You are on page 1of 28

Sociologie manageriala

MULTIPLE CHOICE 1. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite simultan pentru ca o disciplina stiintifica sa existe:

a) sa aiba obiect de studiu in cazul nostru, obiectul de studiu al Sociologiei manageriale il constituie conducerea activitatilor sociale, modul in care managementul influenteza societatea si reciproc; b) sa posede o metodologie proprie, adica un corpus de metode si tehnici, cu a utorul carora sa masoare si sa cuantifice obiectul de studiu in cazul nostru, sociologia manageriala, care este o ramura a sociologiei, imprumuta de la sociologie si management aceste metode si tehnici; c) sa existe mai multe cuvinte cheie, notiuni esentiale, concepte de lucru, cu care sa opereze in cunoasterea obiectului sau de studiu.
a b!c . b a!c . c a!b!c .

"#S: C $. Cele mai semnificative concepte cheie de care se serveste sociologia manageriala sunt

imprumutate din stiintele socioumane, precum: a) sociologia; b) psihologia; c ) geografia.


a a!b . b b!c . c c!a .

"#S: " %. Caracteristicile nevoilor umane sunt:

a) satisfacerea lor spirituala; b) limitarea lor ca volum; c) nelimitarea ca numar.


a a . b b!c . c c

"#S: & '. (n functie de timp, nevoile pot fi:

a) curente si intamplatoare; b) de retrospectiva; c) permanente si periodice.


a b!c . b a!c . c a!b .

"#S: & ). *esursele umane reprezinta totalitatea potentialitatilor

a) complexe; b) profesionale si, c) spirituale, de care dispune o persoana sau un grup de persoane.
a b!c . b a . c c .

"#S: " +.

,upa cum aprecia -. .. /albraith:


a 0corporatia multinationala trece peste piata atat pe plan international, cat . si national. *ealizeaza peste capul unei lumi alcatuite din numeroase suveranitati

nationale ceea ce realizeaza in cadrul unei singure suveranitati1;


b 2depasind frontierele nationale, compania multinationala are in vedere nu . atat comertul traditional cu produse, ci, substituirea pietei nationale prin crearea

de unitati proprii, care sa realizeze schimburile pe pietele pe care actioneaza ca agenti economici supunand concurentei agentii autohtoni1; c 2prin investitii, atrag in sfera lor de actiune nu numai piete de desfacere, . dar si ramuri si subramuri economice, achizitionand sau creand firme in diferite zone ale lumii, cu mare potential in resurse naturale si forta de munca ieftina1.

"#S: " 3. 4xpansiunea companiilor transnationale este efectul:

a) dezvoltarii generate de capital; b) concentrarii puternice a potentialului stiintific; c) capacitatii de dominare in domeniul productiei de varf si in plan financiar.
a a!b!c . b a!c . c b!c .

"#S: " 5. (n 1536 venitul pe cap de locuitor al natiunilor cele mai bogate era de ....

mai ridicat decat al natiunilor cele mai sarace.


a . b . c .

1) ori; 1% ori; 11 ori,

"#S: C 7. (n $665, cei bogati sunt de mai mult de .....

mai bogati decat cei mai saraci.


a . b . c .

)6 de ori; +6 de ori; 36 de ori,

"#S: " 16. ,aniel Cohen concluzioneaza: 08enomenul inegalitar intre natiuni este deci:

el este produsul ultimelor doua secole1.


a .

trecut;

b . c .

recent; prezent,

"#S: & 11. 9aralel cu cresterea bogatiei unor natiuni, la polul celor saraci se acumuleaza datorii care, in

anul $666 insumau:


a . b . c .

1.1)6 miliarde dolari S:"; $.$)6 miliarde dolari S:"; %.%)6 miliarde dolari S:".

"#S: C 1$. Cine a spus: 2/lobalizarea economica face ca tarile sa devina din ce in ce mai

interdependente, iar frontierele nationale sa fie din ce in ce mai mult lipsite de relevanta. (n acelasi timp, revolutia in domeniul tehnologiilor informatiei face ca lumea sa se transforme intr;un singur sat planetar digital...1:
a -ose <anolo ,urrao &arroso; . b *omano 9rodi; . c "ngela <er=el. .

"#S: & 1%. <arile probleme ale globalizarii sunt:

a) degradarea mediului si poluarea; b) schimbarile climatice si incalzirea globala; c) maladiile >(? S(," si S"*S.
a a!b . b c!b . c a!b!c .

"#S: "

1'. 9rocesul globalizarii nu poate fi controlat si diri at fara aportul ineluctabil al: a . b . c .

stiintei; economiei; finantelor.

"#S: " 1). ,upa mai multi ani de reforma si tranzitie de la economia planificata la cea de piata,

economia si societatea romaneasca au intrat incepand cu anul: pe un curs pozitiv.


a . b . c .

177); $666; $66),

"#S: & 1+. 9alidele redresari economice anuntate au fost umbrite de:

a) ba baielile reformei; b) lipsa de fermitate; c) lipsa unei conceptii romanesti clare asupra reformei.
a a!b!c . b b!c . c c .

"#S: " 13. "m inteles foarte greu un principiu simplu al existentei 0numai prosperitatea ...

poate asigura existenta si progresul poporului nostru, afirmarea lui deplina in lume1, dupa spusele acad. #icolae #. Constantinescu.
a . b .

economica; sociala;

c .

financiara,

"#S: " 15. (n agricultura :4 se acorda subventii care a ung, uneori, pana la

din valoarea productiei obtinute.


a . b . c .

'6 la suta; )6 la suta; +6 la suta,

"#S: C 17. <a oritatea referintelor Comisiei 4uropene privind *omania, apreciaza ca perspectiva actuala

a integrarii in :4 se va clarifica pozitiv, pe termen:


a . b . c .

scurt; mediu; lung.

"#S: & $6. (ntegrarea deplina a *omaniei in :4 depinde de realizarea unui nivel de dezvoltare:

comparabil cu cel al statelor :4.


a . b . c .

economica si politica; sociala si morala; economica, sociala si morala,

"#S: C $1. "tingerea nivelului de dezvoltare al *omaniei se poate realiza prin:

a) efortul constient al poporului roman; b) o cooperare pe multiple planuri cu terte tari, in primul rand cu tarile membre :4; c) imprumuturi masive de la &anca <ondiala si 8<(.

a a!b . b b!c . c a!c .

"#S: " $$. Cooperarea multipla cu tarile membre :4 trebuie sa aiba ca principiu:

a) independenta economica; b) dezvoltarea durabila; c) avanta ul reciproc.


a b!c . b a!c . c a!b .

"#S: " $%. 9rima si poate cea mai dificila sarcina in elaborarea si punerea in aplicare a unei strategii

coerente de dezvoltare a *omaniei consta in:


a . b . c .

cooperare, in special asupra politicilor si masurilor legate de industrie, inclusiv de sectorul minier; investitii in agricultura, energie, transport, dezvoltare regionala si turism; inceperea formarii unei mentalitati pro;munca, fata de curatenie, ordine, disciplina, civilizatie in randul marii ma oritati a locuitorilor tarii.

"#S: C $'. 9rincipalele forme de organizare a unei economii nationale moderne, in spirit european sunt:

a) stimularea investitiilor externe; b) crearea cadrului economic de mobilizare a resurselor interne; c) formarea si intarirea capitalului productiv national.
a a!b!c . b b . c c .

"#S: " $). 9rocesul de armonizare legislativa intre *omania si :4: a . b . c .

este normal; trebuie continuat mai intens; trebuie continuat mai lent.

"#S: & $+. *omania trebuie sa aplice acele cai si mi loace care sa duca la:

a) relansarea puternica a productiei si la stimularea investitiilor; b) modernizarea in vederea asigurarii unei macrostabilizari durabile si eliminarii actualelor dezechilibre fundamentale din economie; c) reglarea economica prin metodele monetariste pure si perfecte.
a a!b . b b!c . c a!c .

"#S: " $3. Care sunt premisele unei cresteri economice reale in *omania:

a) sustinerea necesitatii de a investi, ca act fundamental de redresare economica; b) promovarea unor politici de stimulare economico;financiara a agentilor economici, nationali si straini; c) promovarea masurilor sociale si ecologice.
a a!b!c . b c!a . c a!b .

"#S: " $5. Ce inseamna =iborgizarea omului: a .

generalizarea simbiozei om;tehnica @tehnologie), in insasi fiinta umana;

b . c .

colonizarea altor planete, panspermia cosmica pamanteana; revenirea la prevalenta civilizatiei galbene, reprezentata azi de China si statele sud;est asiatice.

"#S: " $7. Amenirea se afla intr;o situatie sui generis, nemaicunoscuta in ultmii trei mii de ani: cea mai

numeroasa generatie de tineri din intreaga istorie a planetei este cea de astazi, cu peste;
a . b . c .

1,$ miliarde persoane; 1,% miliarde persoane; 1,) miliarde persoane.

"#S: " %6. Conform ultimelor rapoarte al 8ondului <onetar (nternational @8<(), pentru anii $66', $66)

si $66+, ritmul de crestere al economiei mondiale in acesti ani, cuprins intre: este cel mai mare inregistrat in ultimii %6 de ani, in ciuda ma orarii pretului petrolului la cel mai inalt nivel atins vreodata, de neimaginat in urma cu $6 de ani.
a . b . c .

$;% la suta anual; ';) la suta anual; );+ la suta anual,

"#S: & %1. (n noile conditii geopolitice si geostrategice, miturile societatii de consum, al societatii

industriale si post;industriale sunt:


a . b . c .

potentate; mentinute; spulberate.

"#S: C

%$. A tendinta economica de amploare este cea legata de imbunatatirile aduse mediului

investitional in China si in (ndia, care au determinat cea mai substantiala: a gradului de saracie pe care lumea a experimentat;o vreodata.
a . b . c .

reducere; mentinere; crestere,

"#S: " %%. Aamenii sunt macinati sistematic de o maladie a civilizatiei actuale:

ale carei efecte, nimeni nu le poate masura concret.


a . b . c .

S(,"; S"*S, stresul cotidian,

"#S: C %'. :n grav factor stresant, indiferent de nivelul de trai al celor afectati, este reprezentat de:

a) calamitatile naturale, inclusiv problemele climatice grave ale ultimilor ani; b) catastrofele ecologice si accidentele; c) problemele de sanatate ale membrilor familiei.
a a!b!c . b c!b . c a!b .

"#S: " %). 9rincipalele semnificatii acordate termenului de societate civila le datoram, inca din

antichitate:
a . b .

marelui orator grec ,emostene; marelui orator roman Cicero;

c .

marelui filozof grec idealist 9laton.

"#S: & %+. 9rin societate civila se desemneaza nu numai statul sau indivizii, ci si:

a) conditiile de viata ale unei comunitati politice civilizate suficient de dezvoltate; b) orase cu legi proprii, relatii sociale, avanta ele si libertatile unei vieti civile; c) organizatiile neguvernamentale.
a a!b!c . b a!b . c a!c .

"#S: " %3. Societatea civila este un element constitutiv al sistemului de tip: a . b . c .

democratic; autoritar;
0lassez;faire1

"#S: " %5. Brasaturile caracteristice societatii civile, nominalizate de acad. 9. <. Cosmovici sunt:

a) economia de piata; b) autonomia mi loacelor de informare si de comunicare; c) centrele cu competente independente fata de stat.
a c!b . b a!b . c a!b!c .

"#S: C %7. Cine a spus: Societatea civila exista pentru ca oriunde in lume politicienii tind sa uite de

alegatori... Cei care aduc aminte politicienilor ca exista cetateni, contribuabili, sunt organizatiile neguvernamentale:

a acad. 9. <. Cosmovici; . b /eorge Soros; . c <ihaela <iroiu. .

"#S: C '6. Cine a fost primul aplicant al conceptului de societate civila, prin intermediul retelei de

fundatii care;i poarta numele:


a Cicero; . b Soros; . c Anasis. .

"#S: & '1. ,in ce studiu este citatul: societatea deschisapoate fi amenintata si din partea opusa, de

individualismul excesiv, de exagerat de multa competitie sau de prea putina cooperare:


a . b . c .

0*omania $6$61, editat sub egida "cademiei *omane si a 9rogramului #atiunilor :nite pentru ,ezvoltare, 4ditura Conspress, &ucuresti, 1775; -. -. *ousseau ; ,iscurs asupra inegalitatii dintre oameni, 4ditura stiintifica, &ucuresti, 17)5; studiul 0"menintarea capitalismului1, publicat in ianuarie 1773, in 0,ie Ceit1.

"#S: C '$. (n paralel cu conceptul de societate civila au fost utilizate si o serie de concepte conexe, cum

sunt: a) pact social; b) ordine civila; c) cultura civica.


a a!c . b a!b!c . c b!c .

"#S: & '%. (n 0Contractul social1, -. -. *ousseau @131$;1335) sublinia ca: a Primul om care, imprejmuind un teren, s a incumetat sa spuna acesta este . al meu si care a gasit oameni destul de prosti ca sa l creada, a fost adevaratul

intemeietor al societatii civile!


b Cultura civica reprezinta un factor de stabilitate politica si o conditie a . bunei functionari a institutiilor democratiei! c "xpresia societate civila poarta amprenta unei mosteniri istorice . particulare, incarcate de imprecizie si contradictii.

"#S: " ''. (nitial 0societatea civila1 desemna: a . b . c .

o societate organizata ca stat, adica statul; o sfera a vietii sociale, coexistenta statului dar autonoma; o societate aflata in echilibru cu statul.

"#S: " '). Bermenul de societate civila a aparut si a capatat semnificatie proprie in:

a) timpul cuceririlor romane din antichitate; b) spatiul culturii filosofice occidentale; c) spatiul civilizatiei moderne occidentale.
a b!c . b a!b . c a!c .

"#S: " '+. (n perioada moderna de dezvoltare a societatii omenesti, filosoful englez -ohn Doc=e sublinia

ca societate civila: a) nu se poate realiza decat prin cetatenii cetatii; b) se opune autoritatii militare sau religioase; c) este un factor de progres, generator de ordine sociala.
a b!c . b a!b

. c a!c .

"#S: " '3. Cine folosea termenul de societate civila @societats civilis in latina sau civil societE in engleza)

ca sinonim cu cel de stat: a) filosoful englez -ohn Doc=e; b) uristul german Samuel 9ufendorf; c) filosoful iluminist francez -. -. *ousseau.
a a!b . b a!c . c c!b .

"#S: " '5. <eritul de a fi explicat diferenta dintre stat si societate civila, in lucrarea 09rincipiile filosofiei

dreptului1, i;a revenit filosofului german:


a (mmanuel .ant; . b /eorg Filhelm 8riedrich >egel; . c .arl <arx. .

"#S: & '7. Cine a subliniat ca: societatea civila cuprinde toate relatiile materiale ale indivizilor in

cadrul unui anumit stadiu de dezvoltare a fortelor de productie:


a . b . c .

(mmanuel .ant; /eorg Filhelm 8riedrich >egel; .arl <arx.

"#S: C )6. Cine sublinia ca libertatea individuala trebuie conceputa si realizata numai in cadrul societatii

civile, nu in afara ei:

a . b . c .

8rederich "ugustus von >aEe=; /eorg Filhelm 8riedrich >egel; (mmanuel .ant.

"#S: " )1. Cine a spus: #odernizarea economica si politica este o conditie necesara pentru afirmarea

societatii civile, dar nu si suficienta: a) "ristide Cioaba, Dorena 9avalan si *ozmari 9ogoceanu; b) .arl <arx si 8riedrich 4ngels; c) "ristide Cioaba si colaboratorii.
a a!c . b b!c . c a!b .

"#S: " )$. Bermenul de societate deschisa, pe care;l socotim apropiat ca sens de cel de societate civila, a

fost propus de:


a . b . c .

filosoful francez >enri &ergson; filosoful si logicianul austriac .arl 9opper; renumitul financiar si ganditor, /eorge Soros.

"#S: " )%. Cine a conceput si explicat termenul de societate inchisa pentru a desemna acel tip de

transformari petrecute in interiorul unei societati fara legatura cu exteriorul:


a . b . c .

filosoful francez >enri &ergson; filosoful si logicianul austriac .arl 9opper; renumitul financiar si ganditor, /eorge Soros.

"#S: " )'. Care afrimatie este corecta: a Societatea civila constituie azi una din putinele forme de aparare a . indivizilor si grupurilor umane impotriva expansiunii statale; b Societatea civila constituie azi una din formele cele mai importante de . aparare a indivizilor si grupurilor umane impotriva expansiunii statale; c Societatea civila constituie azi una din formele deosebite de aparare a . indivizilor si grupurilor umane impotriva expansiunii statale.

"#S: & )). (n ce an a publicat filosoful si logicianul austriac .arl 9opper, lucrarea sa 0Societatea deschisa

si dusmanii ei1:
a . b . c .

17$); 17%); 17').

"#S: C )+. Cine intelegea prin societate civila, o modalitate de convietuire umana in care libertatea

individului, lipsa de violenta, apararea minoritatilor, a celor slabi, constituie valori importante:
a . b . c .

filosoful francez >enri &ergson; filosoful si logicianul austriac .arl 9opper; renumitul financiar si ganditor, /eorge Soros.

"#S: & )3. 9rincipiile de constructie a unei societati deschise implica astazi, conform regulilor

(nstitutului pentru o Societate ,eschisa:


a necesitatea ca oportunitatea de a obtine spri in sa sustina edificarea societatii . deschise; b necesitatea ca oportunitatea de a obtine spri in sa fie echitabila si deschisa . tuturor; c necesitatea ca oportunitatea de a obtine spri in sa fie restransa sau partial . restransa la un grup de presiune

"#S: & )5. :nde a fost deschisa prima data 8undatia Soros: a in "merica de #ord; . b in 4uropa de vest; . c in "frica de Sud. .

"#S: C )7. (n ce an a fost infiintata 8undatia Soros: a 1737; . b 1757; . c 1777. .

"#S: " +6. (n ce an a fost deschisa prima filiala a 8undatiei Soros in 4uropa: a . b . c .

1737; 175'; 1757.

"#S: C +1. (n ce tara a fost deschisa prima filiala a 8undatiei Soros in 4uropa: a . b . c .

9olonia; Cehia; :ngaria.

"#S: C

+$. (n *omania, in ce an a fost deschisa prima filiala a 8undatiei Soros: a 1776; . b 1771; . c 177$. .

"#S: " +%. Cate fundatii fac parte din 0Apen SocietE 8und1: a $$; . b $'; . c $+. .

"#S: & +'. Cei ce sustin societatea deschisa:

a) afirma perfectibilitatea acesteia; b) cred in libertatea de expresie; c) comenteaza liber criteriile de stabilire a ceea ce este bun sau adevarat.
a a!b!c . b a!b . c c!b .

"#S: " +). Cine a declarat: $u suntem deterministi, nu credem in fatalitatea destinului. %ecunoastem

influenta pe care factorii naturali, geografici, rasiali, economici, culturali o exercita asupra vietii popoarelor, influenta mai mare sau mai mica potrivit circumstantelor:
a /eroge Soros; . b *afael Caldera; . c 9apa (oan 9aul al ((;lea. .

"#S: & ++. Care din urmatoarele evenimente europene au fost si rodul societatii civile din tarile

respective: a) revolutia din :ngaria @l7)+); b)0primavara1 de la 9raga @din 17+5); c) miscarea 0Solidaritatea1 din 9olonia @dupa 1751).
a a!b!c . b b!c . c a!c .

"#S: " +3. Cine a spus: Principala noastra sarcina este resuscitarea grabnica a societatii civile: a /eorge Soros; . b Stelian Banase; . c <ihaela <iroiu. .

"#S: & +5. Conform datelor disponibile la 8undatia pentru ,ezvoltarea Societatii Civile @8,SC), cat la

suta din populatia *omaniei face parte dintr;o structura A#/:


a %,) la suta; . b ' la suta; . c ),) la suta. .

"#S: " +7. ?oluntariatul ii a uta pe cetateni:

a) sa fie activi; b) da un sens vietii; c) sa participe la luarea deciziilor.


a a!b . b b!c

. c a!c .

"#S: " 36. Care sunt principalele motive ale inscrierii intr;un A#/:

a) obtinerea unor a utoare sau a altor facilitati; b) nevoia de comunicare, nevoia unei protectii sociale, nevoia de a desfasura o activitate utila; c) dorinta de a;i a uta pe altii sau persuasiunea unor prieteni.
a a!b!c . b a!c . c b!c .

"#S: " 31. <otivele pentru care cetatenii romani nu doresc sa se inscrie intr;o A#/ sunt:

a) lipsa de interes sau lipsa de timp; b) lipsa de incredere in A#/;uri; c) lipsa unei propuneri in acest sens.
a a!b!c . b c!b . c a!c .

"#S: " 3$. Ce inseamna C4#B*"S: a Centrul de asistenta pentru A#/;uri; . b 8undatia centrala de asistenta; . c "sociatia centrului pentru A#/;uri. .

"#S: "

3%. ,e unde este preluat acest citat: &ctivitatea organizatiilor civice este in general putin

cunoscuta si sunt percepute uneori ca activeaza impotriva institutiilor sau sunt privite cu scepticism derivat din necunoastere sau neintelegere ceea ce conduce la o slaba colaborare cu autoritatile:
a . b . c .

*aportul national al dezvoltarii umane ; *omania 177); *aportul national al dezvoltarii umane ; *omania 1775; *aportul national al dezvoltarii umane *omania $66).

"#S: & 3'. *elatia guvernare;democratie;societate civila este influentata de:

a) institutiile oficiale ale statului; b) &anca <ondiala si 8ondul <onetar (nternational; c) procesul propriu de formare al sectorului A#/.
a a!c . b b!c . c a!b .

"#S: " 3). *olul A#/;urilor in societate este de a:

a) face lobbE pe langa /uvernul respectiv; b) promova adevarul; c) de a actiona ca medici spirituali ai societatii.
a b!c . b a!c . c a!b .

"#S: " 3+. Ce organizatie se ocupa de realizarea unui parteneriat al A#/;urilor cu administratia publica

centrala: a) Aficiul guvernamental pentru relatia cu organizatiile neguvernamentale; b) Consiliul Consultativ al primului ministru pe langa organizatiile neguvernamentale; c) Centrul de asistenta pentru A#/ @C4#B*"S).

a a!b!c . b b!a . c c!b .

"#S: " 33. Ce cauze au condus la sfarsitul deceniului trecut la ineficacitatea si impasul societatii civile

autohtone: a) existenta unui numar mic de A#/;uri, menite sa apere si sa promoveze drepturile unei anumite categorii profesionale; b) constituirea a numeroase organizatii civile de caritate; c) scaderea fondurilor internationale destinate A#/;urilor.
a a!c . b a!b!c . c a!b .

"#S: & 35. Care sunt elemente indispensabile ale functionarii trinomului guvernaredemocratiesocietate

civila: a) imbunatatirea starii generale a societatii respective; b) asigurarea cadrului uridic pentru promovarea egala a drepturilor si libertatilor omului; c) asigurarea cadrului institutional, pentru participarea omului la activitatile obisnuite.
a a!b!c . b b!c . c a!b .

"#S: " 37. Cine a spus: 'n loc de dihotomia simpla intre societati inchise si societati deschise, eu

vad societatea deschisa ocupand terenul de mijloc, unde drepturile individuale sunt aparate, dar unde exista si valori impartasite, care dau coeziune societatii. &cest teren de mijloc este amenintat din toate partile:
a .arl 9opper;

. b /eorge Soros; . c 8rancis &acon. .

"#S: & 56. ,ictionarul enciclopedic defineste 0dialogul1 astfel:

a) relatia stabilita intre emitator si receptor; b) o convorbire intre doua sau mai multe persoane; c) un schimb de opinii intre reprezentantii a doua sau mai multe parti, institutii.
a b!c . b a!b . c a!c .

"#S: " 51. ,ialogul social reprezinta:

a) o procedura de consultare in comun a partenerilor sociali implicati; b) o forma de manifestare a societatii civile; c) o forma de manifestare a economiei de piata.
a a!b!c . b a!b . c a!c .

"#S: " 5$. ,ialogul social are ca scop facilitarea comunicarii intre cele: a . b . c .

doua categorii de actori sociali implicate: sindicate si patronat; doua categorii de actori sociali implicate: sindicate si patronat; trei categorii de actori sociali implicate: sindicate, patronat si guvern.

"#S: C

5%. Conform >otararii de /uvern nr. %1' din 1) martie $661 privind infiintarea, organizarea si

functionarea comisiilor de dialog social, aceasta institutie functioneaza in tara noastra:


a . b . c .

la nivelul intregii societati civile romanesti; la nivelul sindicatelor si patronatelor; in cadrul unor ministere si al prefecturilor.

"#S: C 5'. 9ractic, in cadrul comisiilor de dialog social se mediaza: a . b . c .

conflictele uridice; conflictele de munca; conflictele penale.

"#S: & 5). Cat la suta din comisiile de dialog social constituite se apreciaza ca functioneaza normal: a )6 la suta; . b 3) la suta; . c 56 la suta. .

"#S: " 5+. Cum definim comunicarea sociala ca:

a) expresie generala, pentru a desemna toate formele de relatii sociale, in care exista o participare constienta a indivizilor si grupurilor; b) raporturi interpersonale, comportand o comuniune sau fuziune a constiintelor; c) dialog social, institutionalizat sau neinstitutionalizat.
a a!b!c . b a!b . c c!a .

"#S: " 53. (n cazul celor trei actori sociali traditionali @guvernul, patronatele si sindicatele) operam cu

termenul de dialog social, intelegandu;l ca: a) proces in care emitatorii sunt, concomitent si receptori; b) proces de transmitere libera sau mi locita, a unui mesa sau repertoriu de mesa e, ce cuprind continuturi comunicationale specializate; c) proces de aplicare a legislatiei traditionale privind sindicatele.
a a!b . b b!c . c a!c .

"#S: " 55. A comunicare intre doi actori sociali este completa atunci cand acestia inteleg doua semnale

in:
a . b . c .

acelasi fel, deci atunci cand fac apel la acelasi sistem de codificare si decodificare; feluri diferite, deci atunci cand fac apel la sisteme diferite de codificare si decodificare; concomitetnt in acelasi fel si in feluri diferite.

"#S: " 57. Cati actori sociali are schema noastra de comunicare, in functie de sistemele de codificare si

decodificare diferite, specifice functionalitatii fiecaruia:


a un singur actor social important: guvernul: . b doi actori sociali importanti: patronatele si sindicatele; . c trei actori sociali @guvern, patronat, sindicate). .

"#S: C 76. Cum sunt telurile, scopurile si obiectivele actorilor sociali implicati in dialogul social: a . b .

nu sunt identice; sunt identice;

c .

sunt divergente in marea ma oritate a cazurilor.

"#S: C 71. ,e regula, ce fel de lanturi sau retea de comunicare formeaza cei trei actori ai dialogului

social: a) lanturi simple; b) lanturi bidirectionate; c) o retea de comunicare.


a a!b . b b!c . c a!c .

"#S: " 7$. Care modele ale dialogului social pot fi imaginate:

a) liniar; b) interactional; c) tranzactional.


a a!b . b a!b!c . c a!c .

"#S: & 7%. Care ste forma de dialog social intre actorii sociali, intr;o retea institutionala functionala: a liniar; . b interactional; . c tranzactional. .

"#S: C 7'. Care este institutia unificatoare a dialogului social:

a . b . c .

Consiliul 4conomic si Social; /uvernul; 9atronatul.

"#S: " 7). Cate din proiectele de acte normative, de interes economic si social, au avizul Consiliul

4conomic si Social:
a . b . c .

1);$6 la suta; %);'6 la suta; $6;$) la suta.

"#S: " 7+. Cum definesc patronatele Degea nr. %)+ din $661:

a) organizatii ale patronilor, autonome; b) organizatii fara caracter politic, infiintate persoane uridice de drept privat; c) organizatii fara scop patromonial.
a a!b!c . b b!c . c a!c .

"#S: " 73. Degea )' din 1771 defineste sindicatele ca:

a) organizatii ale salariatilor, fara caracter politic; b) organizatii constituite in scopul apararii si promovarii intereselor si drepturilor membrilor acestora; c) organizatii consfintite in legislatia muncii si contractele de munca pe care le;au semnat.
a a!b!c . b a!b . c c!b .

"#S: " 75. Ce medie nationala a soma ului afecteaza pe ansamblu, credibilitatea sindicala: a . b . c .

7;1$ la suta din populatia activa; 1%;1' la suta din populatia activa; 1);15 la suta din populatia activa.

"#S: & 77. Cat a fost in $66', rata de sindicalizare @procentul persoanelor care lucreaza si fac parte dintr;

un sindicat):
a . b . c .

sub 76 la suta; sub 36 la suta; sub )6 la suta.

"#S: " 166. (n afara Consiliului 4conomic si Social, ce alta institutie a dialogului social mai cunoasteti:

a) "gentia #ationala pentru Acupare si 8ormare 9rofesionala; b) Consiliul #ational de 8ormare 9rofesonala a "dultilor; c) Bribunalele <uncii.
a a!b!c . b b!c . c a!c .

"#S: "

You might also like