziii speciale: a ) art.21 al legii nr.194 din 22 mai 1978 asupra ntreruperii voluntare a sarcinii;

CV

b ) art.9 al decretului lege nr.320 din 31 iulie 1987 privind interveniile in materie de reforma in procesul penal, transformat, cu modificri, in legea nr.401 din 3 octombrie 1987; c ) art.6 al legii nr.l72 din 17 mai 1988 privind instituirea unei comisii parlamentare de investigaie asupra terorismului in Italia. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul, al doilea sl al treilea alineat, a doua ipoteza, neadmis; alineatul 3, prima ipoteza, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul, al doilea si al treilea alineat, a doua ipoteza, neadmis; alineatul 3, prima ipoteza, admis (art.384 din codul de procedura penala. Masuri preventive personale: al treilea alineat prima ipoteza, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); primul, al doilea si al treilea alineat, a doua ipoteza, admisa suspendarea exercitrii funciei sau serviciului public (art.289 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (33 bis codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 327'. ( l ) [(Instigarea la dispreuire sau defimare a instituiilor, legilor si actelor autoritii). Funcionarul public (art.357) care in exercitarea funciei sale instiga la dispreuirea instituiilor sau la nerespectarea legilor, dispoziiilor autoritii sau indatoririlor legate de o funcie publica sau de un serviciu, sau face apologia faptelor contrare legilor, dispoziiilor autoritii sau indatoririlor de mai sus, este pedepsit, cand fapta nu este prevzuta ca infraciune de o dispoziie legala speciala, cu inchisoare de pana la 1 an sau cu amenda de pana la 400.000 lire italiene. Dispoziia anterioara se aplica si funcionarului public insarcinat cu o funcie publica (art.358) si reprezentantului unui cult]. ( * ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 328. ( x ) (Refuzul de a elibera acte. Neglijenta). Funcionarul public (art.357) sau insarcinatul cu o funcie publica (art.358) care refuza pe nedrept sa elibereze un act care din motive de justiie sau de sigurana publica sau de ordine publica sau de igiena si sntate, trebuie sa fie eliberat fara intarziere, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani (art.31). In afara cazurilor prevzute de alineatul 1, funcionarul public (art.357) sau insarcinatul cu o funcie publica (art.358) care in termen de 30 de zile de la data cererii interesatului nu elibereaz actul si nu rspunde expunnd motivele intarzierii, este pedepsit cu inchisoare de pana la 1 an sau cu amenda de pana la 2 milioane de lire italiene. Aceasta cerere trebuie sa fie redactata in scris si termenul de 30 de zile decurge incepand de la primirea acestei cereri. ( x ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 16 al legii nr.86 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990, privind modificrile in materie de, delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul anterior prevedea: "328. (Neglijenta sau refuz de a elibera acte oficiale). Funcionarul public sau insarcinatul cu o funcie publica care refuza pe nedrept sa elibereze un act oficial sau de serviciu, este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an sau cu amenda de pana la 2 milioane de lire italiene. "Daca funcionarul public este un magistrat, exista neglijenta sau ntrziere cand au trecut termenele prevzute de lege pentru crearea negrii actului de justiie." NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa suspendarea exercitrii unei funcii publice sau serviciu public (art.289 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala).

Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 329. (Refuz sau intarziere in executarea ordinului comis de un militar sau de un agent al forei publice). Militarul (art.2 din codul penal militar pe timp de pace) sau agentul forei publice, care refuza sau intarzie pe nedrept sa execute un ordin dat de autoritatea centrala in formele prevzute de lege, este pedepsit cu inchisoare de pana la 2 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa suspendarea exercitrii unei funcii publice sau serviciu public (art.289 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 330. (Neglijarea colectiva a funciilor publice, indatoririlor, serviciilor sau muncilor) (Omisiune) ( x ) ( x ) Acest articol a fost abrogat de art.ll al legii nr.l46 din 12 iunie 1990 privind normele asupra exercitrii dreptului la greva in serviciile publice de baza. 331. {ntreruperea unui serviciu public sau de necesitate publica). Cel care, avnd obligaii de servicii publice (art.358) sau de necesitate publica (art.359), intrerupe serviciul sau suspenda lucrul in fabricile, birourile sau societile sale, astfel incat sa tulbure cursul serviciului, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 1 an si cu amenda mai mare de 1 milion de lire italiene (art.332, 635 nr.2) {}). efii, promotorii sau organizatorii sunt pedepsii cu inchisoare de la 3 la 6 ani si cu amenda de peste 6 milioane de lire italiene (l). Se aplica dispoziia ultimului paragraf al articolului precedent (2). ( * ) Amenzile originare de peste 5.000 lire italiene respectiv 30.000 lire italiene au fost mrite de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrite de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Articolul 330 al acestui cod a fost abrogat de art.ll al legii nr.l 46 din 12 iunie 1990 privind normele asupra exercitrii dreptului la greva I n serviciile publice de baza. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; alineatul 2, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; alineatul 2, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: primul alineat, admisa suspendarea exercitrii funciei sau serviciului public (art.289 din codul de procedura penala); al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (33 ter codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 332. 0) [(Neglijarea indatoririlor de serviciu in caz de delsare in exercitarea funciei publice sau de intrerupere a unui serviciu public). Funcionarul public (art.357) sau conductorul unui serviciu (art.358) sau de necesitate publica (art.359) care, in cazul delictelor prevzute de cele doua articole precedente, la care nu au luat parte, refuza sau nu face eforturi pentru reluarea serviciului la care este angajat sau pe

CV

care il conduce, sau pentru indeplinirea a ceea ce este necesar pentru continuarea normala a serviciului, este pedepsit cu amenda de pana la un milion de lire]. ( l ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 333. (Neglijenta individuala intr-o funcie publica, un serviciu sau o munca) (Omisiune) Q ) . ( x ) Acest articol a fost abrogat de art.ll al legii nr.146 din 12 iunie 1990 privind normele asupra exercitrii dreptului la greva in serviciile publice de baza. 334. ( l ) (Sustragerea sau stricarea lucrurilor supuse sechestrului dispus in cursul unei urmriri penale sau de la o instituie administrativa). Cel care sustrage, suprima, distruge, imprastie sau deterioreaz un lucru supus sechestrului dispus in cursul unei urmriri penale (art. 189, 388) sau de la o instituie administratica si incredintat in custodia sa, doar cu scopul de a-1 favoriza pe proprietarul acestuia, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de la 100.000 la un milion de lire italiene (art.31). Se aplica pedeapsa cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani si amenda de la 60.000 la 600.000 lire italiene daca sustragerea, suprimarea, distrugerea, imprastierea sau deteriorarea sunt comise de proprietarul lucrului (art.399), incredintat in custodia sa (art.31). Pedeapsa este de inchisoare de la o luna la 1 an si de amenda pana la 600.000 lei, daca fapta este comisa de proprietarul lucrului neincredintat custodiei sale. ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.86 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 335. ( x ) (nclcarea premeditata a indatoririlor legate de custodia lucrurilor supuse sechestrului dipus in cursul unei urmriri penale sau de la o instituie administrativa). Cel care, avnd in custodie un lucru supus sechestrului dispus. in cursul unei urmriri penale (art. 189) sau de instituia administrativa, cauzeaz din culpa distrugerea sau dispersia, sau favorizeaz sustragerea sau suprimarea, este pedepsit cu inchisoare de pana la 6 luni sau cu amenda de pana la 600.000 lire italiene (art.332). Q ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.86 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 335 bis. Q ) (Dispoziii patrimoniale). Exceptnd prevederile art.322 ter, in caz de condamnare pentru delictele prevzute de prezenta parte, se ordona oricum confiscarea si in ipotezele prevzute de art.240, alineatul 1.

( ' ) Acest articol a fost inserat de art.6 al legii nr.97 din 27 martie 2001, asupra efectelor sentinei penale pentru angajaii publici. A se vedea alineatele 2 si 4 ale art.6 al aceleai legi care se redau mai jos: "2. In caz de condamnare pentru delictele de la partea I a titlului II al crtii a 2-a a codului penal comise in scopuri patrimoniale, sentina este transmisa procurorului general de pe langa Curtea de Conturi care efectueaz verificri patrimoniale asupra condamnatului. "4. Bunurile imobile confiscate in temeiul art.322 ter si 335 bis ale codului penal intra de drept si in mod gratuit in patrimoniul disponibil al primriei din zona in care se afla. Sentina care dispune confiscarea constituie titlu pentru transcrierea in registrele imobiliare." PARTEA A II-A DESPRE DELICTE ALE PRIVAILOR MPOTRIVA ADMINISTRAIEI PUBLICE 336. (Violenta sau ameninare impotriva unui funcionar public). (') (2). Cel care folosete violenta sau ameninarea impotriva unui funcionar public (art.357) sau a unui insarcinat cu o funcie publica (art.358), pentru a-1 constrnge sa faca un act contrar propriilor indatoriri (art.319, 322, 326) sau sa neglijeze un act oficial (art.328) sau de serviciu, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani (art.339). Pedeapsa este cu inchisoare de pana la 3 ani, daca fapta este comisa pentru a constrnge una din persoanele de mai sus sa emit un act de la propriul birou sau serviciu, sau pentru a influenta, oricum, asupra acesteia (art.339). ( ' ) Conform art.4 al decretului legislativ nr.228 din 14 septembrie 1944 privind prevederile de reforma a legislaiei penale, nu se aplica dispoziiile art.336, 337, 338, 339, 341, 342, 343 ale acestui cod, cand funcionarul public sau nsrcinatul cu o funcie publica a cauzat fapta prevzuta de aceste articole, depind prin acte arbitare limitele atribuiilor sale. ( 2 ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita, daca fapta este comisa de o persoana supusa deja la msura de arest preventiv prin procedura definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: alineatele 1 si 2, facultativ in flagrant (art.381 al codului de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: alineatul 1 admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al doilea alineat, admise masurile coercitive (art.391/5, 280, 38P din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 337. (Rezistenta opusa unui funcionar public) ('). Cel care folosete violenta sau ameninarea pentru a se opune unui funcionar public (art.357) sau unui insarcinat cu o funcie publica (art.358), in timp ce emite un act de birou sau de serviciu sau celor care, la cerere, ii ofer asistenta, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani (art.339).

O A se vedea nota ( ' ) sub art. 336.

NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 337 bis. (') (Tinuirea, pstrarea sau stricarea mijloacelor de transport). Cel care tinuiete sau pstreaz mijloacele de transport de orice tip care, fata de caracteristicile

CV

omologate, prezint stricciuni sau modificri sau transformri tehnice care sa constituie un pericol pentru integritatea fizica a agenilor de politie, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 5 ani si cu amenda de la 5 milioane la 20 milioane de lire italiene. Aceeai pedeapsa de la alineatul 1 se aplica celui care strica mijloacele de transport facand modificri sau transformri tehnice care sa constituie un pericol pentru integritatea fizica a agenilor de politie. Daca vinovatul este titularul unei concesiuni sau autorizaii sau licene sau al unui alt titlu care permite activitatea, condamnrii ii urmeaz revocarea titlului care indreptateste desfurarea activitii. Q ) Acest articol a fost inserat de art.4 al legii nr.92 din 19 martie 2001 asupra opririi contrabandei cu tutun prelucrat. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 338. (Violenta sau ameninarea unui grup politic, administrativ sau judiciar) (') (2). Cel care folosete violenta sau ameninarea impotriva unui grup politic, administrativ sau judiciar sau a unui reprezentant al acestuia, sau impotriva unei instituii publice constituite sub forma de comisie, pentru a impiedica in intregime sau parial, fie si temporar, sau pentru a tulbura oricum activitatea, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 7 ani (art.339). La aceeai pedeapsa este supus cel care comite fapta pentru a influenta asupra deliberrilor comisiei societilor care presteaz servicii publice sau de necesitate publica, atunci cand aceste deliberri au drept obiect organizarea sau executarea serviciilor (art.339). (!) A se vedea nota ( ' ) sub art.336. ( 2 ) Pentru o ipoteza deosebita de mrire a pedepsei a se vedea de asemenea art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965, privind dispoziiile impotriva mafiei. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 339. (Circumstane agravante) Q ) . Pedepsele prevzute la cele trei articole precedente sunt mrite (art.64) daca violenta sau ameninarea este comisa cu arme (art.585) sau de o persoana travestit sau de mai multe persoane reunite (art.l 12 1), sau prin scrisoare anonima sau in mod simbolic, sau folosindu-se de fora intimidatoare ce decurge din asociaii existente sau presupuse. Daca violenta sau ameninarea este comisa de mai mult de 5 persoane reunite, prin uzul de arme (art.585) fie doar din partea uneia din ele, sau de mai mult de 10 persoane, fie si fara uz de arme, pedeapsa este, in cazurile prevzute de prima parte a art.336, a art.337 si 338, de inchisoare de la 3 la 15 ani si in cazul prevzut de alineatul art.336, de inchisoare de la 2 la 8 ani.

0) A se vedea nota ( l ) sub art.336.

NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala).

Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: alineatul 1, Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); alineatul 2, prima ipoteza, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala); al doilea alineat, ipoteza 2, Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 340. (ntreruperea activitii unui birou sau unui serviciu public sau unui serviciu de necesitate publica). Cel care, in afara cazurilor prevzute de dispoziii legale speciale (art.331, 332, 337, 338, 431, 432, 433) (l), cauzeaz o intrerupere sau tulbura activitatea normala a unui birou sau a unui serviciu public (art.358) sau a unui serviciu de necesitate publica (art.359), este pedepsit cu inchisoare de pana la 1 an. efii, promotori sau organizatori sunt pedepsii cu inchisoare de la 1 la 5 ani. ( ' ) A se vedea art.l si 1 bis ale decretului legislativ nr.66fin 22 ianuarie 1948, privind normele pentru asigurarea liberei circulaii pe calea ferata sl pe sosea si libera navigaie, asa cum este modificat de art. 17 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999 al crui text se reda mai jos: "1. Cel care in scopul mpiedicrii sau blocrii liberei circulaii lasa sau abandoneaz dispozitive sau alte obiecte de orice tip pe o cale ferata, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 6 ani. Aceeai pedeapsa se aplica fata de cel care, in scopul blocrii liberei navigaii, lasa sau abandoneaz dispozitive sau alte obiecte de orice fel intr-o zona portuara sau in apele rurilor, canalelor sau lacurilor, sau le astupa sau le mpiedica. "Pedeapsa este dublata daca fapta este comisa de mai multe persoane, fie si nereunite, sau este comisa facand uz de fora sau de ameninare impotriva persoanelor sau de violenta asupra minorilor. " 1 . bis. Cel care in scopul mpiedicrii sau blocrii liberei circulaii lasa sau abandoneaz dispozitive sau alte obiecte de orice tip pe o cale sosea sau blocheaz o sosea sau o cale ferata, este pedepsit, daca fapta nu constituie infraciune, cu sanciunea administrativa a plaii unei sume de la 2 milioane la 8 milioane de lire italiene, daca fapta este comisa de mai multe persoane, fie si nereunite, se aplica sanciunea administrativa a plaii unei sume de la 5 milioane la 20 de milioane de lire italiene. In cazurile prevzute de alineatele anterioare nu este admisa plata intr-o msura redusa in temeiul art.16 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981." NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 341. 0) [(Ultraj contra unui funcionar public). Cel care jignete onoarea sau prestigiul unui funcionar public (art.357), in prezenta lui si din cauza sau in exerciiul funciilor sale, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani. Aceeai pedeapsa se aplica celui care comite fapta printr -o comunicare telegrafica sau telefonica sau prin nscrisuri sau panouri, adresate funcionarului public si datorita funciei sale. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 3 ani daca ofensa consta in atribuirea unei anumite fapte. Pedepsele sunt mrite cand fapta este comisa prin violenta sau ameninare, sau cand ofensa este adresata in prezenta uneia sau mai multor persoane (art.344)].

0) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al art.205 din 25 iunie 1999.

CV

342. (Ultraj impotriva unui grup politic, administrativ sau judiciar) (') Cel care jignete onoarea sau prestigiul politic, administrativ sau judiciar sau al unui reprezentant al acestuia, sau al unei instituii publice reunita in comisie, in fata grupului, reprezentantului sau comisiei, este pedepsit cu inchisoare de pana la 3 ani (2). Aceeai pedeapsa se aplica celui care comite fapta prin comunicare telegrafica sau prin inscrisuri sau panouri adresate grupului, reprezentantului sau comisiei datorita funciilor sale. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 4 ani daca jignirea consta in atribuirea unei anumite fapte (art.5943). Se aplica dispoziia ultimului alineat al art.precedent. (') A se vedea nota ( l ) sub art.336. ( 2 ) Cuvintele originare "este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 3 ani" au fost nlocuite de cele actuale: "este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani" de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala) daca trebuie ipoteza alineatului 3. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul si al doilea alineat neadmise; al treilea alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 343. (Ultraj contra unui magistrat la audiere) ( } ) Cel care jignete onoarea sau prestigiul unui magistrat la audiere este pedepsit cu inchisoare de pana la 3 ani (2). Pedeapsa este de inchisoare de la 2 la 5 ani daca ofensa consta in atribuirea unei anumite fapte (art.5943). Pedepsele sunt mrite (art.64) daca fapta este comisa prin violenta sau ameninare. ( ' ) A se vedea nota ( ' ) sub art.336. ( 2 ) Cuvintele originare "este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 4 ani" au fost nlocuite de cele actuale: "este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani" de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 344. Q ) [(Ultraj contra unui angajat public). Dispoziiile art.341 se aplica si in cazul in care ofensa este adresata unui angajat public care presteaz un serviciu public (art.358); dar pedepsele sunt reduse cu o treime (art.65)]. ( l ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 345. (Ofensa adusa autoritii prin intermediul lipirii de afie). Cel care, din dispre fata de autoritate, inlatura, distruge sau face ilizibile sau nefolosibile inscrisuri si panouri afiate sau expuse publicului din ordinul acestei autoriti, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 la 1.200.000 lire italiene (art.664)

O.

( ' ) Cuvintele "este pedepsit cu amenda pana la 1 milion de lire italiene" au fost nlocuite de art.38 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 346. (Trafic de influent). Cel care, facand trafic de influenta pe langa un funcionar public (art.357) sau pe langa un angajat public care presteaz un serviciu public (art.358), primete sau obliga sa i se dea sau sa i se promit pentru sine sau pentru alii, bani sau alte foloase, ca pret al propriei intermedieri fata de funcionarul sau angajatul public, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani si cu amenda de la 600.000 la 4 milioane de lire italiene (l). Pedeapsa este cu inchisoare de la 2 la 6 ani si cu amenda de Ia 1 milion Ia 6 milioane de lire italiene (2), daca vinovatul primete sau obliga sa i se dea sau sa i se promit, pentru sine sau pentru alii, bani sau alte foloase, sub pretextul de a trebui sa cumpere favoarea unui funcionar sau angajat public sau de a trebui sa-1 remunereze. ( ' ) Amenda iniiala de la 3.000 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Amenda iniiala de la 5.000 lire italiene la 30.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 347. (Uzurparea de funcii publice). Cel care uzurpa o funcie publica sau atribuiile legate de o obligaie publica este pedepsit cu inchisoare de pana la 2 ani (art.287). La aceeai pedeapsa este supus funcionarul public (art.357) sau angajatul care, primind comunicarea dispoziiei care inceteaza sau suspenda funciile sau atribuiile sale, continua sa le execute (art.287, 498; 289 din codul de procedura penala) (x). Condamnarea implica publicarea sentinei (art.36). ( J ) In ceea ce privete administratorii locali, a se vedea legea nr.286 din 1 iunie 1977 privind normele asupra suspendrii si decderii administratorilor societilor locale I n funcie de prevederile penale. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 348. (Practicarea abuziva a unei profesii) O ) . Cel care practica in mod abuziv o profesie, pentru care este ceruta o abilitare speciala din partea statului (art.2229 din codul civil), este pedepsit cu inchisoare de pana la 6 luni sau cu amenda de la 200.000 lire italiene la un milion (art.498) (2).

O Referitor la obligativitatea nscrierii in colegiile profesionale pentru unele profesii,

a se vedea legea nr.897 din 25 aprilie 1938, privind normele asupra obligativitii nscrierii in colegiile profesionale si in funcii referitoare la conducerea colegiilor. Pentru prevederi legislative referitoare la flecare profesie, a se vedea urmtoarele dispoziii:

CV

1 ) decretul lege nr.l578 din 27 noiembrie 1933, privind organizarea profesiilor de avocat si de procuror; 2 ) decretul lege nr.1265 din 27 iulie 1934 privind textul unic al legilor sanitare, pentru profesiile sanitare auxiliare, cum ar fi, intre altele, cea de tehnician, moaa, optician, mecanic, ortoped, asistent abilitat. 3 ) decretul nr.l326 din 10 septembrie 1914 privind regulamentul de execuie al legii nr.89 din 16 febriarie 1913 referitor la organizarea notariatului si a arhivelor notariale; 4 ) Decretul Preedintelui Republicii nr.221 din 5 aprilie 1950 privind aprobarea regulamentului pentru aplicarea decretului legislativ nr.23 din 13 septembrie 1946 asupra constituirii colegiilor profesiilor sanitare si pentru practicarea acestor profesii, referitor la profesia medicala; 5 ) decretul nr.2537 din 23 octombrie 1925 privind aprobarea regulamentului pentru profesiile de inginer si de arhitect; 6 ) Decretul Preedintelui Republicii din 27 octombrie 1953 privind organizarea profesiei de doctor in tiine economice. ( 2 ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 349. (Ruperea sigiliilor). Cel care rupe sigiliile, aplicate conform legii sau din ordinul autoritii in scopul asigurrii pstrrii sau identificrii unui lucru (art.260, 261 din codul de procedura penala; 752-768 din codul de procedura civila; 705 din codul civil; 84, 871 din legea falimentului), este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (art.350) (l). Daca vinovatul este cel care are in grija (art.350) lucrul, pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 5 ani si de amenda de la 600.000 la 6 milioane de lire italiene (2) ( ] ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Amenda iniiala de la 3.000 lire italiene la 30.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat facultativ (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 350. (Facilitarea premeditata). Daca ruperea sigiliilor (art.349) este fcuta posibila sau facilitata, din culpa (art.43) celui care are lucrul in grija, acesta este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 300.000 la 1 milion de lire italiene (').

0) Cuvintele "este pedepsit cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene" au

fost 'nlocuite de cele actuale de art.39 din decretul legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 351. (Violarea gestiunii publice a lucrurilor). Cel care sustrage, suprima, distruge, imprastie sau deterioreaz corpurile delicte (art.2532, 354 din codul de procedura penala), actele, documentele sau orice alt lucru mobil pzit cu strictee intr un birou public sau la un funcionar public (art.357) sau la un angajat care ocupa o funcie publica (art.358), este pedepsit, atunci cand fapta nu constituie un delict mai grav, cu inchisoare de la 1 la 5 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 352. (Vnzarea de publicaii al cror sechestru a fost ordonat). Cel care vinde, distribuie sau afieaz, intr-un loc public sau deschis publicului, inscrisuri sau panouri, al cror sechestru a fost ordonat de autoritate, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 la 1.200.000 lire italiene (>). ( ' ) Cuvintele "este pedepsit cu amenda de pana la 1 milion de lire italiene" au fost nlocuite de cele actuale de art.40 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 353. (Tulburarea desfurrii libere a licitaiilor). Cel care prin violenta sau ameninare sau prin daruri, promisiuni, coluziuni sau alte mijloace frauduloase impiedica sau tulbura licitaiile publice (art.354; 576 si urmtoarele din codul de procedura civila; 264 din codul de procedura penala) sau licitaiile private in contul administraiilor publice, sau ndeprteaz ofertanii (art.354), este pedepsit cu inchisoare de pana la 2 ani si cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene (art.32 quater) ('). Daca vinovatul este o persoana numita prin lege sau de autoritate sa conduc licitaiile de mai sus, inchisoarea este de la 1 la 5 ani si amenda de la 1 milion la 4 milioane de lire italiene (2). Pedepsele prevzute de acest articol se aplica si in cazul licitaiilor private in contul privailor, conduse de un angajat public (art.357) sau de o persoana autorizata legal; dar sunt reduse la jumtate (3).

0) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3
al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal st ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Amenda iniiala de la 5.000 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul, al doilea si al treilea alineat, neadmis; alineatul 2, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul si al treilea alineat admisa interdicia temporara de practicare a anumitor activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala); al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (33 ter codul de procedura penala).

CV

Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 354. (Neparticiparea la licitaii). Cel care pentru bani dati sau promisi lui sau altora sau pentru alte foloase date sau promise lui, nu mai concureaz la licitaiile (art.353) indicate la articolul precedent, este pedepsit cu inchisoare de pana la 6 luni sau cu amenda de pana la 1 milion de lire italiene (l) ( ' ) Amenda iniiala de pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 355. (Neonorarea contractelor de furnizri publice). Cel care, neonorandu-si obligaiile ce decurg dintr-un contract de furnizare incheiat cu statul sau cu o alta instituie publica sau cu o societate ce ofer servicii publice sau de necesitate publica, nu asigura, in intregime sau parial, lucruri sau lucrri, care sunt necesare unei cldiri publice sau unui serviciu public, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de peste 200.000 lire italiene (art.251) (]) (3). Pedeapsa este mrita (art.64) daca furnizarea privete: 1) produse alimentare sau medicamente sau lucruri sau lucrri destinate comunicaiilor rutiere, pe calea apei sau aerului sau comunicaiilor telegrafice sau telefonice; 2) lucruri sau lucrri destinate armamentului sau echipamentului forelor armate ale statului; 3) lucruri sau lucrri destinate prentmpinrii unui pericol obinuit sau unui accident public. Daca fapta este comisa din culpa (art.43), se aplica inchisoarea de pana la 1 an sau amenda de la 100.000 la 4 milioane de lire italiene (2) (3). Aceleai dispoziii se aplica subfurnizorilor, intermediarilor si reprezentanilor furnizorilor atunci cand acetia, incalcandu-si obligaiile contractuale, nu au asigurat furnizarea (art.32 quater, 356).

0) Amenda iniiala mai mare de 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al
legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Amenda iniiala de la 500 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (3) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de practicare a anumitor activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala).

356. (Frauda la furnizrile publice). Cel care comite o frauda in executarea contractelor de furnizare sau in indeplinirea altor obligaii contractuale indicate la articolul precedent, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani si cu amenda de peste 2 milioane de lire italiene (art.32 quater) ('). Pedeapsa este mrita (art.64) in cazurile prevzute de primul alineat al articolului precedent (art.252).

0) Amenda iniiala mai mare de 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.
NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). PARTEA A III-A DISPOZIII COMUNE PRTILOR ANTERIOARE 357. (') (Noiunea de funcionari publici). Conform legii penale, sunt funcionari publici cei care exercita o funcie publica legislativa, judiciara ( 2) sau administrativa. Prin aceleai efecte este publica funcia administrativa guvernata de norme de drept public sau de acte de autoritate si caracterizata prin formarea si manifestarea voinei administraiei publice sau de desfurarea sa prin intermediul puterilor autoritare sau de atestare (3). ( * ) Acest articol a fost 'nlocuit astfel de art. 17 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990 privind modificrile in materie de delicte ale funcionrilor publici impotriva administraiei publice. Textul anterior dispunea: "357. (Noiunea de funcionari publici). Prin efectele legii penale, sunt funcionari publici: 1 ) angajaii statului sau ai unei alte instituii publice care exercita in permanenta sau temporar o funcie publica legislativa, administrativa sau judiciara; 2 ) orice alta persoana care exercita permanent sau temporar, gratuit sau cu plata, voluntar sau din obligaii, o funcie publica legislativa, administrativa sau judiciara." (2) Fostul cuvnt "jurisdictional" a fost inlocult de cel actual prin efectul art.4 al legii nr.l81 din 7 februarie 1992, in materie de delicte mpotriva administraiei publice. (3) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.4 al legii nr.l81 din 7 februarie 1992, in materie de delicte impotriva administraiei publice. 358. (') (Noiunea de persoana insarcinata cu o funcie public). Conform legii penale, sunt insarcinati cu o funcie publica cei care, sub orice titlu, presteaz un serviciu public. Prin serviciu public trebuie sa se inteleaga o activitate reglementata in aceleai forme ca funcia publica, dar caracterizata prin lipsa de puteri tipice ale acesteia din urma si prin excluderea desfurrii de funcii simple si prestarea de servicii cu predilecie materiale. ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 18 al legii nr.86 din 26 aprilie 1990 privind modificrile in materie de delicte ale funcionarilor publici impotriva administraiei publice. Textul precedent dispunea: "358. (Noiunea de persoana insarcinata cu o funcie publica). Conform legii penale, sunt persoane nsrcinate cu o funcie publica:

CV

1 ) angajaii statului sau ai unei alte instituii publice care presteaz, permanent sau temporar, un serviciu public. 2 ) orice alta persoana care presteaz, permanent sau temporar, gratuit sau cu plata, voluntar sau din obligaie, un serviciu public." 359. (Persoane care practica un serviciu de necesitate publica). Conform legii penale sunt persoane care practica un serviciu de necesitate publica: 1) privaii care practica profesii avoceti sau sanitare, sau alte profesii a crei practicare este interzisa prin lege fara o abilitare speciala din partea statului, atunci cand funcionarul public este obligat prin lege sa beneficieze de serviciile lor; 2) privaii care, neexercitand o funcie publica, nepracticand un serviciu public, indeplinesc un serviciu declarat de necesitate publica printr-un act al administraiei publice (art.360). 360. (ncetarea calitii de funcionar public). Atunci cand legea considera calitatea de funcionar public (art.357) sau de insarcinat cu o funcie publica (art.358) sau de persoana care exercita un serviciu de necesitate publica (art.359), ca element constitutiv sau ca circumstana agravanta a unei infraciuni, incetarea acestei caliti, in momentul in care infraciunea este comisa, nu exclude existenta acestuia, nici circumstana agravanta, daca fapta se refera la funcia sau la serviciul practicat. TITLUL III DESPRE DELICTE MPOTRIVA ADMINISTRRII JUSTIIEI PARTEA I DESPRE DELICTE MPOTRIVA ACTIVITII JUDICIARE 361. (Nedenuntarea infraciunii de ctre funcionarul public). Funcionarul public (art.357) care omite sau intarzie sa denune la instituia judici ara (art,347 din codul de procedura penala) sau la o alta autoritate la care ar avea obligaia sa se adreseze, o infraciune despre care a fost informat in exerciiul sau datorita funciilor (art.363), este pedepsit cu amenda de la 60.000 la un milion de lire italiene (art.384)

0).
Pedeapsa este de inchisoare pana la un an daca vinovatul este un funcionar sau un agent de politie judiciara (art.57 din codul de procedura penala) care a fost oricum informat despre infraciunea despre care trebuia sa raporteze (art.331 din codul de procedura penala). Dispoziiile anterioare nu se aplica daca este vorba despre un delict pasibil de pedeapsa in urma reclamatiei persoanei lezate (art. 120-126).

0) Amenda iniiala de la 3.000 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.
NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 362. (J) (Nedenuntarea din partea unui insarcinat cu o funcie publica). Cel insarcinat cu o funcie publica (art.358) care omite sau intarzie sa denune la autoritatea indicata la articolul precedent (art.347 din codul de procedura penala) o infraciune despre care a aflat in exerciiul sau datorita funciei, este pedepsit cu amenda de pana la 200.000 lite italiene (art.363, 384; 331 din codul de procedura penala) (2).

Aceasta dispoziie nu se aplica daca este vorba despre o infraciune pasibila de pedeapsa in urma reclamatiei personei vtmate (art. 120-126), nici nu se aplica la responsabilii comunitilor terapeutice de reabilitare sociala pentru faptele comise de persoane dependente de stupefiante internate pentru executarea programului prevzut de un serviciu public. Acest articol a fost modificat astfel de art. 104 al legii nr.685 din 22 decembrie 1975, privind normele in materie de stupefiante, asa cum a fost nlocuit de art.32 al legii nr.162 din 26 Iunie 1990. ( 2 ) Amenda iniiala pana la 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art. 113~ al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 363. (Nedenuntarea agravata). In cazurile prevzute de cele doua articole anterioare, daca omiterea sau intarzierea denunrii privete un delict impotriva autoritii statului (art.241-313), pedeapsa este de inchisoare de la 6 luni la 3 ani; este de la 1 la 5 ani daca vinovatul este un funcionar sau un agent de politie judiciara (art.384; 57 din codul de procedura penala). NOTE PROCEDURALE: Arest: prima ipoteza, neadmis; a doua ipoteza, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: prima ipoteza, neadmise; a doua ipoteza, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 364. (Nedenuntarea Infraciunii de ctre un cetean). Ceteanul care tiind despre un delict impotriva autoritii statului (art.241-313) pentru care legea prevede [pedeapsa cu moartea (J) sau] deteniune pe viata, nu denuna imediat la autoritatea indicata la art.361, este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an si cu amenda de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (art.384) (2) Q ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 2 ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis.

0)

CV

Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 365. (Delictul de neanuntare a autoritilor de ctre medic). Cel care, in practicarea unei profesii medicale a asistat cazuri care pot prezenta caracteristicile unui delict pentru care trebuie sa se procedeze din oficiu (art.334 din codul de procedura penala), omite sau intarzie sa anune autoritatea indicata la art.361, este pedepsit cu amenda pana la 1 milion de lire italiene Aceasta dispoziie nu se aplica atunci cand raportul ar expune persoana asistata la urmrirea penala (art.384). ( ' ) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 366. (Refuzul de prestare de servicii obligatorii prin lege). Cel care, numit de instituia judiciara ca expert (art.221 din codul de procedura penala; 61 din codul de procedura civila), interpret (art. 143 din codul de procedura penala; 122 din codul de procedura civila) sau custode al lucrurilor supuse sechestrului de ctre judectorul penal (art.259 din codul de procedura penala) obine prin mijloace frauduloase scutirea de la obligaia de a comprea sau de a presta servicii, este pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda de la 60.000 la 1 milion de lire italiene (art.384) (}). Aceleai pedepse se aplica celui care, chemat in fata instituiei judiciare pentru a indeplini una din funciile de mai sus, refuza sa-si dea datele personale sau sa depun jurmntul cerut sau sa-si asume sau sa indeplineasca acele funcii. Dispoziiile precedente se aplica persoanei chemata sa depun mrturie in calitate de martor (art. 196 si urmtoarele; 244 si urmtoarele din codul de procedura civi la) in fata instituiei judiciare si oricrei persoane chemata sa exercite o funcie judiciara (art. 136, 376, 399,497 si urmtoarele din codul de procedura penala) (2). Daca vinovatul este un expert (art.221 din codul de procedura penala; 61 din codul de procedura civila) sau un interpret (art. 143 din codul de procedura penala; 122 din codul de procedura civila), condamnarea implica interdicia profesiunii sau meseriei (art.30). (1) Amenda iniiala de la 300 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Art.4 al legii nr.l72 din 17 mai 1988 privind instituirea unei comisii parlamentare de ancheta asupra terorismului, prevede ca pentru audierile mrturiilor in fata numitei comisii se aplica dispoziiile art.366 si 372 ale acestui cod. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise.

Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 367. (Simularea infraciunii). Cel care prin denun (art.331 si 333 din codul de procedura penala), reclamatie (art.336 si urmtoarele din codul de procedura penala), cerere sau petiie (art.342, 341 din codul de procedura penala), chiar daca este anonima sau sub nume fals, adresata instituiei judiciare sau unei alte instituii dect cea creia ar avea obligaia sa se adreseze, afirma in mod fals ca a avut loc o infraciune sau simuleaz urmele unei infraciuni, astfel incat sa se inceapa o urmrire penala pentru confirmare, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani (art.370) NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 368. (Calomnia). Cel care prin denun (art.331 si 333 din codul de procedura penala), reclamatie (art.336 si urmtoarele din codul de procedura penala), cerere sau petiie (art.342, 341 din codul de procedura penala), chiar daca este anonima sau sub nume fals, adresata instituiei judiciare sau unei alte instituii dect cea creia ar avea obligaia sa se adreseze, acuza de infraciune pe cineva pe care-1 stie nevinovat, sau simuleaz urmele unei infraciuni pe seama lui, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 6 ani (art.370). Pedeapsa este mrita (art.64) daca este acuzat cineva de o infraciune pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 5 ani; este de la 6 la 20 de ani daca din fapta deriva o condamnare la deteniune pe viata; [si se aplica pedeapsa cu deteniunea pe viata daca din fapta deriva o condamnare la pedeapsa cu moartea (2)]-

0) O ipoteza agravanta speciala este prevzuta de art.8 al decretului lege nr.l52 din 13 mai 1991 privind prevederile urgente in materie de lupta impotriva crimei organizate, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 iulie 1991. ( 2 ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 Ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal.
NOTE PROCEDURALE: Arest: primul, al doilea si al treilea alineat, prima ipoteza, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); alineatul 3, a doua ipoteza, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea si al treilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (33 ter codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 369. (Autoinvinuirez). Cel care, printr-o declaraie la una din autoritile indicate la articolul precedent, chiar daca este data printr-un inscris anonim sau sub

CV

nume fals, sau printr-o mrturie in fata autoritii judiciare, se acuza pe sine de o infraciune care stie ca nu s-a produs sau de o infraciune comisa de alii, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani (art.370, 384). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 370. (Simularea sau calomnia pentru o fapta ce constituie o contravenie). Pedepsele prevzute la articolele precedente sunt micorate (art.65) daca simularea (art.367) sau calomnia (art.368) privete o fapta prevzuta de lege drept contravenie (art.39). 371. (Jurmntul fals al prtii) ('). Cel care, ca parte in procesul civil, jura strmb (art.376) este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. In cazul in care jurmntul hotrtor este pasat unei alte parti din oficiu (art.2736 nr.2, 2738 din codul civil; 240 din codul de procedura civila), vinovatul nu este pasibil de pedeapsa daca retrage falsul (art.376) inainte ca asupra cererii de judecata sa se pronune sentina definitiva, chiar daca nu este irevocabila (2) ' Condamnarea implica interdicia de a deine o funcie publica (art.28, 29) 0 ) . (1) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la Ipotezele prevzute de acest articol. ( 2 ) Curtea Constituionale, prin sentina nr.490 din 20 noiembrie 1995, menioneaz ca acest alineat trebuie sa fie considerat abrogat prin efectul art.2738 din codul civil care reunete regimul pentru ambele feluri de jurmnt, excluznd ntotdeauna proba contrarie si interzicnd in orice caz revocarea sentinei atunci cand jurmntul a fost declarat fals. Retractarea jurmntului care nlocuiete dovezile de fapt sau de evaluare nu mal explica deci nici-un efect de mpiedicare a formarii judecaii, si in consecina cauza de excludere a pedepsirii prevzuta de acest alineat nu mai gsete nici-o justificare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 371 bis. (') (Informaii false la parchet). Cei care in cursul unei urmriri penale este solicitat de parchet sa furnizeze informaii in scopul desfurrii anchetelor, da declaraii false sau tinuiete, in intregime sau parial, ceea ce stie despre faptele asupra crora este audiat, este pedepsit cu inchisoare pana la 4 ani (2) (art.375-377, 384; 381/4 bis din codul de procedura penala). Exceptnd procedura imediata in caz de refuz de furnizare de informaii, urmrirea penala, in alte cazuri, ramane suspendata pana cand procedura in curs despre care s-au strns informaii a fost pronunata in fond sau procedura a fost incheiata anterior prin arhivare sau prin sentina de necompetenta pentru teritoriu. (3) (4). Dispoziiile de la alineatele 1 si 2 se aplica, in ipoteza prevzuta de art.391 bis, alineatul 10, al codului de procedura penala, si atunci cand informaiile cu scopul declanrii anchetelor sunt cerute de ctre aprtor (5).

( ! ) Acest articol a fost adugat astfel de art.l 1, alineatul 1, al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992, in privina criminalitii de tip mafiot, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. ( 2 ) Cuvintele originale: "de la 1 la 5 ani" au fost nlocuite astfel de art.25, alineatul 1, al legii nr.332 din 8 august 1995. ( 3 ) Acest alineat a fost adugat de art.25, alineatul 2, al legii nr.332 din 8 august 1995. (4) Conform art.28, alineatul 1 al legii nr.332 din 8 august 1995, suspendarea urmririi penale prevzuta de acest alineat nu se aplica referitor la procedurile in care la data intrrii in vigoare a acestei legi a fost iniiata aciunea penala in temeiul art.405 din codul de procedura penala. In aceste cazuri ramane valabila competenta tribunalului. (5) Acest alineat a fost inserat de art. 19 al legii nr.397 din 7 decembrie 2000. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 371 ter. Q ) (Declaraii false ale aprtorului). In ipotezele prevzute de art.391 bis, alineatele 1 si 2, al codului de procedura penala, cel care, nefolosindu-se de dreptul de la litera d) a alineatului 3 al aceluiai articol, da declaraii false, este pedepsit cu inchisoare pana la 4 ani. Urmrirea penala ramane suspendata pana cand la procedura in cursul creia au fost date declaraii a fost pronunata sentina de fond sau procedura a fost incheiata anterior prin arhivare sau prin sentina de necompetenta pentru teritoriu. ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.20 al legii nr.397 din 7 decembrie 2000. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280 din codul de procedura penala. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 372. (Falsa mrturie). Cel care, depunand mrturie ca martor in fata instituiei judiciare, afirma falsul sau neaga adevrul, sau tinuiete, in intregime sau parial, ceea ce stie despre faptele asupra crora este interogat, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 6 (l) ani (art.375-377); 194-207, 499 si urmtoarele din codul de procedura penala) (2). ( ! ) Pedeapsa originala de la 6 luni la 3 ani a fost mrita astfel de art.ll, alineatul 2 al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992 in privina criminalitii de tip mafiot, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. ( 2 ) Art.4 al legii nr.l72 din 17 mai 1988 privind instituirea unei comisii parlamentare de ancheta asupra terorismului, prevede ca pentru audierile mrturiilor in fata numitei comisii se aplica dispoziiile art.366 si 372 ale acestui cod. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala).

CV

Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 373. (Falsa expertiza sau interpretare). Expertul (art.220 din codul de procedura penala; 61 din codul de procedura civila) sau interpretul (art.143 din codul de procedura penala; 122 din codul de procedura civila) care, numit de instituia judiciara, prezint opinia sau interpretarea mincinoase, sau afirma fapte neconforme cu realitatea, este supus pedepselor stabilit la articolul precedent (art.375-377, 384). Condamnarea implica, pe langa interdicia deinerii funciei publice (art.28, 31), interdicia practicrii profesiei sau meseriei (art.30) ('). ( * ) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute d e acest articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de practicare a anumitor activiti profesionale sau de afaceri (art. 290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 374. (Frauda procesuala). Cel care in cursul unei aciuni civile sau administrative, in scopul de a insela judectorul aflat in inspecie (art.244 -246) sau intr-o proba judiciara (art.218, 219 din codul de procedura penala) sau expertul in timpul executrii expertizei (art.220 si urmtoarele din codul de procedura penala), modifica in mod artificial starea locurilor sau lucrurilor sau persoanelor, este pedepsit, atunci cand fapta nu este prevzuta ca infraciune de o dispoziie legala speciala, cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani (art.375, 384). Aceeai dispoziie se aplica daca fapta este comisa in cursul unei urmriri penale sau inaintea acesteia; dar in acest caz pedepsirea este exclusa daca este vorba despre infraciunea pentru care nu se poate continua dect in urma denunului (art.120, 336 din codul de procedura penala), cererii (art.8-12, 127, 313; 342 din codul de procedura penala) sau plngerii (art.9, 10; 341 din codul de procedura penala), iar aceasta nu a fost prezentata. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 374 bis. (') (False declaraii sau atestri in documente destinate instituiei judiciare). Exceptnd cazul cand fapta constituie cea mai grava infraciune, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani cel care declara sau atesta fals in adeverine sau acte destinate sa fie prezentate instituiei judiciare, condiii, caliti personale, tratamente terapeutice, relaii de munca in curs sau de instaurat, referitoare la imputatul, condamnatul sau persoana supusa procedurii de arest preventiv. Se aplica pedeapsa cu inchisoare de la 2 la 6 ani daca fapta este comisa de un funcionar public, de un insarcinat cu o funcie publica sau de cineva care practica profesia medicala. Acest articol a fost adugat astfel de art.l 1, alineatul 3, al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992, in privina criminalitii de tip mafiot, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992.

0)

NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 375. (Circumstane agravante) (') In cazurile prevzute de art.371 bis, 371 ter (2), 372, 373 si 374, pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 8 ani daca din fapta decurge o condamnare la inchisoare mai mica de 5 ani; este de inchisoare de la 4 la 12 ani daca din fapta decurge o condamnare la inchisoare mai mare de 5 ani; si este de inchisoare de la 6 la 20 de ani daca din fapta decurge o condamnare la deteniune pe viata. ( ' ) Acest articol a fost adugat astfel de art.ll, alineatul 4, al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992, in privina criminalitii de tip mafiot, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. ( z ) Cuvintele: "371 ter" au fost inserate de art.22, alineatul 1 al legii nr.397 din 7 decembrie 2000. NOTE PROCEDURALE: Arest: prima si a doua ipoteza, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); a treia ipoteza, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (33 ter codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 376. (Retractarea). In cazurile prevzute de art.371 bis, 371 ter, (3) 372 si 373, vinovatul nu este pedepsit daca, la urmrirea penala la care a contribuit sau a dat declaraii, retracteaz falsul si prezint adevrul pana la incheierea dezbaterii (art.524 din codul de procedura penala) (') (2). Atunci cand falsul a aprut intr-un proces civil (art.256 din codul de procedura civila), vinovatul nu este pedepsit daca retracteaz si prezint adevrul inainte ca a supra cererii judiciare sa se pronune sentina definitiva, chiar daca nu este irevocabila (art.279 din codul de procedura civila).

0) Acest articol a fost adugat astfel de art.ll, alineatul 5, al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992, in privina criminalitii de tip mafiot, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. (2) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l01 din 30 martie 1999, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care nu prevede retractarea ca o cauza de nepedepsire a celui care, la cererea politiei judiciare, delegata de parchet conform art.370 din codul de procedura penala, sa furnizeze informaii in scopul anchetelor, a dat declaraii false sau in intregime sau parial reticente. (3) Cuvintele: "371 ter" au fost inserate de art.22, alineatul 1 al legii nr.397 din 7 decembrie 2000.
377'. (Mituire) Cel care da sau promite bani sau alte foloase persoanei chemata sa dea declaraii in fata instituiei judiciare sau persoanei solicitata sa elibereze declaraii de ctre aprtor in cursul investigaiilor, sau persoanei chemata ( 2) sa desfoare expertiza, consultantului tehnic sau interpretului, pentru a o convinge sa comit infraciunile prevzute la art.371 bis, 371 ter, (3) 372 si 373, este supus, atunci cand oferta sau promisiunea nu este acceptata, la pedepsele prevzute de articolele respective, reduse de la jumtate la doua treimi (}).

CV

Aceeai dispoziie se aplica atunci cand oferirea sau promisiunea este acceptata, dar falsul nu este comis. Condamnarea implica interdicia deinerii unei funcii publice (art.28, 29). ( ' ) Acest articol a fost adugat astfel de art.l 1, alineatul 6, al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992, in privina criminalitii de tip mafiot, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. (2) Cuvintele de la "persoanei solicitate... " pana la: "persoanei chemate" au fost inserate de art.22, alineatul 3 al legii nr.397 din 7 decembrie 2000. (3) Cuvintele: "371 ter" au fost inserate de art.22, alineatul 1 al legii nr.397 din 7 decembrie 2000. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 377 bis. (!) (ndemnul de a nu da declaraii sau de a da declaraii false instituiei judiciare). Exceptnd cazul cand fapta constituie cea mai grava infraciune, cel care, prin violenta sau ameninare, sau prin oferire sau promisiune de bani sau de alte foloase, indeamna sa nu dea declaraii sau sa dea declaraii false persoana chemata sa dea in fata autoritii judiciare declaraii necesare intr-un proces penal, cand persoana are dreptul de a nu rspunde, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 6 ani. ( ' ) Acest articol a fost inserat de art.20 al legii nr.63 din 1 martie 2001 asupra procesului corect. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 378. (Favorizarea personala). Cel care, dupa ce a fost comis un delict pentru care legea prevede [pedeapsa cu moartea Q ) sau] deteniunea pe viata sau inchisoarea si in afara cazurilor de concurs la comiterea acestuia (art.l 10), ajuta pe cineva sa eludeze investigaiile instituiei sau sa se sustrag cercetrilor acesteia, este pedepsit cu inchisoare pana la 4 ani. Atunci cand delictul comis este cel prevzut de art.416 bis, se aplica, in orice caz, pedeapsa cu inchisoarea de peste 2 ani (2). Daca este vorba despre delicte pentru care legea prevede o pedeapsa diferita (art.307), sau despre contravenii, pedeapsa este de amenda pana la 1 milion de lire italiene (3). Dispoziiile acestui articol se aplica si atunci cand persoana ajutata nu este imputabila (art.88. 97, 98) sau reiese ca nu a comis delictul (art.379, 384) (4) (5). (1) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.2l din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal.

(2) Acest articol a fost adugat de art.2 al legii nr.646 din 13 septembrie 1982 privind dispoziiile in materie de prevenire cu caracter patrimonial. (3) Amenda Iniiala de pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (4) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta speciala daca fapta este comisa de persoane supuse deja printro prevedere definitiva unei masuri de arest preventiv. (5) Pentru un caz deosebit de nepedepsire a se vedea art.l, litera b ) al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea regulamentului constituional. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al treilea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul si al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al treilea alineat, neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (33 ter codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 379. (Favorizarea directa) ( l ) Cel care, in afara cazurilor de concurs la comiterea infraciunii (art.l 10) si a cazurilor prevzute de art.648, 648 bis si 648 ter ajuta pe cineva sa asigure produsul sau profitul sau preul unei infraciuni, este pedepsit cu inchisoare pana la 5 ani daca este vorba despre delict si cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene ( 2) daca este vorba despre o contravenie (3). Se aplica dispoziiile primului si ultimului paragraf ale articolului precedent (4) (5).

O Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta speciala daca fapta este comisa de persoane supuse deja printr-o prevedere definitiva unei masuri de arest preventiv. (2) Amenda iniiala de la 5.000 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (3) Acest alineat a fost modificat astfel de art.25 al legii nr.55 din 19 martie 1990 privind noile dispoziii pentru prevenirea delincventei de tip mafiot. (4) Acest articol a fost nlocuit de art.3 al legii nr.646 din 13 septembrie 1982 privind dispoziiile in materie de prevenire cu caracter patrimonial. (5) Pentru un caz deosebit de nepedepsire a se vedea art.l, litera b ) al legii nr.304 din 29 mai 1982, privind masurile pentru aprarea regulamentului constituional.
NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, prima ipoteza, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); primul alineat, a doua ipoteza, neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, prima ipoteza, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); primul alineat, a doua ipoteza, neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dlntr-un singur judector (33 ter codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 379 bis. O (Dezvluirea de secrete necesare unei proceduri penale). Exceptnd cazul in care fapta ar constitui cea mai grava infraciune, cel care dezvluie in mod nelegitim informaii secrete privind o procedura penala, aflate de el deoarece a participat sau a asistat la o aciune a acestei proceduri, este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an. Aceeai pedeapsa se aplica

CV

persoanei care, dupa ce a dat declaraii in cursul cercetrilor preliminare, nu respecta interdicia impusa de Parchet in temeiul art.391 quinquies a codului de procedura penala. ( ' ) Acest articol a fost inserat de art.21 al legii nr.397 din 7 decembrie 2000. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 380. (Aprarea sau consultanta neleala). Aprtorul (art.96 din codul de procedura penala; 82 din codul de procedura civila) sau consultantul tehnic (art.225 din codul de procedura penala; 201 din codul de procedura civila) care, fiind neleal obligaiilor sale profesionale, provoac daune intereselor prtii care o apar, asistata sau reprezentata in fata instituiei judiciare, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani si cu amenda de peste 1 milion de lire italiene (l). Pedeapsa este mrita (art.64): 1) daca vinovatul a comis fapta punandu-se de acord cu partea adversa; 2) daca fapta a fost comisa in dauna unui imputat. Se aplica inchisoarea de la 3 la 10 ani si amenda de peste 2 milioane de lire italiene (') daca fapta este comisa in dauna persoanei acuzate de un delict pentru care legea prevede sanciunea cu [pedeapsa cu moartea (2) sau] deteniunea pe viata sau inchisoarea peste 5 ani (art.383). ( ' ) Amenda iniiala de peste 5.000 lire italiene si de peste 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru Infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat, neadmis; al treilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat neadmis; al treilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: primul si al doilea alineat admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala); al treilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (33 ter codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 381. (Alte nelealltatl ale aprtorului sau ale consultantului tehnic). Aprtorul (art.96 din codul de procedura penala; 82 din codul de procedura civila) sau consultantul tehnic (art.225 din codul de procedura penala; 201 din codul de procedura civila) care, intr-o procedura in fata instituiei judiciare, ofer in acelai timp, fie si prin intermediul unei persoane,

asistenta sau consultanta in favoarea prtilor adverse, este pedepsit, atunci cand fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de peste 200.000 lire italiene (383) (l). Pedeapsa este de inchisoare pana la 1 an si de amenda de la 100.000 la un milion de lire italiene (2), daca aprtorul sau reprezentantul unei parti isi asuma, fara consimmntul acesteia, in aceeai procedura, aprarea sau consultarea prtii adverse. 0 ) Amenda iniiala de peste 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Amenda iniiala de la 500 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 382. (Trafic de influenta al aprtorului). Aprtorul (art.96 si urmtoarele din codul de procedura penala; 82 din codul de procedura civila) care, facand trafic de influenta pe langa judectorul sau Parchetul care trebuie sa incheie procedura (art.523 din codul de procedura penala) sau pe langa martor, expert (art.220 din codul de procedura penala; 61 din codul de procedura civila) sau interpret (art.143 din codul de procedura penala; 122 din codul de procedura civila), primete sau pune un client sa dea sau sa promit pentru sine sau pentru un tert bani sau alte foloase, sub pretextul de a ctiga simpatia judectorului sau procurorului sau martorului, expertului sau interpretului sau de a-i plai, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 8 ani si cu amenda de peste 2 milioane de lire italiene (art.383) (]). Amenda iniiala de peste 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.

0)

NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 383. (Interdicia de a deine o funcie publica). Condamnarea pentru delictele prevzute de art.380, 381 partea I si 382 implica interzicerea de a deine o funcie publica). 384. (2) (Cazuri de nepedepsire). In cazurile prevzute de art.361, 362, 363, 364, 365, 366, 369, 371 bis, 371 ter, (4) 372, 373, 374 si 378, nu se pedepsete cel care a comis fapta deoarece a fost constrns de nevoia de a se salva pe sine sau o ruda apropiata (art.307/4) de la o grava si inevitabila lezare a libertii sau onoarei (art.54). In cazurile prevzute de art.371 bis, 371 ter, (4) 372 si 373, pedepsirea este exclusa daca fapta este comisa de cel care prin lege nu ar fi trebuit sa fie solicitat sa furnizeze informaii in scopul anchetelor sau implicat ca martor (art. 197 din codul de procedura penala; 246, 247 dn codul de procedura civila), expert, consultant tehnic (art.222 si urmtoare le din codul de

CV

procedura penala) sau interpret (art. 144 din codul de procedura penala) sau nu ar fi putut fi obligat sa depun mrturie sau sa rspund sau O ar fi trebuit sa fie avertizat asupra dreptului de a se abine sa ofere informaii, sa dea mrturie (art. 199 si urmtoarele din codul de procedura penala; 249 din codul de procedura civila), sa faca expertiza (art.223 din codul de procedura penala; 192 din codul de procedura civila), sa ofere consultanta sau sa faca interpretriat (art. 145 din codul de procedura penala) (3). ( ' ) Cuvntul "sau" a f i s t nlocuit astfel de urmtoarele: "sau nu ar fi putut fi obligat sa depun mrturie sau sa rspund sau" ale art.21 din legea nr.63 din 1 martie 2001. (2) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.ll alineatul 7, al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992, in privina criminalitii de tip mafiot, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. (3) Curtea Constituionala, prin sentina nr.416 din 27 decembrie 1996 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care nu prevede excluderea pedepsirii pentru informaii false sau reticente primite de politia judiciara, furnizate de cel care ar fi trebuit sa fie avertizat asupra dreptului de a se abine de la a le furniza, conform art. 199 din codul de procedura penala. (4) Cuvintele: "371 ter" au fost inserate de art.22, alineatul 1 al legii nr.397 din 7 decembrie 2000. PARTEA A II-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA AUTORITII HOTRRILOR JUDICIARE 385. (Evadarea) (') (3) (6). Cel care, fiind arestat legal sau deinut pentru o infraciune, evadeaz, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 1 an (art.214). Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 3 ani daca vinovatul comite fapta folosind violenta sau ameninarea impotriva persoanelor sau prin efracie; si este de la 3 la 5 ani daca violenta sau ameninarea este comisa cu arme (art.5852) sau de mai multe persoane reunite. Dispoziiile precedente se aplica si la imputatul care, fiind in stare de arest la domiliciu sau intr-un alt loc destinat de prevedere, se indeparteaza de acesta, precum si la condamnatul cruia i s-a permis sa lucreze in afara penitenciarului (2) (4). Atunci cand evadatul este intemnitat inainte de condamnare, pedeapsa este micorat. ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 15 al legii nr.l din 12 ianuarie 1977 privind modificrile la legea nr.354 din 26 iulie 1975 asupra organizrii penitenciarului si la art.385 al codului penal. (2) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.29 al legii nr.532 din 12 august 1982 privind dispoziiile in materie de reexaminare a prevederilor de ngrdire a libertii si a prevederilor de sechestru. (3) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. (4) Art.30 al legii nr.354 din 26 iulie 1975, privind normele asupra organizrii penitenciarului, prevede ca deinutul care nu se ntoarce I n Instituie la expirarea permisiei, fara motiv justificat, sa fie pedepsit, daca absenta este mai mare de 12 ore conform art.385, alineatul 1 al acestui cod. Articolele 47 si 51 ale aceleiai legi prevd aceeai sanciune pentru condamnatul care, aflandu-se I n stare de arest la domiciliu sau intr-un alt loc proprietate personala sau Intr-un loc public de tratament sau de asistenta, se indeparteaza de acesta, si pentru condamnatul, supus regimului de semilibertate, care absenteaz de la instituie fara un motiv justificat mai mult de 12 ore. (5) Pentru prevederile in caz de evadare a se vedea art.90 al Decretului Preedintelui Republicii nr.230 din 30 iunie 2000. (6) Art.3 al decretului lege nr.l52 din 13 mai 1991 privind prevederile urgente in cazul luptei impotriva crimei organizate, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 iulie 1991, stabilete ca este permis arestul si in afara cazurilor de flagrant al persoanei care a adoptat o conduita ce poate fi pedepsita conform art.385 din codul penal si stabilete ca

judectorul, la audierea de confirmare, poate dispune aplicarea uneia din masurile coercitive si in afara limitelor prevzute de art.280 din codul de procedura penala. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ si in afara cazurilor de flagrant conform art.3 al decretului lege nr.l52/1991. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise masurile coercitive ale art.3 al decretului lege nr.152/1991; in a doua ipoteza a alineatului 2 admise si masurile de interdicie (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 386. (Pregtirea evadrii). Cel care pregtete sau faciliteaz evadarea unei persoane arestata legal sau reinuta pentru o infraciune (art.390, 391), este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Se aplica inchisoarea de la 3 la 10 ani daca fapta este comisa in favoarea unui condamnat [la pedeapsa cu moaartea (') sau] la deteniune pe viata. Pedeapsa este mrita (art.64) daca vinovatul, pentru a comite fapta, folosete unul din mijloacele indicate la primul alineat al articolului precedent. Pedeapsa este micorat (art.65): 1) daca vinovatul este o ruda apropiata (art.307/4); 2) daca vinovatul, in termen de 3 luni de la evadare, pregtete capturarea evadatului sau predarea acestuia autoritilor (art.390, 391). Condamnarea implica in orice caz interdicia de a deine o funcie publica (art.28). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: alineatul 1, neadmis, alineatul 2, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 387. (Vinovia supraveghetorului). Cel insarcinat din motive de serviciu cu supravegherea, fie si temporara, unei persoane arestate sau reinute pentru o infraciune, care din culpa provoac evadarea, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani sau cu amenda de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (art.391) Q ) . Vinovatul nu este pedepsit daca in termen de 3 luni de la evadare ajuta la capturarea persoanei evadate sau la predarea acesteia autoritii. ( ' ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori de art.113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.

CV

NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 388. (Neexecutarea premeditata a dispoziiei judectorului). Cel care, pentru a se sustrage indeplinirii obligaiilor civile rezultate dintr-o sentina de condamnare sau a cror confirmare este in curs la instituia judiciara, executa asupra bunurilor proprii sau ale altuia, aciuni simulate sau frauduloase, este pedepsit, atunci cand nu se supune somaiei de a executa sentina, cu inchisoare pana la 3 ani sau cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene () (3). Aceeai pedeapsa se aplica celui care se sustrage executrii unei prevederi a judectorului civil, care privete incredintarea minorilor sau a altor persoane incapabile, sau prescrie masuri preventive pentru aprarea proprietii, posesiei sau creditului. Cel care sustrage, strica, distruge, imprastie sau deterioreaz un lucru ce -i aparine supus sechestrului (art.491-497 din codul de procedura civila) sau sechestrului judiciar sau de pstrare (art.2905, 2906 din codul civil; 670, 671 si urmtoarele din codul de procdura civila; 682 din codul navigaiei), este pedepsit cu inchisoare pana la un an si cu amenda pana la 600.000 lire italiene (2). Se aplica inchisoarea de la 2 luni la 2 ani si amenda de la 60.000 la 600.000 lire italiene daca fapta este comisa de proprietar asupra unui lucru incredintat lui spre supraveghere si inchisoarea de la 4 luni la 3 ani si amenda de la 100.000 la 1 milion de lire italiene daca fapta este comisa de supraveghetor doar cu scopul de a favoriza proprietarul lucrului. (2). Supraveghetorul unui lucru supus sechestrului sau sechestrului judiciar sau de pstrare care refuza pe nedrept, omite sau intarzie eliberarea unui act de birou este pedepsit cu inchisoare pana la un an sau cu amenda pana la un milion de lire italiene (2). Vinovatul este pedepsit in urma plngerii (art. 120-126; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala) persoanei vtmate (3). ( ! ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Acest alineat a fost adugat de art.87 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (3) A se vedea art.6 al legii nr.l54 din 4 aprilie 2001 care se reda: "6. (Sanciunea penala). 1. Cel care ncalc ordinul de protecie prevzut de art.342 ter al codului civil, sau o dispoziie cu coninut similar din procedura de separare a soilor sau de anulare sau de incetare a efectelor civile ale cstoriei, este pedepsit cu pedeapsa prevzuta de art.388, alineatul 1, al codului penal. Se aplica de asemenea ultimul alineat al aceluiai articol 388 al codului penal. " NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 388 bis. (x) (nclcarea premeditata a datoriilor legate de supravegherea lucrurilor supuse sechestrului sau sechestrului judiciar sau pstrrii). Cel care, avnd in custodie un lucru supus sechestrului (art.491 din codul de procedura civila) sau sechestrului judiciar (art.670 din codul de procedura civila) sau pstrrii (art.2905 din codul civil; 671 din codul de procedura civila; 682 din codul navigaiei), cauzeaz din culpa distrugerea sau imprastierea sau faciliteaz

suprimarea sau furtul, este pedepsit in urma plngerii persoanei vtmate, cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene. ( * ) Acest articol a fost adugat de art.88 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 388 ter. ( l ) (Neexecutarea premeditata a sanciunilor bneti). Cel care pentru a se sustrage plaii unei amenzi contravenionale (art.24) sau a unei amenzi pentru anumite infraciuni (art.26) sau a unei sanciuni administrative bneti executa asupra bunurilor proprii sau ale altuia, aciuni simulate sau frauduloase, este pedepsit, atunci cand nu se supune obligaiei de plata prevzuta in ordin, cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. ( * ) Acest articol a fost adugat de art.]09 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 389. 0-) (Nerespectarea pedepselor accesorii). Cel care a suferit o condamnare in urma creia rezulta o pedeapsa accesorie (art.28-36; dispoziia tranzitorie 21), incacla obligaiile sau interdiciile legate de aceasta pedeapsa, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 6 luni. Aceeai pedeapsa se aplica celui care incalca obligaiile sau interdiciile legate de o pedeapsa accesorie aplicata provizoriu (2). ( J ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 129 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 2 ) Aplicarea pedepselor accesorii cu titlu provizoriu a incetat prin efectul art.217 al decretului legislativ nr.271 din 28 iulie 1989, care a abrogat art.140 din codul penal introducnd masuri de interdicie (art.287-290 din codul de procedura penala). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 390. (Pregtirea nerespectarii pedepsei). Cel care, in afara cazurilor de concurs in comiterea infraciunilor (art.l 10), ajuta pe cineva sa se sustrag executrii pedepsei este pedepsit cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani daca este vorba despre un condamnat pentru delict si cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene ( ]) daca este vorba despre un condamnat pentru contravenie. Se aplica dispoziiile paragrafului 3 al art.386.

CV

( ' ) Amenda iniiala de la 500 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala), pentru ipoteza delictului; neadmis pentru ipoteza contraveniei. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala) pentru ipoteza delictului; neadmis pentru ipoteza contraveniei. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 391. (Pregtirea nclcrii masurilor de sigurana de reinere). Cel care pregtete sau faciliteaz evadarea unei persoane supusa msurii de sigurana de reinere (art.214 si urmtoarele) sau ascunde evadatul sau ii faciliteaz oricum sustragerea de la cutrile autoritii, este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani. Se aplica dispoziiile paragrafului 3 al art.386 Q ) . Daca evadarea are loc din vina (art.43) celui care, din motive de serviciu supravegheaz, fie si temporar, persoana supusa msurii de sigurana (art.214 si urmtoarele), vinovatul este pedepsit cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene (2). Se aplica dispoziia de la paragraful art.387 (art.716). Q ) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. ( 2 ) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). PARTEA A III-A DESPRE TUTELA ARBITRARA A POSIBILITII DE A-SI FACE SINGUR DREPTATE 392. (Exercitarea arbitrara a posibilitii de a-si face singur dreptate prin violenta asupra lucrurilor). Cel care, in scopul exercitrii unui drept pretins, putnd sa recurg la un judector, isi face singur dreptate prin violenta asupra lucrurilor, este pedepsit, in urma plngerii persoanei vtmate (art. 120 si urmtoarele; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala), cu amenda pana la 1 milion de lire italiene 0 ) . Conform legii penale, exista "violenta asupra lucrurilor" atunci cand lucrul este stricat sau transformat, sau i se schimba destinaia. De asemenea exista violenta asupra lucrurilor atunci cand un program informatizat este stricat, modificat sau ters in intregime sau parial sau este impiedicata sau tulburata funcionarea unui sistem informatizat sau de telecomunicaii. (2). ( * ) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.

( 2 ) Acest alineat a fost adugat de art.l al legii nr.547 din 23 decembrie 1993, privind modificrile si integrrile in normele codului penal si de procedura referitoare la criminalitatea in informatica. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 393. (Exercitarea arbitrara a posibilitii de a-si face singur dreptate prin violenta asupra persoanelor). Cel care, in scopul indicat la articolul precedent (art.392) si putnd sa recurg la un judector, isi face singur dreptate prin violenta sau ameninare asupra persoanelor, este pedepsit, in urma plngerii persoanei vtmate (art. 120 si urmtoarele; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala), cu inchisoare pana la un an. Daca fapta este comisa si prin violenta asupra lucrurilor (art.3922), la pedeapsa cu inchisoarea se adaug amenda pana la 400.000 lire italiene (l). Pedeapsa este mrita (art.64) daca violenta sau ameninarea persoanelor este comisa cu arme (art.5852). ( J ) Amenda Iniiala pana la 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 394. P ) {(Provocarea la duel). Cel care provoac pe alii la duel, chiar daca provocarea nu este acceptata, este pedepsit, daca duelul nu are loc, cu amenda de la 40.000 la 400.000 lire italiene (art.398, 401). Aceeai pedeapsa se aplica celui care accepta provocarea, cu condiia ca duelul sa nu aiba loc] ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 395. Q ) (Purttorii de provocri). Purttorii provocrii sunt pedepsii cu amenda de la 40.000 la 400.000 lire italiene; dar pedeapsa este micorat (art.65) daca duelul nu are loc (art.396, 398)]. ( l ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 396. 0) [ ( U z u l de arme in duel). Cel care face uz de arme in duel este pedepsit, chiar daca nu cauzeaz adversarului o leziune corporala (art.582), cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene (art.398, 399). Duelistul este pedepsit: 1) cu inchisoare pana la 2 ani, daca in urma faptei adversarul sufer o leziune corporala grava sau foarte grava (art.583); 2) cu inchisoare de la 1 la 5 ani, daca in urma faptei rezulta moartea. Martorilor sau asistenilor si persoanelor care au facilitat duelul li se aplica amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene.

CV

Daca martorii sau asistenii sunt aceleai persoane care au adus provocarea (art.395), nu li se aplica dispoziiile articolului precedent.] ( * ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 397. ( l ) [(Cazuri de aplicare a pedepselor obinuite stabilite pentru crima si pentru leziunea corporala). In locul dispoziiilor articolului precedent se aplica cele coninute de partea I a titlului 12 (art.575-593): 1) daca condiiile luptei nu au fost stabilit anterior de martori sau de asisteni, sau daca lupta nu are loc in prezenta lor; 2) daca armele (art.5852) folosite in lupta nu sunt egale si nu sunt spade, sbii sau pistoale incarcate la fel, sau daca sunt arme de precizie sau automate; 3) daca la alegerea armelor (art.5852) sau in timpul luptei este comisa o inselaciune sau o incalcare a condiiilor stabilite; 4) daca s-a convenit in mod expres sau daca rezulta din felul duelului, sau din distanta dintre combatani sau din alte condiii stabilite, ca unul dintre dueliti trebuia sa fie omort. nelciunea sau incalcarea condiiilor stabilite, in ceea ce privete alegerea armelor sau a luptei, este in sarcina nu numai a autorului ci si a aceluia dintre dueliti, martori sau asisteni care a cunoscut acest lucru inainte sau in timpul luptei.] ( l ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 398. (!) [(Circumstane agravante. Cazuri de nepedepsire). Daca vinovatul unuia din delictele prevzute de art.394, de prima parte si de primul alineat al art.396 a fost cauza injusta si hotrtoare a luptei, pedeapsa este dublata pentru el. Nu se pedepsesc: 1) purttorii provocrii (art.395), martorii sau asistenii si cei care au facilitat duelul, daca impiedica uzul de arme (art.5852) sau opresc lupta inainte de producerea vreunei rani (art.582); 2) martorii sau asistenii care, inainte de duel, au fcut tot ce le-a stat in putina pentru a impaca partite, sau daca datorita lor lupta a avut un rezultat mai puin grav dect cel care ar fi putut sa se intample; 3) medicul care ofer asistenta duelitilor.] ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 399. 0) [(Duelistul strin de fapta). Atunci cand unul din dueliti nu a avut partea lui de vina in fapta care a cauzat duelul, si se bate in locul celui direct interesat, pedepsele stabilite in prima parte si la primul paragraf al art.396 sunt mrite (art.64). Aceasta mrire a pedepsei nu se aplica daca duelistul este o ruda apropiata (art.307/4) sau daca, fiind unul din martori sau din asisteni, s-a btut in locul primului absent.] ( ! ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 400. (') [(Ofensa adusa datorita refuzului de a se duela si incitarea la duel). Cel care in mod public (art.266/4) jignete o persoana sau o face sa fie inta dispreului public, pentru ca nu a provocat la duel sau nu a acceptat duelul sau nu s -a btut in duel (art.394), este pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda de la 100.000 la 1 milioni de lire italiene. Aceeai pedeapsa se aplica celui care, facand dovada dispreului, ii incita pe alii la duel (art.394)]. Q ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 401. ( l ) [(Provocarea la duel in scopul obinerii de profit). Atunci cand cel care provoac sau incita la duel (art.394) sau amenina sa provoace sau sa incite, acioneaz cu intenia de a estorca bani sau alte foloase, se aplica dispoziiile art.629.

Se aplica de asemenea dispoziiile prtii I a titlului 12 (art.575-593), in cazul in care duelul s-a desfurat].

0) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999.
TITLUL IV DESPRE DELICTE MPOTRIVA CREDINEI RELIGIOASE SI MPOTRIVA RESPECTULUI PENTRU DEFUNCI PARTEA I DESPRE DELICTE MPOTRIVA RELIGIEI STATULUI SI A CULTURILOR PERMISE O ) ( ' ) In urma acordului de revizuire a Tratatului Bisericii San Giovanni in Laterano, ncheiat intre Sfanul Scaun si Republica Italiana, semnat la Roma la 18 februarie 1984 si in temeiul Protocolului adiional ce face parte din acordul de mai sus, se considera ca nu mai este in vigoare principiul citat la origine de pacturile Busericii San Giovanni in Laterani, al religiei catolice ca singura religie a statului italian. 402. 0) (Defimarea religiei statului). Cel care in mod public (art.266/4) defimeaz religia statului este pedepsit cu inchisoare pana la un an (art.7 din Constituie). ( l ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.508 din 20 noiembrie 2000, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 403. (Ofense aduse religiei statului prin defimarea persoanelor). Cel care in mod public (art.266/4) aduce o ofensa religiei statului, prin defimarea celui care o profeseaz, este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani (art.61 nr.10). Se aplica inchisoarea de la 1 la 3 ani celui care aduce o ofensa religiei statului (art.406) prin defimarea unui preot al cultului catolic (art.7 din Constituie). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 404. (Ofense aduse religiei statului prin defimarea lucrurilor). Cel care, intrun loc destinat cultului sau intr-un loc public sau deschis publicului, aduce o ofensa religiei statului prin defimarea lucrurilor (art.639) care sunt obiecte de cult sau sunt consacrate cultului, sau sunt destinate obligatoriu practicrii cultului, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani (x). Aceeai pedeapsa se aplica celui care comite fapta in timpul slujbei religioase, inuta intr-un loc privat de un preot al cultului catolic (art.406). ( l ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.329 din 14 noiembrie 1997, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care prevede pedeapsa cu inchisoare de la 1 la 3 ani in locul pedepsei micorate prevzuta de art.406 din codul penal.

CV

NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 405. (Tulburarea slujbelor religioase ale cultului catolic). Cel care impiedica sau tulbura desfurarea slujbelor, ceremoniilor sau practicilor religioase ale cultului catolic (art.406), care au loc cu participarea unui reprezentant al cultului catolic sau intr-un loc public sau deschis publicului (art.409), este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani. Daca concura fapte de violenta impotriva persoanelor sau de ameninare, se aplica inchisoarea pana la 3 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 406. (Delicte impotriva cultelor permise I n stat). Cel care comite una din faptele prevzute de art.403, 404 si 405 impotriva unui cult permis in tara, este pedepsit conform articolului de mai sus, dar pedeapsa este micorat (art.65; 8 din Constituie). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). PARTEA A II-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA RESPECTULUI PENTRU DEFUNCI 407. (Jefuirea mormintelor). Cel care jefuiete o groapa, un mormnt sau o urna este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.410) ( f ) . ( ' ) Pentru reglementarea exhumrilor si dezgroprilor a se vedea art.82-89 ale Decretului Preedintelui Republicii nr.285 din 10 septembrie 1990 asupra regulamentului securitii mortuare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 408. (Profanarea de morminte). Cel care in cimitire sau in alte locuri de ingropaciune comite profanarea de morminte, gropi sau urne (art.407) sau de lucruri

destinate cultului defuncilor sau aprrii si decorrii cimitirelor (art.425 nr.l), este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 409. (Tulburarea unor funeralii sau a slujbei de nmormntare). Cel care, in afara cazurilor prevzute de art.405, impiedica sau tulbura nite funeralii sau o slujba de inmormantare, este pedepsit cu inchisoare pana la un an. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 410. (Profanarea cadavrului). Cel care comite acte de profanare asupra unui cadavru sau cenusei sale (') este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani. Daca vinovatul desfigureaz sau mutileaz cadavrul sau comite, oricum, asupra acestuia acte de brutalitate sau de obscenitate, est pedepsit cu inchisoare de la 3 la 6 ani (art.413). ( l ) Pentru incinerarea cadavrului a se vedea articolele 78-81 ale Decretului Preedintelui Republicii nr.285 din 10 septembrie 1990 privind regulamentul securitii mortuare. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 411. (Distrugerea sau furtul cadavrului) ('), Cel care distruge, suprima sau fura un cadavru, sau o parte a acestuia, sau ii furasau imprastie cenua, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Pedeapsa este mrita (art.64) daca fapta este comisa in cimitire sau in alte locuri de ingropaciune, de pstrare sau de supraveghere. Nu constituie infraciune imprastierea cenusei cadavrului, autorizata de ofierul strii civile pe baza exprimrii dorinei defunctului (2). Imprastierea cenusei neautorizata de ofierul strii civile sau efectuata prin modaliti diferite fata de cele indicate de defunct, este pedepsita cu inchisoate de la 2 luni la 1 an si cu amenda de la 5 milioane la 25 milioane de lire italiene (2). ( ' ) Pentru uzul tiinific si terapeutic al unor organe ale cadavrului a se vedea legea nr.644 din 2 decembrie 1975 privind reglementarea prelevrii de organe ale cada vrului in scopul unui transplant terapeutic.

CV

( 2 ) Acest alineat a fost adugat de art.2 al legii nr.l 30 din 30 martie 2001. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul sl al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala), al patrulea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala), al patrulea alineat, neadmis. Masuri preventive personale: primul si al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala), al patrulea alineat, neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 412. (Ascunderea cadavrului). Cel care ascunde un cadavru sau o parte din acesta, sau ii ascunde cenua, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 413. (Folosirea nelegitima a cadavrului). Cel care face disecie sau folosete un cadavru sau o parte din acesta in scopuri tiinifice sau didactice 0 ) , in cazuri nepermise de lege, este pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (2). Pedeapsa este mrita (art.64) daca fapta este comisa pe un cadavru sau o parte a acestuia despre care vinovatul stie ca a fost mutilat, ascuns sau furat de alii (art.411, 412). ( * ) Pentru predarea cadavrelor la slile de anatomie ale universitilor a se vedea articolele 40-43 ale Decretului Preedintelui Republicii nr.285 din 12 septembrie 1990 privind reglementarea supravegherii mortuare. ( 2 ) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). TITLUL V DESPRE DELICTELE MPOTRIVA ORDINII PUBLICE 414. (Instigarea la comiterea delictului). Cel care in mod public (art.266/4) instiga la comiterea unuia sau mai multor infraciuni este pedepsit pentru simplul fapt de a fi instigat (art.1153, 302, 303, 322,415, 580): 1) cu inchisoare de la l la 5 ani, daca este vorba despre instigarea de a comite delicte; 2) cu inchisoare pana la un an, sau cu amenda pana la 400.000 lire italiene ('), daca este vorba despre instigarea de a comite contravenii.

Daca este vorba despre instigarea de a comite unul sau mai multe delicte sau una sau mai multe contravenii, se aplica pedeapsa stabilita de nr.l. La pedeapsa stabilita de nr.l este supus si cel care in mod public (art.266/4), face apologia (2) unuia sau mai multor delicte (art.l 15, 272, 302, 303).

O Amenda iniiala pana la 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.65 din 4 mai 1970, a declarat ca apologia de pedepsit in temeiul art.414 este aceea care prin modalitile sale implica un comportament capabil sa provoace comiterea de delicte nclcnd manifestarea pura si simpla a gndirii.
NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat nr.l, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala), primul alineat nr.2, neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat nr.l, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala), primul alineat nr.2, neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 415. (Instigarea la nclcarea legilor) Q ) . Cel care in mod public (art.266/4) instiga la incalcarea legilor privind ordinea publica, sau la ura intre clasele sociale, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani (art.272, 303). ( ] ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l08 din 23 aprilie 1972, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol, privind instigarea la ura intre clasele sociale, in partea in care nu specifica faptul ca aceasta instigare trebuie sa fie realizata in mod periculos pentru linitea publica. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 416. (Asociere pentru comiterea de delicte) Q ) Atunci cand trei sau mai multe persoane se asociaz in scopul de a comite mai multe delicte, cei care promoveaz sau constituie sau organizeaz asocierea sunt pedepsii, doar pentru asta, cu inchisoare de la 3 la 7 ani (art.32 quater, 305). Pentru simplul fapt de a participa la asociere (art.270, 305, 306, 309), pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani. efii sunt supui la aceeai pedeapsa stabilita pentru promotori. Daca asociaii strbat inarmati (art.5852) pmnturile sau strzile publice, se aplica inchisoarea de la 5 la 15 ani (art.270, 305, 306). Pedeapsa este mrita (art.64) daca numrul asociailor este de 10 sau mai muli (art.417) (2).

O Pentru delictul de asociere finalizat cu traficul ilegal de stupefiante sau de substane

psihotrope a se vedea art.74 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor in materie de stupefiante si de substane psihotrope. ( 2 ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965, privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa deja printr-o prevedere definitiva la msura arestului preventiv. NOTE PROCEDURALE:

CV

Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis in toate ipotezele (art.384 din codul de procedura penala), cu excepia alineatului 2, cu condiia sa nu fie agravanta prevzuta de art. 7 al legii nr.575 din 31 mai 1965. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 416 bis. 0) (Asocierea de tip mafiot) (2) (4) (5). Cel care face parte dintr-o asociaie de tip mafiot formata din trei sau mai multe persoane, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 6 ani. Cei care promoveaz, conduc sau organizeaz asociaia (art.416) sunt pedepsii, doar pentru asta, cu inchisoare de la 4 la 9 ani. Asociaia este de tip mafiot cand cei care fac parte din ea se folosesc de puterea de intimidare a dreptului de asociere si de condiia de supunere si de complicitate care decurg din aceasta pentru a comite delicte, pentru a dobndi in mod direct sau indirect gestionarea sau controlul activitilor economice, concesionarilor, autorizaiilor, antreprenoriatelor si serviciilor publice sau pentru a realiza profituri sau avantaje nemeritate pentru sine sau pentru alii sau in scopul impiedicarii sau ingreunarii exercitrii libere a votului sau procurrii de voturi pentru sine sau pentru alii cu ocazia consultrilor electorale (6). Daca asociaia este inarmata se aplica pedeapsa cu inchisoare de la 4 la 10 ani in cazurile prevzute de alineatul 1 si de la 5 la 15 ani in cazurile prevzute de alineatul 2. Asocierea este considerata inarmata atunci cand participanii au la dispoziie, pentru atingerea scopurilor asociaiei, arme sau materiale explozibile (art.5852), chiar daca sunt ascunse sau inute intr-un loc de depozitare. Daca activitile economice al cror control intenioneaz sa-1 preia sau sa-1 pstreze asociaii, sunt finanate in intregime sau parial cu preul, produsul sau profitul delictelor, pedepsele prevzute la alineatele precedente sunt mrite de la un sfert la jumtate. Fata de condamnat este intotdeauna obligatorie confiscarea lucrurilor care au servit sau au fost destinate comiterii infraciunii si a lucrurilor care reprezint preul, produsul, profitul sau obligaia acesteia (art.240) (Omisiune) ( 3 ) . Dispoziiile prezentului articol se aplica si camorei sau altor asociaii, denumite pe plan local, care folosindu-se de fora de intimidare a dreptului de asociere urmresc scopuri corespunztoare acelora ale asociaiilor de tip mafiot. ( ! ) Acest articol a fost adugat de art.l al legii nr.646 din 13 septembrie 1982, privind dispoziiile in materie de masuri de prevenire a caracterului patrimonial. (2) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa deja printr-o prevedere definitiva la msura arestului preventiv. (3) A doua parte a acestui alineat a fost abrogata de art.362 al legii nr.55 din 19 martie 1990 privind noile dispoziii pentru prevenirea delincventei de tip mafiot. (4) Prin efectul art.275, alineatul 3 din codul de procedura penala, ca si a ultimului alineat modificat de art.5, alineatul 1 al legii nr.332 din 8 august 1995, cand exista indicii grave de vinovie in privina delictului prevzut de aceasta norma, se aplica arestul preventiv, exceptnd cazul in care sunt achiziionate elemente din care sa rezulte ca exista cerine de protecie. (5) Pentru ipoteze agravante si atenuante deosebite a se vedea articolele 7 si 8 ale decretului lege nr.152 din 13 mai 1991, privind prevederile urgente in materie de lupta impotriva crimei organizate, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 iulie 1991. (6) Cuvintele "sau in scopul mpiedicrii" au fost adugate la sfrit de art.l 1 bis al decretului lege nr. 306 din 8 iunie 1992 in materie de criminalitate mafiota, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 litera 1 ) bis din codul de procedura penala).

Reinut ca suspect de delict: alineatele 2 si 4, admis (art.384 din codul de procedura penala), alte ipoteze, neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 416 ter. ( l ) (Schimbul electoral politico-mafiot). Pedeapsa stabilita de primul alineat al art.416 bis se aplica si celui care obine promisiunea voturilor prevzuta de alineatul 3 al aceluiai art.416 bis in schimbul alocrii de bani. ( * ) Acest articol a fost adugat de art.l 1 ter al decretului lege nr. 306 din 8 iunie 1992 in materie de criminalitate mafiota, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 417. (') (Msura de sigurana). In caz de condamnare pentru delictele prevzute de cele 2 articole precedente (2), este intotdeauna ordonata o msura de sigurana (art.215, 288, 658 din codul de procedura penala). ( ' ) Acest articol a fost modificat astfel de art.5 al legii nr.936 din 23 decembrie 1982 privind integrrile si modificrile la legea nr.646 din 13 septembrie 1982, in mater ie de lupta impotriva delincventei mafiote. ( 2 ) Trimiterea la "cele doua articole precedente " se intelege ca referindu-se la art.416 si 416 bis. 418. (Asistenta acordata asociailor). Cel care in afara cazurilor de concurs la infraciuni (art.l 10) sau de favorizare (art.378, 379) ofer adpost sau hrana persoanelor care participa la asociere (art.416, 416 bis) este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani. Pedeapsa este mrita (art.64) daca adpostul si hrana au fost oferite permanent. Nu se pedepsete cel care comite fapta in favoarea unei rude apropiate (art.307/4). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 419. (Devastarea si jaful). Cel care, in afara cazurilor prevzute de art.285, comite fapte de devastare sau de jaf este pedepsit cu inchisoare de la 8 la 15 ani. Pedeapsa este mrita (art.64) daca fapta este comisa asupra armelor (art.585 2), muniiilor sau alimentelor existenta intr-un loc de vnzare sau depozitare. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/b din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala).

CV

Instituie judiciara competenta: Tribunal format din mai muli judectori (rt.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 420. (*) (Atentat asupra instalaiilor de utilitate publica). Cel care comite o fapta cu scopul de a strica sau a distruge instalaii de utilitate publica (art.433), este pedepsit, exceptnd cazul cand fapta constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare de la 1 la 4 ani. Pedeapsa de la alineatul 1 se aplica si celui care comite o fapta cu scopul de a strica sau a distruge sisteme informaionale sau de comunicaii de utilitate publica, sau date, informaii sau programe coninute de acestea sau legate de acestea. Daca in urma faptei rezulta distrugerea sau stricarea instalaiei sau sistemului, datelor, informaiilor sau programelor sau intreruperea fie si pariala a funcionarii instalaiei sau sistemului, pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 8 ani. ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.2 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993 privind modificrile si integrrile la normele codului penal si de procedura in materie de criminalitate internaionala. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat, neadmis; al treilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul si al doilea alineat, Tribunal format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); alineatul trei, Tribunal format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 421. (Intimidarea publica). Cel care amenina sa comit delicte impotriva integritii publice (art.422-437), sau fapte de devastare sau de jaf (art.285, 419), astfel incat sa impun teama publica, este pedepsit cu inchisoare pana la un an. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). TITLUL VI DESPRE DELICTE MPOTRIVA INTEGRITII PUBLICE PARTEA I DESPRE DELICTELE DE PERICOL COMUN PRIN VIOLENTA 422. (Mcelul) 0 ) . Cel care, in afara cazurilor prevzute de articolul 285, in scopul de a ucide, comite aciuni menite sa puna in pericol integritatea publica este pedepsit, daca in urma faptei rezulta decesul mai multor persone, cu [moartea (2)]. Daca este cauzata moartea unei singure persoane, se plic pedeapsa cu deteniunea pe viata. In orice alt caz se aplica inchisoarea de peste 15 ani (3) (4). A se vedea legea nr.962 din 9 octombrie 1967, privind prevenirea si reprimarea delictului de genocid. ( 2 ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944.

0)

Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 3 ) Articolul 1 al decretului lege nr.330 din 27 septembrie 1999, transformat, fara modificri, in legea nr.438 din 23 noiembrie 1999, dispune ca pentru aciunile penale I n curs la data intrrii in vigoare a prevederii de mai sus si avnd ca obiect infraciunile de la articolele 285 si 422 ale codului penal, termenul de durata maxima a anchetelor preliminare este de patru ani, care amintete de ipoteza de la litera b ) a alineatului doi al art.407 din codul de procedura penala. (4) A se vedea art.9 al decretului lege nr.341 din 24 noiembrie 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.4 din 19 ianuarie 2001, care dispune altfel: "9.1. In aciunile penale in curs la data Intrrii in vigoare a prezentului decret lege, avnd drept obiect infraciunile de la articolele 285 si 422 ale codului penal, comise inainte de data intrrii in vigoare a codului de procedura penala, aprobat prin decretul Preedintelui Republicii nr.447 din 22 septembrie 1988, termenul de durata maxima a anchetelor preliminare este de 5 ani, care amintete de ipoteza de la litera b ) a alineatului doi al art.407 din codul de procedura penala." NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5 din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 423. (Incendiul). Cel care provoac un incendiu este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 7 ani (art.449). Dispoziia anterioara se aplica si in caz de incendiu al lucrului personal, daca in urma faptei rezulta pericolul pentru integritatea publica (art.425). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 423 bis ( l ) (Incendiul pdurilor). Cel care provoac un incendiu in pduri, codri sau in pduri mari sau pepiniere destinate reimpaduririi, personale sau ale altuia, este pedepsit cu inchisoare de la 4 la 10 ani. Daca incendiul de la primul alineat este provocat din culpa, pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani. Pedepsele prevzute de primul si al treilea alineat sunt mrite daca in urma incendiului rezulta un pericol pentru cldiri sau o paguba asupra zonelor protejate. Pedepsele prevzute de primul si al doilea alineat sunt mrite cu jumtate daca in urma incendiului rezulta o paguba grava, extinsa si persistenta in mediul inconjurator.

O Acest articol a fost inserat de art.l al decretului lege nr.220 din 4 august 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.275 din 6 octombrie 2000. Art.l 1, alineatul 1 al legii nr.353 din 21 noiembrie 2000, a inserat din nou acest articol cu acelai text.
NOTE PROCEDURALE:

CV

Arest: primul alineat, obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 424. (Paguba urmata de incendiu). Cel care, in afara ipotezelor prevzute de art.422 bis ( ) doar cu scopul de a provoca o paguba (art.653) lucrului altuia, pune foc la un lucru propriu sau al altuia, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta pericolul unui incendiu, cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani. Daca urmeaz incendiul, se aplica dispoziiile articolului 423 (2), dar pedeapsa este redusa se la o treime la jumtate (art.425,449) (3). Daca focului aprins in pduri, codri si pduri mari sau in pepiniere destinate reimpaduririi ii urmeaz incendiul, se aplica pedepsele prevzute de art.423 bis (4).
l

( * ) Cuvintele: "in afara ipotezelor prevzute de art.423 bis" au fost inserate de ar t.l, alineatul 2 al decretului dele nr.220 din 4 august 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.275 din 6 octombrie 2000. Aceasta modificare a fost dispusa si de art.l 1, alineatul 2 al legii nr.353 din 21 noiembrie 2000. (2) Cuvintele: "articolului precedent" au fost nlocuite de cele actuale de art.l, alineatul 3 al decretului lege nr.220 din 4 august 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.275 din 6 octombrie 2000. Aceasta modificare a fost dispusa si de art.l 1, alineatul 2 al legii nr.353 din 21 noiembrie 2000. (3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa deja printr-o prevedere definitiva la msura arestului preventiv. (4) Acest alineat a fost adugat de art.l 1, alineatul 4 al legii nr.353 din 2 1 noiembrie 2000. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al treilea alineat, a se vedea notele procedurale sub art.423 bis. Reinut ca suspect de delict: neadmis; al treilea alineat, a se vedea notele procedurale sub art.423 bis. Masuri preventive personale: primul alineat, admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala); alineatul doi, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); alineatul trei, a se vedea notele procedurale sub art.423 bis. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 425. (Circumstane agravante) ('). In cazurile prevzute de articolele 423 si 424 ( ) pedeapsa este mrita (art.64) daca fapta este comisa: 1) asupra cldirilor publice sau destinate uzului public, asupra monumentelor, cimitirelor (art.408) sau anexelor lor; 2) asupra cldirilor locuite sau destinate folosirii ca locuine, asupra instalaiilor industriale sau a antierelor, sau asupra minelor, carierelor, izvoarelor sau apeductelor sau altor lucrri destinate strngerii si scurgerii apelor; 3) asupra navelor sau altor ambarcaiuni sau aeromobile (art.136, 723, 1122 din codul navigaiei); 4) asupra rampelor feroviare sau maritime, sau aeriene, asupra depozitelor generale sau altor depozite de mrfuri sau produse alimentare, sau asupra grmezilor sau depozitelor de materiale explozibile, inflamabile sau combustibile; (5) asupra pdurilor, codrilor si pdurilor mari] (3).
2

(1) A se vedea art.29 in privina deturnrii sau furtului de explozibili al legii nr.l 10 din 18 aprilie 1975, referitoare la normele integrative ale regulei pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor. (2) Cuvintele "de cele doua articole precedente" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.l, alineatul 5, al decretului lege nr.220 din 4 august 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.275 din 6 octombrie 2000. Aceasta modificare a fost dispusa si de art.l 1, alineatul 2 al legii nr.353 din 21 noiembrie 2000. (3) Acest numr a fost abrogat de art.l, alineatul 6 al decretului lege nr.220 din 4 august 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.275 din 6 octombrie 2000. Aceasta modificare a fost dispusa si de art.ll, alineatul 2 al legii nr.353 din 21 noiembrie 2000. 426. (Inundaia, surparea sau avalana). Cel care provoac o inundaie sau o surpare, sau cderea unei avalane, este pedepsit cu inchisoare de la 5 la 12 ani (art.449, 450). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 427. (Dauna urmata de inundaie, surpare sau avalana). Cel care strica, deterioreaz sau face impracticabile in intregime sau parial stavilare, baraje, zgazuri, diguri sau alte lucrri destinate aprrii impotriva apelor, avalanelor sau surprilor, sau strngerii si direcionrii apelor, cu scopul de a provoca daune (art.635), este pedepsit, daca in urma faptei rezulta pericolul de inundaie sau surpare, sau de cdere a unei avalane, cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Daca dezastrul se produce, pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 10 ani (art.449, 450). NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 428. (Naufragiu, scufundare sau dezastru aviatic). Cel care produce naufragiul sau scufundarea unei nave (art. 136 din codul navigaiei) sau a unei alte ambarcaiuni, sau prbuirea unui aeromobil (art.743 din codul navigaiei) Q ) , proprietate a altuia (art.635), este pedepsit cu inchisoare de la 5 la 12 ani (art.l 122 din codul navigaiei). Pedeapsa este de inchisoare de la 5 la 15 ani daca fapta este comisa distrugnd, scond sau nepunand lanternele sau alte semnale, sau folosind semnale false sau alte mijloace frauduloase. Dispoziiile acestui articol se aplica si celui care provoac naufragiul sau scufundarea unei nave sau a unei alte ambarcaiuni, sau prbuirea unui aeromobil, proprietate personala, daca in urma faptei rezulta un pericol pentru integritatea publica (art.253, 432, 449, 450). ( ' ) A se vedea legea nr.342 din 10 mai 1970 privind normele pentru oprirea delictelor impotriva securitii navigaiei aeriene.

CV

NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 429. (Dauna urmata de naufragiu). Cel care, cu scopul de a produce o paguba unei nave (art. 136 din codul navigaiei), unei ambarcaiuni sau unui aeromobil (art.743 din codul navigaiei), sau unui aparat pentru sigurana navigaiei, il deterioreaz sau il face in intregime sau parial nefolositor, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta pericolul naufragiului, scufundrii sau dezastrului aviatic (art.428) , cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Daca in urma faptei rezulta naufragiul, scufundarea sau dezastrul (art.428), pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 10 ani (art.432, 449, 450; 1141 din codul navigaiei). NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 430. (Dezastrul feroviar). Cel care provoac un dezastru feroviar este pedepsit cu inchisoare de la 5 la 15 ani (art.432, 449,450). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 431. (Pericol de dezastru feroviar cauzat de daun). Cel care cu scopul de a strica o cale ferata sau maini, vehicule, instrumente, aparate sau alte obiecte care servesc la funcionarea sa (art.432, 450), le distruge in intregime sau parial, le deterioreaz sau le face nefolositoare in intregime sau parial, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta pericolul unui dezastru feroviar (art.430), cu inchisoare de la 2 la 6 ani. Daca in urma faptei rezulta dezastrul, pedeapsa este de inchisoare de la 3 ia 10 ani. Prin "cai ferate" legea penala intelege, in afara cailor ferate obinuite, orice alta cale cu sine metalice, pe care circula vehicule puse in micare de vapori, de electricitate sau de un alt mijloc de traciune mecanica (art.430, 432). NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, obligatoriu I n flagrant (art.380/c din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala).

Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 432. (Atentate la sigurana transporturilor) Cel care, in afara cazurilor prevzute de articolele precedente, pune in pericol sigurana transporturilor publice pe sosea, pe apa sau in aer, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Se aplica inchisoarea de Ia 3 luni la 2 ani celui care arunca corpuri contondente sau proiectile impotriva vehiculelor in micare, destinate transporturilor publice pe sosea, pe apa sau in aer. Daca in urma faptei rezulta un dezastru (art.428, 430), pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 10 ani (art.449,450). ( ! ) A se vedea articolele I si 1 bis ale decretului legislativ nr.66 din 22 ianuarie 1948, privind normele pentru asigurarea liberei circulaii pe caile ferate si osele si a liberei navigaii, asa cum este modificat de art. 17 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999, al crui text se reda: "1. Cel care, cu scopul de a mpiedica sau bloca libera circulaie pune sau lasa dispozitive sau alte obiecte de orice fel pe o cale ferata, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 6 ani. Aceeai pedeapsa se aplica fata de cel care, in scopul mpiedicrii liberei navigaii, pune sau lasa dispozitive sau alte obiecte de orice fel intr-o zona portuara sau in apele riurilor, canalelor sau lacurilor, sau le astupa sau le umplu " . "Pedeapsa este dublata daca fapta este comisa folosind fora sau ameninarea impotriva persoanelor sau violenta asupra lucrurilor." " 1 bis. Cel care, cu scopul de a mpiedica sau bloca libera circulaie pune sau lasa dispozitive sau alte obiecte de orice fel pe o sosea sau astupa sau umple o sosea sau o cale ferata, este pedepsit, daca fapta nu constituie o infraciune, cu sanciunea administrativa a plaii unei sume de la 2 milioane la 8 milioane de lire italiene. Daca fapta este comisa de mai multe persoane, chiar nereunite, se aplica sanciunea administrativa a plaii unei sume de la 5 milioane la 20 de milioane de lire italiene. In cazurile prevzute de alineatele precedente nu este admisa plata in msura redusa conform art. 16 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981." NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmis; al treilea alineat obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat, neadmis; al treilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: primul si al treilea alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al doilea alineat, admisa interdicia temporara a practicrii anumitor activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul si al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al treilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 433. (Atentate la sigurana instalaiilor de energie electrica si gaz sau la comunicaiile publice). Cel care atenteaz la sigurana atelierelor, lucrrilor, aparatelor sau altor mijloace destinate produciei sau transmiterii energiei electrice si a gazului, pentru iluminat sau pentru industrii, este pedepsit, atunci cand in urma faptei rezulta pericolul impotriva integritii publice, cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Aceeai pedeapsa se aplica celui care atenteaz la sigurana comunicaiilor publice telegrafice sau telefonice, atunci cand in urma faptei rezulta un pericol pentru integritatea publica. Daca in urma faptei rezulta un dezastru, pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 10 ani (art.449).

CV

NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat, facultativ I n flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al treilea alineat, obligatoriu I n flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat, neadmis; al treilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul si al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al treilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 434. (Prbuirea de construcii sau alte dezastre). Cel care, in afara cazurilor prevzute de articolele precedente, comite o fapta cu scopul de a cauza prbuirea unei construcii sau a unei parti din aceasta sau un alt dezastru, este pedepsit, daca in urma faptei a rezultat un pericol pentru integritatea publica, cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 12 ani daca prbuirea sau dezastrul se produce (art.449, 676, 677). NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 435. (Fabricarea sau deinerea de materiale explozibile) (!). Cel care, cu scopul de a atenta la integritatea publica, fabrica, achiziioneaz sau deine dinamita sau alte materiale explozibile, de asfixiere, de orbire, toxice sau inflamabile, sau substane care servesc la compunerea sau fabricarea acestora, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.678 si urmtoarele, 703). ( ' ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebia daca fapta este comisa de persoana supusa deja printr-o prevedere definitiva la msura arestului preventiv. A se vedea de asemenea art.29 in privina deturnrii sau furtului de explozibili al legii nr.l 10 din 18 aprilie 1975, referitoare la normele integrative ale regulei pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 436. (Furtul, tinuirea sau stricarea aparatelor pentru protecie publica impotriva accidentelor). Cel care, cu ocazia unui incendiu (art.423), unei inundaii (art.426), unei scufundri (art.428), unui maufragiu (art.429) sau a unui alt dezastru sau accident public, fura, tinuiete, ascunde sau face nefolosibile materiale, aparate sau alte mijloace destinate stingerii incendiului sau lucrrilor de aprare, salvare sau ajutor, sau impiedica in orice fel sau oprete stingerea incendiului sau efectuarea

lucrrilor de aprare sau de asistenta, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 7 ani (art.451). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 437. (nlturarea sau omiterea premeditata a masurilor de prevedere impotriva accidentelor la locul de munca). Cel care omite sa plaseze instalaii, aparate sau semnale destinate prevenirii catastrofelor sau accidentelor la locul de munca, sau le indeparteaza sau le strica, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani (art.32 quater,449,451). Daca in urma faptei rezulta o catastrofa sau un accident, pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 10 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). PARTEA A II-A DESPRE DELICTE DE PERICOL COMUN PRIN NELCIUNE 438. (Epidemia). Cel care cauzeaz o epidemie prin rspndirea de germeni patogeni, este pedepsit cu deteniune pe viata. Daca in urma faptei rezulta moartea mai multor persoane, se aplica pedeapsa [cu moartea (})] (art.448,452). ( l ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5 din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 439. (Otrvirea apelor sau a produselor alimentare). Cel care otrvete apele sau produsele destinate alimentaiei, inainte ca acestea sa fie luate sau distribuite pentru consum, este pedepsit cu inchisoare de peste 15 ani.

CV

Daca in urma faptei rezulta moartea cuiva, se aplica pedeapsa cu deteniunea pe viata; si, in caz de deces a mai multor persoane, se aplica pedeapsa [cu moartea ()] (art.442, 446, 448, 452). ( ' ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si nlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/d din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 440. (Alterarea sau contrafacerea produselor alimentare). Cel care contamineaz sau altereaz ape sau produse destinate alimentaiei inainte sa fie luate sau distribuite pentru consum, facandu-le periculoase pentru sntatea publica, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani (art.446). Aceeai pedeapsa se aplica celui care contraface, in mod periculos pentru sntatea publica, produse alimentare destinate comercializrii (art.439, 446, 448, 452). Pedeapsa este mrita (art.64) daca sunt alterate sau contrafcute medicamente (art.443, 446, 448, 452). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/c din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 441. (Alterarea sau contrafacerea altor lucruri in dauna sanatatii publice). Cel care altereaz sau contraface, in mod periculos pentru sntatea publica, lucruri destinate comercializrii, altele dect cele indicate la articolul precedent, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda de peste 600.000 lire italiene (art.442, 443, 446, 452) (').

0) Amenda iniiala de peste 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii
nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 442. (Comerul cu produse alimentare contrafcute sau alterate) ( l ) . Cel care, fara sa existe un concurs la infraciunile prevzute de cele trei articole anterioare,

poseda pentru comercializare, pune in vnzare sau distribuie pentru consum ape, produse sau lucruri care au fost otrvite, contaminate, alterate sau contrafcute de alii, in mod periculos pentru sntatea publica, este supus la pedepsele prevzute de articolele menionate (art.446, 448,452, 516). Q ) Art. 19 al legii nr.283 din 30 aprilie 1962, privind disciplina igienica in producerea si vnzarea produselor alimentare, prevede ca sanciunile prevzute de aceeai lege nu se aplica comerciantului care distribuie pentru consum produse in ambalaje originale care nu prezint semne de alterare. 443. (Comercializarea sau administrarea de medicamente stricate). Cel care deine pentru comercializare, pune in vnzare sau administreaz medicamente stricate sau imperfecte este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de peste 200.000 lire italiene (art.448, 452) 0 ) ( 2 ) . (1) Amenda iniiala de peste 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ I n flagrant (art.381/d din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise masurile coercitive (art.280, 391/5, 38l/d din codul de procedura penala); admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 444. (Comercializarea de produse alimentare nocive). Oricine deine pentru comercializare, pune in vnzare sau distribuie pentru consum produse destinate alimentaiei, necontrafacute, nici alterate, dar periculoase pentru sntatea publica, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de peste 100.000 lire italiene (art.448, 452) (\ (2). Pedeapsa este micorat (art.65) daca persoana care cumpra sau primete produsele observa calitatea nociva a acestora (art.448, 452, 516). ( ) Amenda iniiala de peste 500 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.291 din 18 iulie 1998 a declarat nelegitimitatea constituionala a articolului 60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 in partea in care exclude ca sanciunile nlocuitoare se aplica la infraciunea de la acest articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381/d din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise masurile coercitive (art.280, 391/5, 38l/d din codul de procedura penala); admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala).

CV

445. (Administrarea de medicamente in mod periculos pentru sntatea publica). Cel care, practicnd, fie si abuziv, comerul cu substane medicamentoase, le administreaz in felul, calitatea sau cantitatea necorespunzatoare comenzilor medicale, sau diferite de cele declarate sau convenite, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani si cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene (art.448, 452)

O (2)-

Q ) Amenda iniiala de la 1.000 la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 446. (Confiscarea obligatorie). In caz de condamnare pentru unul din delictele prevzute de articolele 439, 440,441 si 442, daca in urma faptei a rezult at decesul sau vtmarea grava sau foarte grava a unei persoane, confiscarea lucrurilor indicate la primul alineat al art.240 este obligatorie. ( l ) Acest articol, abrogat in textul originar, de art. 108 al legii nr.685 din 22 decembrie 1975, asupra stupefiantelor, a fost reintrodus cu un nou coninut de art.l al decretului lege nr.282 din 18 iunie 1986, transformat in legea nr.462 din 7 august 1986. Art.32 al legii nr.162 din 26 iunie 1990, reformuland art. 108 al legii nr.685/1975 (acum art.l 10), a prevzut abrogarea art.446 din codul penal din textul iniial. Art.l36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic asupra stupefiantelor, nu a reluat dispoziia de abtogare a art.446 de mai sus, deoarece textul introdus de decretul lege nr.282/1986, fata de cel iniial, privete materia cu totul diferita de stupefiante. 447. (Facilitarea premeditata a uzului de stupefiante) (Omisiune) 0 ) . ( ! ) Acest articol a fost abrogat de art.l 10 al legii nr.685 din 22 decembrie 1975 asupra stupefiantelor, asa cum este modificata de legea nr.162 din 26 iunie 1990, al crei text a fost prevzut de art. 136 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor asupra stupefiantelor. 448. (Pedepsele accesorii). Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de aceasta parte implica publicarea sentinei (art.36). Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de art.439, 440, 441 si 442 implica interdicia de la 5 la 10 ani a practicrii profesiei, meteugului, industriei, comerului sau meseriei precum si interdicia de a deine funcii de conducere la persoanele juridice si la intreprinderi pe aceeai durata (art.30, 31, 32 bis). Condamnarea implica de asemenea publicarea sentinei (art.36) in cel puin doua cotidiene difuzate in intreaga tara (*). ( ' ) Acest alineat a fost adugat de art.l al decretului lege nr.282 din 18 iunie 1986, transformat cu modificri in legea nr.462 din 7 august 1986, privind masurile urgente in materie de prevenire si reprimare a falsificrii de produse alimentare. PARTEA A III-A

DESPRE DELICTELE DIN IMPRUDENTA DE PERICOL COMUN 449. (Delicte de dauna din imprudenta). Cel care, in afara ipotezelor prevzute de alineatul doi al art.423 bis (J) produce din culpa (art.43) un incendiu (art.423) sau o alta catastrofa prevzuta de primul alineat al acestui titlu, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Pedeapsa este dublata daca este vorba despre o catastrofa feroviara (art.430) sau despre un naufragiu sau o scufundare a unei nave (art.428, 432), folosita la transportul de persoane sau despre prbuirea unui avion folosit la transportul de persoane (art.43, 61 nr.3, 113; 1125 2 din codul navigaiei). ( ' ) Cuvintele: "in afara ipotezelor prevzute de alineatul doi al art.423 bis", au fost integrate de art.l, alineatul 7 al decretului lege nr.220 din 4 august 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.275 din 6 octomrbie 2000. Aceeai modificare a f ost adusa de art.l 1, alineatul 7, al legii nr.353 din 21 noiembrie 2000. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 450. (Delicte de pericol din imprudenta). Cel care, prin propria aciune sau neatenie din imprudenta provoac sau face sa persiste un dezastru feroviar (art.430, 431), o inundaie, un naufragiu sau scufundare a unei nave sau unei alte ambarcaiuni (art.428,429), este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani. nchisoarea nu este mai mica de un an daca vinovatul a incalcat un ordin special al autoritii dat cu scopul inlaturarii pericolului (art.43, 61 nr.3, 113, 426, 428,430). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 451. (Neglijenta din imprudenta a masurilor de prevedere sau de aprare impotriva catastrofelor sau accidentelor la locul de munca). Cel care, din culpa (art.43, 437) neglijeaz sa aeze sau sa ndeprteze sau face nefolosibile aparatele sau alte mijloace destinate stingerii unui incendiu, sau salvrii sau ajutorului impotriva catastrofelor sau accidentelor la locul de munca, este pedepsit cu inchisoare pana la un an sau cu amenda de la 200.000 la un milion de lire italiene (art.l 13; 1124 din codul naval) Q ) ( 2 ) . ( ' ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Art.36 al Decretului Preedintelui Republicii nr.547 din 27 aprilie 1955, privind normele pentru prevenirea accidentelor la locul de munca, identifica muncile periculoase supuse controlului pompierilor. Pe aceeai tema a se vedea de asemenea: Decretul Preedintelui Republicii nr.689 din 26 mai 1959 privind stabilirea societilor si muncilor supuse, I n scopul prevenirii incendiilor, controlului comandamentului de pompieri, modificat

CV

prin decretul ministerial din 27 septembrie 1965 si decretul ministerial din 16 februari 1982, privind modificrile la decretul ministerial din 27 septembrie 1965. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 452. (Delicte prin imprudenta impotriva sanatatii publice). Cel care comite, din culpa, (art.43), una din faptele prevzute de art.438 si 439 este pedepsit: 1) cu inchisoare de la 3 la 12 ani in cazurile pentru care dispoziiile menionate prevd pedeapsa [cu moartea (')]; 2) cu inchisoare de la 1 la 5 ani, in cazurile pentru care se stabilete pedeapsa cu deteniune pe viata; 3) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, in cazul in care art.439 prevede pedeapsa cu inchisoarea. Cand s-a comis din culpa una din faptele prevzute de art.440, 441, 442, 443, 444 si 445 se aplica pedepsele prevzute aici, reduse respectiv de la o treime la o sesime (2). 0 ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita si inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.78 din 3 aprilie 1997 a declarat nelegitimitatea constituionala a articolului 60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 in partea in care exclude ca sanciunile nlocuitoare se aplica la Infraciunile prevzute de acest alineat. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, prima si a doua ipoteza, facultativ I n flagrant (art.381 din codul de procedura penala); a treia ipoteza, neadmis; al doilea alineat, referitor la art.440, 442 din codul penal, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); neadmis referitor la celelalte articole. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, prima ipoteza, admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat, referitor la art.440, 442 din codul penal, admis (art.384 din codul de procedura penala); alte ipoteze, neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, prima si a doua ipoteza, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al doilea alineat, referitor la art.440, 442 din codul penal, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); alte Ipoteze, neadmise. Instituie judiciara competenta: primul alineat, nr.l si 2, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de rpocedura penala); primul alineat, nr.3, Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). TITLUL VII DESPRE DELICTE MPOTRIVA NCREDERII PUBLICE PARTEA I DESPRE FALSIFICAREA DE MONEDE, IN CRTI DE CREDIT PUBLIC SI IN VALORI DE TIMBRU

453. (Falsificarea de monede, rspndirea si introducerea in tara, prin nelegere, de monede false) ( x ) . Este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 12 ani si cu amenda de la un milion la 6 milioane de lire italiene (art.7 nr.3, 454, 456, 459, 463) (2): 1) cel care contraface monede naionale sau strine, in curs legal in tara sau in afara tarii; 2) cel care falsifica in orice fel monede autentice, creind impresia unei valori mai mari; 3) cel care, fara sa existe un concurs (art. 110) la contrafacere sau falsificare, dar prin intelegere cu cel care a facut-o sau cu un intermediar, introduce pe teritoriul statului (art.42) sau deine sau cheltuie sau pune altfel in circulaie monede contrafcute sau falsificate; 4) cel care, in scopul punerii in circulaie, cumpra sau primete d e la cel care le-a falsificat sau de la un intermediar, monezi contrafcute sau falsificate (art.74, 88 din codul de procedura penala). ( 1 ) A se vedea art. 142 al textului unic nr.204 din 28 aprilie 1910 privind normele asupra instituiilor de emisiune si asupra circulaiei biletelor de banca, al crui text se reda: "Se interzice fabricarea, emiterea si punerea in circulaie, in orice scop, a oricrui fel de bilete sau tiprituri care imita in intregime sau parial pe fata sau pe dos, biletele de banca, sau orice alt titlu care reprezint o valoare de banca, sub ameninarea unei amenzi de la 50 la 500 lire italiene (acum de la 10.000 la 100.000 de lire italiene) in sarcina celor care le-ar fabrica sau le-ar pune in vnzare. "Tipografiile si respectivele matrie vor fi intotdeauna confiscate, indiferent cui ar aparine, si vor trebui sa fie distruse." A se vedea de asemenea Convenia internaionala pentru distrugerea monedelor false din 29 aprilie 1929, aprobata prin decretul nr.1518 din 30 iunie 1935 si legea nr.l 141 din 26 octombrie 1964, privind ratificarea si executarea Conveniei monetare dintre Republica Italiana si Vatican, incheiata la 31 iulie 1962. ( 2 ) Amenda iniiala de la 5.000 lire italiene la 30.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 454. (Falsificarea de monede). Cel care falsifica monede avnd calitatea indicata la articolul precedent, micsorandu-le in orice fel valoarea sau, fata de monedele falsificate astfel comite una din faptele indicate la nr.3 si 4 ale acestui articol, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani si cu amenda de la 200.000 la un milion de lire italiene (art.458,463; 74, 88 din codul de procedura penala) Q ) . ( * ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala).

CV

455. (Rspndirea si introducerea in tara, fara nelegere, a monedelor falsificate). Cel care, in afara cazurilor prevzute de cele doua articole precedente, introduce pe teritoriul statului (art.42), cumpra sau deine monede contrafcute sau falsificate, in scopul de a le pune in circulaie, sau le cheltuie sau le pune altfel in circulaie, este supus la pedepsele prevzute de articolele menionate reduse de la o treime la jumtate (art.456, 458, 459, 694; 74, 88 din codul de procedura penala). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala) legat de art.453; neadmis legat de art.454. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala) legat de art.453; neadmise legat de art.454. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 456. (Circumstane agravante). Pedepsele stabilite la articolele 453 si 455 sunt mrite (art.64) daca din faptele prevzute aici rezulta o micorare a preului valutei sau a titlurilor de stat sau este compromisa credibilitatea lor pe pieele interne sau externe. 457. (Rspndirea de monede falsificate primite cu buna credina). Cel care cheltuie sau pune altfel in circulaie monede contrafcute sau falsificate, primite de el cu buna credina, este pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene (art.458, 459, 463, 694; 74, 88 din codul de procedura penala). ( l ) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 458. (Echivalarea crilor de credit public cu monezile). Conform legii penale, sunt echivalate cu monezile crile de credit public (art.7 nr.3). "Prin "carte de credit public" se intelege, pe langa cele care au un curs legal ca moneda, crile si cupoanele la purttor emise de Guverne si toate celelalte care circula legal eliberate de institute autorizate in acest scop (l) (regulamentul codului de procedura penala 11). ( ! ) Pentru interdicia fabricrii de tiprituri similare cu titlurile de datorie publica a se vedea art.82 al Decretului Preedintelui Republicii nr.l343 din 14 februarie 1943 privind textul unic al legilor in materie de datorie publica al crui text se reda: "Este interzisa fabricarea, emiterea si circulaia, in orice scop, oricrui fel de tipritura care imita in intregime sau parial orice titlu de datorie publica. "Contraveniile sunt pedepsite cu amenda prevzuta de art.142 al textului unic nr.204 din 28 aprilie 1910, asupra instituiilor de emitere si ulterioarele modificri. "Tipriturile si respectivele materiale, indiferent cui aparin trebuie sa fie confiscate si distruse."

459. (Falsificarea de valori, introducerea in tara, cumprarea, deinerea sau punerea in circulaie a valorilor falsificate). Dispoziiile de la articolele 453, 455 si 457 se aplica si la contrafacerea sau falsificarea valorilor si la introducerea pe teritoriul tarii (art.42) sau la cumprarea, deinerea si punerea in circulaie a valorilor contrafcute; dar pedepsele sunt reduse cu o treime ('). Conform legii penale, prin "valori" se intelege hrtia timbrata, mrcile de timbru, timbrele si alte valori echivalate cu acestea de legi speciale (art.7, nr.3, 463, 466).

0) Pedepsele cu inchisoarea maxime care rezulta aplicabile la diferitele ipoteze sunt urmtoarele: a ) ipoteza referitoare la art.453: 8 ani; b ) ipoteza referitoare la art.455 raportat art.453: 5 ani si 4 luni; c ) ipoteza referitoare la art.455, raportat la art.454: 2 ani, 2 luni si 20 de zile; d ) ipoteza referitoare la art.457: 4 luni.
NOTE PROCEDURALE: Arest: ipoteza a ) si b ) , facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); ipoteza c ) si d ) , neadmis. Reinut ca suspect de delict: ipoteza a), admis (art.384 din codul de procedura penala); ipoteza b), c), d ) , neadmis. Masuri preventive personale: ipotezle a ) si b ) , admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); ipotezele c ) si d ) neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din c odul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 460. (Contrafacerea hrtiei filigranate in uz pentru fabricarea de crti de credit public sau de valori). Cel care contraface hrtie filigranata care se folosete pentru fabricarea crilor de credit public sau de valori sau cumpra, deine sau instraineaza aceasta hrtie contrafcuta (art.461), este pedepsit, daca fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare de la 2 la 6 ani si cu amenda de la 600.000 la 2 milioane de lire italiene (art.4582,4592,463) ('). ( ] ) Amenda iniiala de la 3.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul d e procedura penala). 461. (Fabricarea sau deinerea de filigrane sau de instrumente destinate falsificrii de monede, de valori sau de hrtie filigranata). Cel care fabrica, cumpra, deine sau instraineaza filigran sau instrumente destinate exclusiv contrafacerii sau falsificrii de monede, de valori sau de hrtie filigranata (art.460) este pedepsit, daca fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare de Ia 1 la 5 ani si cu amenda de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (art.458, 4592, 463) Q ) . 0 ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis.

CV

Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 462. (Falsificarea de bilete ale ntreprinderilor de transport public). Cel care contraface o falsifica bilete de cale ferata (art.43 P) sau ale intreprinderilor de transport public, sau, nefiind concurs (art.l 10), la contrafacere sau falsificare, cumpra sau deine in scopul de a le pune in circulaie sau pune in circulaie aceste bilete contrafcute sau falsificate, este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an si cu amenda de la 20.000 la 400.000 lire italiene (art.463, 465,466) (l). Q ) Amenda iniiala de la 100 lire italiene la 2.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 463. (Cazuri de nepedepsire). Nu se pedepsete cel care, comitand una din faptele prevzute de articolele anterioare, reuete, inainte ca autoritatea sa fie informata, sa impiedice contrafacerea, falsificarea, fabricarea sau circulaia lucrurilor indicate la aceste articole (art.56/4). 464. (Uzul de valori contrafcute sau falsificate). Cel care, nefiind concurs la contrafacere sau falsificare, face uz de valori contrafcute sau falsificate, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani si cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art.4592) ('). Daca valorile au fost primite cu buna credina se aplica pedeapsa stabilita de art.457, redusa cu o treime. Q ) Amenda iniiala pana la 5.000 de lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 465. (Uzul de bilete falsificate ale ntreprinderilor de transport public). Cel care, nefiind concurs la contrafacere sau falsificare, face uz de bilete de cale ferata (art.4313) sau ale altor intreprinderi de transport public, contrafcute sau falsificate, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 la un milion de lire italiene ('). Daca bilete sau fost primite cu buna credina, se aplica sanciunea administrativa bneasca de la 100.000 la 600.000 lire italiene (2).

C) Cuvintele: "cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda de la 20.000 la 400.000 lire
italiene" au fost nlocuite de cele actuale ale art.4I, alineatul I , litera a ) a decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. ( 2 ) Cuvintele: "doar cu amenda pana la 60.000 lire italiene" au fost nlocuite de cele actuale ale art.41, alineatul 1, litera b ) a decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 466. (Falsificarea semnelor la valori sau la biletele uzate si folosirea obiectelor falsificate astfel). Cel care terge sau face sa dispar in orice fel de pe valori (art.4592) sau de pe biletele de cale ferata (art.4313) sau a altor intreprinderi de transport public, semnele adugate pentru indicarea uzului de care s-a fcut, este pedepsit, atunci cand face uz sau lasa pe alii sa faca uz, cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (l). La aceeai sanciune este supus cel care, fara a fi concurs la falsificare, face uz de valori sau de bilele falsificate. Daca lucrurile au fost primite cu buna credina, se aplica sanciunea administrativa bneasca de la 100.000 la 600.000 lire italiene (2). Q ) Cuvintele: "cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda de la 20.000 la 400.000 lire italiene" au fost nlocuite de cele actuale ale art.42, alineatul 1, litera a ) a decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. ( 2 ) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.42, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. PARTEA A II-A DESPRE FALS IN SIGILII SAU INSTRUMENTE SAU SEMNE DE AUTENTIFICARE, CERTIFICARE SAU RECUNOATERE 467. (Contrafacerea sigiliului statului si uzul sigiliului contrafcut). Cel care contraface sigiliul statului, destinat sa fie aplicat pe actele Guvernului sau, nefiind concurs la contrafacere, face uz de acest sigiliu contrafcut de alii, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 6 ani si cu amenda de la 200.000 la 4 milioane lire italiene (art.7, nr.2, 469, 470) Q ) . ( ' ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 468. (Contrafacerea de alte sigilii publice sau instrumente destinate autentificrii publice sau certificrii si uzul de asemenea sigilii si instrumente contrafcute). Cel care contraface sigiliul unei instituii publice sau a unui birou public sau, nefiind concurs (art.l 10) la contrafacere, face uz de acest sigiliu contrafcut, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani si cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene (art.469,470) (x). Aceeai pedeapsa se aplica celui care contraface alte instrumente destinate autentificrii publice sau certificrii sau, fara sa fie concurs (art. 110) la contrafacere, face uz de aceste instrumente (art.469-470). ( ' ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.

CV

NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 469. (Contrafacerea pecetelor unei autentificri sau certificri publice). Cel care, prin mijloace diferite de instrumentele indicate la articolele precedente, contraface pecetele unei autentificri sau certificri publice, s au, nefiind concurs (art.l 10) la contrafacere, face uz de lucrul care poarta pecetea contrafcuta, este supus la pedepsele stabilite respectiv la articolele menionate, reduse cu o treime (art.l 131 bis din codul navigaiei). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 470. (Vnzarea sau cumprarea de lucruri cu pecetl contrafcute ale autentificrii sau certificrii publice) ('). Cel care, in afara cazurilor de concurs (art.l 10) la infraciunile prevzute de articolele precedente, pune in vnzare sau cumpra lucruri asupra crora se afla pecetile contrafcute ale unei autentificri publice sau certificri, este supus la pedepsele stabilite pentru infraciunile menionate. ( ' ) Art.33 al Decretului Preedintelui Republicii nr.l56 din 29 martie 1973 privind textul unic al dispoziiilor legislative in materie potala de banca potala si de telecomunicaii, stabilete ca dispoziiile penale prevzute de acest articol sa se aplice si in caz de contrafacere a timbrelor, matrie si respectivele peceti, legate de timbrele italiene si strine. 471. (Uzul abuziv de sigilii si instrumente adevrate). Cel care, procurandu-si sigilii adevrate sau instrumente adevrate destinate autentificrii sau certificrii publice, face uz de ele in dauna altuia sau pentru obinerea de profit de ctre sine sau alii, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani si cu amenda pana la 600.000 lire italiene P ) . P ) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 472. ( U z sau deinere de masuri sau greuti cu pecete falsa). Cel care face uz, in dauna altuia, de masuri sau greuti cu pecetea legala contrafcuta sau falsificata, sau falsificate oricum, este pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene P ) .

Aceeai pedeapsa se aplica celui care in practicarea unei activiti comerciale sau intr-un magazin deschis publicului, deine masuri sau greuti cu pecetea legala contrafcuta sau falsificata, sau falsificate oricum. Prin efectele legii penale, in denumirea de "masuri" sau "greuti" este inclus orice instrument pentru a msura sau de greutate (art.692). P ) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 473. (Contrafacere, falsificare sau uz de semne distinctive de inovaii sau produse industriale). Cel care contraface sau falsifica mrci sau semne distinctive, naionale sau strine, ale inovaiilor sau produselor industriale (art.2569-2583 din codul civil) sau, fara sa fie concurs (art.l 10) la contrafacere sau falsificare, face uz de aceste mrci sau semne contrafcute sau falsificate, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani si cu amenda pana la 4 milioane de lire italiene (l) (2). La aceeai pedeapsa este supus cel care contraface sau falsifica brevete, proiecte sau modele industriale, naionale sau strine, sau, fara a fi concurs (art.l 10) la contrafacere sau falsificare, face uz de aceste brevete, proiecte sau modele contrafcute sau falsificate (art.2575-2594 din codul civil). Dispoziiile precedente se aplica intotdeauna daca au fost respectate normele legilor interne sau ale conveniilor internaionale asupra proteciei proprietii intelectuale sau industriale (art.474, 475, 514, 517). ( ' ) Amenda iniiala pana la 20.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) A se vedea decretul nr.l 127 din 29 iunie 1939, privind dispoziiile legislative in materie de brevete pentru invenii industriale. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 474. (Introducerea in tara si comercializarea produselor cu semne false). Cel care, in afara cazurilor de concurs (art.l 10) la delictele prevzute de articolul precedent, introduce pe teritoriul tarii (art.42) pentru comercializare, deine pentru a vinde sau pune in vnzare sau pune altfel in circulaie inovaii sau produse industriale, cu mrci sau semne distinctive, naionale sau strine, contrafcute sau falsificate, este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani si cu amenda pana la 4 milioane de lire italiene (art.475, 514) (). Se aplica dispoziia ultimului alineat al articolului precedent. ( x ) Amenda iniiala pana la 20.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.

CV

NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 475. (Pedeapsa accesorie). Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de cele doua articole precedente implica publicarea sentinei (art.36). PARTEA A III-A DESPRE FALSUL IN ACTE 476. (Falsul material comis de funcionarul public I n acte publice). Funcionarul public (art357) care, in exerciiul funciilor sale, pregtete in intregime sau parial un act fals sau falsifica un act adevrat (art.491), este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 6 ani. Daca falsul privete un act sau o parte dintr-un act care sa dovedeasc pana la denunarea de fals (art.2699 si urmtoarele din codul civil), inchisoarea este de la 3 la 10 ani (art.482, 490, 492, 493). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). A I I . (Falsul material comis de funcionarul public in certificate sau autorizaii administrative). Funcionarul public (art.357) care in exercitarea funciilor sale contraface sau falsifica certificate sau autorizaii administrative, sau prin contrafacere sau falsificare face sa apar indeplinite condiiile cerute pentru valabilitatea lor, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani (art.480,492, 493). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 478. (Falsul material comis de funcionarul public in copii autentice ale actelor publice sau private si in atestate asupra coninutului actelor). Funcionarul public (art.357) care in exercitarea funciilor sale, presupunnd existenta unui act public sau privat, simuleaz o copie si o elibereaz in forma legala, sau elibereaz o copie a unui act public sau privat (art.492) diferit de original, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 4 ani. Daca falsul privete un act sau o parte dintr-un act, care face dovada pana la denunarea falsului (art.2699 si urmtoarele din codul civil), inchisoarea este de la 3 la 8 ani. Daca falsul este comis de funcionarul public (art.357) intr-un atestat asupra coninutului actelor, publice sau private, pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 3 ani (aer.482,493).

NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al treilea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: primul si al treilea alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: primul si al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al treilea alineat, neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 479. (Falsul ideologic comis de funcionarul public in acte publice) 0 ) . Funcionarul public (art.357) care, primind sau pregtind un act in exercitarea funciilor sale, atesta in mod fals ca o fapta a fost comisa de el sau ca s-a produs in prezenta sa, sau atesta ca a primit declaraii ce nu i-au fost date, sau omite sau falsifica declaraii primite de al, sau atesta in mod fals fapte a cror aciune este destinata sa demonstreze adevrul, este supus la pedepsele stabilite de art.476 (art.487, 493; 1127 din codul navigaiei). ( l ) Art.90 al decretului legislativ nr.76 din 30 martie 1990, privind textul unic de legi pentru intervenii pe teritoriile din Campania, basilicata, Puglia si Calabria afectate de micri seismice, prevede o agravanta deosebita atunci cand infraciunea prevzuta de acest articol este comisa pentru a obine beneficiile dispuse In favoarea populaiilor afectate de micrile seismice. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis in ipoteze referitoare la art.4762 din codul penal (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 480. (Falsul ideologic comis de funcionarul public in certificate sau autorizaii administrative) Q ) . Funcionarul public (art.357) care in exercitarea funciilor sale atesta in mod fals, in certificate sau autorizaii administrative, fapte a cror veridicitate este destinat sa demonstreze actul, este pedepsit cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani (art.487,493). O Art.90 al decretului legislativ nr.76 din 30 martie 1990, privind textul unic de legi pentru intervenii pe teritoriile din Campania, Basilicata, Puglia si Calabria afectate de micri seismice, prevede o agravanta deosebita atunci cand infraciunea prev zuta de acest articol este comisa pentru a obine beneficiile dispuse in favoarea populaiilor afectate de micrile seismice. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 481. (Falsul ideologic in certificate comis de persoane care practica un serviciu de necesitate publica) ('). Cel care, in exercitarea unei profesii medicale sau avoceasca sau a unui alt serviciu de necesitate publica (art.359) atesta in mod fals,

CV

intr-un certificat, fapte a cror veridicitate este destinat sa o dovedeasc actul, este pedepsit cu inchisoare pana la un an sau cu amenda de la 100.000 la 1 milion de lire italiene (2). Aceste pedepse se aplica impreuna daca falsul este comis in vederea unui profit. 0 ) Art.90 al decretului legislativ nr.l6 din 30 martie 1990, privind textul unic de legi pentru intervenii pe teritoriile din Campania, Basilicata, Puglia si Calabria afectate de micri seismice, prevede o agravanta deosebita atunci cand infraciunea prevzuta de acest articol este comisa pentru a obine beneficiile dispuse in favoarea populaiilor afectate de micrile seismice. ( 2 ) Amenda iniiala de la 500 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 482. (Falsul material comis de un privat). Daca una din faptele prevzute de articolele 476, 477 si 478 este comisa de un privat, sau de un funcionar public (art.357) in afara exerciiului funciilor sale, se aplica pedepsele stabilite la acele articole, reduse cu o treime (art.490) ('). ( ] ) Pedepsele cu inchisoarea maxime care rezulta aplicabile la diferitele Ipoteze sunt urmtoarele: a ) Ipoteze referitoare la art.476, primul alineat: 4 ani; b ) ipoteze referitoare la art.476, al doilea alineat: 6 ani si 8 luni; c ) ipoteze referitoare la art.477: 2 ani; d ) ipoteze referitoare la art.478, primul alineat: 2 ani si 8 luni; e ) ipoteze referitoare la art.478, al doilea alineat: 5 ani si 4 luni; f ) ipoteze referitoare la art.478, alineatul trei: 2 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: ipotezele a), b ) si c), facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); ipotezele c), d ) , f ) , neadmis. Reinut ca suspect de delict: ipoteza b), admis (art.384 din codul de procedura penala); ipotezele a), c), d ) , e ) , f ) neadmis. Masuri preventive personale: ipotezele a), b), e), admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); ipotezele c), d ) , f ) , neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 483. (Falsul ideologic comis de un privat in acte publice) ( } ) (2). Cel care atesta in mod fals funcionarului public (art.357) intr-un act public (art.2699 din codul civil), fapte a cror veridicitate este destinat sa dovedeasc actul, este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani (art.492). Daca este vorba despre atestri false in acte de stare civila, inchisoarea nu poate fi mai mica de 3 luni (art.495). (1) Art. 19 al legii nr.47 din 8 februarie 1984, privind dispoziiile asupra presei, prevede ca pentru delaratiile false in nregistrarea periodicelor se aplica pedepsele prevzute de primul alineat al acestui articol.

(2) Art.90 al decretului legislativ nr.76 din 30 martie 1990, privind textul unic de legi pentru intervenii pe teritoriile din Campania, Basilicata, Puglia si Calabria afectate de micri seismice, prevede o agravanta deosebita atunci cand infraciunea prevzuta de acest articol este comisa pentru a obine beneficiile dispuse in favoarea populaiilor afectate de micrile seismice. A se vedea de asemenea art.21 al legii nr.241 din 7 august 1990 privind noile norme in materie de procedura administrativa, care dispune aplicarea acestui articol declarantului care, dorind sa obtina o autorizaie sau o licena, isi viciaz propria cerere cu atestri false sau declaraii mincinoase. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 484. (Fals in registre si notificri). Cel care, fiind obligat prin lege sa faca inregistrari supuse inspeciei autoritii de securitate publica, sau sa faca notificri acestei autoriti privind propriile operaiuni industriale, comerciale sau profesionale, scrie sau lasa sa se scrie indicaii false, este pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (art. 109, 120, 128 text unic de sigurana publica) 0 ) . ( ] ) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 485. (Fals in nscrisuri private) Cel care, cu scopul de a obine pentru sine sau pentru alii un folos sau de a produce altora o dauna, formuleaz in intregime sau parial un inscris privat fals sau falsifica un inscris privat adevrat, este pedepsit, daca face uz de acesta sau lasa pe alii sa faca uz, cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Se considera falsificri si adugirile aplicate in mod fals pe un inscris adevrat, dupa ce acesta a fost formulat definitiv (art.489-492,493 bis). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca este vorba despre testamentul olograf; in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala) in toate celelalte cazuri de inscris privat. 486. (Fals in hrtia semnata in alb. Act privat). Cel care, cu scopul de a obine pentru sine sau pentru alii un folos sau de a produce altora o dauna, abuznd de o foaie semnata in alb (art.488), in posesia creia a intrat printr -un titlu care implica obligaia sau dreptul de a o completa, scrie pe ea sau pune sa se scrie un act privat care produce efecte juridice, diferit de cel pe care era obligat sau autorizat sa-1 faca,

CV

este pedepsit, daca face uz de foaie sau lasa pe alii sa faca uz, cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani (art.491,493 bis). Se considera semnata in alb (art.488) foaia pe care semnatarul a lsat in alb un spaiu oarecare destinat sa fie completat. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca este vorba despre testamentul olograf; I n urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala) in toate celelalte cazuri de inscris privat. 487. (Falsul in hrtia semnata in alb. Act public). Funcionarul public (art.357) care, abuznd de o hrtie semnata in alb (art.488), in posesia creia a intrat datorita funciei sau a unui titlu care implica obligaia sau dreptul de a o completa, scrie pe ea sau pune sa se scrie un act public (art.2699 din codul civil) diferit de cel pe care era obligat sau autorizat sa-1 faca, este supus pedepselor prevzute de art.479 si respectiv 480 (art.488, 491, 493). 488. (Alte falsuri in hrtia semnata in alb. Aplicabilitatea dispoziiilor asupra falsurilor materiale). In cazurile de fals intr-o hrtie semnata in alb diferite de cele prevzute de cele doua articole precedente, se aplica dispoziiile asupra falsurilor materiale in acte publice sau in inscrisuri private (art.491, 492, 493 bis). 489. ( U z de acte false). Cel care, fara a fi concurs in comiterea falsului, face uz de acte false, este supus pedepselor prevzute de articolele precedente, reduse cu o treime (l). Atunci cand este vorba despre inscrisuri private, cel care comite fapta este pedepsit doar daca a acionat cu scopul de a obine pentru sine sau pentru alii un folos sau de a aduce o dauna altora (art.491, 492, 493 bis). Q ) Pedepsele cu inchisoarea maxime care rezulta aplicabile la diferitele ipoteze sunt urmtoarele: a ) ipoteze referitoare la art.476, primul alineat: 4 ani; b ) ipoteze referitoare la art.476, al doilea alineat: 6 ani si 8 luni; c ) ipoteze referitoare la art.477: 2 ani; d ) ipoteze referitoare la art.478, primul alineat: 2 ani si 8 luni; e ) ipoteze referitoare la art.478, al doilea alineat: 5 ani si 4 luni; f ) ipoteze referitoare la art.478, alineatul trei: 2 ani. g ) ipoteze referitoare la art.479, raportat la 476, primul alineat:, 4 ani; h ) ipoteze referitoare la art.479, raportat la 476, al doilea alineat: 6 ani si 8 luni; i ) ipoteze referitoare la art.480: 1 an si 4 luni; l ) ipoteze referitoare la art.481: 8 luni; m ) ipoteze referitoare la art.482, raportat la 4761, primul alineat: 2 ani si 8 luni; n ) ipoteze referitoare la art.482, raportat la 476, al doilea alineat: 4 ani, 5 luni si 10 zile; o ) ipoteze referitoare la art.482, raportat la 477: 1 an si 4 luni; p ) ipoteze referitoare la art.482, raportat la 478, primul alineat: 1 an, 9 luni si 10 zile; q ) ipoteze referitoare la art.482, raportat la 478, al doilea alineat: 3 ani, 6 luni si 20 de zile; r ) ipoteze referitoare la art.482, raportat la 478, al treilea alineat: 1 an si 4 luni;

s ) ipoteze referitoare la art.483: 1 an si 4 luni; t ) ipoteze referitoare la art.484: 4 luni; u ) ipoteze referitoare la art.486: 2 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: ipotezele a), b ) , e), g ) , h), n), q ) facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); alte ipoteze, neadmis. Reinut ca suspect de delict: ipotezele b ) , h ) , admis (art.384 din codul de procedura penala); alte ipoteze neadmise. Masuri preventive personale: ipotezele a ) , b), e), g ) , h), n), q), admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); alte ipoteze, neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca este vorba despre testamentul olograf; in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala) in toate celelalte cazuri de inscris privat. 490. (Suprimarea, distrugerea si tinuirea de acte adevrate). Cel care, in intregime sau parial, distruge, suprima sau tinuiete un act public sau un inscris privat adevrate (art.492) este supus la pedepsele prevzute de art.476, 477, 482 si respectiv 485, conform distinciilor coninute de acestea (art.493 bis). Se aplica dispoziia paragrafului de la articolul precedent (art.491). 491. (Documente echivalate cu acte publice prin efectele pedepsei). Daca unul din falsurile prevzute de articolele precedente privete un testament olograf (art.602 din codul civil) sau o cambie sau un alt titlu de credit transmisibil prin transfer sau la purttor (art.2003, 2008-2008-2015, 2023 din codul civil), in locul pedepsei stabilite pentru fals in inscrisuri private la art.485, se aplica pedepsele prevzute de p rima parte a art.476 si respectiv a art.482 (art.l 126 din codul navigaiei). In caz de contrafacere sau falsificare a unuia din actele de mai sus, cel care face uz, fara concurs (art.l 10) la falsificare, este supus pedepsei prevzuta de art.489 pentru uz de act public fals (art.492). 491 bis P ) (Documente informatice). Daca unul din falsurile prevzute de prezenta parte privete un document informatic public sau privat, se aplica dispoziiile aceleiai parti privind actele publice si respectiv inscrisurile private. In acest scop, prin document informatic se intelege orice suport informatic ce conine date sau informaii avnd eficienta probatorie sau programe destinate in mod specific elaborrii lor. ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.3 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993, privind modificrile si adugirile la normele codului penal si de procedura in materie de criminalitate Informatica. 492. (Copii autentice care tin locul originalelor lipsa). Prin efectele dispoziiilor precedente, in denumirea de "acte publice" si de "inscrisuri private" sunt incluse actele originale si copiile autentice ale lor, atunci cand conform legii tin locul originalelor lipsa (art.2714, 2715, 2719 din codul civil). 493. (Falsurile comise de angajai publici nsrcinai cu o funcie publica). Dispoziiile de la articolele precedente asupra falsurilor comise de funcionarii publici se aplica de asemenea la angajaii statului sau ai unei alte instituii publice, insarcinati cu o funcie publica (art.358) referitor la actele pe care acetia le elibereaz in exercitarea atribuiilor lor. 493 bis. (') (Cazuri de urmrire in urma plngerii). Delictele prevzute de articolele 485 si 486 si cele prevzute de articolele 488, 489 si 490, cand privesc un inscris privat, se pedepsesc in urma plngerii persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala).

CV

Se procedeaz din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca faptele prevzute de articolele de la precedentul alineat privesc un testament olograf (art.602 din codul civil). ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.89 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. PARTEA A rV-A DESPRE FALSUL DE PERSOANA 494. (Substituirea de persoana). Cel care, cu scopul de a obine pentru sine sau pentru alii un folos sau de a aduce altora o paguba, induce pe cineva in eroare, substituindu-si propria persoana alteia, sau atribuindu-si siei sau altora un nume fals sau o condiie falsa, sau o calitate creia legea ii atribuie efecte juridice, este pedepsit, daca fapta nu constituie un alt delict impotriva increderii publice, cu inchisoare pana la 1 an (art.496; 1133 din codul navigaiei). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 495. (Falsa atestare sau declaraie a unui funcionar public asupra identitii sau calitii personale proprie sau a altora) ( x ) . Cel care declara sau atesta in mod fals funcionarului public (art.357), intr-un act public (art.2699 din codul civil), identitatea sau condiia sau alte caliti ale propriei persoane sau a altuia, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani. La aceeai pedeapsa este supus cel care comite fapta intr-o declaraie destinata sa fie reprodusa intr-un act public. nchisoarea nu este mai mica de un an: 1) daca este vorba de declaraii in acte de stare civila (art.483, 567); 2) daca declaraia falsa asupra propriei identiti, asupra propriei condiii (art.567) sau asupra propriilor caliti personale este data de un imputat instituiei judiciare sau daca, prin efectul declaraiei false, in cazierul judiciar (art.686 din codul de procedura penala) o decizie penala este inscrisa sub nume fals. Pedeapsa este micorat (art.65) daca cel care a declarat falsul inteniona sa obtina, pentru sine sau pentru alii, elibrarea de certificate sau autorizaii administrative sub nume fals sau cu alte indicaii mincinoase (art.496). (') A se vedea art.25 al legii nr.l 185 din 21 noiembrie 1967 privind normele asupra paapoartelor. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 496. (Declaraii false asupra identitii sau calitii personale proprie sau a altora). Cel care, in afara cazurilor indicate la articolele precedente, interogat asupra identitii, asupra condiiei sau asupra altor caliti ale propriei persoane sau persoanei altuia, da declaraii mincinoase unui funcionar public (art.357) sau persoanei insarcinata cu o funcie publica (art.358), in exercitarea funciilor sau serviciului, este

pedepsit cu inchisoare pana la 1 an sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art.651)0).

0) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.
NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 497. (nelciune in cererea de eliberare de asemenea certificate). Cel care isi procura (art.685-690 din codul de procedura penala) sau alta persoana, sau face uz de el pentru un scop (art.688, 689 din codul de procedura penala), este sau cu amenda pana la un milion de lire italiene (l). a cazierului judiciar si uz nepermis prin inselaciune un cazier judiciar un alt certificat penal referitor la o diferit de cel pentru care este cerut pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni

0) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.
NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 498. (Uzurparea de titluri sau de onoruri). Cel care poarta in mod abuziv in public uniforma sau semnele distinctive ale unui serviciu sau al unei funcii publice sau a unui grup politic, administrativ sau judiciar, sau al unei profesii pentru care este ceruta o abilitare speciala a statului (art.348) sau poarta in mod abuziv in public haina bisericeasca, este pedepsit prin sanciune administrativa bneasca de la 300.000 la 1.800.000 lire italiene (). La aceeai sanciune (2) este supus cel care isi atribuie pe nedrept demniti sau grade universitare, titluri, decoraii sau alte insemne onorifice publice, sau caliti legate de una din funcii, obligaii sau profesii, indicate in dispoziia anterioara (3). Pentru incalcarile de la prezentul articol se aplica sanciunea administrativa accesorie publicrii prevederii care confirma incalcarea prin modalitile stabilite de art.36 si nu este admisa plata in msura redusa prevzuta de art. 16 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 (4). (1) Cuvintele: "este pedepsit cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene" au fost nlocuite astfel de cele actuale ale art.43, alineatul 1, litera a ) a decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. (2) Cuvintele: "La aceeai pedeapsa" au fost nlocuite astfel de cele actuale ale art.43, alineatul 1, litera b ) a decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. (3) A se vedea, de asemenea, legea nr.475 din 19 aprilie 1925 privind normele pentru reprimarea falsei atribuiri de lucrri ale altuia de ctre aspiranii la conferirea de diplome de facultate, diplome, funcii, titluri sau demniti publice. (4) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.43, alineatul 1, litera c ) a decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999.

CV

TITLUL VIII DESPRE DELICTE MPOTRIVA ECONOMIEI PUBLICE, INDUSTRIEI SI COMERULUI PARTEA I DESPRE DELICTE MPOTRIVA ECONOMIEI PUBLICE 499. (Distrugerea de materii prime sau de produse agricole sau industriale sau de mijloace de producie). Cel care, distrugnd materii prime sau produse agricole sau industriale, sau mijloace de producie, cauzeaz o dauna grava produciei naionale sau oprete in mod notabil mrfurile de larg consum sau de consum comun (art.635), este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 12 ani si cu amenda de peste 4 milioane de lire italiene (J). ( ' ) Amenda iniiala de peste 20.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 500. (Rspndirea unei boli plantelor sau animalelor). Cel care cauzeaz rspndirea unei boli plantelor sau animalelor, periculoasa pentru economia rurala sau forestiera, sau pentru patrimoniul zootehnic al naiunii, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.635 nr.5). Daca rspndirea se produce din culpa (art.43), pedeapsa este de amenda de la 200.000 la 4 milioane de lire italiene (). ( ! ) Amenda iniiala de la 1.000 la 20.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 501. (Creterea si scderea preturilor pe piaa publica sau la bursele comerciale) ( l ) (2). Cel care, cu scopul de a tulbura piaa interna de valori sau de mrfuri, publica sau rspndete altfel tiri false, exagerate sau tendenioase sau folosete alte artificii pentru a cauza o cretere sau o diminuare a preului mr furilor, sau a valorilor admise pe listele de bursa sau negociabile pe piaa publica (art.267, 269, 656), este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani si cu amenda de la 1 la 50 de milioane de lire italiene (art.501 bis; 2628 din codul civil) (3). Daca creterea sau diminuarea preului mrfurilor sau valorilor se intampla, pedepsele sunt mrite (art.64). Pedepsele sunt dublate: 1) daca fapta este comisa de cetean (art.41) pentru a favoriza interese strine (art.267, 269);

2) daca in urma faptei rezulta o depreciere a valutei naionale sau a titlurilor de stat sau scumpirea mrfurilor de larg consum sau de consum comun. Pedepsele prevzute de dispoziiile precedente se aplica si daca fapta este comisa in strintate (in dauna valutei naionale sau a titlurilor publice italiene. _ Condamnarea implica interdicia exercitrii funciei publice (art.28, 32 quater, 518).

0) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.2 al decretului lege nr.704 din 15 octombrie
1976 privind normele pentru oprirea acaparrii mrfurilor de larg consum si a altor manevre speculative, transformat, cu modificri, in legea nr.787 din 27 noiembrie 1976. (2) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. (3) A se vedea art.l38 al decretului legislativ nr.385 din 1 septembrie 1993, al crui text se reda: "(Specula bancara). /. Cel care divulga sub orice forma, tiri false, exagerate sau tendenioase privind bncile sau grupurile bancare, cu scopul de a tulbura pieele financiare sau de a insufla panica printre depozanti sau de a scdea ncrederea publicului, este pedepsit cu pedepsele prevzute de art.501 al codului penal. Raman valabile art.501 al codului penal, art.2628 al codului civil si art. 181 al decretului legislativ nr.58 din 24 februarie ( * ) " . ( * ) Cuvintele "art.5 al legii nr.157 din 17 mai 1991 au fost nlocuite de cele actuale "art.l81 al decretului legislativ nr.58 din 24 februarie 1998" de art.31 al decretului legislativ nr.342 din 4 august 1999. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat neadmis; al treilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul si al doilea alineat, admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.290 din codul de procedura penala; al treilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 501 bis. (Manevre speculative asupra mrfurilor). (') (2). In afara cazurilor prevzute de articolul precedent, in exercitarea oricrei activiti productive sau comerciale, face manevre speculative sau ascunde, obine sau acapareaz cu scop de specula materii prime, produse alimentare de larg consum sau produse de prima necesitate, astfel incat sa determine raritatea sau scumpirea pe piaa interna, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de la 1 la 50.de milioane de lire italiene. La aceeai pedeapsa este supus cel care, in prezenta fenomenelor de raritate sau scumpire pe piaa interna a mrfurilor indicate in prima parte a acestui articol si in exercitarea acelorai activiti, sustrage utilizrii sau consumului cantiti importante. Instituia judiciara competenta si, in caz de flagrant, si ofierii si agenii de politie judiciara, procedeaz la sechestrul mrfurilor (art.253 si urmtoarele din codul de procedura penala), respectnd normele asupra instruciei formale (art.369 din codul de procedura penala). Instituia judiciara competenta dispune vnzarea forat imediata a mrfurilor in formele prevzute de art.625 (3) al codului de procedura penala. Condamnarea implica interdicia exercitrii activitilor comerciale sau industriale (art.30, 32 quater) pentru care s-a cerut o permisiune speciala sau o abilitare speciala, autorizaie sau licena din partea autoritii si publicarea sentinei (art.36). ( 1 ) Acest articol a fost adugat de art.l al decretului lege nr.704 din 15 octombrie 1976 privind normele pentru oprirea acaparrii mrfurilor de larg consum si a altor manevre speculative, transformat, cu modificri, in legea nr.787 din 27 noiembrie 1976.

CV

( 2 ) Conform art.60 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare, sanciunile 'nlocuitoare prevzute de aceeai lege nu se aplica la ipotezele prevzute de acest articol. ( 3 ) A se vedea art.264 al noului cod de procedura penala. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 502. (ncetarea lucrului si greva cu scopuri contractuale). Angajatorul care, cu unicul scop de a impune angajailor sai modificri la acordurile stabilite sau de a se opune modificrilor acestor acorduri, sau de a obine sau a impiedica o aplicare diferita a acordurilor sau uzanelor existente, suspenda in intregime sau parial munca in fabricile, societile sau birourile sale, este pedepsit cu amenda de peste 2 milioane de lire italiene P ) ( 2 ) . Angajaii repartizai la fabricile, societile sau birourile care, in numr de trei sau mai muli, abandoneaz in mod colectiv munca, sau o presteaz astfel incat sa-i tulbure continuitatea sau regularitatea, cu unicul scop de a impune angajatorilor acorduri diferite de cele stabilite, sau de a se opune modificrilor acestor acorduri sau de a obine sau a impiedica o aplicare diferita a acordurilor sau uzanelor existente, sunt pedepsii cu amenda pana la 200.000 lire italiene 0 ) (2) (art.510, 512 si urmtoarele, 6352 nr.2; 40 din Constituie) P ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.29 din 4 mai 1960 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestor alineate. ( 2 ) Amenzile iniiale, de peste 10.000 lire italiene, respectiv pana la 1.000 lire italiene au fost mrite de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrite de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. 503. (ncetarea lucrului si greva in scopuri necontractuale). Angajatorul sau lucratorii care intr-un scop politic comit una din faptele prevzute de articolul precedent, sunt pedepsii cu inchisoare pana la 1 an si cu amenda de peste 2 milioane de lire italiene, daca este vorba despre un angajator sau cu inchisoare pana la 6 luni si cu amenda pana la 200.000 lire italiene daca este vorba despre lucratori (art.510-512, 6352 nr.2) () (2). (1) Curtea Constituionala, prin sentina nr.290 din 27 decembrie 1974 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care pedepsete si greva politica ce nu vizeaz rsturnarea ordinii constituionale sau mpiedicarea sau blocarea exercitrii libere a puterilor legitime in care se exprima suveranitatea populara. (2) Amenzile iniiale, de peste 10.000 lire italiene, respectiv pana la 1.000 lire italiene au fost mrite de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrite de 5 ori de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala).

Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 504. (Constrngerea autoritii publice prin incetarea lucrului sau prin greva) Atunci cand una din faptele prevzute de art.502 este comisa cu scopul de a constrnge autoritatea sa dea sau sa omit o prevedere, sau cu scopul de a influenta asupra deliberrilor acesteia, se aplica pedeapsa cu inchisoare pana la 2 ani (art.510-512, 6352 nr.2). ( x ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.165 din 13 iunie 1983, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care pedepsete greva care are scopul de a contrange autoritatea sa dea sau sa omit o prevedere, sau cu scopul de a influenta asupra deliberrilor acesteia, exceptnd cazul cand vizeaz rsturnarea ordinii constituionale sau mpiedicarea sau blocarea exercitrii libere a puterilor legitime in care se exprima suveranitatea populara. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 505. (ncetarea lucrului sau greva cu scop de solidaritate sau de protest). ( * ) . Angajatorul sau lucratorii care, in afara cazurilor indicate de cele doua articole precedente, comit una din faptele prevzute de art.502 doar din solidaritate cu alti angajatori sau cu alti lucratori sau doar spre a protesta, sunt supui la pedepsele prevzute acolo (art.510-512, 6352 nr.2; 40 din Constituie). 0 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.123 din 28 decembrie 1962, a precizat ca sunt neaplicabile sanciunile prevzute in sarcina lucratorilor care fac greva din solidaritate cu greviti de la alte instituii cand afinitatea exigentelor care motiveaz agitaia unora si a altora duce la considerarea clara ca fara asocierea tuturor intr-un efort comun risca sa ramana nesatisfacute. 506. (ncetarea lucrului patronilor de mici industrii sau comeruri) 0 ) . Patronii de societi industriale sau comerciale care, neavand lucratori in subordinea lor in numr de trei sau mai muli, suspenda colectiv munca pentru unul din scopurile indicate de cele trei articole precedente, sunt supui pedepselor stabilite acolo pentru angajatori, reduse la jumtate (art.510-512, 6352 nr.2; 40 din Constituie). ( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.222 din 17 iulie 1975, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol, referitor la art.505 al acestui cod, in partea in care pedepsete suspendarea lucrului efectuata pentru protestul patronilor de ntreprinderi mici industriale sau comerciale care nu au angajai. 507. (Boicotul) ('). Cel care, pentru unul din scopurile indicate la art.502, 503, 504 si 505, prin propaganda sau folosindu-se de fora si autoritatea partidelor, ligilor sau asociaiilor, indeamna una sau mai multe persoane sa nu stipuleze acorduri de munca sau sa nu furnizeze materii sau instrumente necesare muncii, sau sa nu cumpere produsele agricole sau industriale ale altuia, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani. Daca concura fapte de violenta sau ameninare, se aplica inchisoarea de la 2 la 6 ani (art.510, 511, 512, 6452 nr.2). ( * ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.84 din 17 aprilie 1969, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea referitoare la Ipoteza propagandei

CV

atunci cand aceasta nu capata dimensiuni care sa ating un grad de intensitate si de eficienta care sa rezulte de o nsemntate deosebita. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagranta (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala; al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dlntr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 508. (Invadarea arbitrara si ocuparea societilor agricole sau industriale. Sabotajul). Cel care, cu unicul scop de a impiedica sau de a tulbura desfurarea normala a muncii, invadeaz sau ocupa societatea agricola sau industriala a altuia, sau dispune de mainile, stocurile, aparatele sau instrumentele altuia destinate produciei agricole sau industriale (art.614, 633, 634), este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani si cu amenda de peste 200.000 lire italiene 0 ) . (1) Amenda iniiala de peste 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Amenda iniiala de peste 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.

Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagranta (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala; al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 509. (Nerespectarea normelor care reglementeaz relaiile de munca) ( x ) . Angajatorul sau lucratorul care nu indeplineste obligaiile care decurg dintr-un contract colectiv [sau de normele emise de organele de corporaie] ( 2), este pedepsit cu sanciune administrativa de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (art.2067 si urmtoarele din codul civil) (3). [Angajatorul sau lucratorul care refuza sau omite sa execute o decizie a magistratului pe probleme de munca, pronunata asupra unui litigiu referitor la disciplina relaiilor colective de lucru (art.429 din codul de procedura civila), este pedepsit, atunci cand fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare pana la 1 an sau cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene (art.510-512)] (4).

O Rubrica iniiala: "Nerespectarea normelor care reglementeaz relaiile de munca si deciziile magistratului pe probleme de munca" a fost nlocuita de art.l al decretului legislativ nr.758 din 19 decembrie 1994 incepand de la 26 aprilie 1995.

( 2 ) Referirea la normele corporaiei trebuie neleasa ca fiind abrogata implicit, ca urmare a suprimrii structurii corporaiei prin decretul legislativ nr.369 din 23 noiembrie 1994, privind normele pentru suprimarea organizaiilor sindicale fasciste. ( 3 ) Cuvintele iniiale: "este pedepsit cu amenda pana la 1 milion de lire italiene" au fost nlocuite de art.l al decretului legislativ nr.758 din 19 decembrie 1994 incepand de la 26 aprilie 1995. (4) Acest alineat a fost abrogat de art.l al decretului legislativ nr.758 din 19 decembrie 1994 incepand de la 26 aprilie 1995. 510. (Circumstane agravante). Cand faptele prevzute de art.502 si urmtoarele sunt comise in vreme de rzboi (art.310), sau au provocat demonstraii, rscoale sau revolte populare, pedepsele prevzute la articolele respective sunt mrite (art.64). 511. (Pedeapsa pentru sefi, promotori si organizatori). Pedepsele stabilite pentru delictele prevzute de art.502 si urmtoarele sunt dublate pentru sefi, promotori sau organizatori (art.l 12, nr.2); si daca legea prevede doar pedeapsa bneasca, se adaug inchisoarea de la 6 luni la 2 ani. 512. (Pedeapsa accesorie). Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de art.502 si urmtoarele implica interdicia de a face parte din orice birou de sindicat pe o durata de 5 ani. PARTEA A II-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA INDUSTRIEI SI COMERULUI 513. (Tulburarea libertii industriei sau comerului). Cel care folosete violenta asupra lucrurilor (art.3922) sau mijloace frauduloase pentru a impiedica sau a tulbura practicarea unei industrii sau a unui comer (art.508) este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), daca fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare pana la 2 ani si cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene (art.635) (). ( * ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 513 bis. (Concurenta ilegala prin ameninare sau violenta). Q ) (2). Cel care in practicarea unei activiti comerciale, industriale sau productive face aciuni de concurenta (art.2595-2601 din codul civil) prin violenta sau ameninare, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 6 ani. Pedeapsa este mrita daca aciunile de concurenta privesc o activitate finanata in intregime sau parial si in orice fel de stat sau de alte instituii publice.

0) Acest articol a fost adugat de art.8 al legii nr.646 din 13 septembrie 1982 privind dispoziiile in materie de masuri de prevenire a caracterului patrimonial. ( 2 ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965, privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa deja arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva.

NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 514. (Frauda impotriva industriilor naionale). Cel care, punnd in vnzare sau punnd altfel in circulaie, pe pieele naionale sau strine, produse industriale, cu denumiri, mrci sau semne distinctive (art.2563-2574) contrafcute sau falsificate (art.473, 474), cauzeaz o dauna industriei naionale, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani si cu amenda mai mare de 1 milion de lire italiene (]). Daca pentru mrcile sau semnele distinctive au fost respectate normele legilor interne sau ale conveniilor internaionale asupra protecia proprietii industriale, pedeapsa este mrita si nu se aplica dispoziiile articolelor 473 si 474 (art.518).

0) Amenda iniiala mai mare de 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.
NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 515. (Frauda in practicarea comerului). Cel care, in timp ce practica o activitate comerciala, sau intr-o prvlie deschisa publicului, preda vnztorului un lucru mobil in locul altuia, sau un lucru mobil diferit de cel declarat sau convenit (art.517) datorita originii, provenienei, calitii sau cantitii, este pedepsit, atunci cand fapta nu constituie un delict mai grav, cu inchisoare pana la 2 ani sau cu amenda pana la 4 milioane de lire italiene (art.518) 0)

(2).

Daca este vorba despre obiecte preioase, pedeapsa este de inchisoare pana la 3 ani sau de amenda de peste 200.000 lire italiene (3). (art.518). (1) A se vedea art.4 al decretului lege nr.3 din 17 ianuarie 1977 (coninnd modificri la legea nr.171 din 4 aprilie 1964, privind norme pentru reglementarea si vnzarea de crnuri proaspete si congelate, transformat, cu modificri in legea nr.63 din 18 martie 1977), al crui text se reda: "Infraciunea de frauda in practicarea comerului prevzuta de art.515 al codului penal, este pedepsita, cand consta in vnzarea de carne decongelat drept proaspta, sau in vnzarea de carne recongelata in mod repetat, atunci cand fapta nu constituie cel mai grav delict, cu inchisoare pana la 3 ani sau cu amenda de la 1 milion la 50 milioane de lire italiene. "In timpul urmririi penale poate fi dispusa suspendarea autorizaiei administrativa de vnzare. In toate cazurile in care este dispusa aceasta suspendare, prevederea este comunicata de cenzor autoritii judiciare; aceasta, daca in timpul instrumentrii cazului constata ca au lipsit motivele suspendrii, informeaz despre acest lucru pe cenzor care dispune revocarea suspendrii cu condiia sa nu fi fost dispusa pentru o alta cauza. "Condamnarea la maximul pedepsei sau recidiva, implica revocarea autorizaiei." (2) Amenda iniiala pana la 20.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal s i ulterior

NOTE PROCEDURALE:

mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 3 ) Amenda iniiala de peste 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala ). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 516. (Vnzarea de produse alimentare nenaturale drept naturale). Cel care pune in vnzare sau comercializeaz drept naturale produse alimentare nenaturale este pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene (art.440, 442, 444, 518) (').

0) Amenda iniiala pana la lo.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.
NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 517. (Vnzarea de produse Industriale cu semne mincinoase). Cel care pune in vnzare sau pune altfel in circulaie inovaii (art.2575-2594) sau produse industriale, cu denumiri, mrci sau semne distinctive naionale sau strine (art.2563-2574), menite sa insele cumprtorul asupra originii, provenienei sau calitii lucrrii sau produsului, este pedepsit, daca fapta nu este prevzuta drept infraciune de o alta dispoziie legala, cu inchisoare pana la 1 an sau cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene (art.473, 474, 514, 516, 518) (') Q ) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa interdicia temporara de a practica anumite activiti profesionale sau de afaceri (art.287, 290 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 517 bis. O (Circumstana agravanta). Pedepsele stabilite de articolele 515, 516 si 517 sunt mrite daca faptele prevzute de ele au drept obiect alimente sau buturi a cror denumire de origine sau ale cror caracteristici sunt protejate de normele in vigoare.

In aceleai cazuri, judectorul, pronunnd condamnarea, poate dispune, daca fapta este de o gravitate deosebita sau in caz de recidiva specifica, inchiderea fabricii sau a magazinului in care fapta a fost comisa de la un minim de 5 zile la un maxim de 3 luni, sau revocarea licenei, autorizaiei sau prevederii administrative similare care permite desfurarea activitii comerciale in fabrica sau in magazin. ( l ) Acest articol a fost inserat de art.5, alineatul 1 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. PARTEA A III-A DISPOZIII COMUNE PRTILOR PRECEDENTE 518. (Publicarea sentinei). Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de articolele 501, 514, 515, 516 si 517 implica publicarea sentinei (art.36). TITLUL IX DESPRE DELICTE MPOTRIVA MORALITII PUBLICE SI A BUNELOR MORAVURI PARTEA I (i) DESPRE DELICTE MPOTRIVA LIBERTII SEXUALE Aceasta parte a fost abrogata de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996, privind normele impotriva violentei sexuale, care a inclus de asemenea in delictele impotriva libertii personale delictele de violenta sexuala (art.609 bis-609 decies din codul penal). 519. (Despre violenta carnala). Cel care, prin violenta si ameninare, constringe pe cineva sa aiba un raport sexual, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani. La aceeai pedeapsa este supus cel care are un raport sexual cu persoana care in momentul faptei: 1) nu a implinit 14 ani; 2) nu a implinit 16 ani, cand vinovatul ii este descendent sau tutore sau este o alta persoana cruia minorul i-a fost incredintat din motive de ingrijire, educaie, instruire, supraveghere sau paza; 3) este bolnava mental sau nu este in stare sa-i reziste din cauza propriilor condiii de inferioritate psihica sau fizica, chiar daca aceasta este independenta de fapta vinovatului; 4) a fost inselata deoarece vinovatul s-a substituit unei alte persoane]. 520. [(Raportul sexual comis abuznd de calitatea de funcionar public). Funcionarul public care, in afara cazurilor prevzute de articolul precedent, intretine raporturi sexuale cu o persoana arestata sau aflata in detenie, de a crui paza se ocupa din cauza datoriei de serviciu sau cu o persoana care ii este incredintata pentru executarea unei prevederi a autoritii competente, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Aceeai pedeapsa se aplica daca fapta este comisa de un alt funcionar public, investit, datorita obligaiilor de serviciu, cu orice fel de autoritate asupra uneia din persoanele de mai sus]. 521. [(Aciuni violente de desfrau). Cel care, uznd de mijloace sau folosinduse de condiiile indicate de cele doua articole precedente, comite asupr a cuiva acte de desfrau diferite de raportul sexual, este supus la pedepsele stabilite de respectivele articole, reduse cu o treime. La aceleai pedepse este supus cel care, facand uz de mijloace sau folosindu -se de condiiile indicate de cele doua articole precedente, constrnge sau instiga pe cineva sa comit aciunile de desfrau asupra sa, asupra persoanei vinovatului sau asupra altora].

(0

NOTE PROCEDURALE:

522. [(Rpire in scop de cstorie). Cel care, prin violenta, ameninare sau inselaciune, rpete sau retine in scop de cstorie o femeie necstorita, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 3 ani. Daca fapta este comisa in dauna unei persoane de un sex sau celalalt, necstorita, mai mare de 14 ani si mai mica de 18 ani, pedeapsa este de inchisoare de la 2 la 5 ani]. 523. [(Rpire in scop de desfrau). Cel care, prin violenta, ameninare sau inselaciune, rpete sau retine in scop de desfrau, un minor, sau o femeie mai mare ca vrsta, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 5 ani. Pedeapsa este mrita daca fapta este comisa in dauna persoanei care nu a implinit inca 18 ani sau a unei femei cstorite]. 524. [(Rpirea persoanei mai mica de 14 ani sau Infirma, in scop de desfrau sau de cstorie). Pedepsele stabilite la alineatele articolelor precedente se aplica si celui care comite fapta prevzuta aici, fara violenta, ameninare sau inselaciune, in dauna unei persoane mai mica de 14 ani si bolnava mental sau care este incapabila sai reziste, din cauza propriilor condiii de inferioritate psihica sau fizica, chiar daca aceasta este independenta de fapta vinovatului]. 525. [(Circumstane atenuante). Pedepsele stabilite de cele trei articole precedente sunt micorate daca vinovatul, inainte de condamnare, fara a fi comis vreo aciune de desfrau in dauna persoanei rpite, o repune imediat in libertate, reconducand-o la casa de unde a luat-o sau la casa familiei acesteia sau ducand-o intrun alt loc sigur, la dispoziia familiei acesteia]. 526. [(Seducia cu promisiunea de cstorie comisa de persoana cstorita). Cel care, cu promisiunea cstoriei, seduce o femeie de vrsta minora, inducand -o in eroare asupra propriei condiii de persoana cstorita, este pedepsit cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani. Este seducie atunci cand a existat un raport sexual]. PARTEA A II-A DESPRE OFENSA ADUSA PUDOAREI SI ONOAREI SEXUALE 527. (Aciuni obscene) Q ) . Cel care, intr-un loc public sau deschis sau expus publicului, indeplineste acte obscene (art.529) este pedepsit cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani (art.726). Daca fapta are loc din culpa (art.43), se aplica sanciunea administrativa bneasca de la 100.000 la 600.000 lire italiene (2). Art.36 al legii nr.l04 din 5 februarie 1992 privind legea-cadru pentru asistarea persoanelor handicapate, dispune ca pedeapsa pentru delictele prevzute de acest articol sa fie mrita de la o treime la jumtate atunci cand persoana vtmata este handicapata. ( 2 ) Cuvintele: "pedeapsa este de amenda de la 60.000 la 600.000 lire italiene" au fost nlocuite de cele actuale ale art.44 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 528. (Publicaii si spectacole obscene). Cel care, cu scopul de a comercializa sau a distribui sau a le expune in public, fabrica, introduce pe teritoriul statului (art.42), cumpra, deine, exporta sau pune in circulaie inscrisuri, proiecte, imagini

sau alte obiecte obscene (art.529, 725) de orice fel, este pedepsit cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani si cu amenda mai mare de 200.000 lire italiene (art.21/6 din Constituie)

0) (3)La aceeai pedeapsa este supus cel care face comer, fie si clandestin, cu obiectele indicate la dispoziia precedenta, sau le distribuie sau le expune in public (art.266/4). Aceasia pedeapsa se aplica de asemenea celui care: 1) folosete orice mijloc de publicitate cu scopul de a favoriza circulaia sau comerul obiectelor indicate in prima parte a acestui articol; 2) face publice spectacole teatrale sau cinematografice sau audiii sau reprezentaii publice, care sa aiba caracter obscen. In cazul prevzut de nr.2, pedeapsa este mrita (art,64) daca fapta este comisa in ciuda interdiciei autoritii (art.565, 725; 21/6 din Constituie; 112 text unic de sigurana publica) ( 2). (1) Amenda iniiala de peste 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) A se vedea legea nr.355 din 17 iulie 1975, privind normele in privina excluderii vnztorilor periculoi ai presei periodice si a librarilor de la rspunderea ce deriva din articolele 528 si 725 din codul penal si din articolele 14 si 15 ale legii nr.47 din 8 februarie 1948, privind dispoziiile asupra presei. (3) A se vedea de asemenea art.30, primul alineat al legii nr.223 din 6 august 1990, privind reglementarea sistemului de radio-televiziune publica si privata al crui text se reda: "30. In caz de transmisiuni radiofonice sau de televiziune care au caracter de obscenitate, concesionarul privat sau concesionarul public sau persoana delegata de ei pentru controlul transmisiunii este pedepsit cu pedepsele prevzute de primul alineat al art.528". NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 529. (Acte si obiecte obscene: noiune). Prin efectele legii penale, se considera "obscene" actele si obiectele care, conform senzaiei comune, aduc ofensa pudoarei (art.725, 726). Nu se considera obscena opera de arta sau opera de tiina, doar daca, dintr-un motiv diferit de cel al studiului, nu este oferita spre vnzare, vnduta sau procurata, persoanei mai mica de 18 ani. 530. (>). [(Corupia de minori). Cel care, in afara cazurilor prevzute de articolele 519, 520 si 521, comite aciuni de desfrau asupra persoanei sau in prezenta persoanei mai mica de 16 ani, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. La aceeai pedeapsa este supus cel care instiga persoana mai mica de 16 ani sa comit aciuni de desfrau asupra sa, asupra persoanei vinovatului sau asupra altora. Pedeapsa este exclusa daca minorul este o persoana corupta moral]. ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996. 531. (Instigarea la prostituie si favorizarea). (Omisiune) 0 ) . Acest articol a fost abrogat de art.3 al legii nr.75 din 20 februarie 1958 privind normele asupra abolirii reglementarii prostituiei. Acelai articol a reglementat de asemenea infraciunile legate de prostituie.

(0

NOTE PROCEDURALE:

532. (Instigarea la prostituie a unei descendente, a soiei, a surorii) (Omisiune) Q ) . ( * ) Acest articol a fost abrogat de art.3 al legii nr.75 din 20 februarie 1958 privind normele asupra abolirii reglementarii prostituiei. Acelai articol a reglementat de asemenea infraciunile legate de prostituie. 533. (Constrngerea de a practica prostituia) (Omisiune) ( ' ) . ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.3 al legii nr.75 din 20 februarie 1958 privind normele asupra abolirii reglementarii prostituiei. Acelai articol a reglementat de asemenea infraciunile legate de prostituie. 534. (Profitarea de prostituate). (Omisiune) ( 1 ) . ( l ) Acest articol a fost abrogat de art.3 al legii nr.75 din 20 februarie 1958 privind normele asupra abolirii reglementarii prostituiei. Acelai articol a reglementat de asemenea infraciunile legate de prostituie. 535. (Trafic cu femei si cu minori). (Omisiune) ( ' ) . ( l ) Acest articol a fost abrogat de art.3 al legii nr.75 din 20 februarie 1958 privind normele asupra abolirii reglementarii prostituiei. Acelai articol a reglementat de asemenea infraciunile legate de prostituie. 536. (Trafic cu femei si cu minori prin violenta, ameninare sau nelciune) (Omisiune) Q ) . ( * ) Acest articol a fost abrogat de art.3 al legii nr.75 din 20 februarie 1958 privind normele asupra abolirii reglementarii prostituiei. Acelai articol a reglementat de asemenea infraciunile legate de prostituie. 537. (Trafic cu femei si cu minori comis in strintate). Delictele prevzute de cele doua articole precedente (') se pedepsesc chiar daca sunt comise de un cetean (art.41) pe teritoriu strin. ( * ) Pentru identificarea delictelor prevzute de articolele 535 si 536 ale acestui cod abrogate acum, a se vedea art.3, primul alineat, nr.6 si 7, si al treilea alineat al legii nr.75 din 20 februarie 1958 asupra abolirii legalizrii prostituiei. 538. (Masuri de sigurana). La condamnarea pentru delictul prevzut de art.531 Q ) se poate adaug o msura de sigurana a deteniei (art.2152). Msura de sigurana a deteniei este mereu adugata in cazurile prevzute de articolele 532, 533, 534, 535 si 536 ('). ( * ) Pentru identificarea delictelor prevzute de articolele 531, 532, 533, 534, 535 si 536 ale acestui cod abrogate acum, a se vedea art.3, al legii nr.75 din 20 februarie 1958 asupra abolirii legalizrii prostituiei. PARTEA A III-A DISPOZIII COMUNE PRTILOR PRECEDENTE 539. 0). [(Vrsta persoanei vtmate). Atunci cand delictele prevzute la acest titlu sunt comise in dauna unui minor in vrsta de 14 ani, vinovatul nu poate invoca drept scuza personala necunoaterea vrstei celui vtmat].

0) Acest articol a fost abrogat de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996.

540. (Raportul de rudenie). Prin efectele legii penale, cand raportul de rudenie (art.307/4) este considerat ca element constitutiv sau ca circumstana agravanta sau atenuanta sau drept cauza de nepedepsire, filiaia ilegitima (art.250 si urmtoarele din codul civil) (') este echivalata cu filiaia legitima (art.235 si urmtoarele din codul civil). Raportul de filiaie ilegitima (*) este stabilit respectnd limitele de proba indicate de legea civila (art.250 si urmtoarele, 269, 278 din codul civil), chiar daca prin efecte diferite de certificarea situaiei persoanelor (art. 193 din codul de procedura penala).

O Articolele 100 si 101 al legii nr.151 din 19 mai 1975 asupra dreptului familiei, au nlocuit in codul civil expresia "filiaia naturala" cu cea precedenta "filiaia ilegitima ".
541. Q ) [(Pedepse accesorii si alte efecte penale). Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de acest titlu implica pierderea autoritii prinilor sau autoritii maritale sau interzicerea permanenta de a deine o funcie ce tine de tutela si ingrijire, cand calitatea printelui, soului, tutorelui sau curatorului este elementul constitutiv sau circumstana agravanta. Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de articolele 519, 521, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536 si 537 implica pierderea dreptului la pensie alimentara si la drepturile de succesiune ctre persoana vtmata]. ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996. 542. (!) [(Plngerea celui vtmat). Delictele prevzute de primul alineat si de art.530 se pedepsesc in urma plngerii persoanei vtmate. Plngerea depusa este irevocabila. Se procedeaz totui din oficiu: 1) daca fapta este comisa de printe sau tutore sau de un funcionar public sau de un insarcinat cu o funcie publica; 2) daca fapta este legata de un alt delict pentru care trebuie sa se acioneze din oficiu].

0) Acest articol a fost abrogat de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996.
543. O [(Dreptul la plngere). Cand persoana vtmata decedeaz inainte ca plngerea sa fie inaintata de ea sau de cei care o reprezint conform articolelor 120 si 121, dreptul la plngere revine prinilor si soului. Aceasta dispoziie nu se aplica daca persoana vtmata a renunat in mod expres sau tacit la dreptul de a se plnge]. ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996. 544. (Cauza speciala de anulare a infraciunii) (Omisiune) ( ' ) . ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.l al legii nr.442 din 5 august 1981, privind abrogarea importantei penale a cauzei de onoare. A se vedea de asemenea art. 197 al decretului legislativ nr.271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, coordonare si tranzitorii ale codului de procedura penala. TITLUL X 0) DESPRE DELICTE MPOTRIVA INTEGRITII SI SANATATII RASEI ( l ) Acest articol a fost abrogat de art.22 al legii nr.l94 din 22 mai 1978, privind normele pentru protecia sociala a mamei si asupra ntreruperii voluntare a sarcinii. 545. (Avortul femeii incontiente). (Omisiune).

NOTE PROCEDURALE:

546. (Avortul femeii contiente). (Omisiune). 547. (Avortul provocat de femele). (Omisiune). 548. (Instigarea la avort). (Omisiune). 549. (Moartea sau lezarea femeii). (Omisiune). 550. (Provocarea avortului asupra femeii considerata gravida). (Omisiune). 551. (Cauza de onoare). (Omisiune). 552. (Provocarea neputinei de a procrea). (Omisiune). 553. (Incitarea la practici impotriva procrerii). (Omisiune). 554. (Contaminarea cu sifilis si blenoragie). (Omisiune). 555. (Circumstana agravanta si pedeapsa accesorie). (Omisiune). TITLUL XI DESPRE DELICTE MPOTRIVA FAMILIEI PARTEA I DESPRE DELICTE MPOTRIVA CSTORIEI 556. (Bigamia). Cel care, fiind legat prin cstorie (art.82 si urmtoarele din codul civil) avnd efecte civile, incheie o alta, chiar daca are efecte civile, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.562). La aceeai pedeapsa este supus cel care, nefiind cstorit, incheie o cstorie cu persoana legata prin cstoria ce are efecte civile (art.557). Pedeapsa este mrita (art.64) daca vinovatul a indus in eroare (art.48) persoana cu care s-a cstorit asupra libertii propriei stri civile sau a ei (art.558). Daca este declarata nula cstoria incheiata anterior de bigam (art.l 17 si urmtoarele din codul civil), sau este anulata a doua cstorie dintr-un motiv diferit de bigamie, infraciunea este anulata, chiar si fata de cei care au concurat la infraciune si, daca a existat o condamnare, inceteaza execuia si efectele penale (art.557; 686 din codul de procedura penala). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 557. (Prescrierea infraciunii) Termenul de prescriere pentru delictul prevzut de articolul precedent decurge din ziua in care este anulata (art. 149 din codul civil) una din cele doua casatorii sau cea de-a doua este declarata nula (art. 177 din codul civil) datorita bigamiei (art. 157 si urmtoarele). 558. (mpingerea spre cstorie prin inselaciune). Cel care, incheind o cstorie cu efecte civile (art.82 si urmtoarele din codul civil) prin mijloace frauduloase ascunde celuilat sot existenta unui impediment care nu este acela ce deriva dintr-o cstorie anterioara, este pedepsit (art.5562), daca este anulata cstoria

din cauza impedimentului ascuns, cu inchisoare pana la 1 an sau cu amenda de la 400.000 la 2 milioane de lire italiene (art.l 17 si urmtoarele din codul civil) (l). (1) Amenda iniiala de la 2.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 559. (Adulterul). Soia adultera este pedepsita cu inchisoare pana la un an (*). Cu aceeai pedeapsa este pedepsit complicele adulterei (l). Pedeapsa este de inchisoare pana la 2 ani in cazul relaiei adultere (2). Delictul se pedepsete in urma plngerii (art. 120; 336 din codul de procedura penala) soului (art.561, 562, 563) (2). ( ' ) Curtea constituionala, prin sentina nr.l26 din 19 decembrie 1968, a declarat nelegitimitatea constituionala a alineatelor unu si doi ale acestui articol. ( 2 ) Curtea constituionala, prin sentina nr.l47 din 3 decembrie 1969, a declarat nelegitimitatea constituionala a alineatelor trei si patru ale acest ui articol. 560. (Concubinaj) Q ) Soul care tine o concubina in casa conjugala sau intr-un loc cunoscut, este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani (art.561, 562, 563). Concubina este pedepsita cu aceeai pedeapsa (art.561, 563). Delictul se pedepsete in urma denunului soiei (art. 120; 336 din codul de procedura penala).

0) Curtea constituionala, prin sentina nr.147 din 3 decembrie 1969, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol.
561. (Cazuri de nepedepsire. Circumstane atenuante). (). In cazul prevzut de art.559, nu se pedepsete soia cand soul a impins -o sau a incitat-o la prostituie sau a beneficiat in urma practicrii prostituiei de ctre aceasta. In cazurile prevzute de cele doua articole precedente se pedepsete soul desprit legal din vina celuilalt sot (art. 150 din codul civil), sau abandonat de acesta pe nedrept. Daca fapta este comisa de soul desprit legal din vina proprie sau din vina proprie si a celuilalt sot (art. 150 si urmtoarele din codul civil) sau consens reciproc (art. 158 din codul civil), pedeapsa este micorat (atr.65). ( ' ) Curtea constituionala, prin sentina nr.147 din 3 decembrie 1969, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol. 562. (Pedeapsa accesorie si sanciunea civila). Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de articolele 556 si 560 implica pierderea autoritii maritale (art.34; 144 din codul civil) (). Prin sentina de condamnare pentru adulter sau pentru concubinaj judectorul poate, la cererea soului lezat, sa ordone prevederi temporare cu caracter civil pe care le considera urgente in interesul soului lezat si al copilului (2). Aceste prevederi sunt executabile imediat, dar efectul lor inceteaza daca, in termen de 3 luni de la sentina de condamnare devenita irevocabila (art.648 din codul de procedura penala), nu se prezint judectorului civil cererea de separare personala (2).

NOTE PROCEDURALE:

0) Curtea constituionala, prin sentina nr.147 din 3 decembrie 1969, a declarat nelegitimitatea constituionala a primului alineat, in partea referitoare la pierderea autoritii maritale prin efectul condamnrii pentru delictul de concubinaj. ( 2 ) Curtea constituionala, prin sentina nr.147 din 3 decembrie 1969, a declarat nelegitimitatea constituionala a alineatelor doi si trei.
563. (Anularea infraciunii) 0 ) . In cazurile prevzute de articolele 559 si 560 retragerea reclamatiei (art. 152; 340 din codul de procedura penala), chiar daca s-a fcut dupa condamnare, anuleaz infraciunea. Anuleaz de asemenea infraciunea: 1) decesul soului lezat; 2) desfacerea cstoriei vinovatului de adulter sau de concubinaj. Anularea infraciunii are efect si in privina complicelui si concubinei si oricrei persoane care a contribuit la infraciune; si, daca a exista o condamnare, inceteaza execuia si efectele penale. ( ' ) Curtea constituionala, prin sentina nr.l47 din 3 decembrie 1969, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol. PARTEA II DESPRE DELICTE MPOTRIVA MORALEI DE FAMILIE 564. (Incestul). Cel care, intr-un mod din care sa rezulte un scandal public, comite un incest cu un descendent sau un ascendent (art.75 din codul civil) sau cu o ruda pe linie directa (art.78 din codul civil), sau cu o sora sau un frate (art.540), este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Pedeapsa este de inchisoare de la 2 la 8 ani in caz de relaie incestuoasa. In cazurile prevzute de dispoziiile precedente, daca incestul este comis de o persoana majora cu o persoana mai mica de 18 ani, pedeapsa este mrita (art.64) pentru persoana majora. Condamnarea pronunata impotriva printelui implica pierderea autoritii prinilor (*) (art.34; 315 si urmtoarele din codul civil) [sau a autoritii legale (2)]. ( ! ) Aceasta expresie a fost inlocuita astfel de art. 146 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Tutela legala prevzuta de art.348, ultimul alineat al codului civil a fost suprimata de art.l al Decretului Preedintelui Republicii nr.25 din 20 ianuarie 1944, privind dispoziiile pentru reintegrarea drepturilor civile si politice ale cetenilor italieni si strini declarai deja de rasa ebraica sau considerai de rasa ebraica. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 565. (Atentate impotriva moralei de familie comise prin intermediul presei periodice). Cel care in articolele de ziar sau in alte scrieri periodice, in desenele care se refera la ele sau in anunurile date cu scop de publicitate, in aceleai ziare sau scrieri (art.725), expune sau scot in relief imprejurari care sa aduc atingere moralei de familie, este pedepsit cu amenda de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (art.57, 528) 0). ( ' ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 Iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.

NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). PARTEA A III-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA SITUAIEI FAMILIALE 566. (nlocuirea sau suprimarea situaiei). Cel care face sa figureze intr-un registru de stare civila (art.449 din codul civil) o natere inexistenta, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani (art.569). La aceeai pedeapsa este supus cel care, prin tinuirea unui nou-nascut, ii suprima starea civila. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 567. (Falsificarea situaiei). Cel care, prin inlocuirea unui nou- nscut, falsifica starea civila a acestuia, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani. Se aplica inchisoarea de la 5 la 15 ani celui care, in pregtirea unui act de natere, falsifica starea civila a unui nou-nascut, prin certificri false, atestri false sau alte falsuri (art.569; 236 si urmtoarele din codul civil). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 568. (Ascunderea situaiei unui copil legitim sau natural recunoscut). Cel care lasa sau prezint un copil, inscris deja in registrele de stare civila (art.449 din codul civil) ca fiu legitim (art.231 si urmtoarele din codul civil) sau natural recunoscut (art.250 si urmtoarele din codul civil) intr-un azil de copii prsii sau intr-un alt loc de binefacere, ascunznd situaia acestuia, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art.569). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 569. (Pedeapsa accesorie). Condamnarea pronunata impotriva printelui pentru unul din delictele prevzute de aceasta parte implica pierderea autoritii prinilor (') (art.34; 315 si urmtoarele din codul civil), [sau a tutelei legale] ( 2).

NOTE PROCEDURALE:

0) Acest limbaj a fost nlocuit astfel de art.]46 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 2 ) Tutela legala prevzuta de art.348, ultimul alineat al codului civil a fost suprimata de art.l al Decretului Preedintelui Republicii nr.25 din 20 ianuarie 1944, privind dispoziiile pentru reintegrarea drepturilor civile si politice ale cetenilor italieni si strini declarai deja de rasa ebraica sau considerai de rasa ebraica.
PARTEA A rV-A DESPRE DELICTELE MPOTRIVA ASISTENTEI FAMILIALE 570. (nclcarea obligaiilor de asistenta familiala). Cel care, abandonnd domiciliul conjugal (art.45, 1432, 146 din codul civil) sau menine o conduita contrara ordinii sau moralei de familie, se sustrage obligaiilor de asistenta legate de autoritatea prinilor Q ) (art.316 din codul civil), [de tutela legala (2)], sau de calitatea de sot (art. 143 din codul civil), este pedepsit cu inchisoare pana la un an sau cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene (3). Pedepsele de mai sus se aplica impreuna celui care: 1) deturneaz sau delapideaz bunurile fiului minor sau ale pupilului sau ale soului; 2) face sa dispar mijloacele de subzistnta descendenilor (art.540; 75 din codul civil) minori, sau incapabile sa munceasc, ascendenilor sau soului, care nu este desprit legal din vina sa (art.l50-151 din codul civil). Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei lezate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), cu excepia cazurilor prevzute de nr.l si, cand infraciunea este comisa fata de minori, de nr.2 al alineatului precedent (4). Dispoziiile acestui articol nu se aplica daca fapta este prevzuta ca fiind o infraciune mai grava de o alta dispoziie legala (5).

0) Aceasta expresie a fost inlocuita astfel de art. 146 al legii nr.689 din 24 noiembrie
1981 privind scoaterea de sub acuzare. (2) Tutela legala prevzuta de art.348, ultimul alineat al codului civil a fost suprimata de art.l al Decretului Preedintelui Republicii nr.25 din 20 ianuarie 1944, privind dispoziiile pentru reintegrarea drepturilor civile si politice ale cetenilor italieni si strini declarai deja de rasa ebraica sau considerai de rasa ebraica. (3) Amenda iniiala de la 1.000 lire Italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (4) Acest alineat a fost adugat de art.90 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (5) A se vedea art. 12 sexies al legii nr.898 din 1 decembrie 1970 privind reglementarea cazurilor de desfacere a cstoriei, asa cum este modificata de legea nr.74 din 6 martie 1987, privind normele asupra disciplinei cazurilor de desfacere a cstoriei al crui text se reda: "12 sexies. Soului care se sustrage obligaiei de plata a alocaiei datorate conform art.5 si 6 ale prezentei legi se aplica pedepsele prevzute de art.570 al codului penal." NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise; admisa ndeprtarea de casa familiala (art.282 bis din codul de procedura penala) daca delictul este comis in dauna rudelor apropiate sau a convieuitorului. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala).

Cale de urmrire: cu denunul prtii (art.336 din codul de procedura penala); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) in ipotezele prevzute de alineatul 3 al art.570 din codul penal. 571. (Abuzul de mijloace de corecie sau de disciplina). Cel care abuzeaz de mijloacele de corecie sau de disciplina in dauna unei persoane supusa autoritii sale sau incredintata lui din motive de educaie, instrucie, grija, supraveghere sau paza, sau pentru practicarea unei profesii sau a unei meserii, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta pericolul unei boli corporale sau mentale, cu inchisoare pana la 6 luni. Daca in urma faptei rezulta o leziune corporala, se aplica pedepsele stabilite la articolele 582 si 583, reduse cu o treime; daca rezulta moartea, se aplica inchisoarea de la 3 la 8 ani (art.572). NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, referitor la art.582 si 5831 din codul penal, neadmis referitor la art.5832, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala; daca rezulta moartea, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis doar in ipoteza in care rezulta moartea (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: primul si al doilea alineat, referitor la art.582 si 5831 din codul penal admisa suspendarea exercitrii autoritii prinilor (art.287, 288 din codul de procedura penala); admisa ndeprtarea de casa familiala (art.282 bis din codul de procedura penala) daca delictul este comis in dauna rudelor apropiate sau convieuitorului; al doilea alineat, referitor la art.5832 si in caz ca rezulta moartea, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala); in caz de moarte Curtea cu juri (art.5 din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 572. (Maltratri in familie sau fata de copii). Cel care, in afara cazurilor indicate la articolul precedent, maltrateaz un membru din familie (art.540) sau un minor in vrsta de 14 ani sau o persoana aflata sub autoritatea sa, sau incredintata lui din motive de educaie, instruire, grija, supraveghere sau paza sau pentru practicarea unei profesii sau a unei meserii, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Daca in urma faptei rezulta o leziune corporala grava (art.583), se aplica inchisoarea de la 4 la 8 ani; daca rezulta o leziune foarte grava (art.5832), inchisoarea de la7 la 15 ani; daca rezulta moartea, inchisoarea de la 12 la 20 de ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala; obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala) in caz ca rezulta moartea. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al doilea alineat, in caz de leziune grava, Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); in caz de leziune foart e grava, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala); daca rezulta moartea, Curtea cu juri (art.5 din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 573. (Furtul de comun acord de minori). Cel care fura un minor, cara a implinit 14 ani, cu acordul acestuia, de la printele care isi exercita autoritatea printeasca () (art.316 din codul civil), sau tutorelui (art.346 si urmtoarele din codul civil), sau il retine impotriva voinei aceluiai printe sau tutore, este pedepsit, in urma denunului acestuia (art. 120; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala), cu inchisoare pana la 2 ani.

NOTE PROCEDURALE:

Pedeapsa este micorat (art.65), daca fapta este comisa in scop de cstorie; este mrita (art.64) daca este comisa in scop de desfrau (art.609 bis). Se aplica dispoziiile articolelor[525 si 544]. (2). ( ' ) Aceasta expresie a fost inlocuita astfel de art. 146 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. nainte de inovaia de mai sus, primul alineat al acestui articol fusese declarat neconstitutional de Curtea constituionala prin sentina nr.9 din 22 februarie 1964, deoarece limita dreptul de denun doar printelui care-si exercita autoritatea. ( 2 ) Art.544 din codul penal a fost abrogat de art.l al legii nr.442 din 5 august 1981, privind abrogarea importantei penale a cauzei de onoare. Art.525 din codul penal a fost abrogat de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma denunului printelui sau tutorelui (art.336 din codul de procedura penala). 574. (Furtul de persoane incapabile). Cel care fura un minor in vrsta de 14 ani sau un bolnav mintal de la printele care isi exercita autoritatea printeasca (') (art.316 din codul civil), de la tutore (art.346 si urmtoarele din codul civil) sau de la curator (art.424 din codul civil), sau de la cel care se ocupa de supravegherea sau paza lui, sau il retine impotriva voinei acestora, este pedepsit, in urma denunului (art. 120; 336 din codul de procedura penala) printelui care exercita autoritatea printeasca ('), tutorelui sau curatorului, cu inchisoare de la 1 la 3 ani. La aceeai pedeapsa este supus, in urma denunului, acelorai persoane, cel care fura sau retine un minor care a implinit 14 ani, fara consimmntul acestuia, intr-un scop diferit de cel de desfrau sau cstorie. Se aplica dispoziiile articolelor [525 si 544] (2). (1) Aceasta expresie a fost nlocuita astfel de art. 146 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare.. nainte de inovaia de mai sus, primul alineat al acestui articol fusese declarat neconstitutional de Curtea constituionala prin sentina nr.9 din 22 februarie 1964, deoarece limita dreptul de denun doar printelui care-si exercita autoritatea. (2) Art.544 din codul penal a fost abrogat de art.l al legii nr.442 din 5 august 1981, privind abrogarea importantei penale a cauzei de onoare. Art.525 din codul penal a fost abrogat de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma denunului printelui sau tutorelui (art.336 din codul de procedura penala). PARTEA I DESPRE DELICTE MPOTRIVA VIEII SI INTEGRITII INDIVIDUALE 575. (Omorul). Cel care cauzeaz moartea unui om este pedepsit cu inchisoare de peste 21 de ani (art.276, 295, 301, 306, 576, 577, 579; 116 din codul de procedura penala; 1150 din codul navigaiei) (l) (2).

( ' ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. ( 2 ) Art.l al legii nr.l07 din 25 martie 1985 privind normele de aplicare a Conveniei pentru prevenirea si reprimarea infraciunilor impotriva persoanelor protejate la nivel internaional, stabilete ca pedepsele pentru infraciunea comisa sau pentru tentativa de omor voluntar fata de persoane protejate la nivel internaional, sunt mrite de la o treime la jumtate cand infraciunea a fost determinata si indirect de funciile exercitate de persoana vtmata. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5 din codul de procedura penala); in ipoteza tentativei de delict, agravat oricum, art.576, 577 din codul penal, Tribunalul format din mai muli' judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 576. (Circumstane agravante [Pedeapsa cu moartea)]. Se aplica pedeapsa [cu moartea Q ) ] daca fapta prevzuta de articolul precedent este comisa: 1) cu concursul uneia din circumstanele indicate la nr.2 al art.61; 2) impotriva ascendenilor sau descendenilor (art.540; 75 din codul civil), cand concura una din circumstanele indicate la numerele 1 si 4 ale art.61 sau cand este folosit un mijloc duntor sau un alt mijloc viclean sau cand este premeditare; 3) de cel care e pus sub urmrire (art.296 din codul de procedura penala) pentru a se sustrage arestului, capturrii sau ntemnirii sau pentru a-si procura mijloace de existenta pe timpul perioadei cand se ascunde de politie; 4) de asociatul la infraciune (art.416) pentru a se sustrage arestului, capturii sau intemnitarii; 5) in aciunea de a comite unul din delictele prevzute de art.519, 520 si 521 Este pus sub urmrire, prin efectele legii penale, cel care se afla in condiiile indicate la nr.6 al art.61 (art.296 din codul de procedura penala). ( ! ) Pedeapsa cu moartea pentru delictele prevzute de codul penal a fost abolita sl inlocuita cu deteniunea pe viata de Decretul legislativ nr.224 din 10 august 1944. Articolul 27, ultimul paragraf, al Constituiei a stabilit ca pedeapsa cu moartea este acceptata doar in cazurile prevzute de legile militare de rzboi. Decretul legislativ nr.21 din 22 ianuarie 1948 a abolit pedeapsa cu moartea pentru infraciunile prevzute de legile penale speciale diferite de cele militare si art.l al Legii nr.589 din 13 octombrie 1994 a abolit pedeapsa cu moartea prevzuta de codul penal militar pe timp de rzboi si de legile militare de rzboi, inlocuind-o cu pedeapsa maxima prevzuta de codul penal. ( 2 ) Aceste articole au fost abrogate de art.l al legii nr.66 din 15 februarie 1996. A se vedea articolele 609 bis si 609 ter, Inserate de legea citata nr.66/1996. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5 din codul de procedura penala); in caz de tentativa de omor, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala).

NOTE PROCEDURALE:

577. (Alte circumstane agravante. Deteniunea pe viata). Se aplica pedeapsa cu deteniunea pe viata daca fapta prevzuta de art.575 este comisa: 1) impotriva ascendenilor sau descendenilor (art.540; 75 din codul civil) 2) cu ajutorul substanelor duntoare sau printr-un alt mijloc viclean; 3) cu premeditare; 4) cand concura una din circumstanele indicate la numerele 1 si 4 ale art.61. Pedeapsa este de inchisoare de la 24 la 30 de ani, daca fapta este comisa impotriva soului, fratelui, surorii (art.540), tatlui sau ma mei adoptivi, sau fiului adoptiv (art.291 din codul civil) sau impotriva rudei pe linie directa (5822; 78 din codul civil). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5 din codul de procedura penala); in caz de tentativa de omor, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 578. (*) (Pruncuciderea in condiii de abandon material si moral). Mama care provoac moartea propriului nou-nascut imediat dupa natere, sau a ftului in timpul naterii, cand fapta este determinata de condiii de abandon material si moral legate de natere, este pedepsita cu inchisoare de la 4 la 12 ani. Celor care concura (art.l 10) la fapta de la primul alineat se aplica inchisoarea de peste 21 de ani. Totui, daca acetia au acionat doar cu scopul de a sprijini mama, pedeapsa poate fi micorat (art.65) de la o treime la doua treimi. Nu se aplica agravantele stabilite de art.61 al codului penal. ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.2 al legii nr.442 din 5 august 1981 privind abrogarea importantei penale a cauzei de onoare. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala; al doilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala); al doilea alineat, Curtea cu juri (art. 5a din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 579. (Uciderea celui care consimte). Cel care provoac moartea unui om, cu consimmntul (art.50) acestuia, este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 15 ani. Nu se aplica agravantele indicate la art.61. Se aplica dispoziiile referitoare la omor (art.575-577) daca fapta este comisa: 1) impotriva unui minor in vrsta de pana la 18 ani (art.2 din codul civil); 2) impotriva unei persoane bolnave mental sau care se afla in condiii de deficienta psihica datorita unei alte infirmiti sau datorita abuzului de alcool sau de stupefiante; 3) impotriva persoanei al crui consimmnt (art.50) a fost luat de vinovat prin violenta, ameninare sau hipnoza (art.6132), sau smuls prin inselaciune. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al treilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala).

Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5b din codul de procedura penala); in ipoteza tentativei, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul d e procedura penala). 580. (Instigarea sau ajutorul la sinucidere). Cel care impinge pe alii spre sinucidere sau intareste intenia cuiva de sinucidere sau faciliteaz in vreun fel executarea, este pedepsit, daca sinuciderea se produce, cu inchisoare de la 5 la 12 ani. Daca sinuciderea nu se produce, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani, cu condiia ca in urma tentativei de sinucidere sa rezulte o leziune corporala grava sau foarte grava (art.583). Pedepsele sunt mrite (art.62) daca persoana instigat sau incitata sau ajutata se gsete intr-una din condiiile indicate la numerele 1 si 2 ale articolului precedent. Totui, daca persoana menionata este minora in vrsta de 14 ani sau lipsita de capacitatea de a intelege sau de a vrea (art.85), se aplica dispoziiile referitoare la omor (art.572, 575 si urmtoarele, 586, 589). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala) in ipoteza referitoare la instigarea minorului in vrsta de 14 ani sau incapabila sa inteleaga si sa vrea, atunci cand are loc sinuciderea. Reinut ca suspect de delict: primul alineat, prima Ipoteza, admis (art.384 din codul de procedura penala); a doua ipoteza, neadmis; al doilea alineat, a doua Ipoteza, admis (art.384 din codul de procedura penala. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala ). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5 din codul de procedura penala); in ipoteza tentativei, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 581. (Lovirile) (*) Cel care lovete pe cineva, daca in urma faptei nu rezulta o boala corporala sau mentala, este pedepsit, in urma reclamatiei (art. 120, 336 di urmtoarele din codul de procedura ) persoanei vtmate, cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (art.587/4; 1151 din codul navigaiei) ( 2) (3). Aceasta dispoziie nu se aplica atunci cand legea considera violenta drept element constitutiv sau drept circumstana agravanta a unei alte infraciuni (art.276, 294, 295, 298, 336, 337, 338, 339, 341/4, 342/4, 3433, 353 , 3852, 3863, 393, 396, 4052, 422, 5072, 609 bis, 609 ter, 609 octies, 610, 611, 614/4, 628, 629, 634, 635 nr.l). ( ' ) Art.l al legii nr.l07 din 25 martie 1985 privind normele de aplicare a Conveniei pentru prevenirea si reprimarea infraciunilor impotriva persoanelor protejate la nivel internaional, stabilete ca pedepsele pentru infraciunea comisa sau pentru tentativa de omor voluntar fata de persoane protejate la nivel internaional, sunt mrite de la o treime la jumtate cand infraciunea a fost determinata si indirect de funciile exercitate de persoana vtmata. (2) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (3) Pentru infraciunea ce tine de competenta judectorului de pace prevzuta de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene, conform art.52, alineatul 2, litera a ) , a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis.

NOTE PROCEDURALE:

Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.,274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala). 582. (Leziunea corporala) ( x ) (2) (3). Cel care provoac cuiva o leziune corporala, in urma creia rezulta o boala corporala sau mentala, este pedepsit cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani (art.583, 585, 5873; 1151 din codul navigaiei). Daca boala are o durata mai mica de 20 de zile si nu concura nici-una din circumstanele agravante prevzute de art.583 si 585, exceptandu-le pe cele indicate la nr.l si in ultima parte a art.577, delictul se pedepsete in urma plngerii (art. 120; 336 din codul de procedura penala) persoanei vtmate (4) (5). (1) Acest articol a fost modificat astfel de articolul unic al legii nr.24 din 26 ianuarie 1963, privind modificarea art.582 a codului penal. (2) Art.l al legii nr.l07 din 25 martie 1985 privind normele de aplicare a Conveniei pentru prevenirea si reprimarea infraciunilor impotriva persoanelor protejate la nivel internaional, stabilete ca pedepsele pentru infraciune a comisa sau pentru tentativa de omor voluntar fata de persoane protejate la nivel internaional, sunt mrite de la o treime la jumtate cand infraciunea a fost determinata si indirect de funciile exercitate de persoana vtmata. (3) A se vedea si legea nr.962 din 9 octombrie 1967, privind normele pentru prevenirea si stoparea delictului de genocid. (4) Acest alineat a fost inlocuit astfel de art.91 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (5) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 1 milion la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 15 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 20 de zile la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera b), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant [art 38 Uf din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise masurile coercitive (art.280, 391/5, 381/f din codul de procedura penala. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (4l, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000) limitat la spea de la alineatul 2 in urma reclamatiei prtii; Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala); in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala) daca apar condiiile de la alineatul 2 al art.582 din codul penal). 583. (Circumstane agravante). Leziunea corporala (art.582) este grava si se aplica pedeapsa cu inchisoare de la 3 la 7 ani: 1) daca in urma faptei rezulta o boala care pune in pericol viata persoanei vtmate, sau o boala sau o incapacitate de a reveni la preocuprile anterioare pe o perioada mai mare de 40 de zile; 2) daca fapta produce slbirea permanenta a unui simt sau a unui organ; [3) daca persoana vtmata este o femeie insarcinata si in urma faptei rezulta grbirea naterii (')].

Leziunea corporala (art.582) este foarte grava si se aplica inchisoarea de la 6 la 12 ani daca in urma faptei rezulta: 1) o boala cu sigurana sau probabil incurabila; 2) pierderea unui simt; 3) pierderea unui membru sau o mutilare care face membrul nefolosibil, sau pierderea capacitii folosirii unui organ sau a capacitii de procreere, sau o dificultate permanenta si grava a vorbirii; 4) deformarea sau tietura permanenta a fetei; [5) avortul persoanei vtmate (art.545, 585, 587) 0)]. ( ' ) Acest numr a fost abrogat de art.22 al legii nr.194 din 22 mai 1978, privind normele pentru protecia sociala a mamei si asupra ntreruperii premeditate a sarcinii si accelerarea naterii sunt acum reglementate de art. 17 al aceleiai legi. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala ). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 584. (Omor din imprudenta). Cel care, prin aciuni directionate spre comiterea unuia din delictele prevzute de articolele 581 si 582, provoac decesul unui om, este pedepsit cu inchisoare de la 10 la 18 ani (art.43, 585, 586; 1151 din codul navigaiei). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/b din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 585. (Circumstane agravante). In cazurile prevzute de articolele 582, 583 si 584, pedeapsa este mrita de la o treime la jumtate, daca concura una din circumstanele agravante prevzute de art.576; si este mrita pana la o treime daca concura una din circumstanele agravante prevzute de art.577 sau daca fapta este comisa cu arme sau cu substane distrugtoare. Conform legii penale, prin "arme" se inteleg ('): 1) cele de tragere si toate celelalte a cror destinaie obinuita este vtmarea de persoana; 2) toate instrumentele care lezeaz, al cror port absolut este interzis prin lege, sau fara un motiv justificat (art.42 text unic de securitate publica). Sunt asimilate armelor materiile explozibile si gazele asfixiante sau lacrimogene. Q ) Articolele 1 si 2 ale legii nr.110 din 18 aprilie 1975 privind normele integrative ale normei in vigoare pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor, separa armele de rzboi de cele comune de tragere. 586. (Decesul sau rnirile ca o consecina a unui alt delict) ( l ) (2) Cand dintr-o fapta prevzuta ca delict cu premeditare decurge, ca o consecina nedorita a vinovatului, decesul sau rnirea (art.582) unei persoane, se aplica dispoziiile art.83, dar pedepsele stabilite in articolele 589 si 590 sunt mrite (art.64, 5712, 5722, 584, 5913, 5933, 6302). ( ' ) Art.5 litera c ) a codului de procedura penala exclude pentru cunoaterea acestui delict competenta Curii cu juri chiar daca in urma faptei rezulta decesul unei persoane.

NOTE PROCEDURALE:

( 2 ) A se vedea art.81 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor in materie de stupefiante. 587. (Omorul si leziunea corporala din cauza onoarei) (Omisiune) ( ' ) ( } ) Acest articol a fost inlocuit astfel de art.2 al legii nr.442 din 5 august 1981 privind abrogarea importantei penale a cauzei de onoare. 588. (Btaia). Cel care participa la o btaie este pedepsit cu amenda pana la 600.000 lire italiene (>). Daca in timpul bataii cineva este ucis sau capata o leziune corporala (art.582), pedeapsa, pentru simpla fapta de a fi participat la btaie, este de inchisoare de la 3 luni la 5 ani. Aceeai pedeapsa se aplica la uciderea sau leziunea corporala (art.582) are loc imediat dupa btaie si ca o consecina a acesteia. (1) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 589. 0) (Omor din imprudenta). Cel care provoac din culpa (art.43) moartea unei persoane este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Daca fapta este comisa prin incalcarea normelor asupra reglementarii circulaiei rutiere sau ale acelora pentru prevenirea accidentelor la locul de munca pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani (2). In caz de deces al mai multor persoane, sau de deces al uneia sau mai multor persoane sau de rnire (art.582) a uneia sau mai multor persoane, se aplica pedeapsa care ar trebui aplicata pentru cea mai grava din incalcarile comise mrita pana la triplu, dar pedeapsa nu poate depasi 12 ani (3). ( * ) Acest articol a fost modificat astfel de art.l al legii nr.296 din 11 mai 1966, privind modificrile articolelor 589 si 590 ale codului penal. (2) Alineatul 8 al art. 189 al noului cod rutier, emis prin decretul legislativ nr.285 din 30 aprilie 1992, in vigoare de la 1 ianuarie 1993, dispune astfel: "Conductorul care se oprete si, fiind nevoie, acorda asistenta celor care au suferit daune, punandu-se imediat la dispoziia organelor de politie criminala, cand in urma accidentului rezulta delictul de omor din imprudenta sau de leziuni corporale din imprudenta, nu este supus arestului prevzut pentru cazul de flagrant al infraciunii." A se vedea de asemenea primul alineat al articolului unic al Decretului Preedintelui Republicii nr.575 din 4 iulie 1980, privind excluderea masurilor privative de libertate pentru flagrant in comiterea infraciunilor legate de serviciul cailor ferate si al tramvaielor, rmas in vigoare prin art.2302 al dispoziiilor de coordonare al codului de procedura penala, al carul text se reda: "Personalul care lucreaz la caile ferate, terestre sau maritime si la alte cai ferate sau tramvaie publice, are obligaia de a nu abandona serviciul in caz de dezastru sau de incidente sau orice alt eveniment care a r putea constitui ipoteza de Infraciune in a crei desfurare este implicata si datorita funciilor legate de circulaia trenurilor si a tramvaielor si de activiti legate in mod specific si direct de aceasta. In acest caz personalul de mai sus nu este supus arestrii pentru flagrant in comiterea infraciunii."

( 3 ) A se vedea art.81 al decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor in materie de stupefiante. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala), exceptnd drogurile prevzute de nota. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 590. (*) (7). (Leziuni corporale premeditate). Cel care provoac altora, din culpa (art.43), o leziune corporala (art.582) este pedepsit cu inchisoare pana la 3 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiane (') (2) (6). Daca leziunea este grava (art.5831) pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 6 luni sau cu amenda de la 240.000 la 1.200.000 lire italiene (2); daca este foarte grava (art.5832), cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 600.000 la 2.400.000 lire italiene (2) (3). Daca faptele de la alineatul precedent sunt comise cu incalcarea normelor asupra reglementarii circulaie rutiere sau acelea pentru prevenirea accidentelor la locul de munca, pedeapsa pentru leziuni grave (art.5831) este de inchisoare de la 2 la 6 luni sau de amenda de la 480.000 la 1.200.000 lire italiene (2); si pedeapsa pentru leziuni foarte grave (art.5832) este de inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau de amenda de la 1.200.000 la 2.400.000 lire italiene (2) (3). In caz de rnire a mai multor persoane se aplica pedeapsa care ar trebui sa fie aplicata pentru cea mai grava din incalcarile comise, mrita pana la triplare; dar pedeapsa cu inchisoarea nu poate depasi 5 ani (4). Delictul se pedepsete in urma denunului (art. 120; 336 din codul de procedura penala) persoanei vtmate, exceptnd cazurile prevzute de alineatele 1 si 2, limitate la faptele comise prin incalcarea normelor de prevenire a accidentelor la locul de munca sau referitoare la igiena muncii sau care au cauzat o boala profesionala (5). Q ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.2 al legii nr.296 din 11 mai 1966. (2) Amenzile stabilite de art.2 al legii nr.296 din 11 mai 1966 au fost triplate de art.l 133 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (3) Prin efectul declaraiei de constituionalitate ilegitima a art.60 a legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, dispusa prin sentina Curii Constituionale nr.249 din 19 mai 1993, sanciunile nlocuitoare prevzute de aceeai lege se aplica si la ipotezele prevzute de al doilea si al treilea alineat ale acestui articol. (4) A se vedea Decretul Preedintelui Republicii nr.575 din 4 iulie 1980, pri vind excluderea masurilor privative de libertate pentru flagrant in comiterea infraciunilor legate de serviciul cailor ferate si al tramvaielor, rmas in vigoare prin art.23 O2 al dispoziiilor de coordonare al codului de procedura penala. (5) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.92 al Legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (6) A se vedea art.81 al decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor in materie de stupefiante. (7) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 15 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 20 de zile la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise.

NOTE PROCEDURALE:

Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (4', litera a, Decretul legislativ nr.274/2000) limitat la cazul in spea in urma reclamatiei prtii si in urma cruia rezulta o boala cu durata mai mica de 20 de zile; Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: in urma plngerii persoanei vtmate (art.336 din codul de procedura penala) fara excepiile prevzute de ultimul alineat al art.590 din codul penal. 591. (Abandonul minorilor sau persoanelor incapabile). Cel care abandoneaz un minor in vrsta de 14 ani sau o persoana incapabila, datorita unei boli mintale sau unei boli trupeti, datorita btrneii sau dintr-o alta cauza, sa aiba grija de ea insasi si pe care trebuie sa o protejeze sau sa o ingrijeasca, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. La aceeai pedeapsa este supus cel care abandoneaz in strintate un cetean italian (art.41) minor in vrsta de 18 ani, incredintat lui pe teritoriul statului (art.4 2) din motive de munca. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 6 ani daca in urma faptei rezulta o leziune corporala (art.582) si este de la 3 la 8 ani daca rezulta moartea. Pedepsele sunt mrite (art.64) daca fapta este comisa de printe, de fiu (art.540), de tutore (art.346 din codul civil) sau de sot, sau de cel care adopta sau de adoptat (art.291 din codul civil). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat, neadmis; al treilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala); Curtea cu juri (art. 5c din codul de procedura penala) daca in urma faptei rezulta moartea. Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala); in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala) daca apar condiiile de la alineatul 2 al art.582 din codul penal). 592. (Abandonul unui nou-nascut din cauza onoarei) (Omisiune) 0). ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.l al legii nr.442 din 5 august 1981 privind abrogarea importantei penale a cauzei de onoare. 593. (3) (Neglijenta in acordarea de ajutor). Cel care, gsind abandonat sau pierdut un copil minor in vrsta de 10 ani sau o alta pesoana incapabila sa aiba grija de ea insasi, din cauza unei boli mintale sau trupeti, din cauza btrneii sau dintr -o alta cauza, neglijeaz sa anune imediat autoritatea, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (x) (2). La aceeai pedeapsa este supus cel care, gsind un corp omenesc care este sau pare ca nu este in viata, sau o persoana rania sau aflata intr-un alt pericol, omite sa acorde asistenta necesara sau sa anune imediat autoritatea. Daca din aceasta conduita a vinovatului rezulta o leziune corporala (art.582) pedeapsa este mrita (art.64); daca rezulta moartea, pedeapsa este dublata. ( ' ) Art. 19 al decretului nr.2316 din 24 decembrie 1934 privind textul unic al legilor asupra proteciei si asistentei mamei si copilului, prevede ca orice cetean care gsete abandonat intr-un loc public un minor in vrsta de pana la 14 ani sau afla ca un copil este abandonat din punct de vedere material sau moral, are obligaia de a informa comitetul de protecie nsrcinat cu acordarea asistentei in zona unde se afla copilul. In privina neglijentei acordrii de ajutor in caz de accident rutier a se vedea ar.189 al noului cod rutier emis prin decretul legislativ nr.285 din 30 apilie 1992, in vigoare incepand de la 1 ianuarie 1993.

(2) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, p rivind scoaterea de sub acuzare. (3) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 15 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 20 de zile la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [primul si al doilea alineat, Judectorul de pace (4', litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]; al treilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala)]. Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). PARTEA A II-A DESPRE DELICTELE MPOTRIVA ONOAREI 594. (Insulta). Cel care jignete onoarea sau demnitatea unei persoane de fata este pedepsit cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art.341-342) () (2). La aceeai pedeapsa este supus cel care comite fapta prin comunicare telegrafica sau telefonica sau prin inscrisuri sau desene, adresate persoanei vtmate. Pedeapsa este de inchisoare pana la 1 an sau cu amenda pana la 2 milioane, daca ofensa consta in atribuirea unei anumite fapte (') (2). Pedepsele sunt mrite (art.64) atunci cand ofensa este adusa in prezenta mai multor persoane (art.596-599). ( ' ) Amenda iniiala, prevzuta de primul alineat pana la 5.000 lire italiene si de al treilea alineat pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Pentru infraciunea ce tin de competenta judectorului de pace prevzuta de primul alineat se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene. Pentru infraciunea prevzuta de alineatul trei se aplica bneasca de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 10 de zile la 3 luni, conform art.52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: in urma reclamatiei prtii (art.597 din codul penal; art.336 din codul de procedura penala).

NOTE PROCEDURALE:

595. (Defimarea). Cel care, in afara cazurilor indicate la articolul precedent, comunicnd cu mai multe persoane, jignete reputaia altuia, este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an sau cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene (') (3). Daca jignirea consta in atribuirea unei anumite fapte, pedeapsa este de inchisoare pana la 2 ani sau de amenda pana la 4 milioane de lire italiene (l) (3). Daca ofensa este adresata prin intermediul presei (2) sau printr-un alt mijloc de publicitate sau printr-un act public, pedeapsa este de inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau de amenda de peste 1 milion de lire italiene (art.57 si urmtoarele, 596-599) ('). Daca ofensa este adresata unui grup politic, administrativ sau judiciar sau unui reprezentant sau unei autoriti constituite in grup, pedepsele sunt mrite (art.64). ( ' ) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene prevzuta de primul alineat, pana la 20.000 lire italiene prevzuta de alineatul doi si peste 5.000 lire italiene prevzuta de alineatul trei a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) In caz de defimare comisa prin intermediul presei, constnd in atribuirea unei anumite fapte, se aplica dispoziiile prevzute de art. 13 al legii nr.47 din 8 februarie 1948, privind dispoziiile asupra presei. (3) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 10 de zile la 3 luni, conform art.52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [primul si al doilea alineat, Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]; al treilea si al patrulea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter al codului de procedura penala). Cale de urmrire: in urma reclamatiei prtii (art.597 din codul penal; art.336 din codul de procedura penala). 596. (Excluderea de la dovada de disculpare) Vinovatului de delictele prevzute de cele doua articole precedente nu i se permite sa dovedeasc, pentru a se disculpa, adevrul sau cunoaterea faptei atribuite persoanei vtmate. Totui, cand ofensa consta in atribuirea unei anumite fapte, persoana jignita si agresorul pot, de comun acord, inainte de pronunarea sentinei irevocabile (art.648 din codul de procedura penala), sa transmit unui juriu de onoare (2) judecata asupra adevrului acestui fapt (art. 177-180 din codul de procedura penala). Cand ofensa consta in atribuirea unei anumite fapte, dovada adevrului asupra acestei fapte este totui admisa la procedura penala: 1) daca persoana vtmata este un funcionar public (art.357) si fapta atribuita acestuia se refera la exercitarea funciilor sale; 2) daca pentru fapta atribuita persoanei vtmate este deschis sau incepe impotriva sa o prevedere penala; 3) daca reclamantul cere in mod formal ca judecata sa se extind la confirmarea adevrului sau falsitii faptei ce ii este atribuita 0 ) . Daca adevrul faptei este dovedit sau daca pentru aceasta persoana creia ii este atribuita fapta este [de aceea] (3) condamnata dupa atribuirea faptei insasi, autorul invinuirii nu se pedepsete, exceptnd cazul cand modurile folosite nu fac ca pentru ea sa se aplice dispoziiile art.594, alineatul intai, sau ale art.595 pirmul alineat Q ) .

Q ) Acest alineat a fost adugat de art.5 al decretului nr.288 din 14 septembrie 1944, privind prevederile referitoare la reformele legislaiei penale. ( 2 ) A se vedea art. 177 si urmtoarele ale decretului legislativ nr.271 din 28 iulie 1989, privind normele de aplicare, de coordonare si tranzitorii ale codului de procedura penala. ( 3 ) Aceasta repetiie se afla in textul oficial. 596 bis Q ) (Defimarea prin intermediul presei) (2). Daca delictul de defimare este comis prin intermediul presei dispoziiile de la articolul precedent se aplica si directorului sau directorului adjunct responsabil, editorului sau tipografului, pentru infraciunile prevzute de articolele 57, 57 bis si 58.

O Acest articol a fost adugat de art.4 al legii nr.l27 din 4 martie 1958 in materie de infraciuni comise prin intermediul presei. ( 2 ) In caz de defimare comisa prin intermediul presei, constnd in atribuirea unei anumite fapte, se aplica dispoziiile prevzute de art.l3 al legii nr.47 din 8 februarie 1948, privind dispoziiile asupra presei. A se vedea de asemenea art.30 al legii nr.223 din 6 august 1990 care prevede aplicarea sanciunilor prevzute de acelai art. 13 al legii nr.47/1948, in caz de infraciuni de defimare comise prin intermediul transmisiunilor ce constau in atribuirea unei anumite fapte.
597. (Denunul persoanei vtmate si anularea infraciunii). Delictele prevzute de articolele 594 si 595 se pedepsesc in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala). Daca persoana vtmata si agresorul au exercitat dreptul indicat la alineatul art icolului precedent (!), denunul se considera renunat in mod tacit (art. 124) sau retras. Daca persoana vtmata moare inainte sa fi trecut termenul de prezentare a denunului, sau daca este vorba despre o ofensa adusa memoriei defunctului, pot depuse den unul rudele apropiate (art.307/4), cel care infiaza sau infiatul (art.291 din codul civil). In aceste cazuri si de asemenea in acela in care persoana vtmata moare dupa ce a prezentat denunul (art. 126), dreptul indicat la paragraful articolului precedent ( f ) revine rudelor apropiate (art.307/4), celui care infiaza sau infiatului (art.291 din codul civil). ( ' ) . Dupa introducerea art.596 bis al codului penal referirea la articolul precedent trebuie sa fie neleasa fata de art.596 din codul penal. 598. (Ofense in inscrisuri si discursuri rostite in fata instituiilor judiciare sau administrative). Nu se pedepsesc ofensele coninute in inscrisurile prezentate sau in discursurile rostite de parti sau de aprtorii lor la procedurile in fata instituiei judiciare sau in fata unei instituii administrative cand jignirile privesc obiectul cauzei sau recursului administrativ. Judectorul, pronunnd in cauza, poate, pe langa prevederile disciplinare, sa ordone eliminarea sau tergerea, in intregime sau parial, inscrisurilor jignitoare si sa acorde persoanei vtmate o suma cu titlu de despgubire pentru dauna nepatrimoniala (art. 185; 2059 din codul civil). Atunci cand este vorba despre inscrisuri pentru care eliminarea sau tergerea nu se poate efectua, pe acestea se fac adnotrile sentinei (art.89 din codul de procedura penala). 599. (Contraactiune si provocare). In cazurile prevzute de art.594, daca jignirile sunt reciproce, judectorul poate declara nepedepsibili unul sau ambii agresori. Nu se pedepsete cel care a comis una din faptele prevzute de articolele 594 si 595 in stare de manie (art.90) determinata de o fapta incorecta altuia si imediat dupa aceasta. Dispoziia primei parti a acestui articol se aplica si agresorului care nu a depus plngerea (art. 120; 336 din codul de procedura penala) pentru jugnirile aduse. PARTEA A LIBERTII INDIVIDUALE

m-A DESPRE DELICTELE MPOTRIVA

NOTE PROCEDURALE:

SECIUNEA I DESPRE DELICTE MPOTRIVA PERSONALITII INDIVIDUALE 600. (Reducerea la sclavie). Cel care reduce o persoana la sclavie sau la o condiie similara sclaviei, este pedepsit cu inchisoare de la 5 la 15 ani (art.9,10, 604). NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/d din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (5/b din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 600 bis. ( l ) (Prostituie cu minori). Cel care instiga la prostituie o persoana in vrsta mai mica de 18 ani sau favorizeaz sau fructifica prostituia este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 12 ani si cu amenda de la 30 de milioane la 300 de milioane de lire italiene (art.600 sexies, 600 septies). Exceptnd cazul cand fapta constituie cea mai grava infraciune, cel care intretine relaii sexuale cu un minor avnd vrsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, in schimbul banilor sau altor foloase financiare, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de peste 10 milioane de lire italiene. Pedeapsa este redusa cu o treime daca cel care comite fapta este o persoana minora pana la 18 ani. ( ' ) Acest articol a fost integrat de art.2, alineatul 1 al legii nr.269 din 3 august 1998. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, obligatoriu I n flagrant (art.380/d din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: primul alineat admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat, admisa ndeprtarea de casa familiala (art.282 bis din codul de procedura penala) daca delictul este comis in dauna rudelor apropiate sau convieuitorului. Masuri preventive personale: primul alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmise. Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un judector (art.33 ter din codul de procedura penala. Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 600 ter. (Pornografia cu minori). Cel care exploateaz minori in vrsta de pana la 18 ani in scopul de a realiza prezentri pornografice sau de a produce material pornografic este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 12 ani si cu amenda de la 50 de milioane la 500 de milioane de lire italiene (art.600 sexies, 600 septies). La aceeai pedeapsa este supus cel care face comer cu materialul pornografic de la alineatul intai. Cel care, in afara ipotezelor de la primul si al doilea alineat, prin orice mijloc, fie si prin telecomunicaii, distribuie, difuzeaz sau face public materialul pornografic de la primul alineat , sau distribuie sau difuzeaz tiri sau informaii finalizate cu ademenirea sau exploatarea sexuala a minorilor in vrsta de pana la 18 ani, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda de la 5 milioane la 100 de milioane de lire italiene. Cel care, in afara ipotezelor de la primul, al doilea si al treilea alineat, in mod contient cedeaz altora, chiar si cu titlu gratuit, material pornografic produs prin exploatarea sexuala a minorilor in vrsta de pana la 18 ani sau cu amenda de la 3 milioane la 10 milioane de lire italiene. ( * ) Acest articol a fost integrat de art.3 al legii nr.269 din 3 august 1998.

NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat, obligatoriu in flagrant (art.380/d din codul de procedura penala); al treilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al patrulea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat admis (art.384 din codul de procedura penala); al treilea si al patrulea alineat, neadmis. Masuri preventive personale: primul, al doilea si al treilea alineat admise (art.280, 287 din codul de procedura penala); al patrulea alineat, admisa ndeprtarea de casa familiala (art.282 bis din codul de procedura penala) daca delictul este comis in dauna rudelor apropiate sau convieuitorului. Instituie judiciara competenta: primul, al doilea si al treilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un judector (art.33 ter din codul de procedura penala. Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 600 quater. Q ) . (Deinerea de material pornografic). Cel care, in afara ipotezelor prevzute de art.600 ter, in mod contient isi procura sau dispune de material pornografic produs prin exploatarea sexuala a minorilor in vrsta de pana la 18 ani, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani sau cu amenda de peste 3 milioane de lire italiene (art.600 septies). ( ' ) Acest articol a fost integrat de art.4 al legii nr.269 din 3 august 1998. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa ndeprtarea de casa familiala (art.282 bis din codul de procedura penala) daca delictul este comis in dauna rudelor apropiate sau convieuitorului. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 600 quinquies. (]) (Iniiative turistice cu scopul de a exploata prostituia cu minori). Cel care organizeaz sau face propaganda cu calatorii finalizate cu practicarea de activiti de prostituie in dauna minorilor sau care cuprind aceasta activitate, este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 12 ani si cu amenda de la 30 milioane la 300 de milioane de lire italiene (art.600 sexies, 600 septies).

0) Acest articol a fost integrat de art.5 al legii nr.269 din 3 august 1998.
NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/d din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 600 sexies. Q ) (Circumstane agravante si atenuante). In cazurile prevzute de articolele 600 bis, primul alineat, 600 ter, primul alineat si 600 quinquies, pedeapsa este mrita de la o treime la jumtate daca fapta este comisa in dauna unui minor in vrsta de 14 ani. In cazurile prevzute de articolele 600 bis, primul alineat si 600 ter pedeapsa este mrita de la jumtate la doua treimi daca fapta este comisa de un ascendent, de printele adoptiv sau de soul sau convieuitorul lor, de soul sau de rudele pana la gradul al doilea, de rudele pana la al patrulea grad, de tutorele sau de persoana cruia i-a fost incredintat minorul din motive de ingrijire, educaie, instruire, supraveghere, paza, munca sau de funcionarii publici sau de cei

NOTE PROCEDURALE:

insarcinati cu o funcie publica in exercitarea funciilor lor sau daca fapta este comisa in dauna unui minor aflat in infirmitate sau deficienta psihica, naturala sau provocata. In cazurile prevzute de articolele 600 bis, primul alineat si 600 ter pedeapsa este mrita daca fapta este comisa prin violenta sau ameninare. In cazurile prevzute de articolele 600 bis si 600 ter pedeapsa este redusa de la o treime la jumtate pentru cel care se implica concret astfel incat minorul in vrsta de pana la 18 ani sa-si recapete propria autonomie si libertate. ( l ) Acest articol a fost integrat de art.6 al legii nr.269 din 3 august 1998. 600 septies. 0 ) (Pedepse accesorii). In caz de condamnare pentru delictele prevzute de articolele 600 bis, 600 ter, 600 quater si 600 quinquies se ordona intotdeauna confiscarea prevzute de art.240 si se dispune incheierea exercitiilor a cror activitate rezulta finali zata cu delictele prevzute de articolele precedente, precum si revocarea licenei de practicare sau concesiune sau autorizare pentru radioteleviziunile care transmit. ( ' ) Acest articol a fost integrat de art.4 al legii nr.269 din 3 august 1998. 601. (Trafic si comer cu sclavi). Cel care face trafic sau face comer cu sclavi sau cu persoane aflate intr-o situaie similara cu sclavia, este pedepsit cu inchisoare de la 5 la 20 de ani (art.602; 1152, 1153 din codul navigaiei). Cel care face trafic sau comer cu minori in vrsta de pana la 18 ani in scopul de a-i face sa practice prostituia este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 20 de ani Q ) .

0) Acest articol a fost adugat de art.9 al legii nr.269 din 3 august 1998.
NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/b din codul de procedura penala ). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 602. (Vinderea si cumprarea de sclavi). Cel care, in afara cazurilor indicate la articolul precedent, vinde sau cedeaz o persoana care se afla in stare de sclavie (art.600) sau intr-o situaie similara cu sclavia, sau intra in posesia sau cumpra sau o menine in starea de sclavie, sau in condiia de mai sus, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 12 ani (art.604). NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Curtea cu juri (art.5/b din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 603. (Robia) ( l ) . Cel care supune o persoana propriei puteri astfel incat sa o reduc la starea de subjugare, este pedepsit cu inchisoare de la 5 la 15 ani (art.604). Q ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.96 din 8 iunie 1981, a declarat nelegitimitatea constituionala a ntregului articol. 604. ( l ) (Fapta comisa in strintate). Dispoziiile acestei seciuni, precum si cele prevzute de articolele 609 bis, 609 ter, 609 quater si 609 quinquies, se aplica de asemenea cand fapta este comisa in strintate de ceteanul italian sau in dauna ceteanului italian, sau de ceteanul strin cu concursul citateanului italian. In aceasta din urma ipoteza ceteanul strin se pedepsete cand este vorba despre delict

pentru care este prevzuta pedeapsa cu inchisoarea de peste 5 ani si cand a fost depusa cererea Ministrului graierii si justiiei. ( ! ) Acest articol a fost nlocuit de art.10 al legii nr.269 din 3 august 1998. SECIUNEA A II-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA LIBERTII PERSONALE 605. (Sechestrul de persoana) P). Cel care priveaz pe cineva de libertatea personala este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 8 ani. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 10 ani daca fapta este comisa: 1) in dauna unui ascendent, a unui descendent (art.540; 75 din codul civil) sau a soului; 2) de un funcionar public (art.357) prin abuzul de puteri legate de funciile sale (art.323, 606).

0) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965, privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede
o agravanta deosebita daca fapta este comisa de persoana supusa deja msurii arestului preventiv printr-o prevedere definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 606. (Arestul ilegal). Funcionarul public (art.357) care efectueaz un arest (art.380 si urmtoarele din codul de procedura penala) abuznd de puterile legate de funciile sale, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani (art. 13 din Constituie). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 607. (Nedreapta ngrdire a libertii personale) (Funcionarul public (art.357) care, fiind conductor sau responsabil intr-o inchisoare judiciara sau intr-o unitate destinata executrii unei pedepse sau unei masuri de sigurana ( !), primete acolo pe cineva fara un ordin al autoritii competente si nu respecta ordinul de eliberare dat de aceasta autoritate, sau prelungete pe nedrept executarea pedepsei (art. 17) sau a msurii de sigurana (art.215 si urmtoarele), este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani. ( l ) Articolele 59 si 62 ale legii nr.354 din 26 iulie 1975 asupra regulamentului penitenciar, identifica instituiile destinate executrii pedepselor si masurilor de sigurana. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala).

NOTE PROCEDURALE:

608. (Abuzul de putere impotriva arestailor sau deinuilor). Funcionarul public (art.357) care supune la masuri de asprime nepermise de lege o persoana arestata sau deinuta a crui supraveghere ii revine, fie si temporara, sau care ii este incredintata pentru executarea unei prevederi a autoritii competente, este pedepsit cu inchisoare pana la 30 de luni. Aceeai pedeapsa se aplica daca fapta este comisa de un alt funcionar public (art.357) insarcinat, din cauza obligaiilor de serviciu, cu o oarecare autoritate asupra persoanei supravegheate. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 609. (Percheziia si inspectarea corporala arbitrare) Funcionarul public (art.357) care, abuznd de puterile legate de funciile sale, executa o percheziie (art.352, 247-252 din codul de procedura penala) sau o inspecie corporala (art.245 din codul de procedura penala), este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an (art. 13 din Constituie). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dlntr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 609 bis. (') (Violenta sexuala). Cel care, prin violenta sau ameninare sau prin abuz de putere constrnge pe cineva sa intretina sau sa suporte acte sexuale este pedepsit cu inchisoare de la 5 la 10 ani (art.609 nonies). La aceeai pedeapsa este supus cel care instiga pe cineva sa intretina sau sa suporte acte sexuale: 1) abuznd de condiiile de inferioritate fizica sau psihica a persoanei vtmate in momentul faptei (art.609 quater, 609 sexies, 609 decies); 2) inseland persoana vtmata deoarece vinovatul s-a substituit unei alte persoane. In cazurile de mai mica gravitate pedeapsa este micorat in msura care nu depete doua treimi. ( l ) Acest articol a fost inserat de art.3 al legii nr.66 din 15 februarie 1996. Articolul 16 al legii citate nr.66/1996 prevede de asemenea ca imputatul pentru delictele prevzute de acest articol este supus, in urma expertizei, la verificri pentru identificarea patologiilor transmisibile sexual atunci cand modalitile faptei ar putea duce la bnuiala unui risc de transmitere a acestor patologii. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala) in cazuri de procedura in urma reclamatiei prtii, este nevoie ca aceasta sa fie prezentata (art.3813 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala).

Cale de urmrire: in urma reclamatiei prtii, irevocabil (art.336 din codul de procedura penala; 609 septies din codul penal); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se dovedesc ipotezele prevzute de art.609 septies, alineatul 4, codul penal. 609 ter. Q ) (Circumstane agravante). Pedeapsa este de inchisoare de la 6 la 12 ani daca faptele de la art.609 bis sunt comise: 1) fata de persoana care nu a implinit 14 ani (art.609 quater - 609 sexies, 609 decies); 2) cu uz de arme sau de substane alcoolice, narcotice sau stupefiante sau de alte instrumente sau substane care lezeaz grav sntatea persoanei vtmate; 3) de persoana travestit sau care simuleaz calitatea de funcionar public (art.357) sau de insarcinat cu o funcie publica (art.358); 4) asupra persoanei supusa oricum la privri de libertate personala; 5) fata de persoana care nu a implinit 16 ani al crui strmo este vinovatul, printele chiar si adoptiv (art.609 nonies), tutorele (art.346 si urmtoarele din codul civil). Pedeapsa este de inchisoare de la 7 la 14 ani daca fapta este comisa fata de persoana care nu a implinit 10 ani. ( J ) Acest articol a fost inserat de art.4 al legii nr.66 din 15 februarie 1996. Articolul 16 al legii citate nr.66/1996 prevede de asemenea ca imputatul pentru delictele prevzute de acest articol este supus, in urma expertizei, la verificri pentru identificarea patologiilor transmisibile sexual atunci cand modalitile faptei ar putea duce la bnuiala unui risc de transmitere a acestor patologii. 609 quater. (') (Relaii sexuale cu minor). Este supus la pedeapsa stabilita de art.609 bis cel care, in afara ipotezelor prevzute de articolul respectiv, intretine relaii sexuale cu persoana care, in momentul faptei: 1) nu a implinit 14 ani; 2) nu a implinit 16 ani cand vinovatul este ascendentul, printele fie si adoptiv (art.609 nonies), tutorele (art.346 si urmtoarele din codul civil) sau o alta persoana creia, din motive de ingrijire, educaie, instrucie, supraveghere sau paza, ii este incredintat sau care are cu acesta din urma o relaie de convieuire. Nu se pedepsete minorul care, in afara ipotezelor prevzute de art.609 bis, intretine relaii sexuale cu un minor care a implinit 13 ani, daca diferena de vrsta dintre subieci nu depete 3 ani. In cazuri de gravitate mai mica pedeapsa este micorat pana la doua treimi. Se aplica pedeapsa de la art.609 ter, alineatul doi, daca persoana vtmata nu a implinit 10 ani. ( ' ) Acest articol a fost inserat de art.5 al legii nr.66 din 15 februarie 1996. Articolul 16 al legii citate nr.66/1996 prevede de asemenea ca imputatul pentru delictele prevzute de acest articol este supus, In urma expertizei, la verificri pentru identificarea patologiilor transmisibile sexual atunci cand modalitile faptei ar putea duce la bnuiala unui risc de transmitere a acestor patologii. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala) in cazuri de procedura in urma reclamatiei prtii, este nevoie ca aceasta sa fie prezentata (art.3813 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma reclamatiei prtii, irevocabil (art.336 din codul de procedura penala; 609 septies din codul penal); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se dovedesc Ipotezele prevzute de art.609 septies, alineatul 4, codul penal.

NOTE PROCEDURALE:

609 quinquies. ( x ) . (Coruperea de minori). Cel care ntreine relaii sexuale in prezenta minorului in vrsta de 14 ani in scopul de a-1 pune sa asiste, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani (art.609 nonies). ( ' ) Acest articol a fost inserat de art.6 al legii nr.66 din 15 februarie 1996. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis (doar daca nu se aplica art.381/e din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admisa ndeprtarea de casa familiala (art.282 bis din codul de procedura penala) daca delictul este comis in dauna rudelor apropiate sau convieuitorului. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 609 sexies. ( x ) (Ignorarea vrstei persoanei vtmate). Cand delictele prevzute la articolele 609 bis, 609 ter, 609 quater si 609 octies sunt comise in dauna persoanei minore in vrsta de 14 ani, precum si in cazul delictului prevzut de art.609 quinquies, vinovatul nu poate invoca, pentru a se scuza, ignorarea vrstei persoanei vtmate.

C1) Acest articol a fost inserat de art.7 al legii nr.66 din 15 februarie 1996.
609 septies. (') (Denunul prtii). Delictele prevzute de articolele 609 bis, 609 ter si 609 quater se pedepsesc in urma denunului persoanei vtmate (art. 120 din codul penal; 336 din codul de procedura penala). Exceptnd prevederile de la art.597, alineatul trei, termenul pentru prezentarea denunului este de 6 luni. Denunul prezentat este irevocabil. Se procedeaz totui din oficiu (art.50 din codul de procedura penala): 1) daca fapta de la art.609 bis este comisa fata de persoana care in momentul faptei nu a implinit 14 ani; 2) daca fapta este comisa de printe, fie si adoptiv, sau de convieuitorul lui, de tutore (art.346 si urmtoarele din codul civil) sau de o alta persoana creia minoriul i-a fost incredintat din motive de ingrijire, educaie, instruire, supraveghere sau paza; 3) daca fapta este comisa de un funcionar public (art.357) sau de un insarcinat cu o funcie publica (art.358) in exercitarea propriilor funcii; 4) daca fapta este legata de un alt delict pentru care trebuie sa se acioneze din oficiu; 5) daca fapta este comisa in ipoteza prevzuta de art.609 quater, ultimul alineat.

0) Acest articol a fost inserat de art.8 al legii nr.66 din 15 februarie 1996.
609 octies. Q ) (Violenta sexuala in grup). Violenta sexuala in grup consta in participarea, din partea mai multor persoane reunite, la acte de violenta sexuala prevzute de art.609 bis. Cel care comite acte de violenta sexuala in grup este pedepsit cu inchisoare de la 6 la 12 ani (art.609 nonies). Pedeapsa este mrita daca concura una din circumstanele agravante prevzute de art.609 ter. Pedeapsa este micorat pentru participantul a crui aciune a avut o importanta mica in pregtirea sau executarea infraciunii. Pedeapsa este de asemenea micorat pentru cel care a fost obligat sa comit infraciunea cand concura condiiile stabilite la numerele 3) si 4) ale primului si celui de-al treilea alineat al art.l 12.

( * ) Acest articol a fost inserat de art.9 al legii nr.66 din 15 februarie 1996. Articolul 16 al legii citate nr.66/1996 prevede de asemenea ca imputatul pentru delictele prevzute de acest articol este supus, in urma expertizei, la verificri pentru identificarea patologiilor transmisibile sexual atunci cand modalitile faptei ar putea duce la bnuiala unui risc de transmitere a acestor patologii. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 609 nonies. (') (Pedepsele accesorii si alte efecte penale). Condamnarea pentru unul din delictele prevzute de articolele 609 bis, 609 ter, 609 quater, 609 quinquies si 609 octies implica: 1) pierderea autoritii printeti (art.315 si urmtoarele din codul civil), cand calitatea de printe este elementul constitutiv al infraciunii; 2) interdicia continua de a deine orice funcie ce tine de tutela si curatela (art.28 nr.3); 3) pierderea dreptului la pensie alimentara si excluderea de la succesiune a persoanei vtmate (art.433, 536 si urmtoarele, 566 si urmtoarele din codul civil). Q ) Acest articol a fost Inserat de art. 10 al legii nr.66 din 15 februarie 1996. 609 decies. (*) (Comunicarea la tribunalul pentru minori). Cand se procedeaz pentru unul din delictele prevzute de articolele 600 bis, 600 ter, 600 quinquies ( 2), 609 bis, 609 ter, 609 quinquies si 609 octies comise in dauna minorilor, sau pentru delictul prevzut de art.609 quater, procurorul Republicii informeaz de acest lucru tribunalul pentru minori. In cazurile prevzute de primul alineat asistenta afectiva si psihologica a persoanei vtmate minore este asigurata, in orice situaie si etapa a procedurii, de prezenta prinilor sau a altor persoane potrivite indicate de minor si acceptate de instituia judiciara care acioneaz. In orice caz minorului i se asigura asistenta serviciilor pentru minori a administraiei justiiei si a serviciilor instituite de instituiile locale. De serviciile indicate la al treilea alineat beneficiaz de asemenea instituia judiciara in orice situaie si etapa a procedurii. ( * ) Acest articol a fost inserat de art.ll al legii nr.66 din 15 februarie 1996. ( z ) Cuvintele: "600 bis, 600 ter, 600 quineuies" au fost integrate de art.l3, alineatul 7 al legii nr.269 din 3 august 1998. SECIUNEA A III-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA LIBERTII MORALE 610. (Violenta privata). Cel care, prin violenta sau ameninare, contringe pe alii sa faca, sa tolereze sau sa neglijeze ceva, este pedepsit cu inchisoare pana la 4 ani. Pedeapsa este mrita (art.64) daca concura condiiile prevzute de art.339 Q )
( 2)

0) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o
agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. ( 2 ) Art.l al legii nr.107 din 25 martie 1985 privind normele de aplicare a Conveniei pentru prevenirea si reprimarea infraciunilor mpotriva persoanelor protejate la nivel International, stabilete ca pedepsele pentru infraciunea comisa sau pentru tentativa de omor voluntar fata de persoane protejate la nivel internaional, sunt mrite de la o treime la jumtate cand infraciunea a fost determinata si Indirect de funciile exercitate de persoana vtmata.

NOTE PROCEDURALE:

Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 611. (Violenta sau ameninarea pentru a constrnge sa comit o infraciune). Cel care folosete violenta (art.610) sau ameninarea (art.612) pentru a constrnge sau a convinge pe alii sa comit o fapta ce constituie infraciune este pedepsita cu inchisoare pana la 5 ani (art.46, 54). Pedeapsa este mrita (art.64) daca concura condiiile prevzute de art.339 ('). 0 ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 612. (Ameninarea). Cel care amenina pe alii cu o dauna nedreapta este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala), cu amenda pana la 100.000 lire italiene (J) (3). Daca ameninarea este grava sau este fcuta in unul din modurile indicate la art.339, pedeapsa este de inchisoare pana la 1 an si se procedeaz din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) (2). ( ' ) Amenda iniiala pana la 500 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. (2) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. (3) Pentru infraciunea ce tine de competenta judectorului de pace prevzuta de acest articol continua sa se aplice pedepsele bneti, conform art. 52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [primul alineat, Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]; al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (41, litera a), decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: primul alineat, In urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); al doilea alineat, din oficiu (art.50 din codul de procedura penala).

613. (Starea de incapacitate obinut prin violenta). Cel care, prin sugestie hipnotica sau pe jumtate adormit, sau prin administrarea de substane alcoolice sau stupefiante, sau printr-un alt mijloc, pune o persoana, fara consimmntul ei (art.50) in starea de incapacitate de a intelege sau de a vrea, este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an (art.690, 691,728). Consimmntul dat de persoanele indicate la primul paragraf al art.579 nu exclude pedepsirea. Pedeapsa este de inchisoare pana la 5 ani: 1) daca vinovatul a acionat cu scopul de a pune pe cineva sa comit infraciunea; 2) daca persoana devenita incapabila comite in aceasta stare, o fapta prevzuta de lege ca delict (art.86). NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al treilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat neadmise; al treilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). SECIUNEA A IV-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA INVIOLABILITII DOMICILIULUI 614. (Violarea de domiciliu) ( x ) . Cel care ptrunde in locuina altuia sau intrun alt loc care este o locuina privata sau in dependinele acestora, contrar voinei exprimate sau tacite a celui care are dreptul de a-1 da afara, sau ptrunde acolo in mod clandestin sau prin inselaciune, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani (art.615; 14 din Constituie). La aceeai pedeapsa este supus cel care ramane in aceste locuri contrar voinei exprimate de cel care are dreptul de a-1 da afara sau ramane acolo clandestin sau prin inselaciune. Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala). Pedeapsa este de la 1 la 5 ani si se procedeaz din oficiu (art.50 din codul de procedura penala), daca fapta este comisa prin violenta asupra lucrurilor (art.392) sau asupra persoanelor (art.581, 582), sau daca vinovatul este inarmat in mod evident. ( ' ) Art.l al legii nr.l07 din 25 martie 1985 privind normele de aplicare a Conveniei pentru prevenirea si reprimarea infraciunilor impotriva persoanelor protejate la nivel internaional, stabilete ca pedepsele pentru infraciunea comisa sau pentru tentativa de omor voluntar fata de persoane protejate la nivel International, sunt mrite de la o treime la jumtate cand infraciunea a fost determinata si indirect de funciile exercitate de persoana vtmata. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul si al doilea alineat, neadmis; al patrulea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul si al doilea alineat neadmise; al patrulea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: primul si al doilea alineat, in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala); al patrulea alineat, din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 615. (Violarea de domiciliu comisa de un funcionar public). Funcionarul public (art.357) care, abuznd de puterile legate de funciile sale (art.323) ptrunde sau ramane in

NOTE PROCEDURALE:

locurile indicate la articolul precedent, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani (art. 14 din Constituie). Daca abuzul consta in ptrunderea in locurile respective fara respectarea formalitilor prevzute de lege (art.250, 352 din codul de procedura penala), pedeapsa este de inchisoare pana la 1 an. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedur penala); al doilea alineat, neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 615 bis. (Amestecurile ilicite in viata privata) Q ) . Cel care, prin folosirea de instrumente de inregistrare vizuala sau sonora isi procura pe nedrept tiri sau imagini ce tin de viata privata ce se desfoar in locurile indicate la art.614, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani. La aceeai pedeapsa este supus, exceptnd cazul cand fapta ar constitui o infraciune mai grava, cel care dezvluie sau rspndete prin orice mijloc de informare a publicului, tirile sau imaginile obinute in modurile indicate in prima parte a acestui articol. Delictele se pedepsesc in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala); totui se procedeaz din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) si pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani daca fapta este comisa de un funcionar public (art.357) sau de un insarcinat cu o funcie publica (art.358), prin abuz de putere sau prin incalcarea datoriilor legate de funcie sau de serviciu, sau de cel care practica chiar si abuziv profesia de detectiv particular (2).

O Acest articol a fost adugat de art.l al legii nr.98 din 8 aprilie 1974.
( 2 ) A se vedea art.9 al legii nr.98 din 8 aprilie 1974 al crui text se reda: "9. Ministrul potelor si telecomunicaiilor, mpreuna cu Ministrul de Interne si cu acela al industriei, comerului si artizanatului, prevede prin propriile decrete anumerarea aparatelor sau instrumentelor, folosite in mod neechivoc la filmarea de imagini sau la interceptrile comunicaiilor sau conversaiilor prevzute de art.615 bis si 617 ale codului penal. "De aparatele si intrumentele din dotarea forelor armate si ale forelor de politie se ocupa minitrii competeni. "Cel care, fara licena Ministrului potelor si telecomunicaiilor, acordata dupa ascultarea prerii Ministrului de Interne, fabrica, importa, cumpra, vinde, transporta, nchiriaz sau pune in circulaie in vreun mod aparatele sau Instrumentele indicate la alineatele precedente, sau parti din acestea, este pedepsit, exceptnd cazul cand fapta constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare de la 1 la 4 ani si cu amenda de la 1 milion la 5 milioane de lire italiene (*)". ( * ) Aceasta amenda a fost dublata de art.113/4 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala ). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se dovedete ipoteza prevzuta de al treilea alineat.

615 ter. (Acces abuziv la un sistem informatic sau de telecomunicaii) (*). Cel care ptrunde in mod abuziv intr-un sistem informatic sau de telecomunicaii protejat de masuri de sigurana sau ramane acolo contrar voinei exprimate sau tacite a celui care are dreptul sa-1 dea afara, este pedepsit cu inchisoare pana la 3 ani. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani: 1) daca fapta este comisa de un funcionar public sau de un insarcinat cu o funcie publica, prin abuz de putere sau prin incalcarea datoriilor legate de funcie dau de serviciu sau de cel care practica fie si abuziv profesia de detectiv particular sau prin abuz de calitatea de operator de sistem; 2) daca vinovatul pentru a comite fapta folosete violenta asupra lucrurilor sau persoanelor, sau daca este in mod evident inarmat; 3) daca in urma faptei decurge distrugerea sau stricarea sistemului sau intreruperea totala sau pariala a funcionarii sale sau distrugerea si stricarea datelor, informaiilor sau programelor coninute de acesta. Atunci cand faptele de la primul si al doilea alineat privesc sisteme informatice sau de telecomunicaii de interes militar sau referitoare la ordinea publica sau la sigurana publica sau la sntate sau la protecia civila sau de interes public, pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani, respectiv de la 3 la 8 ani. In cazul prevzut de primul alineat delictul este pedepsit in urma denunului persoanei vtmate; in celelalte cazuri se procedeaz din oficiu. ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.4 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea si al treilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul, al doilea si al treilea alineat in ipoteza prezentata la primul alineat, neadmis; al treilea alineat in ipoteza prevzuta de al doilea alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea si al treilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: primul alineat, in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala); al doilea si al treilea alineat, din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 615 quater. 0 ) (Deinerea si difuzarea abuziva de coduri de acces la sisteme informatice sau de telecomunicaii). Cel care, cu scopul de a obine pentru sine sau pentru alii un profit sau de a provoca altora o dauna, isi procura, reproduce, difuzeaz, comunica sau preda in mod abuziv coduri, cuvinte cheie sau alte mijloace potrivite pentru accesul la un sistem informatic sau de telecomunicaii, protejat de masuri de sigurana, sau furnizeaz indicaii sau instructii potrivite pentru scopul menionat, este pedepsit cu inchisoare pana la 1 an si cu amenda pana la 10 milioane de lire italiene. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 2 ani si de amenda de la 10 milioane la 20 de milioane de lire italiene daca apare una din circumstanele prevzute de numerele 1) si 2) ale alineatului 4 al art.617 quater. Q ) Acest articol a fost adugat de art.4 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala).

NOTE PROCEDURALE:

615 quinquies. (') (Difuzarea de programe cu scopul de a strica sau de a 'ntrerupe un sistem informatic). Cel care difuzeaz, comunica sau transmite un program informatic redactat de el insusi sau de alii, avnd drept scop si efect stricarea unui sist em informatic sau de telecomunicaii, a datelor sau programelor coninute de acesta sau legate de acesta, sau intreruperea totala sau pariala sau alterarea funcionarii, este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani si cu amenda pana la 20 de milioane de lire italiene. ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.4 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). SECIUNEA A V-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA INVIOLABILITII SECRETELOR 616. (nclcarea, sustragerea si distrugerea corespondentei). Cel care ia cunotina de coninutul unei corespondente inchise ce nu-i este adresata, sau sustrage sau fura, cu scopul de a lua cunotina sau de a-i face pe alii sa ia cunotina, o corespondenta inchisa sau deschisa, ce nu-i este adresata, sau o distruge sau o suprima in intregime sau parial, este pedepsit, daca fapta nu este prevzuta ca infraciune de o alta dispoziie legla, cu inchisoare pana la un an sau cu amenda de la 60.000 la 1 milion de lire italiene (art. 15 din Constituie; 619) Q. Daca vinovatul, fara o cauza justa, dezvluie, in intregime sau parial, coninutul corespondentei, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta un prejudiciu si fapta insasi nu constituie cea mai grava infraciune, cu inchisoare pana la 3 ani (art.618). Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala). Prin efectele dispoziiilor acestei seciuni, prin "corespondenta" se intelege epistola telegrafica, telefonica, informatica sau de telecomunicaii sau efectua ta printr-o alta forma de comunicare la distanta (2). ( } ) Amenda iniiala de la 300 lire Italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 2 ) Acest articol a fost nlocuit de art.5 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 617. (Cunoaterea, intreruperea sau mpiedicarea ilegale a comunicaiilor sau conversaiilor telegrafice sau telefonice) ( x ) . Cel care, in mod fraudulos, ia cunotina de o comunicare sau de o conversaie, telefonice sau telegrafice, dintre alte persoane sau care nu -i sunt adresate, sau le intrerupe sau le impiedica este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani (art.623 bis, 266 si urmtoarele din codul de procedura penala). Exceptnd cazul cand fapta constituie o infraciune mai grava, aceeai pedeapsa se aplica celui care dezvluie, prin orice mijloc de informaie publica, in intregime sau parial, coninutul comunicaiilor sau conversaiilor indicate in prima parte a acestui articol. Delictele se pedepsesc in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala); totui se procedeaz din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) si pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani daca fapta este comisa in dauna unui funcionar

public (art.357) sau a unei persoane insarcinate cu o funcie publica (art.358) in exerciiul sau datorita funciilor sale sau serviciului sau, sau de un funcionar public sau de un insarcina t cu funcia publica prin abuz de putere sau prin incalcarea datoriilor legate de funcie sau serviciu sau de cel care practica fie si abuziv profesia de detectiv particular (2). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit de art.2 al legii nr.98 din 8 aprilie 1974. ( 2 ) Pentru identificarea aparatelor si instrumentelor potrivite pentru interceptarea comunicaiilor telefonice sau telegrafice a se vedea art.9 al legii nr.98 din 8 aprilie 1974. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma reclamatiei prtii (art.336 din codul de procedura penala); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) atunci cand apar circumstanele prevzute de al treilea alineat. 617 bis. (Instalarea de aparaturi pentru interceptarea sau mpiedicarea comunicaiilor su conversaiilor telegrafice sau telefonice) ( l ) . Cel care in afara cazurilor permise de lege (art.266 si urmtoarele din codul de procedura penala), instaleaz aparate, instrumente, parti de aparate sau de instrumente in scopul de a intercepta sau de a impiedica comunicaiile sau conversaiile telegrafice sau telefonice intre persoane este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 4 ani (art.623 bis). Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani daca fapta este comisa in dauna unui funcionar public (art.357) in exercitarea sau din cauza funciilor sale sau de un funcionar public sau de un insarcinat cu o funcie publica (art.358), prin abuz de putere sau prin incalcarea datoriilor legate de funcie sau serviciu sau de cel care practica in mod abuziv profesia de detectiv particular. ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.3 al legii nr.98 din 8 aprilie 1974. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 617 ter. (Falsificarea, contrafacerea sau eliminarea coninutului comunicrilor sau conversaiilor telegrafice sau telefonice) ('). Cel care, cu scopul de a obine pentru sine sau pentru alii un avantaj sau pentru a provoca altora o dauna, compune in mod fals, in intregime sau parial, textul unei comunicri sau unei conversaii telegrafice sau telefonice sau falsifica sau elimina, in intregime sau parial, coninutul unei comunicri sau unei conversaii telegrafice sau telefonice adevrate, chiar daca a fost interceptata ocazional, este pedepsit, daca face uz de ea sau lasa pe alii sa faca uz, cu inchisoare de la 1 la 4 ani. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani daca fapta este comisa in dauna unui funcionar public (art.357) in exerciiul sau datorita funciilor sale sau de un funcionar public sau de un insarcinat cu o funcie publica (art.358), prin abuz de putere sau prin incalcarea datoriilor legate de funcie sau serviciu sau de cel care practica in mod abuziv profesia de detectiv particular. ( l ) Acest articol a fost adugat de art.3 al legii nr.98 din 8 aprilie 1974. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis.

NOTE PROCEDURALE:

Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 617 quater. (Interceptarea, mpiedicarea sau ntreruperea ilegala a comunicrilor informatice si de telecomunicaii) Q ) . Cel care intercepteaz in mod fraudulos comunicrile legate de un sistem informatic sau de telecomunicaii sau care interactioneaza intre mai multe sisteme, sau le impiedica sau le intrerupe, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani. Exceptnd cazul cand fapta constituie o infraciune mai grava, aceeai pedeapsa se aplica celui care dezvluie, prin orice mijloc de informare a publicului, in intregime sau parial, coninutul comunicrilor de la primul alineat. Delictele de la primul si al doilea alineat se pedepsesc in urma denunului persoanei vtmate. Totui se procedeaz din oficiu si pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani daca fapta este comisa: 1) in dauna unui sistem informatic sau de telecomunicaii utilizat de stat sau de o alta instituie publica sau de o societate ce practica serviciile publice sau de necesitate publica; 2) de un funcionar public sau de un insarcinat cu o funcie publica, prin abuz de putere sau prin incalcarea datoriilor legate de funcie sau de serviciu, sau prin abuz de calitatea de operator de sistem; 3) de cel care practica, fie si in mod abuziv, profesia de detectiv particular. ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.6 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: primul si al doilea alineat, in urma reclamatiei prtii (art.336 din codul de procedura penala); al patrulea alineat, din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 617 quinquies. (Instalarea de aparaturi de interceptare, mpiedicare sau 'ntrerupere a comunicrilor informatice sau de telecomunicaii) ('). Cel care, in afara cazurilor permise de lege, instaleaz aparaturi de interceptare, impiedicare sau ntrerupere a comunicaiilor referitoare la un sistem informatic sau de telecomunicaii sau care interactioneaza intre mai multe sisteme, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 4 ani. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani in cazurile prevzute de alineatul patru al art.617 quater. ( ) Acest articol a fost adugat de art.6 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 617 sexies. (Falsificarea, contrafacerea sau suprimarea coninutului comunicaiilor informatice sau de telecomunicaii) Q ) Cel care, cu scopul de a obine pentru sine sau pentru alii un folos sau de a provoca altora o dauna, compune in mod fals sau contraface sau suprima, in intregime sau parial, coninutul, interceptat chiar si ocazional, uneia din comunicaiile referitoare la un sistem informatic sau de telecomunicaii sau care interactioneaza intre mai

multe sisteme, este pedepsit, daca face uz sau lasa pe alii sa faca uz, cu inchisoare de la 1 la 4 ani. Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani in cazurile prevzute de alineatul 4 al art.617 quater. ( ' ) Acest articol a fost adugat de art.6 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 618. (Dezvluirea coninutului corepondentei). Cel care, in afara cazurilor prevzute de art.616, aflnd in mod abuziv coninutul unei corespondente (art.616/4, 623 bis) ce nu-i este adresata, care trebuia sa ramana secret, fara o cauza justa care sa justifice aciunea sa, in intregime sau parial, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta o paguba, cu inchisoare pana la 6 luni sau cu amenda de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (art.620) {).

0) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981.
NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 619. (nclcarea, sustragerea si distrugerea corespondentei comise de persoana insarcinata cu serviciul de posta, telegraf si telefon). Cel insarcinat cu serviciul potei, telegrafului sau telefoanelor care, abuznd de aceasta calitate, comite una din faptele prevzute de prima parte a art.616, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Daca vinovatul, fara un motiv just, dezvluie, in intregime sau parial, coninutul corespondentei (art.616/4), este pedepsit, atunci cand fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si cu amenda de la 60.000 la 1 milion de lire italiene {). ( ' ) Amenda iniiala de la 300 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea alineat, admise, art.280,287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 620. {Dezvluirea coninutului corespondentei, comisa de persoana insarcinata cu serviciul de posta, telegraf sau telefon). Cel insarcinat cu serviciul de

NOTE PROCEDURALE:

posta, telegraf sau telefon care, avnd informaii in aceasta calitate a sa, despre coninutul unei corespondente deschise (art.616/4) sau a unei comunicaii telegrafice, sau a unei conversaii telefonice (art.623 bis), o dezvluie fara un mot iv just altor persoane dect destinatarului, sau unei alte persoane dect cea cu care are loc comunicarea sau conversaia, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 621. (Dezvluirea coninutului documentelor secrete). Cel care, aflnd in mod abuziv despre coninutul, care ar trebui sa ramana secret, documentelor sau actelor altuia, publice sau private, care nu constituie corespondenta, il dezvluie, fara un motiv just, sau il folosete in folosul sau sau al altuia, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta o paguba, cu inchisoare pana la 3 ani sau cu amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene (art.262) ('). Prin efectele dispoziiei de la primul alineat este considerat document si orice suport informatic ce conine date, informaii sau programe (2). Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala). ( * ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 2 ) Acest alineat a fost adugat de art.7 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala). 622. (Dezvluirea secretului profesional) ( l ) . Cel care, avnd informaii, datorita propriei situaii sau funcii, sau propriei profesii sau meserii, despre un secret, il dezvluie, fara un motiv just, sau il folosete in folosul propriu sau al altuia, este pedepsit, daca in urma fa ptei rezulta o paguba, cu inchisoare pana la 1 an sau cu amenda de la 60.000 la 1 milion de lire italiene (art.326) (2). Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala).

0) A se vedea art.21 al legii nr.194 din 22 mai 1978. A se vedea de asemenea art.4 al legii nr.56 din 18 februarie 1989, care ii supune pe cei inscrisi in colegiu la regulamentul prevzut de art.622 al acestui cod. ( 2 ) Amenda iniiala de la 300 lire italiene la 5.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981.

Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala).

Cale de urmrire: in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala). 623. (Dezvluirea de secrete tiinifice sau Industriale). Cel care aflnd datorita propriei situaii sau funcii, sau propriei profesii sau meserii, informaii destinate sa ramana secrete, descoperiri sau invenii tiinifice sau experimente industriale, le dezvluie sau le folosete in folosul propriu sau al altuia, este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani (art.263, 325). Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala). NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: I n urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala). 623 bis. ( x ) (Alte comunicri sau conversaii). Dispoziiile coninute in prezenta seciune, referitoare la comunicrile si conversaiile telegrafice, telefonice, informatice sau de telecomunicaii, se aplica la orice fel de transmisie la distanta de sunete, imagini sau alte date.

0) Acesta articol, adugat de art.4 al legii nr.98 din 8 aprilie 1974, a fost nlocuit de art.8 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993.
TITLUL XIII DESPRE DELICTE MPOTRIVA PATRIMONIULUI PARTEA I DESPRE DELICTE MPOTRIVA PATRIMONIULUI PRIN VIOLENTA MPOTRIVA LUCRURILOR SAU PERSOANELOR 624. (Furt). Cel care intra in posesia bunului mobil al altuia, sustragandu-1 de la cel care-1 deine, in scopul de a obine profit pentru sine sau pentru alii, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de la 300.000 la 1 milion de lire italiene (art.625, 626, 649) 0 ) ( 2 ) . Conform legii penale, se considera "bun mobil" si energia electrica si orice alt fel de energie care are valoare economica (art.8123, 814 din codul civil; 1148 din codul navigaiei). Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate, exceptnd cazul cand se repeta una sau mai multe circumstane prevzute de articolele 61, nr.7 si 625 (3). ( ' ) Cuvintele de la "inchisoare " pana la sfritul alineatului au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.2, alineatul 1, al legii nr.l28 din 26 martie 2001. (2) A se vedea art.4 al legii nr.533 din 8 august 1977 al crui text se reda: "4. 1. Daca fapta prevzuta de art.624 al codului penal este comisa asupra armelor, muniiilor sau explozibililor in arsenale sau in depozite sau in alte incaperi de pstrare a armelor, se procedeaz din oficiu si se aplica pedeapsa cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si cu amenda de la 400.000 la 3 milioane de lire italiene. "2. Daca concura, intre altele, una din circumstanele prevzute de art.61 sau de art.625, numerele 2), 3), 4), 5 ) si 7 ) ale codului penal, pedeapsa este de inchisoare de la 5 la 12 ani si de amenda de la 2 milioane la 6 milioane de lire italiene. "3. Pedeapsa de la alineatul 2 se aplica delictelor prevzute de art.624 bis al codului penal agravate in temeiul alineatului 1. "4. Pedeapsa prevzuta de alineatul 3 este micorat cu doua treimi cand fapta este de importanta mica." (3) Acest alineat a fost adugat de art.12 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. NOTE PROCEDURALE:

Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala) daca se repeta agravanta de la art.4 al legi nr.533 din 8 august 1977 sau cea prevzuta de art.625, primul alineat, nr.2), prima ipoteza, doar daca nu se repeta circumstana atenuanta prevzuta de rt.62, primul alineat, nr.4) din codul penal; facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala) in alte cazuri. Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala) atunci cans se repeta agravanta de la art.4 al legii nr.533 din 8 august 1977. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: denunul persoanei vtmate (art.336 din codul de procedura penala). 624 bis. (}). (Furtul din locuina si furtul prin efracie). Cel care intra in posesia bunului mobil al altuia, sustragandu-1 de la cel care-1 deine, in scopul de a obine profit pentru sine sau pentru alii, prin ptrunderea intr-o cldire sau intr-un alt loc destinat in intregime sau parial locuinei private sau dependinelor acesteia, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 6 ani si cu amenda de la 600.000 la 2 milioane de lire italiene. La aceeai pedeapsa de la primul alineat este supus cel care intra in posesia bunului mobil al altuia sustragandu-1 de la cel care-1 deine, in scopul de a obine profit pentru sine sau pentru alii, smulgandu-1 din mana sau din spatele persoanei. Pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 10 ani si de amenda de la 400.000 la 3 milioane de lire italiene daca infraciunea este agravata de una sau mai mult circumstane prevzute la primul alineat al art.625 sau daca se repeta una sau mai multe circumstane indicate la art.61. 0 ) Acest articol a fost inserat de art.2, alineatul 2 al legii nr.128 din 26 martie

Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul si al doilea alineat: neadmis; al treilea alineat: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 391/5, 381 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 625. (Circumstane agravante). Pedeapsa pentru fapta prevzuta de art.624 (') este de inchisoare de la 1 la 6 ani si de amenda de la 200.000 la 2 milioane de lire italiene (art.649) ( 2) (3): (1) daca vinovatul, pentru a comite fapta, ptrunde sau ramane intr -o cldire sau intr-un alt loc destinat locuinei] (4); 2) daca vinovatul folosete violenta asupra lucrurilor (art.3922) sau profita de un mijloc fraudulos oarecare; 3) daca vinovatul poarta asupra sa arme (art.5852) sau narcotice, fara sa faca uz de ele; 4) daca fapta este comisa cu indemanare[, sau smulgnd lucrul din mana sau din spatele persoanei] (art.628) (5); 5) daca fapta este comisa da 3 sau mai multe persoane, sau chiar si de una singura, care este travestit sau simuleaz calitatea de funcionar public (art.357) sau de insarcinat cu o funcie publica (art.358); 6) daca fapta este comisa asupra bagajului calatorilor in orice fel de vehicule, in gari, pe chei sau persoane, in hoteluri sau in alte locuri unde se servesc mncruri sau buturi (art.l 148 din codul navigaiei); 7) daca fapta este comisa asupra bunurilor existente in birou sau in complexuri publice, sau supuse sechestrului (art.189, 190; 1798, 2905, 2793 din codul civil; 671 si urmtoarele din codul de procedura civila; 252, 253 si urmtoarele, 3542 din codul de procedura penala; 682 din

NOTE PROCEDURALE:

codul navigaiei) sau exproprierii (art.491 si urmtoarele din codul de procedura penala); sau expuse de nevoie sau din obinuina sau destinate increderii publice, sau destinate serviciului public sau utilitii publice, aprrii sau respectului (art.635 nr.3); 8) daca fapta este comisa asupra 3 sau mai multe capete de vite strnse in turma sau in cireada, sau asupra animalelor bovine sau cavaline, chiar daca nu sunt strnse in turma. Daca concura doua sau mai multe din circumstanele prevzute de numerele precedente, sau daca una din aceste circumstane concura cu alta din cele indicate la art.61, pedeapsa este de inchisoare de la 3 la 10 ani si de amenda de la 400.000 la 3 milioane de lire italiene (art.l 12) ( 2). ( x ) Cuvintele: "pentru fapta prevzuta de art.624" au fost inserate de art.2, alineatul 3, al legii nr.128 din 26 martie 2001. ( 2 ) Amenda iniiala de la 1.000 la 10.000 de lire Italiene prevzuta de primul alineat si de la 2.000 la 20.000 de lire italiene prevzuta de ultimul alineat, a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 3 ) Pentru ulterioare agravante speciale ale furtului a se vedea art.4 al legii nr.533 din 8 august 1977. (4) Acest numr a fost eliminat de art.2, alineatul 3 al legii nr. 128 din 26 martie 2001. (5) Cuvintele dintre parantezele ptrate au fost eliminate de art.2, alineatul 3 al legii nr.l28 din 26 martie 2001. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/e din codul de procedura penala), daca se repeta agravanta prevzuta de art.4 al legii nr.533/1977 sau cele prevzute de art.625. nr. 1, 2, prima ipoteza, in cazul in care nu se repeta circumstana atenuanta prevzuta de art.62, nr.4 din codul penal; a doua ipoteza; facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala) in alte cazuri. Reinut ca suspect de delict: admis in ipoteza ultimului alineat, daca se repeta agravanta prevzuta de art.4 al legii nr.533/1977. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 625 bis. (1). (Circumstane atenuante). In cazurile prevzute de articolele 624, 624 bis si 625 pedeapsa este micorat de la o treime la jumtate cand vinovatul, inainte de judecata, a permis identificarea complicilor sau celor ce au cumprat, primit sau tinuit bunul sustras ori s-au amestecat pentru a pune sa se cumpere, sa primeasc sau sa tainuiasca. Q ) Acest numr a fost integrat de art.2, alineatul 4 al legii nr.128 din 26 martie 2001. 626. ( l ) (Furturi care se pedepsesc in urma denunului celui vtmat). Se aplica inchisoare pana la 1 an sau amenda pana la 400.000 lire italiene (2), si delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala): 1) daca vinovatul a acionat cu unicul scop de a folosi momentan bunul sustras si acesta, dupa folosirea momentana, a fost imediat restituit (3); 2) daca fapta este comisa asupra bunurilor de valoare mica pntru a acoperi o nevoie grava si urgenta; 3) daca faptul consta in culegerea, jaful sau strngerea fondurilor altuia, neadunate inca. Aceste dispoziii nu se aplica daca concura una din circumstanele indicate la numerele 1, 2, 3 si 4 ale articolului precedent (art.54, 62 nr.4, 649).

0) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest

articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii

de la 10 de zile la 3 luni, conform art. 52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. ( 2 ) Amenda iniiala pana la 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 3 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l085 din 13 decembrie 1988 a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui numr in partea in care nu extinde reglementarea prevzuta aici la nerestituirea datorata in caz foruit sau de fora majora a bunului furat. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala). 627. (*) (Sustragerea lucrurilor comune). Coproprietarul, asociatul sau comostenitorul care, pentru a obine pentru sine sau pentru alii un profit, intra in posesia bunului comun, sustragandu-1 de la cel care-1 deine, este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala) cu inchisoare pana la 2 ani sau cu amenda de la 40.000 la 400.000 lire italiene (2). Nu se pedepsete cel care comite fapta asupra bunurilor fungibile, daca valoarea acestora nu depete cota ce ii revine (art.649). ( ' ) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de , lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 10 de zile la 3 luni, conform art. 52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. ( 2 ) Acest alineat a fost inlocuit astfel de art.93 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (4S, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala). 628. (Tlhria). ( l ) (2). Cel care, pentru a obine pentru sine sau pentru alii un profit nemeritat, prin violenta asupra persoanei (art.5812) sau ameninare, intra in posesia bunului mobil al altuia, sustragandu-1 de la cel care il deine, este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 10 ani si cu amenda de la 1 milion la 4 milioane de lire italiene (3). La aceeai pedeapsa este supus cel care folosete violenta sau ameninarea imediat dupa sustragere, pentru a intra in posesia sau pentru a asigura altora posesia bunului sustras, sau pentru a obine pentru sine sau pentru alii scutirea de pedeapsa. Pedeapsa este de inchisoare de la 4 ani si 6 luni la 20 de ani si de amenda de la 2 milioane la 6 milioane de lire italiene (4) (5): 1) daca violenta sau ameninarea este comisa cu arme (art.5852) sau de persoana travestit sau de mai multe persoane reunite (art.l 12 nr.l);

2) daca violenta consta in punerea cuiva in incapacitatea de a vrea sau de a aciona (art.605, 613; 1137 din codul naval); 3) daca violenta sau ameninarea este comisa de persoana care face parte din asocierea de la art.416 bis (6) (7). ( * ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. (2) Art.36 al legii nr.104 din 5 februarie 1992 privind legea-cadru pentru asistarea persoanelor handicapate, dispune ca pedeapsa pentru delictele prevzute de acest articol sa fie mrita de la o treime la jumtate atunci cand persoana vtmata este handicapata. (3) Amenda iniiala de la 5.000 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 Iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (4) Amenda de la 600.000 lire Italiene la 3 milioane de lire italiene a fost mrita astfel de art.8 al legii nr.419 din 31 decembrie 1991, transformata, cu modificri, in legea nr.172 din 18 februarie 1992. (5) Acest alineat a fost modificat astfel de art.3 al legii nr.497 din 14 octombrie 1974. Amenda iniiala de la 300.000 la 1.500.000 de lire italiene a fost dublata de art.l3 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (6) Acest numr a fost adugat de art.9 al legii nr.646 din 13 septembrie 1982. (7) Art.l al legii nr.l07 din 25 martie 1985 privind normele de aplicare a Conveniei pentru prevenirea si reprimarea infraciunilor impotriva persoanelor protejate la nivel internaional, stabilete ca pedepsele pentru infraciunea comisa sau pentru tentativa de omor voluntar fata de persoane protejate la nivel internaional, sunt mrite de la o treime la jumtate cand infraciunea a fost determinata si indirect de funciile exercitate de persoana vtmata. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu I n flagrant (art.380/f din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul si al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al treilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 629. (Extorcare). Cel care, prin violenta (art.5812) sau ameninare, constrngnd pe cineva sa faca sau sa omit ceva, obine pentru sine sau pentru alii un profit nemeritat in dauna altuia, este pedepsit cu inchisoare de la 5 () la 10 ani si cu amenda de la 1 milion la 4 milioane de lire italiene (art.401) (2). Pedeapsa este de inchisoare de la 6 la 20 d ani si de amenda de la 2 milioane la 6 milioane de lire italiene (3), daca concura una din circumstanele indicate la ultimul paragraf al articolului precedent (art.317, 401, 6402 nr.2; 1137 din codul navigaiei) (4) (5). ( * ) Pedeapsa de la 3 la 10 ani a fost mrita astfel in partea minima de art.8 al decretului lege nr.419 din 31 decembrie 1991, transformat, cu modificri, in legea nr.172 din 18 februarie 1992. (2) Amenda iniiala de la 5.000 lire italiene la 20.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (3) Pedeapsa cu inchisoare de la 4 ani si 6 luni la 20 de ani si cu amenda de la 600.000 la 3 milioane de lire italiene a fost mrita astfel de art.8 al decretului lege nr.419 din 31 decembrie 1991, tranformat, cu modificri, in legea nr.172 din 18 februarie 1992. (4) Acest alineat a fost modificat astfel de art.4 al legii nr.497 din 14 octombrie 1974. (5) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva.

NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380/fdin codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala); al doilea alineat, Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 630. (Sechestrul de persoana in scop de extorcare) Q ) . Cel care sechestreaz (art.289 bis, 605) o persoana cu scopul de a obine, pentru sine sau pentru alii, un folos nemeritat ca pret al eliberrii, este pedepsit cu inchisoare de la 25 la 30 de ani. Daca in urma sechestrului rezulta oricum moartea (art.586), ca o consecina nedorita de vinovat, de persoana sechestrata, vinovatul este pedepsit cu inchisoare de 30 de ani. Daca vinovatul provoac moartea (art.575) sechestratului se aplica pedeapsa cu deteniune pe viata. Participantului care, disociindu-se de alii, acioneaz astfel incat subiectul pasiv sa recapete libertatea, fara ca acest rezultat sa fie consecina preului libertii, se aplica pedepsele prevzute de art.605. Daca totui subiectul pasiv moare, ca o consecina a sechestrului, dupa eliberare, pedeapsa este de inchisoare de la 6 la 15 ani. Fata de participantul care, disociindu-se de alii, se straduie, in afara cazului prevzut de alineatul precedent, sa evite ca activitatea delictuala sa aiba consecine ulterioare sau ajuta concret politia sau instituia judiciara in strngerea de dovezi decisive pentru identificarea sau captura participanilor, pedeapsa inchisorii pe viata este inlocuita de aceea cu inchisoarea d e la 12 la 20 de ani si celelalte pedepse sunt micorate de la o treime la doua treimi. Cand se repeta o circumstana atenuanta (art.62, 62 bis), la pedeapsa prevzuta de al doilea alineat se substituie inchisoarea de la 20 la 24 de ani; la pedeapsa prevzuta de al treilea alineat se substituie inchisoarea de la 24 la 30 de ani. Daca concura mai multe circumstane atenuante (art.67), pedeapsa de aplicat prin efectul micorrilor menionate, nu poate fi mai mica de 10 ani, in ipoteza prevzuta de alineatul doi si de 15 ani, in ipoteza prevzuta de al treilea alineat. Limitele de pedeapsa prevzute de alineatul anterior pot fi depite atunci cand se repeta circumstanele atenuante prevzute de alineatul 5 al articolului prezent (2)
(3)- .

Q ) Acest articol, inlocult deja de art.2 al decretului lege nr.59 din 21 martie 1978, transformat, cu modificri, in legea nr.191 din 18 mai 1978, a fost din nou nlocuit astfel de legea nr.894 din 30 decembrie 1980, privind modificrile la art.630 din codul penal. (2) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. (3) Art.l al legii nr.l07 din 25 martie 1985 privind normele de aplicare a Conveniei pentru prevenirea si reprimarea infraciunilor impotriva persoanelor protejate la nivel internaional, stabilete ca pedepsele pentru infraciunea comisa sau pentru tentativa de omor voluntar fata de persoane protejate la nivel internaional, sunt mrite de la o treime la jumtate cand infraciunea a fost determinata si indirect de funciile exercitate de persoana vtmata. NOTE PROCEDURALE: Arest: obligatoriu in flagrant (art.380 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: primul alineat, Tribunalul din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala); al doilea si al treilea alineat, Curtea cu juri (art.5/c din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 631. 0) ( ) (Uzurparea). Cel care pentru a-si insusi in intregime sau parial bunul mobil al altuia, ii indeparteaza sau falsifica marginile, este pedepsit, in urma denunului
2

persoanei vtmate (art. 120, 336 din codul de procedura penala) cu inchisoare pana la 3 ani si cu amenda pana la 400.000 lire italiene (art.639 bis). ( ! ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 94 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 2 ) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 1.500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 20 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la o luna la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera c), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala) daca se repeta ipoteza de la art.639 bis din codul penal]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se repeta circumstanele prevzute de art.639 bis din codul penal. 632. (!) (2) (Devierea apelor si modificarea marginii locurilor). Cel care, pentru a obine pentru sine sau pentru alii un folos nemeritat, deviaz apele sau muta pe proprietatea altuia marginea locurilor, este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120, 336 din codul de procedura penala), cu inchisoare pana la 3 ani si cu amenda pana la 400.000 lire italiene (art.639 bis) (3).

0
1981.

Acest articol a fost nlocuit astfel de art.95 al legii nr.689 din 24 noiembrie

(2) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 1.500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 20 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la o luna la 6 luni, conform art. 52, alineatul 2, litera c), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala) daca se repeta ipoteza de la art.639 bis din codul penal]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se repeta circumstanele prevzute de art.639 bis din codul penal. 633. (Invadarea terenurilor sau cldirilor). Cel care invadeaz (art.637) in mod arbitrar terenuri sau cldiri ale altuia, publice sau private, in scopul de a le ocupa sau de obine altfel profit, este pedepsit, in urma reclamatiei persoanei vtmate

(art. 120; 336 din codul de procedura penala), cu inchisoare pana la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 la 2 minioane de lire italiene (art.649) (') (2). Pedepsele se aplica impreuna si se procedeaz din oficiu daca fapta este comisa de mai mult de 5 persoane, din care una sigur inarmata, sau de mai mult de 10 persoane, chiar si fara arme (art.l 12, 5852, 634, 639 bis, 649) (3). ( ' ) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 10.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (2) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii I n folosul societii de la 10 de zile la 3 luni, conform art.52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [primul alineat, Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala) in spetele prevzute de al doilea alineat si daca se repeta ipoteza de la art.639 bis din codul penal]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se repeta circumstanele prevzute de art.639 bis din codul penal. 634. (Atingerea violenta a proprietii bunurilor imobile). Cel care, in afara cazurilor indicate la articolul precedent, aduce atingere, prin violenta asupra persoanei (art.5812) sau prin ameninare, proprietii panice a altuia asupra bunurilor imobile, este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani si cu amenda de la 200.000 la 600.000 lire italiene (]). Fapta este considerata indeplinita cu violenta sau ameninare cand este comisa de peste 10 persoane (art.l 12) (2).

0) Amenda iniiala de la 1.000 lire italiene la 3.000 a fost mrita de 40 de ori de art.3
al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 2 ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 635. (Paguba). Cel care distruge, imprastie, deterioreaz sau face nefolosibile in intregime sau parial bunurile mobile sau imobile ale altuia (art.424, 427, 429, 431, 664; 1141, 1142 din codul navigaiei) este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), cu inchisoare pana la un an sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (art.638, 649) () (2).

Pedeapsa este de inchisoare de la 6 luni la 3 ani si se procedeaz din oficiu daca f apta este comisa: 1) prin violenta impotriva persoanei sau prin ameninare; 2) de ctre angajatori cu prilejul incetarii lucrului (art.502-506), sau de ctre lucratori cu prilejul grevei (art.502-505) sau cu prilejul unuia din delictele prevzute deart.330, 331 si 333 (3) (4); 3) asupra cldirilor publice sau destinate uzului public sau practicrii unui cult sau asupra bunurilor de interes istoric sau artistic oricum ar fi situate sau asupra imobilelor cuprinse in perimetrul centrelor istorice (5) sau asupra altor lucruri indicate la nr.7 al art.625 (art.508); 4) asupra lucrrilor destinate irigrii; 5) asupra plantaiilor de vita de vie, de pomi sau de arbuti fructiferi sau asupra pdurilor sau asupra puietilor destinai impaduririi (6). ( J ) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (2) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 10 de zile la 3 luni, conform art.52, alineatul 2, litera a ) , a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (3) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l 19 din 6 iulie 1970, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat in partea in care prevede ca circumstana agravanta si drept cauza de urmrire penala faptul ca infraciunea este comisa de muncitori cu prilejul unei greve si de angajatori cu prilejul incetarii lucrului. (4) Articolele 330 si 333 ale acestui cod au fost abrogate de art.l 1 al legii nr.l46din 12 iunie 1990. (5) Cuvintele de la: "asupra bunurilor de interes istoric ..." pana la: "...centre istorice", au fost inserate de art.l3, alineatul 1 al legii nr.352 din 8 octombrie 1997. (6) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva.

Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.38/h din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea alineat, admise (art.280, 391/5, 381 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [primul alineat, Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000); al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala)]. Cale de urmrire: primul alineat, in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); al doilea alineat, din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se repeta circumstanele prevzute de art.639 bis din codul penal. 635 bis. ('). (Stricarea sistemelor informatice si de telecomunicaii). Cel care distruge, deterioreaz sau face nefolosibile in intregime sau parial sistemele informatice sau de telecomunicaii ale altuia, sau programele, informaiile sau datele altuia, este pedepsit, exceptnd cazul cand fapta constituie o infraciune mai grava, cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Daca se repeta una sau mai multe circumstane prevzute de al doilea alineat al art.635, sau daca fapta este comisa prin abuz de calitatea de operator de sistem, pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 4 ani.

( J ) Acest articol a fost adugat de art.9 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 636. (Introducerea sau abandonarea de animale pe proprietatea altuia sau pe pasune in mod abuziv). Cel care introduce sau abandoneaz animale in turma sau in cireada pe proprietatea altuia este pedepsit cu amenda de la 20.000 la 200.000 lire italiene () (4). Daca introducerea sau abandonarea de animale, fie si neadunate in turma sau cireada se produce pentru a le lasa sa pasca pe proprietatea altuia, pedeapsa este de inchisoare pana la un an sau de amenda de la 40.000 la 400.000 lire italiene 0 ) (5). Atunci cand se pasuneaza sau din cauza introducerii sau abandonrii animalelor proprietatea este stricata, vinovatul este pedepsit cu inchisoare pana la 2 ani si cu amenda de la 100.000 la 1 milion de lire italiene (art.649) (') (6). Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120, 639 bis, 336 din codul de procedura penala) (2) (3).

0) Amenda iniiala de la 100 la 1.000 lire italiene prevzuta de primul alineat, de la 200 la 2000 de lire italiene, prevzuta de al doilea alineat si de la 500 la 5.000 lire italiene prevzuta de al treilea alineat, a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (2) Acest alineat a fost adugat de art.96 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. (4) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol continua sa se aplice pedepsele bneti in vigoare, conform art. 52, alineatul 1, al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (5) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 10 de zile la 3 luni, conform art.52, alineatul 2, litera a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (6) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 1.500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 20 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la o luna la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera c), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi.
NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ

nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala)daca se repeta ipoteza de la art.639 bis din codul penal]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se repeta circumstanele prevzute de art.639 bis din codul penal. 637. 0) (Ptrunderea abuziva pe proprietatea altuia). Cel care fara motiv intra pe proprietatea altuia inconjurata de sant, de gard viu sau de un alt adpost stabil, este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), cu amen da pana la 200.000 lire italiene (art.649) (2) (3). 0 ) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol continua sa se aplice pedepsele bneti in vigoare, conform art.52, alineatul 1, al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. 2 ( ) Amenda iniiala pana la 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr -o dispoziie definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala). 638. (Uciderea sau rnirea animalelor altuia). Cel care ucide fara motiv sau face nefolosibile sau rnete animale ce aparin altora (art.727) este pedepsit, in urma denunului prtii vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), cu inchisoare pana la un an sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (!) (3). Pedeapsa este de inchisoare de la 6 luni la 4 ani si se procedeaz din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca fapta este comisa asupra a trei sau mai multe capete de vita adunate in turma sau cireada, asupra animalelor bovine sau cavaline, chair daca nu sunt strnse in cireada (art.625 nr.8). Nu se pedepsete cel care comite fapta de mai sus asupra zburtoarelor surprinse pe proprietile lui si in momentul in care ii produceau dauna (art.649) (2). (1) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (2) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr -o dispoziie definitiva. (3) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 10 de zile la 3 luni, conform art. 52, alineatul 2, liter a a), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381/h din codul de procedura penala).

NOTE PROCEDURALE:

Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea alineat, admise (art.280, 391/5, 381 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter d in codul de procedura penala) [primul alineat, Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000); al doilea alineat, Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala)]. Cale de urmrire: primul alineat, in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); al doilea alineat, din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se repeta circumstanele prevzute de art.639 bis din codul penal. 639. (Desfigurarea si murdrirea bunurilor altuia). Cel care, in afara cazurilor prevzute de art.635, desfigureaz sau murdrete bunurile mobile sau imobile ale altuia, este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), cu amenda pana la 200.000 lire italiene (art.635, 649, 664, 674) (') (3). Daca fapta este comisa asupra bunurilor de interes istoric sau artistic oriunde ar fi sau asupra imobilelor aflate in perimetrul centrelor istorice, se aplica pedeapsa cu inchisoare pana la un an si cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene si se procedeaz din oficiu (2) (4). (1) Amenda iniiala pana la 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (2) Acest alineat a fost adugat de art. 13, alineatul 2 al legii nr.352 din 8 octombrie 1997. (3) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol continua sa se aplice pedepsele banestl in vigoare, conform art.52, alineatul 1, al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (4) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 1.500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 20 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la o luna la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera c), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: primul alineat, in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); al doilea alineat, din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 639 bis (!) (Cazuri de excludere a urmririi penale in urma denunului). In cazurile prevzute de articolele 631, 632, 633 si 636 se procedeaz din oficiu daca este vorba despre ape, terenuri, proprieti si cldiri publice sau destinate folosinei publice. ( * ) Acest articol a fost adugat de art.97 al legii nr.689 din 24 noiembrie

PARTEA A II-A DESPRE DELICTE MPOTRIVA PATRIMONIULUI PRIN INSELACIUNE 640. (Escrocheria). Cel care prin viclenie sau inselatorie, inducnd pe cineva in eroare, obine pentru sine sau pentru alii un folos nemeritat in dauna cuiva, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene (art.649) 0).

Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani si de amenda de la 600.000 la 3 milioane de lire italiene (2): 1) daca fapta este comisa in dauna statului sau a unei alte instituii publice sau sub pretextul de a scuti pe cineva de serviciul militar (art.32 quater, 1622 din codul penal militar pe timp de pace); 2) daca fapta este comisa insuflnd persoanei vtmate teama unui pericol imaginar sau convingerea greita ca trebuie sa execute un ordin al autoritii (art.661). Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), exceptnd cazul cand se repeta una din circumstanele prevzute de alineatul precedent sau o alta circumstana agravanta (art.61) (3). ( ' ) Amenda iniiala de la 500 la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (2)Amenda iniiala de la 3.000 la 15.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. ( 3 ) Acest alineat a fost adugat de art.98 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381/i din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, admise masurile coercitive (art.280, 391/5, 381 din codul de procedura penala); al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se repeta circumstanele prevzute de al doilea alineat al art.640 din codul penal sau o alta agravanta. 640 bis. ( l ) . (Escrocheria calificata pentru obinerea de alocaii publice) ( 2 ) . Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 6 ani si se procedeaz din oficiu daca fapta prevzuta de art.640 privete contribuii, finanri, imprumuturi facilitate sau alte alocaii de acelai fel, denumite oricum, acordate sau acordate de stat, de alte instituii publice sau de comunitile europene. Q ) Acest articol a fost adugat de art.22 al legii nr.55 din 19 martie 1990. ( 2 ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 640 ter. Q ) . (neltorie informatica). Cel care falsifica in orice fel funcionarea unui sistem informatic sau de telecomunicaii sau intervenind fara drept in orice mod asupra datelor, informaiilor sau programelor coninute intr-un sistem informatic sau de telecomunicaii sau legate de acestea, obine pentru sine sau pentru alii un folos nemeritat in dauna altuia, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiane.

NOTE PROCEDURALE:

1981.

Pedeapsa este de inchisoare de la 1 la 5 ani si de amenda de la 600.000 la 3 milioane de lire italiene daca se repeta una din circumstanele prevzute de numrul 1) al alineatului doi al art.640, sau daca fapta este comisa prin abuz de calitatea de operator de sistem. Delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate, exceptnd cazul cand se repeta una din circumstanele prevzute de al doilea alineat sau o alta circumstana agravanta. P ) Acest articol a fost adugat de art. 10 al legii nr.547 din 23 decembrie 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: primul alineat, neadmis; al doilea alineat, facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: primul alineat, neadmise; al doilea alineat, admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala); exceptnd cazul cand se repeta circumstanele prevzute de al doilea alineat sau o alta agravanta. 640 quater. ( l ) (Aplicabilitatea articolului 322 ter). In cazurile prevzute de articolele 640, al doilea alineat, nr.l, 640 bis si 640 ter, al doilea alineat, cu excluderea ipotezei in care fapta este comisa prin abuz al calitii de operator al sistemului, se respecta, deoarece sunt aplicabile, dispoziiile prevzute de art.322 ter. ( * ) Acest articol a fost Integrat de art.3, alineatul 2, al legii nr.300 din 29 septembrie 2000. In temeiul art. 15 al prevederii menionate, dispoziiile acestui articol nu se aplica la infraciunile prevzute aici comise anterior intrrii in vigoare legii nr.300 din 29 septembrie 2000. 641. (Insolvabilitatea frauduloasa). Cel care, ascunznd propria stare de insolvabilitate (art.2221, 2540 din codul civil), contracteaz o obligaie cu intenia de a nu o respecta, este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), atunci cand obligaia nu este ndeplinita, cu inchisoare pana la 2 ani sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art.649) (') ndeplinirea obligaiei inainte de condamnare inceteaza infraciunea. ( ' ) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala ). 642. (Distrugerea frauduloasa a bunului propriu si mutilarea frauduloasa a propriei persoane). Cel care, in scopul obinerii pentru sine sau pentru alii preul unei asigurri impotriva accidentelor, distruge, imprastie, deterioreaz sau ascunde lucruri ce-i aparin (art. 1900 din codul civil) este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene (art.649) Q ) . La aceeai pedeapsa este supus cel care, in scopul de mai sus isi provoac o leziu ne corporala (art.582, 583), sau agraveaz consecinele leziunii corporale produsa de accident. Daca vinovatul realizeaz intenia, pedeapsa este mrita (art.64).

Dispoziiile acestui articol se aplica si daca fapta este comisa in strintate, in dauna asigurtorului italian care lucreaz pe teritoriul statului (art.42); dar delictul se pedepsete in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 si urmtoarele din codul de procedura penala). ( ' ) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise. Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala); ultimul alineat, I n urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala). 643. (nelarea persoanelor incapabile). Cel care, pentru a obine pentru sine sau pentru ltii un profit, abuznd de nevoile, de pasiunile sau de lipsa de experiena a unei persoane minore, sau abuznd de starea de infirmitate sau de deficienta psihica a unei persoane, chiar daca nu este pusa sub interdicie sau nu este declarata incapabila, o obliga sa incheie un act care implica orice efect juridic vtmtor pentru ea sau pentru alii, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 6 ani si cu amenda de la 400.000 la 4 milioane de lire italiene (art.649) 0 ) . ( ' ) Amenda iniiala de la 2.000 pana la 20.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 644. ( l ) (2) (Camt). Cel care in afara cazurilor prevzute de art. 643 obine sau promite, sub orice forma, pentru sine sau pentru alii, in schimbul unui imprumut de bani sau de alte foloase, dobnzi sau alte avantaje camataresti, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 6 ani si cu amenda de la 6 milioane la 30 de milioane (art.644 ter, 14481, 1815 din codul civil). La aceeai pedeapsa este supus cel care, in afara cazului de concurs (art.l 10) la delictul prevzut de primul alineat, procura cuiva o suma de bani sau alte foloase primind sau facand sa i se promit, pentru sine sau pentru alii, pentru mediere, o compensaie camatareasca (art.644 ter, 649). Legea stabilete limita peste care dobnzile sunt intotdeauna camataresti. De asemenea sunt camataresti dobnzile, chiar daca sunt mai mici de aceasta limita, si alte avantaje sau compensaii care, avnd legtura cu modalitile concrete ale faptei si cu rata medie practicata pentru operaiuni similare, rezulta oricum disproportionale fata de mpr umutul de bani sau de alte foloase, sau de intermediere, cand cel care i-a dat sau i-a promis se afla in condiii de dificultate economica sau financiara. Pentru stabilirea ratei dobnzii camatei se tine cont de comisioane, remuneraii de orice fel si cheltuieli, exclusiv cele pentru impozite si taxe, legate de acordarea creditului. Pedepsele pentru faptele prevzute la primul si al doilea alineat sunt mrite de la o treime la jumtate: 1) daca vinovatul a acionat practicnd o activitate profesionala, bancara sau de intermediere financiara mobiliara;

1981.

2) daca vinovatul a cerut drept garanie participrii sau cote parti sau proprieti imobiliare; 3) daca infraciunea este comisa in dauna celui care are nevoie; 4) daca infraciunea este comisa in dauna celui care desfoar activiti de afaceri, profesionale sau artizanale; 5) daca infraciunea este comisa de persoana supusa printr -o prevedere definitiva la msura de supraveghere speciala in timpul perioadei prevzute de aplicare si pana la 3 ani din momentul in care a incetat executarea. In caz de condamnare sau de aplicare a pedepsei conform art.444 al codului de procedura penala, pentru unul din delictele prevzute de prezentul articol, este intotdeauna ordonata confiscarea bunurilor care reprezint preul sau profitul infraciunii sau a sumelor de bani, a bunurilor si foloaselor de care dispune vinovatul fie si prin intermediar pentru o suma egala cu valoarea dobnzilor sau a altor avantaje sau compensaii camataresti, exceptnd drepturile persoanei vtmate de infraciune la restituiri si la despgubirea daunelor.

C1) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.l, alineatul l al legii nr.l 08 din 7 martie
1996. Pentru stabilirea limitei peste care dobnzile sunt intotdeauna camataresti a se vedea de asemenea articolele 2 si 3 ale legii citate care se redau: "2. 1. Ministrul tezaurului, dupa consultarea Bncii Italiei si a Biroului italian de schimburi, dezvluie trimestrial rata efectiva globala medie, incluznd comisioanele, remuneraiile de orice fel si cheltuielile, excluznd cele pentru impozite si taxe, referitoare la un an, a dobnzilor practicate de banei si de intermediarii financiari inscrisi in listele deinute de Biroul italian de schimburi si de Banca Italiei conform art. 106 si 107 ale decretului legislativ nr.385 din 1 septembrie 1993, in cursul trimestrului precedent pentru operaiuni de aceeai natura. Valorile medii ce decurg din aceasta declaraie, corectate datorita eventualelor variaii ale ratei oficiale de scont ce urmeaz trimestrului de referina, sunt publicate fara ntrziere in Monitorul Oficial ( * ) . "2. Clasificarea operaiunilor pentru categoriile omogene, tinand cont de natura, obiectul, suma, durata, riscurile sl garaniile lor este efectuata anual prin decret al Ministrului tezaurului, dupa consultarea Bncii Italiei si Biroului italian de schimburi si publicata fara 'ntrziere in Monitorul Oficial. "3. Bncile si intermediarii financiari prevzui la alineatul 1 si orice alta instituie autorizata cu acordarea creditului sunt obligate sa afieze la sediul respectiv si in fiecare din propriile sucursale deschise publicului, in mod vizibil cu uurina, anunul potrivit coninnd clasificarea operaiunilor si dezvluirea ratelor prevzute de alineatele 1 si 2. "4. Limita prevzuta de al treilea alineat al art.644 al codului penal, peste care dobnzile sunt intotdeauna camataresti, este stabilita la rata medie ce rezulta din ultima prezentare publicata in Monitorul Oficial in temeiul art.l referitor la categoria de operaiuni I n care este Inclus creditul, mrita cu jumtate." "3.1. Prima clasificare prevzuta de alineatul 2 al art.2 va fi publicata in termen de 180 de zile de la data intrrii in vigoare a prezentei legi. In termen de alte 180 de zile va fi publicata prima prezentare trimestriala prevzuta de alineatul 1 al aceluiai articol 2. Pana la publicarea prevzuta de alineatul 1 al articolului 2 se pedepsete conform art.644, primul alineat al codului penal, cel care, in afara cazurilor prevzute de art.643 al codului penal, obine sau accepta promisiunea, sub orice forma, pentru sine sau pentru alii, din persoana aflata in condiii de dificultate economica sau financiara, in echivalent al unui mprumut de bani sau de alte foloase, dobnzi sau alte avantaje care, tinand cont de modalitile concrete ale faptei si de ratele practicate pentru operaiuni similare de sistemul bancar si financiar, rezulta dlsproportionale fata de mprumutul de bani sau de alte foloase. La aceeai pedeapsa este supus, in afara cazului de concurs la delictul prevzut de art.644, primul alineat al codului penal, cel care procura subiectului care se afla in condiii de dificultate economica sau financiara o suma de bani sau un alt folos primind sau acceptnd promisiunea, pentru sine sau pentru alii, pentru intermediere, o compensaie care, tinand cont de modalitile concrete ale faptei, rezulta disproporionate fara de aciunea de intermediere " ( * ) Prezentarea ratelor efective globale medii in scopul aplicrii legii asupra comatei este inclusa in decretul ministerial din 20 decembrie 2000. ( 2 ) In temeiul art.l, alineatul 1 al decretului lege nr.394 din 29 decembrie 2000, transformat, cu modificri, in legea nr.24 din 28 februarie 2001, in scopul aplicrii acestui

articol si al articolului 18 bis, alineatul doi, al codului civil, se inteleg camataresti dobnzile care depesc limita stabilita de lege in momentul in care ele sunt promise sau convenite, sub orice forma, independent de momentul plaii lor. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ I n flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis; ipoteze agravante, admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 644 bis. O [(Camata necorespunzatoare). Cel care, in afara cazurilor prevzute de art.644, profitnd de condiiile de dificultate economica sau financiara ale persoanei care desfoar o activitate de afaceri sau profesionala, primete sau accepta promisiunea, sub orice forma, pentru sine sau pentru alii, ca echivalent al unui mprumut de bani sau de alte bunuri mobile, dobnzi sau alte avantaje camataresti, este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani si cu amenda de la 4 milioane la 20 de milioane de lire italiene. La aceeai pedeapsa este supus cel care, in afara cazurilor de concurs la delict prevzut de alineatul precedent, obine pentru o persoana care desfoar o activitate de afaceri sau profesionala si care vars, in condiii de dificultate economica sau financiara, o suma de bani sau un alt bun mobil, primind sau acceptnd promisiunea, pentru sine sau pentru alii, pentru intermediere, o compensaie camatareasca. Se aplica dispoziia alineatului trei al art.644]. ( * ) Acest articol, adugat de art.l 1 quinquies, alineatul 2 al decretului lege nr.306 din 8 iunie 1992, transformat, cu modificri, in legea nr.356 din 7 august 1992, a fost abrogat de art.l, alineatul 2 al legii nr.108 din 7 martie 1996. 644 ter. ( l ) (Prescrierea infraciunii de camata). Prescrierea infraciunii de camata incepe din ziua ultimei retrageri atat a dobnzilor cat si a capitalului. 0 ) Acest articol a fost inserat de art.l 1 al legii nr.108 din 7 martie 1996. 645. (Frauda in emigrare). Cel care, prin afirmaii sau informaii false, incitnd pe cineva sa emigreze sau ducandu-1 intr-o alta tara dect cea spre care vroia sa se indrepte, primete sau accepta promisiunea, pentru sine sau pentru alii, bani sau alte foloase, ca compensaie pentru a-1 ajuta sa emigreze, este pedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani si cu amenda de la 600.000 la 2 milioane de lire italiene (art.649) (!). Pedeapsa este mrita (art.64) daca fapta este comisa in dauna a doua sau mai multe persoane. ( ' ) Amenda iniiala de la 3.000 pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 646. (nsuire abuziva). Cel care, pentru a obine pentru sine sau pentru alii un profit nemeritat, isi insuseste banii sau bunul mobil al altuia a crui posesie o are sub orice forma, este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336

1981.

din codul de procedura penala), cu inchisoare pana la 3 ani si cu amenda pana la 2 milioane (art.649; 1144-1146 din codul navigaiei) (x). Daca fapta este comisa asupra bunurilor posedate cu titlu de depozit necesar (art. 1783 si urmtoarele din codul civil), pedeapsa este mrita (art.64). Se procedeaz din oficiu (art.50 din codul de procedura penala) daca se repeta circumstana indicata la alineatul precedent sau una din circumstanele indicate la nr.ll al art.61 (art.649). ( l ) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.38lfl din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: admise masurile coercitive (art.280, 391/5, 381 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: in urma denunului prtii (art.336 din codul de procedura penala); al doilea alineat si cand concura circumstanele indicate la al treilea alineat al art.646 din codul penal, din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 647. (nsuirea lucrurilor pierdute, a tezaurului sau a lucrurilor avute din greeala sau caz fortuit). Este pedepsit, in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), cu inchisoare pana la 1 an sau cu amenda de la 60.000 la 600.000 lire italiene () (2): 1) cel care, gsind bani sau bunuri pierdute de alii, si le insuseste, fara a respecta prevederile legii civile asupra cumprrii proprietii lucrurilor gsite (art.927 si urmtoarele din codul de procedura penala); 2) cel care, gsind o comoara, isi insuseste, in intregime sau parial, cota datorata proprietarului fondului (art.932 din codul civil); 3) cel care isi insuseste bunuri, in posesia crora a intrat din greeala altuia sau intr -un caz fortuit. In cazurile prevzute de nr.l si 3, daca vinovatul cunotea proprietarul lucrului pe care si 1-a insusit, pedeapsa este de inchisoae pana la 2 ani si de amenda pana la 600.000 lire italiene (art.649) (>) (3). ( ' ) Amenda iniiala de la 300 la 3.000 lire italiene prevzuta de primul alineat si pana la 3.000 lire italiene prevzuta de al doilea alineat, a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (2) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 6 la 30 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 10 de zile la 3 luni, conform art.52, alineatul 2, litera a ) , a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (3) Pentru infraciunile ce tin de competenta judectorului de pace prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 1.500.000 la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 20 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la o luna la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera c), a decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. NOTE PROCEDURALE: Arest: neadmis. Reinut ca suspect de delict: neadmis. Masuri preventive personale: neadmise.

Instituie judiciara competenta: Tribunalul cu un judector (art.33 ter din codul de procedura penala) [Judectorul de pace (41, litera a, Decretul legislativ nr.274/2000); Tribunalul format dintr-un singur judector pentru agravante (43, decretul legislativ nr.274/2000)]. Cale de urmrire: in urma plngerii prtii (art.336 din codul de procedura penala). 648. ( l ) ( 2 ) (Tinuirea). In afara cazurilor de concurs la infraciune (art.l 10), cel care, in scopul de a obine pentru sine sau pentru alii un profit, cumpra, primete sau ascunde bani sau bunuri ce provin dintr-un delict oarecare sau intervine in vnzarea, primirea sau ascunderea lor, este pedepsit cu inchisoare de la 2 la 8 ani si cu amenda de la 1 milion la 20 de milioane de lire italiene (art.709) (3). Pedeapsa este de inchisoare pana la 6 ani si de amenda pana la 1 milion de lire italine (3) daca fapta este o importanta mai mica (art.62 nr.4). Dispoziiile acestui articol se aplica si cand autorul delictului de la care provin banii sau bunurile nu ste imputabil (art.85) sau nu este pedepsibil (art.649) sau cand lipsete o condiie de urmrire penala referitoare la acest delict (4). ( J ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art. 15 al legii nr. 152 din 22 mai 1975. (2) A se vedea art.26 al legii nr.55 din 19 martie 1990 al crui text se reda: "Cand faptele prevzute de articolele 648, 648 bis si 648 ter ale codului penal sunt comise in exercitarea activitii bancare, profesionale sau de schimb valutar sau a unei alte activiti supusa autorizrii, licenei, nscrierii in asociaii sau registre speciale sau altui titlu de abilitare, se aplica masurile disciplinare sau prevederile de suspendare sau de revocare a titlului de abilitare prevzute de respectivele dispoziii." (3) Aceste amenzi au fost dublate astfel de art. 113/4 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. (4) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.3 al legii nr.328 din 9 august 1993. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: primul alineat, admis (art.384 din codul de procedura penala); al doilea alineat, neadmis. Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format dintr-un singur judector (art.33 ter din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 648 bis. 0) ( ) ( ) (Splarea banilor). In afara cazurilor de concurs (art.l 10) la infraciune, cel care inlocuieste sau transfera bani, bunuri sau alte foloase provenite din delictul premeditat sau executa in legtura cu acestea alte operaiuni, astfel incat sa impiedice identificarea provenienei lor delictual, este pedepsit cu inchisoare de la 4 la 12 ani si cu amenda de la 2 milioane la 30 de milioane de lire italiene. Pedeapsa este mrita cand fapta este comisa in practicarea unei activiti profesionale. Pedeapsa este micorat daca banii, bunurile sau alte foloase provin din delictul pentru care este prevzuta pedeapsa cu inchisoarea mai mica de 5 ani. Se aplica ultimul alineat al art.648. Q ) Acest articol, introdus de art.3 al decretului lege nr.59 din 21 martie 1978, transformat, cu modificri, in legea nr.191 din 18 mai 1978, a fost modificat de art.4 al legii nr.328 din 9 august 1993. (2) A se vedea art.26 al legii nr.55 din 19 martie 1990 care prevede pentru infraciunile prevzute de articolele 648, 648 bis si 648 ter ale codului penal comise in exercitarea activitii bancare, profesionale sau de schimb valutar, adoptarea de masuri disciplinare sau de prevederi de suspendare sau de revocare a titlului de abilitare pentru practicarea profesiei. A se vedea de asemenea art.3 al decretului lege nr.143 din 3 mai 1991 privind prevederile urgente pentru limitarea folosirii banilor in numerar si prevenirea utilizrii sistemului financiar in scopul splrii banilor, transformat, cu modificri, in legea nr.l97din5 Iulie 1991.
2 3

1981.

(3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile mpotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva.

Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). 648 ter. ( l ) (2). (Folosirea banilor, bunurilor sau foloaselor de proveniena ilegala). Cel care, in afara cazurilor de concurs (art.l 10) la infraciune si a cazurilor prevzute de articolele 648 si 648 bis, folosete in activiti economice sau financiare bani, bunuri sau alte foloase provenite din delict, este pedepsit cu inchisoare de la 4 la 12 ani si cu amenda de la 2 milioane la 30 de milioane de lire italiene. Pedeapsa este mrita cand fapta este comisa in practicarea unei activiti profes ionale. Pedeapsa este micorat in ipoteza prevzuta de al doilea alineat al art.648. Se aplica ultimul alineat al art.648. P ) Acest articol, adugat de art.24 al legii nr.55 din 19 martie 1990, a fost nlocuit astfel de art.5 al legii nr.328 din 9 august 1993. A se vedea de asemenea art.26 al legii nr.55 din 19 martie 1990 care prevede pentru infraciunile prevzute de articolele 648, 648 bis si 648 ter ale codului penal comise in exercitarea activitii bancare, profesionale sau de schimb valutar, adoptarea de masuri disciplinare sau de prevederi de suspendare sau de revocare a titlului de abilitare pentru practicarea profesiei. ( 2 ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. NOTE PROCEDURALE: Arest: facultativ in flagrant (art.381 din codul de procedura penala). Reinut ca suspect de delict: admis (art.384 din codul de procedura penala). Masuri preventive personale: admise (art.280, 287 din codul de procedura penala). Instituie judiciara competenta: Tribunalul format din mai muli judectori (art.33 bis din codul de procedura penala). Cale de urmrire: din oficiu (art.50 din codul de procedura penala). PARTEA A III-A DISPOZIII COMUNE PRTILOR ANTERIOARE 649. (Nepedepsirea si denunul persoanei vtmate, pentru faptele comise in dauna rudelor). Nu este pasibil de pedeapsa cel care a comis una din faptele prevzute de acest titlu (art.624 si urmtoarele) in dauna: 1) soului nedesprit legal (art.150 din codul civil); 2) unui ascendent sau descendent (art.540; 75 din codul civil) sau unei rude pe linie directa (art.78 din codul civil) sau celui care infiaza sau este infiat (art.291 din codul civil); 3) unui frate sau unei surori care convieuiesc cu el. Faptele prevzute de acest titlu sunt pasibile de pedeapsa in urma denunului persoanei vtmate (art. 120; 336 din codul de procedura penala), daca sunt comise in dauna soului desprit legal, sau a fratelui sau a surorii care nu convieuiesc cu autorul faptei, sau a unchiului sau nepotului sau rudei de gradul II (art.78 din codul civil) care convieuiesc cu el. Dispoziiile acestui articol nu se aplica la delictele prevzute de articolele 628, 629 si 630 si la orice alt delict impotriva averii care este comis prin violenta impotriva persoanelor. CARTEA A III-A DESPRE CONTRAVENII IN SPECIAL

TITLUL I DESPRE CONTRAVENII POLIIENETI PARTEA I DESPRE CONTRAVENII PRIVIND POLITIA DE SIGURANA SECIUNEA I DESPRE CONTRAVENII PRIVIND ORDINEA PUBLICA SI LINITEA PUBLICA 1. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND NERESPECTAREA PREVEDERILOR POLITIEI SI MANIFESTRILE REBELE SI PERICULOASE 650. (Nerespectarea prevederilor autoritii). Cel care nu respecta o prevedere legala data de autoritate din motive de justiie sau de sigurana publica sau de ordine publica sau de igiena, este pedepsit, daca fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu arest pana la 3 luni sau cu amenda pana la 400.000 lire italiene (art. 162 bis; 2, 15 text unic de sigurana publica) (').

0) Amenda iniiala pana la 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981.
651. (Refuzul Indicaiilor asupra propriei identiti). Cel care, la cererea unui funcionar public (art.357) aflat in exerciiul funciilor sale, refuza sa dea indicaii asupra propriei identiti personale, asupra propriei situaii sau asupra altor caliti personale, este pedepsit cu arest pana la o luna sau cu amenda pana la 400.000 lire italiene (art. 162 bis, 3662,494,495,496; 349 din codul de procedura penala) Q ) ( 2 ) . ( ' ) Amenda iniiala pana la 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Art.l 1 al decretului lege nr.59 din 21 martie 1978 privind normele penale si procesuale pentru prevenirea si stoparea infraciunilor grave, transformat, cu modificri, in legea nr.191 din 18 mai 1978, prevede ca ofierii di agenii de politie pot insoti la propriile birouri pe oricine refuza sa-si declare propriile date si il pot retine acolo pe durata necesara identificrii, oricum nu mai mult de 24 de ore. 652. (Refuzul de a da o mana de ajutor cu ocazia unei revolte). Cel care, cu ocazia unei revolte sau a unui accident public sau a unui pericol comun (art.422 si urmtoarele) sau in flagrantul unei infraciuni (art.382 din codul de procedura penala), refuza, fara un motiv real, sa dea o mana de ajutor sau sa ofere informaiile sau indicaiile care i se cer de ctre un funcionar public (art.357) sau de o persoana insarcinata cu o funcie publica (art.358), in exerciiul funciei sau a serviciului, este pedepsit cu arest pana la 3 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (art. 162 bis) (') 0 ) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene prevzuta de primul alineat si de la 300 la 6.000 de lire italiene prevzuta de al doilea alineat, a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare.

653. (Formarea de grupuri 'narmate fara scopul de a comite infraciuni). Cel care, fara autorizare, formeaz un grup inarmat fara scopul de a comite infraciuni este pedepsit cu arest pana la un an (art.306; 29 text unic de sigurana publica). 654. (Strigate si manifestri rebele). Cel care, intr-o reuniune care nu poate fi considerata privata conform numrului 3 al art.266, sau intr-un loc public, deschis sau expus publicului, manifesta sau emite strigate de rzvrtire, este pedepsit, daca fapta nu constitui o infraciune, cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 la 1.200.000 lire italiene ('). (art.266/4, 284, 285, 303, 414, 415). ( ' ) Cuvintele: "este pedepsit, daca fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu arest pana la un an" au fost nlocuite astfel de art.45 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 655. (ntrunirea rebela). Cel care participa la o intrunire rebela de 10 sau mai multe persoane este pedepsit, pentru simplul fapt ca a participat, cu arest pana la 1 an. Daca cel care participa la intrunire (art.654) este inarmat, pedeapsa este de arest de peste 6 luni. Nu este pasibil de pedeapsa cel care, inainte de somaia autoritii, sau pentru a da ascultare acesteia, se retrage de la intrunire (art. 18 text unic de sigurana publica). 656. (Publicarea sau difuzarea de informaii false, exagerate sau tendenioase, cu scopul de a tulbura ordinea publica). Cel care publica sau difuzeaz informaii false, exagerate sau tendenioase datorita crora poate fi tulburata ordinea publica, este pedepsit, daca fapta nu constituie o ingractiune mai grava (art.265, 269, 501, 658, 661), cu arest pana la 3 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (art. 162 bis) (). 0 ) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 657. Q ) [(Strigate si informaii cu scopul de a tulbura linitea publica sau privata). Cel care, cu scopul de a vinde sau de a distribui inscrisuri sau desene intr-un loc public sau deschis sau expus publicului, anuna sau striga informaii, datorita crora poate fi tulburata linitea publica sau privata, este pedepsit cu amenda pana la 200.000 lire italiene (art. 162, 265, 352, 658, 659, 663)]. ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 658. (Declanarea alarmei I n cadrul autoritii). Cel care, anunnd dezastre, accidente sau pericole inexistente, declaneaz alarma un cadrul autoritii sau la instituii sau persoane care practica o funcie publica (art.358), este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda de la 20.000 la 1 milion de lire italiene (art. 162 bis, 340, 656, 657) (*). ( l ) Amenda iniiala de la 100 la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 659. (Tulburarea preocuprilor sau odihnei persoanelor). Cel care, prin glgie sau zgomote sau abuznd de instrumente sonore sau se semnale acustice, sau strnind sau neimpiedicand zgomotele de animale, tulbura preocuprile sau odihna persoanelor, sau spectacolele, seratele sau petrecerile publice, este pedepsit cu arest pana la 3 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (art. 162 bis, 654, 657, 703)

OSe aplica amenda de la 200.000 la 1 milion de lire italiene ( l) celui care practica o profesie sau o meserie zgomotoasa contrar dispoziiilor legale sau ordinelor autoritii (art. 162).

NOTE PROCEDURALE:

( l ) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene prevzuta de primul alineat si de la 1.000 la 5.000 lire italiene prevzuta de al doilea alineat a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 Iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 660. (Tulburarea sau deranjarea persoanelor). Cel care, intr-un loc public sau deschis publicului, sau cu ajutorul telefonului, din indiscreie sau dintr -un alt motiv reprobabil, provoac cuiva tulburare sau deranj, este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art. 162 bis, 659, 688) ('). ( l ) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 661. (Abuz de credulitatea populara). Cel care, in mod public (art.266/4) incearca prin orice impostura, fie si gratuit, sa abuzeze de credulitatea populara, este pedepsit, daca in urma faptei poate rezulta o tulburare a ordinii publice, cu arest pana la 3 luni sau cu amenda pana la 2 milioane de lire italiene (art. 162 bis, 640; 121 text unic de sigurana publica) P ) . P ) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare.. 2. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PAZA ASUPRA MIJLOACELOR DE PUBLICITATE 662. (*) [(Practicarea abuziva a meseriei tipografice). Cel care, fara licena autoritii, sau fara sa respecte prevederile legii (art.l 11 text unic de sigurana publica), practica o meserie tipografica, litografica, fotografica sau o alta meserie de tiprire sau de reproducere mecanica sau chimica in mai multe exemplare, este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda de la 60.000 la 1 milion de lire italiene (art. 162 bis)]. ( * ) Acest articol a fost abrogat de art. 13 al decretului legislativ nr.480 din 13 iulie 1994. 663. (Vnzarea, distribuirea sau afiarea abuziva de inscrisuri sau desene). Cel care, intr-un loc public sau deschis publicului, vinde sau distribuie sau pune in circulaie inscrisuri sau desene, fara sa fi obinut autorizarea ceruta prin lege, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 100.000 la 600.000 lire italiene

O (2)-

La aceeai sanciune (5) este supus cel care, fara licena de la autoritate sau fara a respecta ordinele, intr-un loc public, deschis sau expus publicului, afieaz inscrisuri sau desene, sau face uz de mijloace luminoase sau acustice pentru comunicri adresate publicului sau amplaseaz inscripii sau panouri (art.352) (3). Dispoziiile de la alineatele 1 si 2 nu se aplica la afiarea de inscrisuri sau desene in afara locurilor destinate de autoritatea competenta (4). P ) Cuvintele: "este pedepsit cu arest pana la o luna si cu amenda pana la 50.000" au fost nlocuite de cele actuale de art.46, alineatul 1, litera a ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. (2) A se vedea si art.l 13/5 al decretului nr.773 din 18 iunie 1931, privind textul unic al legilor pentru sigurana publica. ( 3 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l din 14 iunie 1956, a declarat nelegitimitatea constituionala a dispoziiilor acestui articol referitoare la dispoziia art.l 13 (exclusiv alineatul 5 ) al textului unic pentru sigurana publica.

( A ) Acest alineat a fost adugat de art.8 al decretului legislativ nr.480 din 13 iulie 1994. (5) Cuvintele: "La aceeai pedeapsa " au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.46, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 663 bis. (Difuzarea presei clandestine). Exceptnd cazul cand fapta constituie o infraciune, cel care in orice mod, difuzeaz presa sau tiprituri fara respectarea prevederilor legale asupra publicrii si difuzrii presei periodice si neperiodice, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 Ia 1.200.000 lire italiene. Pentru incalcarile prevzute de prezentul articol nu se accepta plata in msura redusa prevzuta de art. 16 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981.

0) Acest articol, adugat de art.5 al legii nr.127 din 4 martie 1998, a fost nlocuit astfel
de art.47 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 664. (Distrugerea sau deteriorarea afielor). Cel care dezlipete, rupe sau face nefolosibile sau ilizibile inscrisuri sau desene, afiate cu permisiunea autoritilor civile sau ecleziastice, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 150.000 la 900.000 lire italiene (art. 162, 345) (*). Daca este vorba despre inscrisuri sau desene afiate de privai, in locurile si in modurile permise de lege sau de autoritate (3), se aplica sanciunea administrativa bneasca de la 100.000 la 600.000 lire italiene (art. 162, 635) (2). ( : ) Cuvintele: "este pedepsit cu amenda pana la 600.000 lire italiene" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.48, alineatul 1, litera a ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. (2) Cuvintele: "pedeapsa este de amenda pana la 200.000" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.48, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. (3) A se vedea de asemenea decretul legislativ nr.1417 din 8 noiembre 1947 privind reglementarea afielor publice si a publicitii similare. 3. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PAZA ASUPRA UNOR OBIECTIVE SI ASUPRA SPECTACOLELOR PUBLICE 665. (') [(Agenii de afaceri si intreprinderi publice neautorizate sau interzise). Cel care, fara licena emisa de autoritate sau fara declaraia acetia (art.86 si urmtoarele, 1083, 115 si urmtoarele text unic de sigurana publica), la cerere, deschide sau conduce agenii de afaceri, fabrici sau intreprinderi publice, sau contra cost gzduiete persoane sau le primete la internat sau la tratament, este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art. 162 bis). Daca licena a fost anulata, revocata sau suspendata, pedepsele cu arestul si cu amenda se aplica impreuna. Atunci cand, odat obinut licena, nu se respecta celelalte dispoziii legale sau ale autoritii, pedeapsa este de arest pana la 3 luni sau de amenda pana la 600.000 lire italiene]. ( * ) Acest articol a fost abrogat de art. 13 al decretului legislativ nr.480 din 13 iulie 1994. 666. (Spectacole sau petreceri publice fara licena) ('). Cel care, fara licena eliberata de autoritate (art.68-76 text unic pentru sigurana publica), intr-un loc public sau deschis sau expus publicului, da spectacole sau petreceri de orice fel sau deschide circuri sau sali de dans sau de audiere, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 500.000 la 3 milioane de lire italiene (art. 162, 681) (2). Daca licena a fost anulata, revocata sau suspendata, se aplica sanciunea administrativa bneasca de la 800.000 la 4.800.000 de lire italiene (3).

NOTE PROCEDURALE:

ntotdeauna este dispusa incetarea activitii desfurate fara licena. Daca activitatea este desfurata in localul pentru care a fost eliberata autorizaia sau u n alt tiltu de practicare a diverselor activiti, in caz de repetare a incalcarilor de la primul alineat si in ipoteza prevzuta de al doilea alineat, este dispusa de asemenea inchiderea localului pe o perioada de pana la 7 zile (4). Pentru incalcarile prevzute de prezentul articol nu este admisa plata in msura redusa conform art. 16 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 (4). ( ' ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.56 din 15 aprilie 1970, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol in partea in care prevede ca pentru seratele de organizat in locuri deschise publicului si care nu intra in activitile societii, este necesara licena chestorului. ( 2 ) Cuvintele: "este pedepsit cu amenda de la 20.000 la 1 milion de lire italiene" au fost inlocuite astfel de cele actuale de art.49, alineatul 1, litera a ) , al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. ( 3 ) Cuvintele: "pedeapsa este de arest pana la o luna " au fost inlocuite astfel de cele actuale de art.49, alineatul 1, litera b), al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. (4) Acest alineat a fost adugat de art.49, alineatul 1, litera c), al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 667'. (*) [{Executarea abuziva a aciunilor destinate sa fie reproduse cu ajutorul cinematografului). Cel care pune sa se execute intr-un loc public sau deschis sau expus publicului aciuni destinate sa fie reproduse cu ajutorul cinematografului, fara sa fi avertizat in prealabil autoritatea (art.75, 76 text unic pentru sigurana publica), este pedepsit cu amenda de la 200.000 la 1 milion de lire italiene (art. 162). . La aceeai pedeapsa este supus cel care fabrica, introduce pe teriroriul tarii (art.4 2) sau exporta sau face comer cu pelicule cinematografice, fara sa fi avertizat in prealabil autoritatea. Daca una din faptele prevzute de dispoziiile precedente este comisa contrar interdiciei autoritii, pedeapsa este de arest pana la o luna]. Q ) Acest articol a fost abrogat de art. 13 al decretului legislativ nr.480 din 13 iulie 1994. 668. {Reprezentaii teatrale sau cinematografice abuzive) 0 ) . Cel care joaca in public drame sau alte opere, sau da in public producii teatrale de orice fel, fara a le fi comunicat inainte autoritii (art.73, 77 din textul unic de sigurana publica), este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda pana la 600.000 lire italiene (art. 162 bis) e>. La aceeai pedeapsa este supus cel care prezint publicului pelicule cinematografice nesupuse intai analizei autoritii. Daca fapta este comisa contrar interdiciei autoritii, pedeapsa bneasca si pedeapsa cu arestul se aplica impreuna. Fapta este considerata comisa in public daca se repeta una din circumstanele indicate la numerele 2 si 3 ale art.266. ( * ) A se vedea art.15 al legii nr.6I din 2 1 aprilie 1962, asa cum este nlocuit de art.27 bis al decretului lege nr.26 din 14 ianuarie 1994, transformat, cu modificri, in legea nr.l53 din 1 martie 1994 care se reda: "15. (Sanciuni si sechestru). Exceptnd sanciunile prevzute de codul penal pentru reprezentaiile cinematografice abuzive, cel care nu respecta dispoziiile prevzute de art.5, 11, 12 si 13 este pedepsit cu amenda de la 5 la 50 milioane de lire italiene. I n cazurile de gravitate mai mare sau in cazuri de recidiva la infraciunile prevzute de art.668 al codului penal, autoritatea judiciara, pronunnd sentina de condamnare, dispune nchiderea localului pentru spectacolul public pe o perioada de peste 10 zile. "Autoritatea de sigurana publica, atunci cand nainteaz reclamatia autoritii judiciare pentru infraciunile prevzute de art.668 al codului penal, sechestreaz filmul nesupus analizei prevzuta de lege sau cruia i s-a interzis proiecia in public pana cand nu s-a pronunat autoritatea judiciara.

"Nu pot fi acceptate programrii in sala filme care nu au primit acceptul prevzut de prezenta lege. In cazul in care se confirma proiecia in sala a unui film care nu a avut avizul respectiv si in cazul in care copia proiectata rezulta diferita de cea prezentata comisiilor de avizare, se aplica sanciunile prevzute de alineatul 1" . ( 2 ) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981, privind scoaterea de sub acuzare. 4. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PAZA ASUPRA MESERIILOR AMBULANTE SI PREVENIREA CANTONRILOR 669. (Practicarea abuziva a meseriilor ambulante). Cel care practica o meserie ambulanta fara permisiunea autoritii sau fara sa respecte celelalte prevederi stabilite de lege (art. 121 si urmtoarele din textul unic pentru sigurana publica), este pedepsit cu sanciunea administrativa de la 20.000 la 500.000 lire italiene Q ) (3). La aceeai pedeapsa este supus printele sau tutorele (art.346 si urmtoarele din codul civil) care folosete la meserii ambulante un minor pana la 18 ani, fara ca acesta sa fi obinut licena sau sa fi respectat celelalte prevederi legale (4). Pedeapsa este de sanciune administrativa de la 20.000 la 500.000 lire italiene (2) si poate fi ordonata libertatea supravegheata (art.228): 1) daca fapta este comisa in ciuda interdiciei legale sau a autoritii; 2) daca persoana care practica in mod abuziv meseria de ambulant a suferit o condamnare anterioara pentru delict premeditat. Q ) Cazul in spea a fost sancionat astfel de articolele 33 litera a ) si 38 ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. Textul iniial prevedea pentru primul alineat arestul pana la 2 luni sau amenda de la 50 la 1.000 lire italiene. ( 2 ) Cazul in spea a fost sancionat astfel de articolele 33 litera a ) si 38 ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare unde se considera aplicabil art.38 al aceleiai dispoziii si la al treilea alineat al art.669 din codul penal. Textul iniial al celui de-al treilea alineat prevedea arestul de la 1 la 4 luni sau amenda de la 100 la 2.000 lire italiene. (3) Art.l al decretului Preedintelui Republicii nr.571 din 29 iulie 1982 privind normele pentru aplicarea art. 15, ultimul alineat si 17, penultimul alineat ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare, indica prefectura drept destinatar al raportului pentru incalcarea prevzuta de art.669 al acestui cod. (4) Art.5 litera c ) al legii nr.977 din 17 octombrie 1967, privind normele pentru protecia muncii copiilor si adolescenilor, interzice, fie si din partea respectivilor prini, strmoi si tutori folosirea copiilor si adolescenilor in vrsta mai mica de 16 ani, in meserii ambulante de orice fel. 670. (') [(Ceretoria). Cel care cerete intr-un loc public sau deschis publicului este pedepsit cu arest pana la 3 luni (art.154-156 din textul unic pentru sigurana publica). Pedeapsa este de arest de la 1 la 6 luni daca fapta este comisa in mod dezgusttor sau samavolnic, sau simulnd diformiti sau boli, sau folosind alte mijloace frauduloase pentru a strni mila altuia].

0) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999.
671. (Folosirea minorilor la cantonare). Cel care de folosete, pentru a ceri (art.670) de o persoana minora pana la 14 ani sau neimputabila (art.85 si urmtoarele), care este supusa autoritii sale sau incredindata pazei si proteciei, sau permite ca aceasta persoana sa cereasc, sau ca alii sa o foloseasc pentru a ceri, este pedepsit cu arest de la 3 luni la 1 an.

NOTE PROCEDURALE:

Atunci cand fapta este comisa de printe sau de tutore, condamnarea implica suspendarea exercitrii autoritii prinilor (J) (art.34) sau dreptului tutorelui (art.343 si urmtoarele din codul civil). locuiune a fost nlocuita astfel de art.146 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. SECIUNEA A II-A DESPRE CONTRAVENTII PRIVIND INTEGRITATEA PUBLICA .L DESPRE CONTRAVENII PRIVIND INTEGRITATEA PERSOANELOR IN LOCURILE PUBLICE DE TRECERE SAU IN LOCUINE 672. (Nepazirea si neingrijirea animalelor). Cel care lasa libere sau nu pzete cu grija datorata animalele periculoase pe care le poseda, sau le ncredineaz spre paza persoanei nepricepute, este pedepsit cu sanciunea administrativa de la 50.000 la 500.000 lire italiene (*) (2). La aceeai pedeapsa este supus: 1) cel care, in locuri deschise, lasa singure animalele de vntoare, de povara sau de cursa sau le lasa nepazite, chiar daca nu sunt dezlegate, sau le leag sau le conduce astfel incat sa expun la pericol integritatea publica, sau le incredinteaza persoanei nepricepute; 2) cel care intarata sau sperie animalele, astfel incat sa puna in pericol integritatea persoanelor (art.2052 din codul civil). ( * ) Cazul in spea a fost sancionat astfel de articolele 33 litera a ) si 38 ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Art. 1 al decretului Preedintelui Republicii nr.571 din 29 iulie 1982 privind normele pentru aplicarea art. 15, ultimul alineat si 17, penultimul alineat ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare, indica prefectura drept destinatar al raportului pentru nclcarea prevzuta de art.672 al acestui cod. 673. (Neasezarea sau ndeprtarea semnalelor sau adposturilor). Cel care omite sa aeze semnalele sau adposturile prevzute de lege sau de autoritate pentru a impiedica pericolul impotriva persoanelor intr-un loc public de trecere, sau indeparteaza semnalele sau adaporturile de mai sus sau stinge sistemele de iluminat aezate ca semnale, este pedepsit cu arest pana la 3 luni sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art. 162 bis) (*). La aceeai pedeapsa este supus cel care indeparteaza aparatele sau semnalele diferite de cele indicate la dispoziia anterioara si detinate unui serviciu public sau de necesitate publica, sau stinge sietemele de iluminat public (art.4282, 437, 451; 1112 din codul navigaiei). ( ' ) Amenda Iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 674. (Aruncarea periculoasa a lucrurilor). Cel care arunca sau vars intr-un loc public de trecere sau intr-un loc privat dar de uz comun sau al altuia, lucruri care pot jigni sau murdari sau supar persoane (art.675) sau in cazurile nepermise de lege, provoac dispersri de gaz, de vapori sau de fum care pot produce aceste efecte, es te pedepsit cu arest pana la o luna sau cu amenda pana la 400.000 lire italiene (') (2). Q ) Amenda Iniiala pana la 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 Iulie'1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 ( 2 ) Art.27 al Decretului Preedintelui Republicii nr.753 din 11 Iulie 1980, privind noile norme in materie de politie, sigurana si regularizare a transporturilor pe caile ferate si a

0) Aceasta

altor servicii de transport, interzice aruncarea oricrui obiect din vehicule staionate sau in micare. 675. (Plasarea periculoasa a lucrurilor). Cel care, fara precauiile necesare, pune sau suspenda lucruri care, caznd intr-un loc de trecere public sau intr-un loc privat dar de uz comun sau al altuia, pot jigni sau murdari sau supar persoane, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 la 1.200.000 lire italiene (art. 162, 674) Q ) . Q ) Cuvintele: " e pedepsit cu amenda pana la 200.000 lire italiene" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.50 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 676. (Ruinarea cldirilor sau a altor construcii). Cel care a participat la proiect sau la lucrri privind o cldire sau o alta construcie pe care apoi, din vina sa (art.43) o ruineaz, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 300.000 la 1.800.000 lire italiene (art.434,449; 1669 din codul civil) ().

P ) Cuvintele: " e pedepsit cu amenda peste 200.000 lire italiene" au fost inlocuite astfel de cele actuale de art.51 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999.
677. (Neglijarea lucrrilor in cldiri sau construcii care amenina cu ruina). Proprietarul unei cldiri sau unei construcii care amenina cu ruina sau care este obligat sa pstreze sau sa pazeasaca cldirea sau construcia, care neglijeaz sa execute lucrrile necesare pentru indepartarea pericolului, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 300.000 la 1.800.000 lire italiene (art.2053 din codul civil) ('). Aceeai sanciune de aplica celui care (2), avnd obligaia, neglijeaz sa indeparteze pericolul cauzat in urma ruinrii unei cldiri sau unei construcii. Daca in urma faptelor prevzute de dispoziiile precedente decurge pericolul pentru persoane, pedeapsa este de arest pana la 6 luni sau de amenda de peste 600.000 lire italiene (art. 162 bis). ( ' ) Cuvintele: "e pedepsit cu amenda peste 200.000 lire italiene" au fost inlocuite astfel de cele actuale de art.52, alineatul 1, litera a ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. ( 2 ) Cuvintele: "La aceeai pedeapsa este supus cel care" au fost inlocuite astfel de cele actuale de art.51, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 2. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PREVENIREA ACCIDENTELOR IN OBIECTIVE SAU IN PAZA MATERIILOR EXPLOZIVE 678. (Fabricarea sau comerul abuziv cu materii explozive). Cel care, fara permisiunea autoritii sau fara precauiile necesare (art.46 si urmtoarele din textul unis pentru sigurana publica) fabrica sau introduce in tara (art.42; 435), sau tine in depozit sau vinde sau transporta materii explozive sau substane destinate compunerii sau fabricrii acestora este pedepsit cu arest pana la 18 luni si cu amenda pana la 2 480.000 lire italiene (art.435, 585\ 680) P ) ( ). Amenda iniiala pana la 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior triplat de art.34 al legii nr.l 10 din 18 aprilie 1975 privind reglementarea pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor, care a prevzut de asemenea pentru contraveniile privind explozibilele, un arest minim de 3 luni si in final dublata de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) A se vedea articolele 1 si 5 ale legii nr.895 din 2 octombrie 1967 privind dispoziiile pentru controlul armelor.

P)

NOTE PROCEDURALE:

679. (Nedenuntarea materiilor explozive). Cel care neglijeaz sa denune autoritilor (art.38 si urmtoarele din textul unic pentru sigurana publica) ca deine materii explozive de orice fel, sau materii inflamabile, periculoase datorita calitii sau cantitii lor, este pedepsit cu arest pana la 12 luni sau cu amenda pana la 720.000 lire italiene (art. 162 bis, 5853( ('). Este supus la amenda pana la 480.000 lire italiene (*) cel care, deinnd informaia ca intr-un loc locuit de el se gsesc materii explozive, omite sa denune acest lucru la autoriti (2). In cazul incalcarii ordinului, dat legal de autoritate, de a preda, in termenii menionai, materiile explozive, pedeapsa este de arest de la 3 luni la 3 ani sau de amenda de la 72.000 la 1.200.000 lire italiene (art. 162 bis) O). ( 1 ) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene prevzuta de primul alineat; pana la 2.000 lire italiene prevzuta de al doilea alineat si de la 300 la 5.000 lire italiene prevzuta de al treilea alineat, a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior triplat de art.34 al legii nr.l 10 din 18 aprilie 1975 privind reglementarea pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor, care a prevzut de asemenea pentru contraveniile privind armele, triplicarea pedepselor si un arest minim de 3 luni si in final dublata de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) A se vedea art.10 al legii nr.36 din 2 1 februarie 1990 privind noile norme asupra deinerii de arme, muniii si explozibili. 680. (Circumstane agravante). Pedepsele pentru contraveniile prevzute de cele doua articole precedente sunt mrite (art,64) daca fapta este comisa de una din persoanele creia legea ii interzice acordarea licenei, sau daca aceasta a fost negata sau revocata 0) (art.700). ( l ) A se vedea articolele 11 si 52 ale decretului nr.773 din 18 iunie 1931 privind textul unic al legilor pentru sigurana publica si art.8 al legii nr.575 din 31 mai 1965, privind dispoziiile impotriva mafiei. 681. (Deschiderea abuziva a locurilor pentru spectacole publice sau petrecere). Cel care deschide sau tine deschise locuri pentru spectacol public, petreceri sau serate fara sa fi respectat prevederile autoritii cu protecia integritii publice (art.80 text unic de sigurana publica), este pedepsit cu arest pana la 6 luni si cu amenda peste 200.000 lire italiene (art.666) (1).

O Amenda iniiala de peste 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare.
SECIUNEA A III-A DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PREVENIREA UNOR FELURI DE INFRACIUNI

DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PROTECIA PREVENTIVA A SECRETELOR 682. (Intrarea arbitrara in locuri in care accesul este interzis in interesul militar al statului). Cel care ptrunde in locuri in care accesul este interzis in interesul militar al statului, este pedepsit, daca fapta nu constituie o infraciune mai grava, cu arest de la 3 luni la 1 an sau cu amenda de la 100.000 la 600.000 lire italiene (art. 162 bis, 260) (i). ( l ) Amenda iniiala de la 500 la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare.

683. 0 ) (Publicarea discuiilor sau deliberariloe secrete ale uneia din Camere). Cel care, fara autorizare, publica prin intermediul presei (art.57, 58) sau a altui mijloc indicat de art.662, fie si in rezumat, coninutul discuiilor sau deliberrilor secrete ale Senatului sau ale Camerei Deputailor, este pedepsit, atunci cand fapta nu constituie o infrcatiune mai grava, cu arest pana la 30 de zile sau cu amenda de la 100.000 la 500.000 lire italiene (art. 162 bis). 0 ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.44 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 684. (') (Publicarea arbitrara a actelor unei proceduri penala). Cel care publica (art.57, 58) in intregime sau parial, chiar si in rezumat sau ca o informaie, acte sau documente ale unei proceduri penale, a crei publicare este interzisa prin lege (art.l 14, 115, 329 din codul de procedura penala), este pedepsit cu arest pana la 30 de zile sau cu amenda de la 100.000 la 500.000 lire italiene (art. 162 bis). ( ' ) Acest articol a fost nlocuit astfel de qrt.45 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 685. (') (Publicarea nedreapta a informaiilor privind o procedura penala). Cel care publica numele judectorilor, cu indicarea voturilor individuale pe care acetia si le atribuie in deliberrile luate in procedura penala, este pedepsit cu arest pana la 15 zile sau cu amenda de la 50.000 la 200.000 lire italiene (art. 162 bis). Acest articol a fost nlocuit astfel de art.46 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 2. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PREVENIREA ALCOOLISMULUI SI A DELICTELOR COMISE IN STARE DE BEIE 686. (Fabricarea sau comercializarea abuziva a buturilor spirtoase sau drogurilor sau a substanelor destinate compunerii lor). Cel care, contrar interdicii legale sau fara a respecta prevederile legii sau autoritii (art.86 si urmtoarele din textul unic pentru sigurana publica), fabrica sau introduce in tara droguri, buturi spirtoase sau alte buturi alccolice sau deine pentru a vinde sau vinde droguri, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 800.000 la 4.800.000 lire italiene 2 (art. 162 bis) 0) ( ). La aceeai pedeapsa (3) este supus cel care, fara a respecta prevederile legii sau ale autoritii, fabrica sau introduce in tara substane destinate compunerii de buturi spirtoase sau droguri (art.690, 691). ntotdeauna se dispune ncetarea activitii practicate ilegal. Daca activitatea este desfurata intr-o hala sau intr-un magazin pentru care a fost eliberata autorizaia sau un alt titlu de permitere a practicrii diferitelor activiti, in caz de repetare a incalcarilor este dispusa de asemenea inchiderea halei sau magazinului pe o perioada de pana la 7 zile (4). Pentru nclcrile prevzute de prezentul articol nu este admisa plata in msura redusa conform art. 16 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 (4). ( ' ) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.9 al legii nr.480 din 13 iulie 1994. (2) Cuvintele: " e pedepsit cu arest pana la un an sau cu amenda de la 100.000 la 1 milion de lire italiene" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.53, alineatul 1, litera a ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. (3) Cuvintele: "La aceeai pedeapsa" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.53, alineatul 1, litera c ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 687. (Consumul de buturi alcoolice pe timpul prohibiiei). Cel care cumpra sau consuma, intr-un magazin public, buturi alcoolice pe timpul prohibiiei (art.96

0)

NOTE PROCEDURALE:

din textul unic de sigurana publica), este pedepsit cu sanciunea administrativa pana la 100.000 lire italiene () (2). ( ' ) Cazul I n spea a fost sancionat astfel de articolele 33 litera a ) si 38 ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. Textul Iniial prevedea pedeapsa cu amenda pana la 500 lire Italiene, aceasta suma a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Art.l al decretului Preedintelui Republicii nr.571 din 29 iulie 1982 privind normele pentru aplicarea art.l5, ultimul alineat si 17, penultimul alineat ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare, indica prefectura drept destinatar al raportului pentru incalcarea prevzuta de art.669 al acestui cod. 688. (Beia). Cel care, intr-un loc public sau deschis publicului, este prins in stare evidenta de beie, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 100.000 la 600.000 lire italiene (art. 162 bis, 234) ('). Pedeapsa este de arest de la 3 la 6 luni daca fapta este comisa de cel care a avut o condamnare pentru delict premeditat impotriva vieii sau integritii individuale (art.575-583). Pedeapsa este mrita (art.64) daca betiea este obinuita (art.942, 221, 234). ( ' ) Cuvintele: "este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda de la 20.000 la 400.000 lire italiene" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.54 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 689. 0) ( ) (Furnizarea de buturi alcoolice minorilor sau bolnavilor mintali). Patronul unei crciumi sau a unei prvlii publice de mncruri sau de buturi, care da intr-un loc public sau deschis publicului, buturi alcoolice unui minor pana in 16 ani sau unei persoane care este afectata de o boala mintala, sau care se afla in condiii evidente de deficienta psihica din cauza unei alte infirmiti, este pedepsit cu arest pana la 1 an. Daca in urma faptei rezulta starea de beie (art.688, 690), pedeapsa este mrita (art.64). Condamnarea implica suspendarea din magazin (art.35, 162 bis). ( ' ) Pentru contraveniile ce tin de competenta judectorului de pace, in temeiul art.4, alineatul I , litera b ) al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 1 milion la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 15 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 20 de zile la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera b), al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. ( 2 ) In temeiul art.4, alineatul 3 al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, competenta pentru infraciunile prevzute de alineatele 1 si 2 ale aceluiai articol revine totui tribunalului daca se repeta una sau mal multe din circumstanele prevzute de articolele I al decretului lege nr.625 din 15 decembrie 1979, transformat, cu modificri, in legea nr.l5 fin 6 februarie 1980; 7 al decretului lege nr.l52 din 13 mai 1991, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 iulie 1991 si 3 al decretului lege nr.l22 din 26 aprilie 1993, transformat, cu modificri, in legea nr.205 din 25 iunie 1993. 690. ( l ) (2) (Provocarea la alii a strii de ebritate). Cel care, intr-un loc public sau deschis publicului, provoac starea de beie (art.688) altuia, dandu-i buturi alcoolice (art.689), este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda de la 60.000 la 600.000 lire italiene (art.613) (3). ( ' ) Pentru contraveniile ce tin de competenta judectorului de pace, in temeiul art.4, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene, conform art.52, alineatul 2, litera a), al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi.
2

(2) In temeiul art.4, alineatul 3 al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, competenta pentru infraciunile prevzute de alineatele 1 si 2 ale aceluiai articol revine totui tribunalului daca se repeta una sau mai multe din circumstanele prevzute de articolele 1 al decretului lege nr.625 din 15 decembrie 1979, transformat, cu modificri, in legea nr.l5 fin 6 februarie 1980; 7 al decretului lege nr.l52 din 13 mai 1991, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 iulie 1991 si 3 al decretului lege nr.122 din 26 aprilie 1993, transformat, cu modificri, in legea nr.205 din 25 iunie 1993. (3) Amenda iniiala de la 300 la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 691. (') (2) (Furnizarea de buturi alcoolice persoanei in stare evidenta de beie). Cel care furnizeaz buturi alcoolice (art.689) unei persoane in stare evidenta de beie, este pedepsit cu arest de la 3 luni la 1 an. Atunci cand vinovatul este patronul unei prvlii sau al unui magazin public de mncruri sau de buturi, condamnarea implica suspendarea din magazin (art.35). ( ' ) Pentru contraveniile ce tin de competenta judectorului de pace, in temeiul art.4, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la I milion la 5 milioane de lire italiene sau pedeapsa cu ederea la domiciliu de la 15 la 45 de zile sau pedeapsa muncii in folosul societii de la 20 de zile la 6 luni, conform art.52, alineatul 2, litera b), al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. ( 2 ) In temeiul art.4, alineatul 3 al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, competenta pentru infraciunile prevzute de alineatele 1 si 2 ale aceluiai articol revine totui tribunalului daca se repeta una sau mai multe din circumstanele prevzute de articolele 1 al decretului lege nr.625 din 15 decembrie 1979, transformat, cu modificri, in legea nr.l5 fin 6 februarie 1980; 7 al decretului lege nr.l52 din 13 mai 1991, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 iulie 1991 si 3 al decretului lege nr.l22 din 26 aprilie 1993, transformat, cu modificri, in legea nr.205 din 25 iunie 1993. .3. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PREVENIREA DELICTELOR MPOTRIVA NCREDERII PUBLICE 692. (Deinerea de masuri si de greuti ilegale). Cel care, practicnd o activitate comerciala sau intr-un magazin deschis publicului, deine masuri sau greuti (art.472) diferite de cele stabilite de lege, sau folosete masuri sau greuti fara a respecta prevederile legii, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 la 1.200.000 lire italiene (art. 162) (*). [Daca vinovatul a suferit deja o condamnare pentru delicte impotriva averii (art.624-648), sau impotriva increderii publice (art.453-498), sau impotriva economiei publice, industriei sau comerului (art.499-517), sau pentru alte delicte de aceeai natura (art. 101), poate fi supus la libertatea supravegheata (art.228)] (2). ( ! ) Cuvintele: "este pedepsit cu amenda de la 20.000 la 400.000 lire italiene" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.55 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. ( 2 ) Acest alineat a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 693. (Refuzul de monede in curs legal). Cel care refuza sa primeasc, pentru valoarea lor, monede ce au cursul legal in tara, este pedepsit cu sanciunea administrativa pana la 60.000 lire italiene (art.458) (*) (2). ( ' ) Cazul I n spea a fost sancionat astfel de articolele 33 litera a ) si 38 ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. Textul iniial prevedea

NOTE PROCEDURALE:

pedeapsa cu amenda pana la 300 lire italiene, aceasta suma a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Art.l al decretului Preedintelui Republicii nr.571 din 29 iulie 1982 privind normele pentru aplicarea art.l5, ultimul alineat si 17, penultimul alineat ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare, indica prefectura drept destinatar al raportului pentru incalcarea prevzuta de art.693 al acestui cod. 694. (Nepredarea monedelor recunoscute ca fiind contrafcute). Cel care, primind drept autentice, cu o valoare totala mai mare de 20 lire italiene, monede contrafcute sau falsificate, nu le preda autoritii in termen de 30 de zile de la data la care a cunoscut falsul, indicnd proveniena lor daca o cunoate, este pedepsot cu sanciunea administrative pana la 400.000 lire italiene (art.453-458) (!) (2). ( ' ) Cazul in spea a fost sancionat astfel de articolele 33 litera a ) si 38 ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. Textul iniial prevedea pedeapsa cu amenda pana la 2.000 lire italiene, aceasta suma a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) Art.l al decretului Preedintelui Republicii nr.571 din 29 iulie 1982 privind normele pentru aplicarea art. 15, ultimul alineat si 17, penultimul alineat ale legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare, indica prefectura drept destinatar al raportului pentru incalcarea prvazuta de art.694 al acestui cod. A DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PREVENIREA DELICTELOR MPOTRIVA VIEII SI INTEGRITII INDIVIDUALE 695. (Fabricarea si comerul neautorizat de arme). P ) Cel care, fara licena eliberata de autoritate (art.28, 31 si urmtoarele text unic de sigurana publica), fabrica sau introduce in tara (art.42), sau exporta, sau pune oricum in vnzare arme (art.704), sau le strnge din motive de comer sau de industrie, este pedepsit cu arest pana la 3 ani (2) si cu amenda pana la 2.400.000 lire italiene (3) (4) (art.700, 701). Nu se aplica pedeapsa arestului atunci cand este vorba despre colecii de arme artistice, rare sau antice (5). ( ' ) A se vedea articolele 18-19 ale legii nr.110 din 18 aprilie 1975 privind normele integrative ale reglementarii in vigoare pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor, precum si articolele 1 si 7 ale legii nr.895 din 2 octombrie 1967 privind dispoziiile pentru controlul armelor. (2) Art.7 al legii nr.895 din 2 octombrie 1967, privind dispoziiile pentru controlul armelor, dispune ca pedepsele pentru contraveniile prevzute de codul penal, privind armele, sa fie triplate si in orice caz arestul nu poate fi niciodat mai mic de 3 luni. (3) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal, triplat ulterior de art. 14 al legii nr.497 din 14 octombrie 1974, privind normele impotriva criminalitii si in final dublata de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiemb rie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (4) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. (5) A se vedea decretul ministerial din 14 aprilie 1982 privind regulamentul pentru masurile privind armele antice, artistice sau rare, de Importanta Istorica.

696. (Vnzarea ambulanta de arme). Cel care practica vnzarea ambulanta a armelor este pedepsit cu arest pana la 3 ani (') si cu amenda pana la 2.400.000 lire italiene (2) (3). (1) Art.7 al legii nr.895 din 2 octombrie 1967, privind dispoziiile pentru controlul armelor, dispune ca pedepsele pentru contraveniile prevzute de codul penal, privind armele, sa fie triplate si in orice caz arestul nu poate fi niciodat mai mic de 3 luni. (2) Amenda iniiala pana la 10.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal, triplat ulterior de art. 14 al legii nr.497 din 14 octombrie 1974, privind normele impotriva criminalitii si in final dublata de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. 697. (Deinerea abuziva de arme) 0 ) . Cel care deine arme (art.704) sau muniii fara sa le fi denunat autoritii (art.38, 39 din textul unic pentru sigurana publica) cand este cerut denunul, este pedepsit cu arest pana la 12 luni (2) sau cu amenda pana la 720.000 lire italiene (art. 162 bis) (3). Cel care, avnd informaii ca intr-un loc locuit de el se gsesc arme sau muniii, omite sa denune acest lucru autoritii, este pedepsit cu arest pana la 2 luni sau cu amenda pana la 500.000 lire italiene (art. 162 bis, 700, 701) (4) (5) (6) (7). ( > ) A se vedea articolele 1, 2 si 7 ale legii nr.895 din 2 octombrie 1967 privind dispoziiile pentru controlul armelor. (2) Art.7 al legii nr.895 din 2 octombrie 1967, privind dispoziiile pentru controlul armelor, dispune ca pentru contraveniile privind armele prevzute de codul penal, pedepsele, sa fie triplate si in orice caz arestul nu poate fi niciodat mal mic de 3 luni. Pentru circumstane agravante deosebite a se vedea de asemenea art.9 al legii nr.575 din 31 mai 1965, privind dispoziiile impotriva mafiei. (3) Amenda iniiala pana la 3.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal, triplat ulterior de art. 14 al legii nr.497 din 14 octombrie 1974, privind normele impotriva criminalitii si in final dublata de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (4) Acest alineat a fost nlocuit astfel de art.47 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 5 ) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. (6) Art. 10, alineatul 6 al legii nr.l 10 privind normele integrative are reglementarii controlului armelor, muniiilor si explozibililor, prevede ca fara licena de colecie nu se pot deine mai mult de 3 arme comune de tragere si 6 pentru uz sportiv. (7) A se vedea de asemenea art. 10 al legii nr.36 din 2 1 februarie 1990 privind noile norme asupra deinerii de arme, muniii si explozibili. 698. (Nepredarea armelor) ('). Cel care incalca ordinul, dat legal de autoritate (art.40 din textul unic pentru sigurana publica), de a preda la termenele prevzute armele (art.704) sau muniiile pe care le deine, este pedepsit cu arest de peste 9 luni (2) sau cu amenda mai mare de 240.000 lire italiene (3) (4) (art. 162 bis, 700, 701). ( ' ) A se vedea articolele 1, 3 si 7 ale legii nr.895 din 2 octombrie 1967 privind dispoziiile pentru controlul armelor. ( 2 ) Art.7 al legii nr.895 din 2 octombrie 1967, privind dispoziiile pentru controlul armelor, dispune ca pentru contraveniile privind armele prevzute de codul

NOTE PROCEDURALE:

penal, pedepsele, sa fie triplate si in orice caz arestul nu poate fi niciodat mai mic de 3 luni ( 3 ) Amenda iniiala pana la 1.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal, triplat ulterior de art. 14 al legii nr.497 din 14 octombrie 1974, privind normele impotriva criminalitii si in final dublata de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (4) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. 699. (Portul abuziv de arme) ( l ) Cel care, fara licena eliberata de autoritate (art.36, 37, 42 din textul unic pentru sigurana publica), cand licena este ceruta, poarta o arma (art.704) in afara propriei locuine sau dependinelor acesteia, este pedepsit cu arest pana la 18 luni (2) (art.700, 701). Este supus arestului de la 18 luni la 3 ani (2) cel care, in afara proprie locuine sau dependinelor acesteia, poarta o arma (art.704) pentru care nu este admisa licena (art.700, 701). Daca una din faptele prevzute de dispoziiile precedente este comisa intr-un loc une este un concurs sau o adunare de persoane, sau pe timpul nopii sau intr-un loc locuit, pedepsele sunt mrite (art.64) (3) (4). ( ' ) A se vedea articolele 1, 4 si 7 ale legii nr.895 din 2 octombrie 1967 privind dispoziiile pentru controlul armelor. (2) Art.7 al legii nr.895 din 2 octombrie 1967, privind dispoziiile pentru controlul armelor, dispune ca pentru contraveniile privind armele prevzute de codul penal, pedepsele, sa fie triplate si in orice caz arestul nu poate fi niciodat mai mic de 3 luni. Pentru circumstane agravante deosebite a se vedea art.9 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei. (3) Art.7 al legii nr.575 din 31 mai 1965 privind dispoziiile impotriva mafiei, prevede o agravanta deosebita daca fapta este comisa de o persoana supusa la msura arestului preventiv printr-o dispoziie definitiva. (4) Asupra portului de arme si de obiecte car rnesc a se vedea de asemenea art.4 al legii nr.l 10 din 18 aprilie 1975, privind normele interpretative ale regulamentului in vigoare pentru controlul armelor, muniiilor si explozibililor. 700. (Circumstane agravante). In cazurile prevzute de articolele precedente, pedeapsa este mrita (art.64) atunci cand concura una din circumstanele indicate la art.680. 701. (Msura de sigurana). Condamnatul pentru una din contraveniile prevzute de articolele precedente poate fi supus la libertatea supravegheata (art.228). 702. (Nesupravegherea armelor) (Omisiune) ( ' ) . ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.9 al decretului lege nr.l52 din 13 mai 1991 privind prevederile urgente in materie de lupta impotriva criminalitii organizate, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 iulie 1991. Cazul in spea este acum reglementat de art.20 bis al legii nr.l 10 din 18 aprilie 1975 priind reglementarea controlului armelor, introdus de art.9 de mai sus. 703. (Aprinderi si explozii periculoase). Cel care, fara licena eliberata de autoritate (art.57 din textul unic pentru sigurana publica), intr-un loc locuit sau in dependinele acestuia, sau pe o strada publica sau in direcia acesteia trage cu arma (art.704) de foc, aprinde focuri de artificii sau lanseaz rachete, sau inalta baloane cu flcri sau, in general provoac aprinderi sau explozii periculoase, este pedepsit cu amenda pana la 200.000 lire italiene (art. 162, 435; 1169 din codul navigaiei) Q ) . Daca fapta este comisa intr-un loc in care este o adunare sau un concurs de persoane (art.6993), pedeapsa este de arest pana la o luna (2) (3).

( * ) Amenda iniiala pana la 1.000 lire Italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961, privind modificrile la codul penal, triplat ulterior de art. 14 al legii nr.497 din 14 octombrie 1974, privind normele impotriva criminalitii si in final dublata de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (2) Cand fapta are drept obiect o arma trebuie sa se calculeze si mrirea pedepsei prevzuta de art.7 al legii nr.895 din 2 octombrie 1967, privind dispoziiile pentru controlul armelor. In acest caz pedeapsa este triplat. (3) A se vedea art.6 al legii nr.895 din 2 octombrie 1967 privind dispoziiile pentru controlul armelor. 704. (Arme). In sensul dispoziiilor precedente prin "arme" (art.30 din textul unic pentru sigurana publica) se inteleg: 1) cele indicate la nr.l al alineatului art.585; 2) bombele, orice maina sau invelis coninnd materii explozive si gaze asfixiante sau lacrimogene. 5. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PREVENIREA DELICTELOR MPOTRIVA PATRIMONIULUI 705. (Comer neautorizat cu obiecte preioase). Cel care, fara licena eliberata de autoritate (art. 126-128 din textul unic pentru sigurana publica) sau fara a respecta prevederile legale, fabrica sau comercializeaz obiecte preioase sau executa operaiuni de intermediere (art. 1754 din codul civil) sau practica altfel de meserii sau activiti, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 500.000 la 3 milioane de lire italiene (art. 162 bis, 713) ('). Se aplica dispoziiile prevzute la al treilea si al patrulea alineat al art.686 (2). ( ' ) Cuvintele: "este pedepsit cu arest pana la 3 luni sau cu amenda de la 100.000 la 2 milioane de lire italiene" au fost inlocuite astfel de cele actuale de art.56, alineatul 1, litera a ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. ( 2 ) Acest alineat a fost adugat de art.56, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 507. 0) [(Comerul clandestin cu obiecte antice). Cel care practica comerul cu obiecte antice sau uzate, fara sa fi dat mai inainte o declaraie la autoritate, cand legea o cere, sau fara sa fi respectat prevederile legii (art. 126-128 din textul unic pentru sigurana publica), este pedepsit cu amenda de la 20.000 la 600.000 lire italiene (art. 162, 713)]. ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art. 13 al dcretului legislativ nr.480 din 13 iulie 1994. 707. (Posesia nejustificata de chei false sau de speracluri). Cel care, fiind condamnat pentru delicte determinate de motive de profit sau pentru contravenii privind prevenirea delictelor impotriva patrimoniului (art.705-713), sau pentru cerit (art.670,671) sau fiind sancionat (') sau supus la o msura de sigurana personala (art.215) sau la garania de buna comportare (art.237), este prins in posesia unor chei falsificate sau contrafcute, sau a unor chei originale sau a unor instrumente de deschidere sau de forare a incuietorilor, a cror actuala destinaie nu o justifica, este pedepsit cu arest de la 6 luni la 2 ani (art.713) (2). P ) A se vedea legea nr.l423 din 27 decembrie 1956 privind masurile de prevenire fata de persoanele periculoase pentru sigurana si pentru moralitatea publica, din textul rezultat I n urma modificrilor ulterioare. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.14 din 2 februarie 1971, a declarat nelegitimitatea constituionala a articolului, limitata la partea in care face referire la condiiile

NOTE PROCEDURALE:

personale ale condamnatului pentru ceretorie, de sancionat, de supus la masurile de sigurana personale sau la garania de buna comportare. 708. (Posesia nejustificata a valorilor). Cel care, gasindu-se in condiiile personale indicate la articolul precedent, este prins in posesa banilor sau a obiectelor de valoare sau a altor lucruri nepotrivine cu situaia sa si a cror proveniena nu o 2 justifica, este pedepsot cu arest de la 3 luni la 1 an (art.713) P ) ( ). P ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.l 10 din 19 iunie 1968, a declarat nelegitimitatea constituionala a articolului, limitata la partea in care face referire la condiiile personale ale condamnatului pentru ceretorie, de sancionat, de supus la masurile de sigurana personale sau la garania de buna comportare. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.370 din 2 noiembrie 1996, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui articol. 709. (Nedenuntarea lucrurilor provenite din delict). Cel care, primind bani sau cumprnd sau avnd lucruri provenite din delict, fara a le cunoate proveniena, omite, dupa ce a aflat, sa informeze imediat autoritatea, este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art. 162 bis, 712, 713) ('). ( l ) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 si ulterior mrita de 5 ori privind de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. 710. (') [(Vnzarea sau predarea de chei sau speracluri persoanei necunoscute). Cel care produce chei de orice fel, la cererea unei alte persoane dect proprietarul sau titularul locului sau obiectului cruia ii sunt destinate cheile sau a unei persoane insarcinata de acetia, practicnd meseria de fierar, lacatus sau o meserie asemntoare, preda sau vinde oricui speracluri sau alte instrumente cu scopul de a deschide sau a fora incuietori, este pedepsit cu arest pana la 6 luni si cu amenda de la 20.000 la 200.000 lire italiene (art.713)]. 0 ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 711. 0 ) [(Deschiderea arbitrara a locurilor sau obiectelor). Cel care, practicnd meseria de fierar sau de lacatus, sau o meserie asemntoare, deschide incuietori sau alte mecanisme similare pentru aprarea unui loc sau a unui obiect, la cererea celui care nu este cunoscut de el ca proprietar sau titular al locului sau obiectului, este pedepsit cu arest pana la 3 luni sau cu amenda de la 20.000 la 400.000 lire italiene (art. 162 bis, 713). Q ) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. 712. (Cumprarea de lucruri de proveniena suspecta). Cel care, fara a se fi convins mai inainte de proveniena legala, cumpra sau primete sub orice forma lucruri care, datorita calitii lor sau datorita condiiei celui care le ofer sau datorita preului, ar avea motive sa bnuiasc faptul ca provin dintr-o infraciune, este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda de peste 20.000 lire italiene (art. 162 bis, 648; 166 din codul penal militar pe timp de pace) Q ) . La aceasi pedeapsa este supus cel care folosete pentru a pune pe cineva sa cumpere sau sa primeasc sub orice forma unele din lucrurile indicate mai sus, fara a se fi convins mai intai de proveniena legala (art.713). ( ! ) Amenda iniiala de peste 100 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 si ulterior mrita de 5 ori privind de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981.

713. (Msura de sigurana). Condamnatul pentru una din contraveniile prevzute de articolele precedente poate fi supus la libertatea supravegheata (art.228 si urmtoarele). 6. DESPRE CONTRAVENII PRIVIND SUPRAVEGHEREA MINORILOR SAU A PERSOANELOR REINUTE 714. (Nesupravegherea sau supravegherea neautorizata in ospicii sau case de corecie, a bolnavilor mintali sau minorilor) (Omisiune) ( ' ) ( ' ) Acest articol a fost abrogat de art.l 1 al legii nr.l80 din 13 mai 1978 privind constatrile si tratamentele medicale voluntare si obligatorii. 715. (Nesupravegherea sau supravegherea neautorizata a bolnavilor mintali) (Omisiune) ( ' ) . Acest articol a fost abrogat de art.l 1 al legii nr.l80 din 13 mai 1978 privind constatrile si tratamentele medicale voluntare si obligatorii. 716. (Neinformarea autoritii asupra evadrii sau fugii minorilor) Funcionarul public (art.357) sau responsabilul unei cldiri destinate executrii pedepselor sau masurilor de sigurana, sau al unei case de corecie, care omite sa informeze autoritatea despre evadarea (art.385) sau despre fuga persoanei reinute aici sau internate, este pedepsit cu amenda de la 20.000 la 400.000 lire italiene (art. 162, 391) C)(2). 0 ) Acest articol a fost abrogat de art.l 1 al legii nr.l80 din 13 mai 1978 privind constatrile si tratamentele medicale voluntare si obligatorii. ( 2 ) Amenda iniiala de la 100 la 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 si ulterior mrita de 5 ori privind de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981. 717. (Nedenuntarea bolilor mintale sau a infirmitilor psihice periculoase). (Omisiune) ( l ) . P ) Acest articol a fost abrogat de art.l 1 al legii nr.180 din 13 mai 1978 privind constatrile si tratamentele medicale voluntare si obligatorii. PARTEA A H-A DESPRE CONTRAVENII PRIVIND SECURITATEA ADMINISTRATIVA SOCIALA SECIUNEA I DESPRE CONTRAVENII PRIVIND SECURITATEA OBICEIURILOR 718. (Practicarea de jocuri de noroc). Cel care, intr-un loc public sau deschis publicului sau in cercuri private de orice fel, practica un joc de noroc (art.721) sau il faciliteaz, este pedepsit cu arest de la 3 luni la 1 an si cu amenda de peste 400.000 lire italiene (art.719, 722) 0). Daca vinovatul este un contravenient obinuit sau periculos (art. 104, 105), la libertatea supravegheata (art.228) se poate adaug garania de buna conduita (art.237) (2) (3). ( ' ) Amenda iniiala de peste 2.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori privind de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 2 ) A se vedea art.25 al legii nr.848 din 11 decembrie 1984, privind prevederile pentru industria navala al crui text se reda:

0)

NOTE PROCEDURALE:

"Dispoziiile prevzute de articolele de la 718 la 722 ale codului penal si de art.l 10 ale textului unic al legilor de sigurana publica aprobat prin decretul nr.773 din 18 iunie 1931, nu se aplica la faptele comise la bordul navelor de croaziera in timpul perioadei de navigaie dincolo de strmtoarea Gibraltar si Canalul Suez." ( 3 ) Conform art.5, alineatul 3 al decretului lege nr.457 din 30 decembrie 1997, transformat, cu modificri, in legea nr.30 din 27 februarie 1998, dispoziiile prevzute de articolele de la 718 la 722 ale codului penal sl de art.l 10 al textului unic al legilor pentru sigurana publica, aprobat prin decretul nr.773 din 18 iunie 1931, nu se aplica la faptele comise la bordul navelor de pasageri nscrise in Registrul internaional pe timpul perioadei de navigaie dincolo de apele teritoriale. 719. (Circumstane agravante). Pedeapsa pentru infraciunea prevzuta de articolul precedent este dublata: 1) daca vinovatul a creat sau a inut o casa de jocuri (art.721); 2) daca fapta este comisa intr-un local public; 3) daca sunt puse in joc mize importante (art.7232); 4) daca printre participanii la joc se afla minori in vrsta de pana la 18 ani 2 (art.723 ). 720. (Participarea la jocuri de noroc). Cel care, intr-un loc public sau deschis publicului, sau in cercuri private de orice fel, fara sa fie concurs la contravenia prevzuta de art.718, este prins in timp ce participa la jocul de noroc (art.721), este pedepsit cu arest pana la 6 luni sau cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art. 162 2 3 bis, 722) 0)( )( ). Pedeapsa este mrita (art.64): 1) in cazul surprinderii intr-o casa de jocuri de noroc (art.721) sau intr-un local public; 2) pentru cei care au pus in joc mize importante. ( ' ) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori privind de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (2) Art.25 al legii nr.848 din 11 decembrie 1984 privind prevederile pentru Industria navala prevede ca dispoziiile acestui articol nu se aplica la navele de croaziera care navigheaz dincolo de Strmtoarea Gibraltar si de Canalul Suez. (3) A se vedea nota ( 3 ) de sub art.718. 721. (Elemente eseniale ale jocului de noroc. Casele de joc). In sensul dispoziiilor precedente: sunt "jocuri de noroc" cele in care apare scopul profitului si ctigul sau pierderea este in intregime sau aproape in intregime aleatorie; sune "case de joc" locurile de intalnire destinate jocului de noroc, fie si private si fie si daca scopul jocului este disimulat sub orice forma (*). ( ' ) A se veda art.l al decretului legislativ nr.496 din 14 aprilie 1948 privind reglementarea activitilor de joc, al crui text se reda: " 1 . Organizarea si practicarea de jocuri de inteligenta si de concursuri de prezicere pentru care se da o recompensa de orice fel si la care se participa dupa achitarea unei sume in bani, sunt rezervate statului". 722. {Pedeapsa accesorie si msura de siguran). Condamnarea pentru una din contraveniile prevzute de articolele precedente implica publicarea sentinei (art.36). ntotdeauna se ordona confiscarea (art.240 din codul de procedura penala) banilor pusi in joc si a instrumentelor sau obiectelor destinate acestuia. 723. (Practicarea abuziva a unui joc care nu este de noroc). Cel care, fiind autorizat sa aiba sali de joc sau de biliard, tolereaz practicarea jocurilor care nu sunt de noroc dar sunt

oricum interzise de autoritate, este pedepsit cu amenda de la 10.000 la 200.000 lire italiene (art.l 62, 665; 110 din textul unic pentru sigurana publica) In cazurile prevzute de numerele 3 si 4 ale articolului 719, se aplica arestul pana la 3 luni sau amenda de la 100.000 la 1 milion de lire italiene (art. 162 bis) ('). Pentru cel care este prins in timp ce participa la joc, pedeapsa este de amenda pana la 100.000 lire italiene ().

P ) Amenda iniiala de la 50 la 1.000 lire italiene prevzuta de primul alineat, de la 500 la 5.000 prevzuta de al doilea alineat si pana la 500 prevzuta de al treilea alineat, a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori privind de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare.
724. (Blestemul si manifestrile jignitoare la adresa defuncilor). Cel care in mod public (art.266/4) blestema, cu invective sau cuvinte jignitoare, impotriva Divinitii sau a Simbolurilor sau Sfinilor venerai de religia tarii P ) (art.402, 403), este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 100.000 la 600.000 lire italiene (art. 162) (2)(3). Aceeai sanciune se aplica celui care (4) are orice fel de manifestare publica jignitoare la adresa defuncilor.

P ) In urma acordului de revizuire a Tratatului Bisericii San Giuseppe in Laterano dintre Sfanul Scaun si Republica Italiana, semnat la Roma la data de 18 februarie 1984 si in temeiul protocolului adiional ce face parte integranta din respectivul acord, se considera ca nu mai este in vigoare principiul citat iniial de Facturile bisericii San Giuseppe in Laterano al religiei catolice drept singura religie a statului italian. ( 2 ) Curtea Constituionala, prin sentina nr.440 din 18 octombrie 1995, a declarat nelegitimitatea constituionala a acestui alineat, limitat la cuvintele" "sau a Simbolurilor sau Sfinilor venerai de religia tarii" . ( 3 ) Cuvintele: "este pedepsit cu amenda de la 20.000 la 600.000 de lire italiene" au fost inlocuite astfel de cele actuale de art.57, alineatul 1, litera a ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. (4) Cuvintele: "la aceeai pedeapsa este supus cel care" au fost inlocuite astfel de cele actuale de art.57, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999.
725. (Comerul cu inscrisuri, desene sau alte obiecte contrare decentei publice). Cel care expune vederii publice sau intr-un loc public sau deschis publicului, ofer spre vnzare sau distribuie inscrisuri, desene sau orice alt obiect figurat, c are jignete decenta publica, este pedepsit cu sanciunea administrativa bneasca de la 200.000 la 1.200.000 lire italiene (art. 162, 528, 529) () (2) (3). ( 1 ) A se vedea legea nr.l591 din 12 decembrie 1960 privind dispoziiile refritoare la afiarea si expunerea in public a manifestelor, imaginilor, obiectelor contrare pudorii si decentei. ( 2 ) A se vedea legea nr.335 din 17 iulie 1975 in privina excluderii distribuitorilor periculoi al presei periodice sau a librarilor de la rspunderea ce decurge din articolele 528 si 725 ale codului penal si din articolele 14 si 15 ale legii nr.47 din 8 februarie 948 privind dispoziiile asupra presei. ( 3 ) Cuvintele: "este pedepsit cu amenda de la 20.000 la 2 milioane de lire italiene" au fost nlocuite astfel de cele actuale de art.58 al decretului legislativ nr.507 din 30 decembrie 1999. 726. (Acte contrare decentei publice. Obscenitatea). Cel care, intr-un loc public sau deschis sau expus publicului, comite acte contrare decentei publice este pedepsit cu arest pana la o luna sau cu amenda de la 20.000 la 400.000 lire italiene (art. 162 bis, 527, 529) (>) (3) (40. [Este supus la amenda pana la 100.000 lire italiene cel care intr-un loc public sau deschis publicului folosete un limbaj contrar decentei publice] (2).

NOTE PROCEDURALE:

( ! ) Amenda iniiala de la 100 la 2.000 lire italiene prevzuta de primul alineat si pana la 500 lire italiene prevzuta de al doilea alineat, a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 privind modificrile la codul penal sl ulterior mrita de 5 ori privind de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (2) Acest alineat a fost abrogat de art. 18 al legii nr.205 din 25 iunie 1999. ( 3 ) Pentru contraveniile ce tin de competenta judectorului de pace, in temeiul art.4, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, prevzute de acest articol se aplica pedeapsa bneasca a amenzii de la 500.000 la 5 milioane de lire italiene, conform art. 52, alineatul 2, litera a ) , al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (4) In temeiul art.4, alineatul 3 al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, competenta pentru infraciunile prevzute de alineatele 1 si 2 ale aceluiai articol revine totui tribunalului daca se repeta una sau mai multe din circumstanele prevzute de articolele 1 al decretului lege nr.625 din 15 decembrie 1979, transformat, cu modificri, in legea nr.l5 fin 6 februarie 1980; 7 al decretului lege nr.l52 din 13 mai 1991, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 Iulie 1991 si 3 al decretului lege nr.l22 din 26 aprilie 1993, transformat, cu modificri, in legea nr.205 din 25 iunie 1993. 727. ( l ) (Maltratarea animalelor). Cel care se inversuneaza impotriva animalelor fara a fi nevoie sau le supune la barbarii sau la cruzimi sau la comportamente si la chinuri insuportabile datorita caracteristicilor lor sau le folosete la jocuri, spectacole sau munci pe care nu le pot susine prin natura lor evaluata dupa caracteristicile lor fie si etologice sau le tine in condiii incomparabile cu natura lor sau abandoneaz animale domestice sau care au cptat obiceiuri ale captivitii, este pedepsit cu amenda de la 2 milioane la 10 milioane de lire italiene. Pedeapsa este mrita (art.64) daca fapta este comisa prin mijloace extrem de dureroase, ca modalitate de trafic, comer, transport, cretere, taiere sau spectacol de animale sau daca provoac moartea animalului: in aceste cazuri condamnarea implica publicarea sentinei si confiscarea animalelor ce fac obiectul maltratrii, doar daca nu aparin unor persoane strine de infraciune. In caz de recidiva condamnarea implica interdicia practicrii activitii de comer, transport, cretere, taiere sau spectacol. Cel care organizeaz sau participa la spectacole sau manifestri care implica barbarii sau cruzimi asupra animalelor, este pedepsit cu amenda de la 2 milioane la 10 milioane de lire italiene. Condamnarea implica suspendarea timp de cel puin 3 luni a licenei legate de activitatea comerciala sau de servicii si, in caz de moarte a animalelor sau de recidiva, interdicia practicrii activitii desfurate. Atunci cand faptele prevzute la alineatele anterioare sunt comise in legtura cu practicarea de pariuri clandestine, pedeapsa este mrita cu jumtate si condamnarea implica suspendarea licenei de activitate comerciala, de transport sau de cretere pentru cel puin 12 luni.

P ) Acest articol a fost nlocuit astfel de art.l al legii nr.473 din 22 noiembrie 1993 privind noile norme mpotriva maltratrii animalelor.
SECIUNEA A II-A DESPRE CONTRAVENII PRIVIND SECURITATEA SANITARA 728. (Tratamentul aplicat pentru supunerea contiinei sau voinei altuia). Cel care pune pe cineva, cu consimmntul lui, sub stare de narcoza sau de hipnotism sau aplica asupra lui un tratament care ii suprima contiina sau voina, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta pericolul impotriva integritii persoanei, cu arest de la 1 l a 6 luni sau cu amenda de la 60.000 la 1 milion de lire italiene (art.162 bis, 613) P ) . Aceasta dispoziie nu se aplica daca fapta este comisa in scop tiinific sau de tratament de cel care practica o meserie medicala.

P ) Amenda iniiala de la 300 la 5.000 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori privind de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare.
729. (Abuzul de substane stupefiante) (Omisiune) P ) . P ) Acest articol a fost abrogat de art.l 10 al legii nr.685 din 22 decembrie 1975 asupra stupefiantelor, asa cum este modificata de art.32 al legii nr.l62 din 26 iunie 1990, al crei text a fost prevzut de art. 136 al Decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor asupra stupefiantelor. 730. (Administrarea minorilor de substane otrvitoare sau nocive). Cel care, fiind autorizat sa vanda sau sa comercializeze medicamente, preda unui minor in vrsta de pana la 16 ani substane otrvitoare sau stupefiante P ) , chiar si cu reeta medicala, este pedepsit cu amenda pana la 1 milion de lire italiene (art.162, 689) (2). Este supus la amenda pana la 200.000 lire italiene cel care vinde sau administreaz tutun minorului in vrsta de pana la 14 ani (art.162) P ) ( 3 ) . P ) Art.44 al decretului Preedintelui Republicii nr.309 din 9 octombrie 1990, text unic al legilor in materie de stupefiante, prevede interdicia de predare unui minor sau bolnav mintal de substane sau preparate stupefiante sau psihotrope. (2) Amenda iniiala pana la 5.000 lire italiene prevzuta de primul alineat si pana la 1.000 de lire italiene prevzuta de al doilea alineat a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 Iulie 1961 privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori privind de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. (3) Pentru interdicia vnzrii si administrrii de tutun minorilor a se vedea si art.25 al decretului nr.2316 din 24 decembrie 1934 privind textul unic al legilor asupra proteciei si asistentei mamei si copilului. TITLUL II DESPRE CONTRAVENII PRIVIND ACTIVITATEA SOCIALA A ADMINISTRAIEI PUBLICE 731. (Nerespectarea obligaiei de Instruire elementara a minorilor). Cel care, investit cu autoritate sau insarcinat cu supravegherea unui minor, neglijeaz, fara un motiv just, sa-i predea sau sa puna sa i se predea invatamantul elementar (') este pedepsit cu amenda pana la 60.000 lire italiene (art. 162) (2) (3) (4). ( ' ) Pentru ndeplinirea obligaiei colare a se vedea articolele 12 al decretului nr.773 din 18 iunie 1931, privind textul unic al legilor de sigurana publica si 8 al legii nr.1859 din 31 decembrie 1962 privind instituirea si reglementarea scolii elementare de stat. (2) Amenda iniiala pana la 300 lire italiene a fost mrita de 40 de ori de art.3 al legii nr.603 din 12 iulie 1961 privind modificrile la codul penal si ulterior mrita de 5 ori privind de art. 113 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. ( 3 ) Pentru contraveniile ce tin de competenta judectorului de pace, in temeiul art.4, alineatul 1, litera b ) al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, prevzute de acest articol continua sa se aplice pedepsele bneti in vigoare conform art.52, alineatul 1 al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000. Pentru intrarea in vigoare a se vedea art.63-65 ale aceleiai prevederi. (4) In temeiul art.4, alineatul 3 al decretului legislativ nr.274 din 28 august 2000, competenta pentru infraciunile prevzute de alineatele 1 si 2 ale aceluiai articol revine totui tribunalului daca se repeta una sau mal multe din circumstanele prevzute de articolele 1 al decretului lege nr.625 din 15 decembrie 1979, transformat, cu modificri, in legea nr.l5 fin 6 februarie 1980; 7 al decretului lege nr.l52 din 13 mai 1991, transformat, cu modificri, in legea nr.203 din 12 iulie 1991

NOTE PROCEDURALE:

si 3 al decretului lege nr.l22 din 26 aprilie 1993, transformat, cu modificri, in legea nr.205 din 25 iunie 1993. 732. (') [(Netrimiterea minorilor la munca). Cel care, insarcinat cu autoritate sau supraveghere asupra unui minor care a mplinit 14 ani si trebuie sa se intretina din propria munca, neglijeaz, fara un motiv serios, sa-1 trimit la munca, este pedepsit cu amenda pana la 60.000 lire italiene (art. 162)].

0) Acest articol a fost abrogat de art. 18 al legii r.205 din 25 iunie 1999.
733. (Dauna adusa patrimoniului arheologic, istoric si artistic naional) Q ) . Cel care distruge, deterioreaz sau duneaz oricum un monument sau un alt obiect propriu al crui prestigiu este cunoscut, este pedepsit, daca in urma faptei rezulta o dauna adusa patrimoniului arheologic, istoric sau artistic naional, cu arest pana la 1 an sau cu amenda de peste 4 milioane de lire italiene (art.162 bis) (2). Se poate ordona confiscarea obiectului deteriorat sau stricat (art.240; 86 din codul de procedura penala). P ) A se vedea decretul legislativ nr.490 din 29 octombrie 1999 privind normele pentru protecia obiectelor de interes artistic si istoric. ( 2 ) Amenda iniiala mai mare de 1.000 lire italiene a fost mrita de 8 ori de art.7 al decretului legislativ nr.1250 din din 2 1 octombrie 1947, privind creterea sanciunilor bneti penale, mrita ulterior de 100 de ori de art.l al legii nr.586 din 22 iunie 1956, privind mrirea sanciunilor bneti in materie de protecie artistica si de protecie a frumuseilor naturale panoramice si in final mrita de 5 ori privind de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. 734. (Distrugerea si uratirea frumuseilor naturale). Cel care, prin contracii, demolri sau in orice alt mod, distruge sau altereaz frumuseile naturale ale locurilor supuse proteciei speciale a autoritii, este pedepsit cu amenda de la 2 milioane la 12 milioane de lire italiene (art.162) P ) . P ) Amenda iniiala de la 500 la 3.000 lire italiene a fost mrita de 8 ori de art. 7 al decretului legislativ nr.1250 din din 21 octombrie 1947, privind creterea sanciunilor bneti penale, mrita ulterior de 100 de ori de art.l al legii nr.586 din 22 iunie 1956, privind mrirea sanciunilor bneti in materie de protecie artistica si de protecie a frumuseilor naturale panoramice si in final mrita de 5 ori privind de art.l 13 al legii nr.689 din 24 noiembrie 1981 privind scoaterea de sub acuzare. TITLUL II BIS P ) DESPRE CONTRAVENII PRIVIND PROTECIA CARACTERULUI SECRET P ) Acest titlu a fost adugat de art.12 al legii nr.66 din 15 februarie 1996. 734 bis. (Divulgarea datelor sau imaginii persoanei vtmate de acte de violenta sexuala). Cel care, in caz de delicte prevzute de articolele 600 bis, 600 ter, 600 quater, 600 quinquies P ) , 609 bis, 609 ter, 609 quater, 609 quinquies si 609 octies, divulga, chiar si prin intermediul comunicrilor in masa, datele sau imaginea persoanei vtmate fara consensul ei, este pedepsit cu arest de la 3 la 6 luni. P ) Cuvintele: "600 bis, 600 ter, 600 quater, 600 quinquies" au fost inserate de art.8 al legii nr.269 din 3 august 1998.