UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRICULTURA SI HORTICULTURA

REFERAT:
AMELIORAREA MAZARII
DISCIPLINA

AMELIORAREA PLANTELOR AGRICOLE

Indrumator: Prof. Univ. dn. Soare Marin

Studenti: 1. Druga Gabriela 2. Dolea Daniela

Craiova 2013

CUPRINS

Introducere ........................................!ag" C#PI$%&U& I ' $e(nologia de cultivare a )a*arii.......................................!ag+ 1.1 Cultivarea )a*arii......................................................................................!ag+ 1.2 &ucrariel ,olului in cultura )a*arii.........................................................!ag+'1.3 Sa)anta ,i ,e)anatul................................................................................!ag.'/ 1." Intretinerea culturilor.................................................................................!ag/ 1.+ Recoltarea )a*arii.....................................................................................!ag0'10 C#PI$%&U& II Caracteri,tici.......................................................................!ag11 2.1 I)!ortanta.Ra,!andire................................................................................!ag11'12 2.2 Co)!o*itie c(i)ica...................................................................................!ag12 2.3 Si,te)atica..................................................................................................!ag13'1" 2." Particularitati biologice. 1one ecologice...................................................!ag1"'"C#PI$%&U& III #)eliorarea )a*arii ........................................................!ag1. 3.1 Nece,itatea de a)eliorare.........................................................................!ag1. 3.2 Caracteri,tici genetice................................................................................!ag1.'10 3.3 Sur,e de gene.............................................................................................!ag10 3." %biectivele de a)eliorare.........................................................................!ag20'23 3.+ 2etode de a)eliorare...............................................................................!ag23'2" 3.- 2utagene*a...............................................................................................!ag2"'23ibliogra4ie.......................................................................................................!ag2.

INTRODUCERE

Cultura de mazare este imp rta!ta" de are#e mazarea este le$umi! asa #u u! # !ti!ut mare de pr tei!e" ti!a!d # !t de %aptul #a" #ultura de mazare !u este #ultura % arte prete!ti sa mai mult a#easta eli&ereaza tere!ul di! timp da!d p si&ilitatea i!%ii!tari #ulturil r du&le' Ca imp rta!ta alime!tara la !i(el $l &al" le$umi! asele se situeaza dupa #ereale i! asi$urarea #al riil r si pr tei!el r pe!tru p lpultaia uma!a' I! (ederea &ti!erii u! r pr du#tii mari si de #alitate atat s iul #at si )i&ridul #u i!susirile l r" au u! r l ) tarat r" de are#e # !ditiile superi are de %ertilitate a s lului su!t (el ri%i#ate i! m d di%erit" de di%erite s iuri sau )i&rizi' Gradul de (al ri%i#are a a#est r # !ditii depi!de de p te!tialul &i l $i# al s lului sau )i&ridului" ast%el #a i! u!ele si a#eleasi # !ditii" u!ele s iuri sau )i&rizi realizeaza pr du#tii mari' I! # !se#i!ta reiese !e#esitatea de a #rea i! perma!e!ta ! i s iuri si )i&rizi #u i!susiri superi are #el r e*iste!ti" #u mare #apa#itate de pr du#tie' N ile s iuri &ti!ute i! pr #esul de ameli rare tre&uie sa asi$ure pr du#tii mari si sta&ile" sa prezi!te reziste!ta $e!eti#a la & li si dau!at ri" sa ai&a plasti#itate e# l $i#a si #alitate ridi#ata a pr du#tiei'

"

C#PI$$%&U&. I TE+NOLOGIA DE CULTI,ARE A MAZARII"

1.1 CULTI,AREA MAZARII " FISA TE+NOLOGICA MAZARE

5,te de dorit ca )a*6rea ,6 ur)e*e du!6 !lante care !6r6,e,c terenul devre)e7 !er)i89nd lucrarea )ai ti)!urie :i c9t )ai corect6 a ,olului7 care ,6 4ie nivelat7 46r6 re,turi vegetale :i buruieni ;nc6 din toa)n6. Cele )ai bune re*ultate ,e ob8in du!6 cereale !6ioa,e :i du!6 unele culturi !r6:itoare cu recoltare )ai ti)!urie :i ;n condi8iile ;n care au 4o,t co)b6tute bine buruienile. <n Ro)9nia ,tructura culturilor a i)!u,7 ti)! ;ndelungat7 cultivarea )a*6rii7 ;n !ri)ul r9nd du!6 !oru)b7 4loarea',oarelui7 ,4ecl6 de *a(6r7 carto47 ra!i86 =cu re*ultate de,tul de bune>. Nu ,e reco)and6 a)!la,area culturilor de )a*6re du!6 alte legu)inoa,e7 !e de o !arte7 !entru a evita ri,curile e?ce,ului de a*ot7 iar !e de alt6 !arte7 din cau*a !er!etu6rii :i a)!li4ic6rii atacului unor boli@ de alt4el7 !entru ,tructura culturilor din Ro)9nia ar 4i nera8ional ,6 ,e renun8e al e4ectul a)eliorator al legu)inoa,ei ;n a,ola)ent. 2a*6rea e,te o !lant6 care nu ,e auto,u!ort6 :i7 ca atare7 )onocultura e,te e?clu,6. <n ca*ul cultiv6rii re!etate a )a*6rii !e acela:i teren7 a!are 4eno)enul de Aobo,eala ,oluluiB7 care ,e )ani4e,t67 ;n !rinci!al7 !rin tulbur6ri bru:te de cre:tere7 ab,en8a 4or)6rii nodo*it68ilor !e r6d6cini7 !utre*irea r6d6cinilor :i a tul!inii. #ce,te 4eno)ene ,unt accentuate de ,tagnarea a!ei :i de e?ce,ul de a!67 datorate co)!act6rii ,olului :i drenaCului de4ectuo,. <n )onocultur6 ,e a)!li4ic6 ;)buruienarea terenului7 atacul de boli :i d6un6tori7 a,t4el c6 !roduc8iile ,cad con,iderabil. <n !re*ent7 ,e acce!t6 c6 )a*6rea !oate reveni !e acela:i teren du!6 3'" ani7 46r6 ri,c7 cu condi8ia trat6rii ,e)in8elor7 ;nainte de ,e)6nat7 ;)!otriva bolilor. &a r9ndul ,6u7 )a*6rea e,te o !re)erg6toare 4oarte bun6 !entru )ulte culturi :i o e?celent6 !re)erg6toare !entru gr9u7 deoarece7 ,e recoltea*6 ti)!uriu7 are o in4luen86 4avorabil6 a,u!ra ,tructurii ,olului7 ,olul e,te reav6n :i ,e !oate ara ;n condi8ii bune7 ;n ,ol r6)9ne o cantitate a!reciabil6 de )aterie organic6 :i de a*ot =circa 17+ t ,ub,tan86 u,cat6 :i 30'100 Dg NE(a>. <n condi8iile din Ro)9nia )a*6rea trebuie cultivat6 ;n ,olele ;n care ur)ea*6 ,6 4ie ,e)6nat gr9u de toa)n6. Sunt ,itua8ii c9nd7 du!6 )a*6rea recoltat6 ti)!uriu7 ;n luna iunie7 ,unt ,e)6nate culturi ,ucce,ive7 care 4olo,e,c bine di,!onibilul ter)ic r6)a, !9n6 ;n toa)n6.

-'. Lu#r/rile s lului 0! #ultura maz/rii

Dezmiri1tirea' I)ediat du!6 recoltarea !lantei !re)erg6toare :i eliberarea terenului de re,turi vegetale7 ,e reco)and6 ,6 ,e e4ectue*e o lucrare de de*)iri:tit7 cu ,co!ul )6run8irii buruienilor7 a re,turilor vegetale =)iri:tea> :i a ,tartului ,u!er4icial al ,olului. Ar/tura' C9t )ai cur9nd !o,ibil terenul ,e ar6 cu !lugul ;n agregat cu gra!a ,telat67 la ad9nci)ea de 2+'3+ de c). Cultivatorii de )a*6re reco)and67 ade,ea7 ,6 ,e are )ai ad9nc dec9t !entru alte culturi@ ;ndeo,ebi !e ,olurile grele7 a49narea ad9nc6 a ,olului 4avori*9nd o )ai bun6 de*voltare a r6d6cinilor ;n ,traturile ad9nci ale ,olului.

I)aginea 1 #r6turile e4ectuate vara ,e lucrea*6 ;n )od re!etat !9n6 ;n toa)n6 =,e gr6!ea*6>7 lucr6ri !rin care e,te nivelat terenul7 ,unt )6run8i8i bulg6rii :i ,unt di,tru,e buruienile care r6,ar7 reduc9nd7 a,t4el7 re*erva de buruieni. #r6turile e4ectuate du!6 !re)erg6toare cu recoltare )ai t9r*ie !ot 4i lucrate ;nc6 din toa)n6 ,au !ot 4i l6,ate ;n Abra*d6 crud6B. <n )od obi:nuit7 ,e ,u,8ine nece,itatea gr6!6rii :i nivel6rii ar6turii ;n toa)n67 ceea ce o4er6 avantaCul c67 la de,!ri)6v6rare7 terenul de u,uc6 )ai re!ede :i )ai uni4or) :i ,e !oate ,e)6na )ai devre)e@ cultivatorii de )a*6re din *onele ,ecetoa,e =de e?. Dobrogea> !re4er6 ace,t ,i,te) de lucrare a ,olului. Pe anu)ite terenuri7 :i ;ndeo,ebi ;n *onele cu ,oluri grele :i unde cad cantit68i )ari de !reci!ita8ii ;n ,e*onul rece7 gr6!area :i nivelarea terenului ;n toa)n6 !ot conduce la co)!actarea e?agerat6 a ,olului !e ti)!ul iernii7 ace,ta ,e u,uc6 )ai greu ;n !ri)6var6 :i ,e ;nt9r*ie ,e)6natul. <n a,e)enea ,itua8ii e,te de !re4erat ca ar6tura ,6 4ie l6,at6 nelucrat6 !e,te iarn6. <n !ri)6var6 terenul ,e lucrea*6 c9t )ai ti)!uriu !o,ibil7 dar nu)ai du!6 ce a!a ,'a ,cur, ;n !ro4un*i)e7 !entru a evita co)!actarea e?agerat6 !rin trecerea agregatelor agricole@ din acelea:i )otive7 trebuie redu, la )ini)u) nu)6rul de treceri !e teren cu agregatele agricole. Gr/parea' De regul67 ;n !ri)6var67 ,unt nece,are dou6 lucr6ri7 dintre care o lucrare de gr6!at la de,!ri)6v6rare7 !entru )obili*area ,olului :i o a doua lucrare7 e4ectuat6 c(iar ;nainte de ,e)6nat7 cu co)binatorul ,au cu gra!a cu di,curi ;n agregat cu c9)!uri de gra!6 cu col8i :i la)6 nivelatoare7 !entru )obili*area ,olului !e ad9nci)ea de ,e)6nat. Prin toate lucr6rile ,olului trebuie ur)6rit ,6 ,e ob8in6 un teren 4oarte nivela7 care ,6 !er)it6 un ,e)6nat uni4or)7 ca ad9nci)e :u ca di,tribuire a ,e)in8elor7 reali*area unor culturi uni4or) de*voltare7 4oarte i)!ortant !entru a ;nle,ni recoltarea )ecani*at6 a culturii.

-'2 S/m3!4a 1i sem/!atul maz/rii

I)aginea 2 2a*6rea e,te ,e)6nat6 !ri)6vara c9t )ai ti)!uriu7 atunci c9nd ,e !oate !reg6ti terenul ;n condi8ii bune =,olul ,'a *v9ntat bine>. Calendari,tic7 ;n Ro)9nia7 culturile de )a*6re ,unt ,e)6nate ;n cur,ul lunii )artie =de regul67 ;n !ri)a Cu)6tate a lunii )artie ;n ,ud :i ;n a doua Cu)6tate ;n re,tul *onelor>@ ,!re nord :i ;n ulti)ii ani cu de,!ri)6v6rare t9r*ie7 ,unt ,itua8ii ;n care )a*6rea e,te ,e)6nat6 la ;nce!utul lunii a!rilie. Sem/!atul timpuriu o4er6 avantaCe certe: ,unt 4olo,ite bine cele 100'200 *ile cu vre)e 4avorabil6 )a*6rii7 ,ub a,!ectul condi8iilor de u)iditate7 te)!eratur6 :i lungi)e a *ilei =lunile )artie'iunie>. <n ace,t 4el7 e,te valori4icat6 ;n condi8ii o!ti)e u)iditatea acu)ulat6 ;n ,ol ;n ,e*onul rece :i care a,igur6 ger)inarea ,e)in8elor :i cre:terea tinerelor !l6ntu8e. Sem/!atul 0!t3rziat antrenea*67 de regul67 ,c6derea i)!ortant6 a !roduc8iilor@ ,e di,cut6 c(iar de,!re !ierderi de !roduc8ie de +0F7 la o ;nt9r*iere de 20 de *ile 4a86 de !erioada o!ti)6 de ,e)6nat. Sunt a4ectate toate co)!onentele de !roduc8ie :i ;ndeo,ebi nu)6rul de boabe 4or)ate !e o !lant6. Den,it68ile 7de ,e)6nat 4olo,ite ;n Ro)9nia ,unt de 12+'1"0 boabe ger)inabileE) . <n )od obi:nuit7 la!entru a ,e reali*a 100'200 !lante recoltabileE )2 )a*6re7 ,e e,ti)ea*6 un !rocent de r6,6rire ;n c9)! de .+F. 2a*6rea !o,ed6 o anu)it6 A,u!le8eB !rivind den,itatea lanului :i !oate co)!en,a !ar8ial7 !rin ra)i4icare7 den,it68ile !rea )ici. Ca ur)are7 cu c9t *ona are un cli)at )ai )oderat7 ,ub a,!ectul regi)ului ter)ic :i !luvio)etric7 cu at9t ,e !oate ,e)6na cu den,it68i )ai )ici7 iar ;nt9r*ierea ,e)6natului are e4ecte negative )ai !ronun8ate. Din contr67 cu c9t *ona de cultivare e,te )ai ,ecetoa,67 ci at9t trebuie ,e)6nat )ai devre)e :i ,e va lucra cu den,it68i )ai )ari.De re8inut: Cantit68ile de ,6)9n86 core,!un*6toare den,it68ilor o!ti)e ,unt de regul6 de 2+0'300 DgE(a. 2a*6rea e,te ,e)6nat6 ;n r9nduri de,e =127+ c)>7 !rin care ,e a,igur6 o )ai bun6 di,tribuire a ,e)in8elor. Se)6natul )a*6rii ;n c6r6ri =,i)ilar cu ce ,'a !re*entat la gr9u> o4er6 avantaCe certe7 !er)i89nd a!licarea trata)entelor de co)batere a buruienilor7 bolilor :i d6un6torilor7 4oarte .

uni4or)7 :i !9n6 ;n 4a*e de vegeta8ie )ai avan,ate. Datorit6 cerin8elor )ari 4a86 de u)iditate ;n 4a*a de ger)inare7 )a*6rea trebuie ,e)6nat6 )ai ad9nc@ ;n condi8iile din Ro)9nia ,e ,ea)6n6 la circa - c) ad9nci)e. Se)6natul ,u!er4icial e,te 4oarte d6un6tor deoarece conduce la un r6,6rit neuni4or) :i !oate ,!ori !agubele !rodu,e de atacul !6,6rilor. Se)6natul e?agerat de ad9nc e,te7 de a,e)enea7 de4avorabil: a!rovi*ionarea cu o?igen a ,e)in8elor ;n cur, de ger)inare e,te in,u4icient67 ,e a)!li4ic6 atacul de boli :i7 ca ur)are7 ,e ;nregi,trea*6 !ierderi i)!ortante de den,itate.

-'5 I!treti!erea #ulturil r

a. #,igurarea nece,arului de ele)ente nutritive: "0'-0 DgE(a P@ "0'-0 DgE(a G. 3acterio*a ,e va cu Nitragin7 " 4lacoane !entru ,a)anta nece,ara la (ectar. b. Co)baterea integrata a buruienilor. Se reali*ea*a !rin re,!ectarea rotatiei culturilor7 a adanci)ii ,i e!ocii de e?ecutare a araturilor7 !rin !livit ,i trata)ente c(i)ice inainte de ,e)anat ,au in cur,ul !erioadei de vegetatie. Se !ot 4olo,i7 in 4unctie de i)buruienare ,i de !o,ibilitati7 ur)atoarele erbicide: ' Pree)ergent: $re4lan 2" Cv H 3'+ lE(a7 cu incor!orare: 2ecloran "/ C5 H +'. lE(a7 cu incor!orare@ Dual Gold 0-0 5C H 170 17+ lE(a7 inainte de ,e)anat ,au du!a ,e)anat@ Ge,agard +00 IJ H 2'3 lE(a7 du!a ,e)anat intrucat )a*area trebuie ,e)anata !ri)avara 4oarte devre)e ,i de,eori ti)!ul nu !er)ite a!licarea erbidelor inainte de ,e)anat. ' !o,te)ergent: ,e !oate 4ace trata)entul cu Ro)!iv H 07+ 07.+ lE(a7 du!a ra,aritul )a*arii ,i !ana cand !lantele au aCun, la / 10 c) inalti)e. In co)!aratie cu DiDote? "0 &7 Po)etre? +0 SC co)bate ,i Kant(iu)7 Solanu)7 #butilor7 Cir,iu). In ca*ul in4e,tarii cu Sorg(u) (ale!en,e ,e !ot 4ace trata)ente ca cele !re*entate !entru cultura de ,oia. c. Co)batereaintegrala a bolilor ,i daunatorilor. Prevenirea ,i co)baterea antracno*ei )a*arii ,i a altor boli tran,)i,ibile !rin ,a)anta ,e reali*ea*a !rin re,!ectare rotatiei de cel !utin trei ani ,i 4olo,irea de ,e)inte !rovenite din culturi ,anatoa,e. Cel )ai !ericulo, dintre daunatori e,te gargarita )a*arii =3ruc(u, !i,oru)>. In *onele in care ace,ta a 4o,t ,e)nalat7 o )a,ura obligatorie e,te tratarea intregi recolte obtinute7 i)ediat du!a treierare7 inainte de conditionare7 !rin ga*area ti)! de "/ ore7 in ,!atii inc(i,e etan,7 utili*and Reland "0 5C H 127+ )lEtona7 ,au !a,tile de Iu)ito? 10 ,au !e,to?in in do*e de 30 gEt in ,!atii bine inc(i,e ,au +0 -0 gEt7 cand ,!atiul e,te )ai !utin core,!un*ator ,au tratarea ,e 4ace ,ub !relate. $ratarea recoltei e,te obligatorie c(iar daca ,'au e4ectuat trata)ent in ti)!ul vegetatiei !entru co)baterea ace,tui daunator. In toate cau*urile7 !entru evitarea accidentelor de )unca7 trebuie ,a ,e ur)area,ca re,!ectarea ,tricta a in,tructiunilor de 4olo,ire care in,ote,c !rodu,ele )entionat.

-'6 Re# ltarea maz/rii

/

Se a!recia*6 c6 !erioada o!ti)6 de recoltare a unui lan de )a*6re e,te 4oarte ,curt67 de nu)ai "'+ *ile. Ca ur)are7 lanurile de )a*6re trebuie recoltate cu !rioritate 4a86 de alte culturi. &a recoltare7 terenul trebuie ,6 4ie 4oarte bine nivelat :i 46r6 buruieni. Se reco)and6 ,6 ,e ;ncea!6 recoltatul atunci c9nd !lantele ,'au ;ng6lbenit7 4run*ele ,'au u,cat :i .+F din !6,t6i ,unt galbene7 !erga)entoa,e :i boabele ,'au ;nt6rit. De regul67 )aturarea :i recoltarea )a*6rii au loc ;n a doua Cu)6tate a lunii iunie@ ;n *onele u)ede :u r6coroa,e :i ;n unii ani )ai !loio:i7 ,e ;nt9r*ie !9n6 ;n !ri)a decad6 a lunii iulie. <n 8ara noa,tr6 recoltarea lanurilor de )a*6re ,e e4ectuea*6 divi*at = ;n dou6 4a*e>: ;n !ri)a 4a*6 !lantele ,unt ,)ul,e ,au t6iate cu )a:ina de recoltat )a*6re =,au )anual7 !e ,u!ra4e8e )ici> du!6 care ,unt l6,ate ;n bra*d6 continu6 c9teva *ile !entru uni4or)i*area coacerii@ ;n 4a*a ur)6toare ,e treier6 cu co)bina de cereale7 !rev6*ut6 cu ridic6tor de bra*d6 :i e4ectu9ndu',e o ,erie de reglaCe ,!eci4ice7 ;ndeo,ebi cu ,co!ul de a li)ita ,!argerea boabelor: reducerea tura8iei a!aratului de treier la )ai !u8in de -00 rota8iiE)inut@ )6rirea di,tan8elor dintre b6t6tor :i contrab6t6tor@ reglaCele ,e re4ac de 2'3 ori !e *i. Di4icult68ile ;nt9)!inate la recoltarea )a*6rii i)!un o 4oarte bun6 organi*are@ ,e lucrea*6 de !re4erat di)inea8a devre)e7 !e rou6 :i ,!re ,ear6. $reieratul ,e de,46:oar6 cel )ai bine c9nd u)iditatea boabelor e,te cu!rin,6 ;ntre 1/'20F@ ,ub 1+F boabele ,e ,!arg u:or7 iar !e,te 22F treieratul ,e 4ace cu di4icultate. 5?tinderea ;n cultur6 a ,oiurilor de ti! Aa4ilaB7 la care !lantele nu ,e culc6 la !6)9nt la )aturitate7 !er)ite recoltarea direct6 a lanurilor de )a*6re dintr'o ,ingur6 trecere cu co)bina. <n ace,t ca* ,e !ractic6 )ontarea unor degete ,!eciale ridic6toare de lan la di,!o*itivul de t6iere al co)binei. I)ediat du!6 recoltare :i ;nainte de de!o*itare boabele de )a*6re trebuie ,u!u,e o!era8iunilor de condi8ionare =ga*area contra g6rg6ri8ei7 eli)inarea i)!urit68ilor7 u,carea boabelor !9n6 la 1"F u)iditate>. 2a*6rea e,te o cultur6 !roductiv67 de la care ,e !ot ob8ine !e,te 3.000 Dg boabeE(a. Din !roduc8ia total67 boabele re!re*int6 3+'+0F. #dunarea re,turilor vegetale :i eliberarea terenului nu !un !roble)e deo,ebite. LreCii de )a*6re au valoare 4uraCer6 ridicat6 :i ,unt aduna8i u:or7 !rin !re,are7 4olo,ind !re,a !entru 4uraCe. Se !oate conta !e recolte de 17+'3t vreCiE(a.

I)aginea 3

CAPITOLUL II' CARACTERISTICI

.'-

IMPORTANTA' RASPANDIRE

3oabele de )a*are ,unt 4olo,ite in ali)entatie in ,tare ne)atura7 ca legu)e ,au in ,tare )atura =boabe u,cate>7 decorticate ,i tran,4or)ate in 4aina7 a!oi !re!arate ,ub 4or)a de ,u!e ,au !iure. Con,u)ul boabelor )ature de )a*are 10

Imp rta!at'

are traditie in tarile 5uro!ei Centrale ,i de ve,t@ in ,udul ,i e,tul 5uro!ei7 )a*area e,te inlocuita in ali)entatie cu 4a,ole7 naut ,au linte. 2a*area are utili*ari 4uraCere )ulti!le: ' boabele7 intregi ,au ,ub 4or)a de 4aina ,unt 4olo,ite in (rana ani)alelor7 inde,eobi a tineretului@ ' !lantele de )a*are intra ,i in co)!onenta a)e,tecurilor 4uraCere7 alaturi de ova*7 con,u)ate ca nutret verde ,au 4an@ ' recturile vegetale au un continut in !roteina )ai ridicat co)!arativ cu !aiele de cereale7 ,unt 4oarte a!reciate in 4uraCarea ani)alelor7 )ai ale, a ovinelor I)!ortanta agrono)ica a )a*arii e,te deo,ebita. Cultura e,te )ecani*abila in intregi)e. In !lu,7 )a*area !ara,e,te terenul devre)e7 la,and'ul i)bogatit in ,ub,tanta organica ,i a*ot7 curat de buruieni7 4ara re,turi vegetale7 cu u)iditate ,u4icienta !entru a 4i lucrat ,i ti)!uriu ,i in conditii bune. Ca ur)are7 )a*area e,te o !re)ergatoare 4oarte buna !entru )aCoritatea culturilor ,i o e?celenta !re)ergatoare !entru graul de toa)na. Datorita recoltarii 4oarte ti)!urii7 trebuie avuta in vedere ,i !o,ibilitatea a)!la,arii du!a )a*are a unor culturi ,ucce,iva.

Ra,!andirea. Se con,idera ca )a*area e,te o cultura agricola vec(e7 !robabil la 4el de vec(e ca graul ,i or*ul originara din regiunea de ,et a 2arii 2editerane7 #4ric, de Nord'5,t ,i %rientul 2iClociu. 2ai tar*iu7 )a*area ,'a e?tin, ,!re ve,t in 5uro!a7 ,!re ,ud in #4rica ,i ,!re ,et in India ,i C(ina. Una dintre cau*ele !entru care na*area ,'a ra,!andit a 4o,t valoarea ali)entara ,i con,ervabilitatea ridicata a ,e)intelor. Se)intele ne)ature =ver*i> ,e !are ca au 4o,t utili*ate in ali)entatie la ince!ut in C(ina ,i )ai tar*iu acea,ta 4or)a de utili*are a 4o,t !reluata in 5uro!a. In ti)!7 )a*area verde ,'a ra,!andit tre!tat7 c(iar in de4avoarea )a*arii u,cate.
2a*area e,te o cultura agricola ,!eci4ica *onei te)!erate di e)i,4era nordica 4iind cultivata inde,eobi intre "0 ,i +0 grade latitudine. 2ai ,!re nord7 !roductiile ,cad din cau*a in,u4icientei caldurii7 iar ,!re ,ud ace,tea ,unt li)itate de caldurile e?ce,ive7 ,eceta ,i atacul daunatorilor. In Ro)ania7 ,u!ra4etele ocu!ate cu )a*are au 4o,t 4oarte 4luctuante: 31 )ii (a in !erioada 1030'10307 100 )ii (a in anul 10+27 doar 127+ )ii (a in 10.07 ,i din nou a!ro!ae 100 )ii (a in 10/.. in ulti)ele decenii )a*area7 ,'a re,tran, )ult in cultura7 aCungand la doar 22 )ii (a in 1020 cu o !roductie )edie !e intreaga ,u!ra4ata ,e 1."0. Dg boabeE(a7 11 )ii (a in anul 20017 20 )ii (a in 2000@ cea )ai )are !roductie )edie7 de 2.0/- DgE(a7 a 4o,t recoltata in anul 200/. Prin co)!aratie7 )a*area verde ,e cultiva !e glob 2711 )il (a7 inde,eobi in #,ia ,i )ai !utin in 5uro!a. Ro)ania a cultivat in ulti)ul deceniu anual circa + )ii (a cu )a*are de gradina.

2.2

C%2P%1I$I# CMI2IC# SI C#&I$#$5# R5C%&$5I

11

In !ri)ul rand7 cantitatea )are de ,ub,tante !roteice din boabele de )a*are7 !recu) ,i calitatea deo,ebita a ace,tora7 data de !onderea i)!ortanta a a)inoaci*ilor e,entiali7 inde,eobi lin*ina ,i treonina. $otadata7 !re*enta in cantitati i)!ortante a a)idonului7 con4era boabelor de )a*are o valoare energetica deo,ebita. Co)!o*itia c(i)ica a ,e)intelor de )a*area =gE100 g ,.u. Spe#i%i#are Proteine: ' lin*ina ' )etionona ' ci,tina ' treonina ' tri!to4an #)idon &i!ide Celulo*a Saruri )inerale: ' 4o,4or ' calciu Mazare 2+70 17/+ 072+ 073. 0700720 +070 172 -71 37+ 07"0 0700 Grau 1270 073. 0721 0732 07"0 071-/7+ 17. 27/ 170 073/ 070. Turta de s ia +170 3730 07.3 07/3 2702 07.0 37" 17+ -70 .72 07./ 0731

$abelul 1 Se)intele de )a*are u,cate contin 2.1 DcalE100g boabe7 ,i vita)inele co)!le?ului 37 !recu) ,i vita)inele #7 G7 C. Ca ur)are7 ace,tea au o valoare ali)entara ,i 4uraCera e?ce!tionala. 5le !ot 4i 4olo,ite cu bune re*ultate in 4uraCarea tuturor ,!eciilor de ani)ale. Se)intele ne)ature contin in )edie la 100 g.: /1 Dcal7 -7++ g !roteine7 1-70 g glucide7 07"/ g li!ide7 0702 g ,aruri )inerale ,i ,unt o ,ur,a i)!ortanta de vita)ine.

2.3 SIS$52#$IC#
Mazarea de $radi!a aparti!e %amiliei Le$umi! ase si este ri$i!ara di! z !a meridi !ala sau Asia de ,est' Este #u! s#uta di! ep #a &r !zului si #ulti(ata pe supra%ete i!ti!se de #atre (e#)ii e$ipte!i si r ma!i" dar s#rierile atesta a&ia i! se# lul al 7III8lea" atat i! Eur pa" #at si i! Ameri#a' A#easta le$uma este % arte apre#iata pe!tru # !ti!utul ridi#at al $lu#idel r i! & a&ele (erzi 9za)aruri s lu&ile:" pr tei!el r" )idratil r de #ar& ! si pri! #a!titatea de saruri mi!erale si (itami!e" ast%el #lasa!du8se pe l #ul -; i!tre le$ume' 2a*area cultivata a!artine genului Pi,u). S!eciile i)!ortante ale genului Pi,u) ,unt: 1. Pi,u) ,ativu) &. Sub,!ecia ,ativu) ' )a*area co)una7 cu 4lori )ari7 albe@

12

2. Pi,u) arven,e. &. )a*area 4uraCera7 care ,e recunoa,te !rin 4loril ro,ii'violacee ,i !rin inelul violaceu de la ba*a ,ti!elelor. Mazarea =Pi,u) ,ativu)> e,te o pla!ta anuala7 cu un ,i,te) radicular bine de*voltat7 ra)i4icat7 cu nu)eroa,e nodo*itati )ai ale, !e ra)i4icatiile tinere ale radacinii7 care au ca!acitatea de a 4i?a a*otul at)o,4eric. S!ecia Pi,u) ,ativu) cu!rinde un nu)ar )are de varietati7 di4erentiate du!a )ari)ea ,e)intelor7 a,!ectul ,u!ra4etei ,i culoarea tegu)entului ,e)intelor. Soiurile de )a*are de ca)! cultivate7 in !re*ent7 a!artin varietatii7 vulgatu)7 caracteri*ata !rin ,e)inte de )ari)e )iClocie7 netede7 de culoare alb'galbuie.

Soiuri de )a*are
Sorti)entul de ,oiuri de )a*are de ca)! include patru s iuri r ma!esti" si a!ume: 1. #urora creat la INCD# Iundulea@ 2. Dorica creat la SCD# $urda@ 3. 2agi,trat &iv creat la SCD# &ivada: ". Ledea $r creat la SCD# $eleor)an: Si trei ,oiuri ,traine: +. #t(o,@ -. #tiDa .. #u,tin Se )ai 4olo,e,c ,i alte doua categorii de ,oiuri: cu bobul neted ,i cu bobul *barcit. <' S iuri de mazare #u & &ul !eted ' AAlas=aN ' ,oi ti)!uriu7 cu boabe e?tra4ine ,i 4oarte 4ine7 !a,taia e,te a,cutita7 are +'/ ,e)inte ,i !roductia obtinuta e,te de +'- tE(a. ' AFi!a (erdeN ' ,oi ,e)iti)!uriu7 cu boabe e?tra4ine ,i 4ine7 cate +'. intr'o !a,taie ,i cu o !roductie de .'/ tE(a. ' APrimaN ' ,oi ti)!uriu7 4oarte !roductiv =10'12 tE(a>7 4or)ea*a circa - ,e)inte in !a,taie7 care ,unt 4ine ,i e?tra4ine. >' S iuri de mazare #u & &ul z&ar#it ' A,idra -<?N ' ,oi ,e)itar*iu7 cu o ca!acitate !roductiva de .'/ tE(a7 4or)ea*a !a,tai cu var4ul bo)bat7 in care ,unt -'/ ,e)inte 4ine ,i 4oarte 4ine. ' AMi!$ mar=N ' ,oi ti)!uriu7 re*i,tent la ,eceta7 are !otential !roductiv de 13 '1" tE(a7 !a,taia cu var4ul bont7 are .'/ ,e)inte ver*i7 )iClociu de 4ine. ' AG ti!$aN ' ,oi tar*iu7 cu boabe )iClociu de 4ine7 cate 0'10 intr'o !a,taie ,i un !otential !roductiv de 11 ' 12 tE(a. ' A@ rdiN ' ,oi ,e)iti)!uriu7 cu !roductie ,ca*uta =+'/ tE(a>7 !a,taia are var4ul bont ,i un nu)ar de .'0 ,e)inte. Se )ai cultiva ,oiurile: Cornelia7 2antica7 #dela7 Lictoria7 #r)onia. In ulti)ele decenii7 in atarile care cultiva !e ,u!r4ate )ari )a*are !entu boabe u,cate au 4o,t create ,i e?tin,e in cultura ,oiuri cu anu)ite caracteri,tici care 4avori*ea*a recoltare directa7 reducand di4icultatile inta)!inate7 in )od obiCnuit7 la recoltare ,i li)itand !ierderile.

13

2." P#R$ICU&#RI$#$I 3I%&%GIC5. 1%N5 5C%&%GIC5

Ciclul vegetativ la )a*are durea*a7 de la ,e)anat la )aturitate7 100 120 *ile. Ger)inatia e,te (i!ogeica7 ceea ce i)!ri)a o )ai buna !utere de ,trabatere ,i !er)ite un ,e)anat )ai adanc. Radacina )a*arii e,te !ivotanta7 ra)i4icata7 de,tul de bine de*voltata7 !utand atinge 1 ) adanci)e. Pe radacina ,e 4or)ea*a nodo*itati7 datorita inocularii cu bacterii 4i?atoare de a*ot7 a!rtinand ,!eciei R(i*obiu) legu)ino,aru)7 e?i,tente in ,ol ,au !rovenite de la tratarea ,e)intelor inainte de ,e)anat. Particularitatile de a 4or)a nodo*itati !e radacini ii con4era )a*arii !retentii )ari 4ata de aerarea ,olului7 !recu) ,i ,en,ibilitatea la e?ce,ul de a!a din ,ol7 care in(iba 4or)area nodo*itatilor. Tulpi!a e,te erbacee7 goala in interior7 urcatoare ,i !re*inta carcei !roveniti din tran,4or)area 4oliolelor. 5,te inalta de -0 1+0 c) ,i are cre,tere nedeter)inata. &a 4or)ele nor)ale )a*area7 !ana la in4lorire7 tul!ina e,te erecta ,au ,e)ierecta@ a!oi7 !e )a,ura ce ,e 4or)ea*a !a,taile ,i boabele7 !lanta ,e culca ,ub greutatea ace,tora7 dar ,i din cau*a ca te,utueile )ecanice ale tul!inii ,unt ,lab de*voltate. #!le?ul tul!inii da na,tere la internodii ,ucce,uve7 cu o di,!unere !e doua randuri a 4run*elor7 care con4era tul!inii o 4or)a de *ig *ag )ai )ult ,au )ai !utin accentuata. &a ,ub,uoara 4iecarei 4run*e ,e di4erentia*a cate un )ugure. Pri)ii )uguri 4or)ati la ba*a tul!inii ,unt vegetativi. Daca ei ,e de*volta7 vor da na,tere la ra)i4icatii. Gradul de ra)i4icare de!inde de ,oi7 den,itatea culturii ,i !erioada de ,e)anat. Fru!zele ,unt )ari7 alterne7 alcatuite din 2'3 !erec(i de 4oliole7 de culoare verde. 5le a!ar cate una ,au gru!ate cate 2'3 la un loc ,i au !oleni*are autoga)a. In4lorirea la o !lanta durea*a 20'2+ de *ile7 in 4unctie de ,oi ,i de conditiile de )ediu. 5le )ai !ot 4i !ari!enat co)!u,e7 avand 1' 3 !erec(i de 4oliole7 cu ,ti!ele )ari la ba*a ,i carcei@ in ace,t ca*7 4oto,inte*a e,te a,igurata de ,ti!ele )ari la ba*a ,i carcei la !artea ,u!erioara. &a ,oiurile de ti! #4ila 4oliolele ,unt inlocuite cu carcei@ in ace,t ca*7 4oto,inte*a e,te a,igurata de ,ti!ele 4oarte )ari7 !recu) ,i de celelalte !arti ver*i ale !lantei. &a ace,te ,oiuri7 !lantele ,e ,u,tin intre ele datorita carceilor ,i nu ,e culca la !a)ant la )aturitate@ !agubele in !erioadele !loioa,e ,unt )ici ,i7 in !lu,7 4oarte i)!ortant7 lanul !oate 4i recoltat dintr'o ,ingura trecere cu co)bina. Ilorile. 2a*area in4lore,te de vre)e7 in )od obiCnuit ince!and din luna )ai. Ilorile albe au con,titutia ,!eci4ica legu)inoa,elor ,i ,unt gru!ate la race)e di,!u,e la ,ub,uoara 4runelor. Se 4or)ea*a7 de regula7 2 3 4lori !e un etaC7 =la un nod>7 inde,eobi la !ri)ele eteCe =noduri> ba*ale7 care ,unt ,i cele )ai !roductive. Iecundarea e,te autoga)a. Fru#tul e,te o !a,taie de culoare verde7 continand7 de regula7 3'- boabe. Pa,taile ,unt u,or e(i,cente la )aturitate7 ceea ce crea*a di4icultati la recoltare ,i !ote deter)ina !ierderi )ari de boabe !rin ,cuturare. Se)intele au 223 H 200 3+0 g 2M H .+ /0 Dg7 ele ,e ,!arg cu u,urinta la recoltarea ,i la orice )ani!ulari )ecanice. Ciclu de vegetatie al )a*arii ,e !oate divide in " !erioade@

1"

' !erioada I7 care ince!e cu ra,aritul !lantutie ,i ,e inc(eie la ince!utul in4loritului@ e,te !erioada in care !lanta 4or)ea*a nu)ai organe vegetative@ ' !erioada a II'a7 care debutea*a la ince!utul in4loritului ,i durea*a !ana la atingerea ,tadiului li)ita de avortare@ ince!utul ae,tui ,tadiu e,te )arcat de )o)entul in care la !ri)a !a,taie7 lungi)ea bobului e,te de - ))@ ' !erioada a III'a core,!unde intervalului cu!rin, intre ,tadiul li)ita de avortare ,i !ana cand !a,taia de !e ulti)ul etaC 4lori4er contine o ,a)anta )ai )are de - ))@ ' !erioada a IL'a durea*a !ana la )aturitatea 4i*iologica@ e,te 4a*a cand are loc u)!lerea ,e)intelor ,i in care ,e )ani4e,ta o co)!etitie intre di4eritele etaCe ale !lantei !entru a,i)ilatele nece,are 4or)arii boabelor. Relatii ca 4actorii de vegetatie. 2a*area e,te o !lanta a cli)atelor )ai u)ede ,i racoroa,e. O Caldura. #re !retentii )ici 4ata de caldura. Se)intele au nevoie !entru ger)inare de nu)ai 1'3PC7 iar !lantele tinere ,u!orta !entru !erioade ,curte ,i te)!eraturi negative ='+PC>. $e)!eratura o!ti)a de cre,tere e,te de 20P'2+PC. O &u)ina. 2a*area e,te !retentioa,a 4ata de lu)ina7 4iind ,!ecie de *i lunga. In conditii de u)bra ,e !roduce un nu)ar ,ca*ut de !a,tai7 !lantele ,unt cu o talie )ai inalta ,i ra)i4ica !utin. O #!a. 5,te !retentioa,a 4ata de a!a din ,ol. Datorita ace,tui 4a!t7 ,e reco)anda ,e)anatul in A)u,tul *a!e*iiN !entru a bene4icia de u)iditatea )ai )are de la ince!utul !ri)averii ,i a ,e crea o cultura uni4or)a ,i cu den,itate buna. In 4unctie de cantitatea de a!a din ,ol7 ,e 4or)ea*a un nu)ar )ai )are ,au )ai )ic de ,e)inte in !a,taie ,i de )ari)e di4erita. #!a in e?ce, deter)ina o cre,tere ,laba7 intar*ierea in4loririi7 !lantele devin ,en,ibile la boli7 iar daca a!a !er,i,ta )ai )ult7 !lantele )or. S lul. 2a*area ,e cultiva !e terenuri !er)eabile7 cu te?tura u,oara ,au )iClocie7 cu a!a 4reatica la !e,te 2 )7 ,oluri cu 4ertilitate )iClocie7 in,orite ,i curatate de buruieni. 2a*area !re4era ,olurile )iClocii7 luto'ni,i!oa,e ,au ni,i!oa,e'lutoa,e7 bine drenate7 cu o buna ca!acitate de retinere a a!ei7 bogate in (u)u,7 4o,4or7 !ota,iu ,i calciu7 cu reactie neutra =!M H -7+ .7+>7 bine ,tructurate. Nu ,unt !otrivite ,olurile grele7 argiloa,e7 acide7 cu e?ce, de a!a ,au cu ,tagnarea a!ei7 ,i nici cele ni,i!oa,e7 ,race in )aterie organica. 2a*area e,te con,iderata legu)inoa,a cerno*io)urilor7 a *onelor 4oarte 4avorabile !entru grau. 1onele ecologice. 1ona 4oarte 4avorabila !entru cultura )a*arei ,e a4la in Ca)!ia de Le,t7 caracteri*ata !rin !reci!itatii bine re!arti*ate ,i 20 grade C te)!eratura )edie in !erioada de 4ructi4icare. 1ona 4avorabila ,e ,ituea*a in ,udul Ca)!iei Ro)ane7 Ca)!ia $ran,ilvaniei7 a Cri,urilor ,i in !artea de nord've,t a tarii. $rebui ,ubliniat ca *onle cu cerno*io) din Dobrogea7 3aragan7 2oldova7 cu cli)at ,eceto,7 in general7 !oate a,igura !roductii bune la )a*are7 cu conditia unui ,e)anat cat )ai ti)!uriu.

1+

Ima$i!ea 5

CAPITOLUL III AMELIORAREA MAZARII

3.1 N5C5SI$#$5# D5 #25&I%R#R5 Nece,itatea a)eliorarii )a*arii e,te data de valoarea ali)entara ,i energetica a boabelor ,ale. #ce,tea au un continut ridicat de !roteine =2+'3+F>7 a)idon =30'3+F>7 gra,i)i7 vita)ine7 ,aruri )inerale.

1-

Pe langa valoarea ali)entara )are7 re!re*inta ,i o i)!ortanta ,ur,a de !roteine !entru 4uraCarea ani)alelor7 atat !roductie !rinci!ala cat ,i ,ecundara. Pre*inta ,i avantaCul ca eliberea*a terenul ti)!uriu ,i la,a terenul ti)!uriu ,i la,a terenul i)bogatit in a*ot. Conditiile de cli)a ,i ,ol ,unt 4avorabile !entru cultura )a*arii in tara noa,tra ,i e?tinderea ,u!ra4etetlor e,te conditionata de crearea de ,oiuri noi !roductive.

3.2 C#R#C$5RIS$ICI G5N5$IC5

$oate ,!eciile de )a*are ,unt di!loide avand nu)arul de ba*a ? H .. Pe acea,ta ba*a (ibridarea intre ,!ecii ,e e?ecuta u,or7 dar in )ulte ca*uri (ibri*ii obtinuti ,unt ,terili datorita di4erentelor ,tructurale intre cro)o*o)ii 4or)elor !arentale ,au a unor cau*e de natura 4i*iologica. 2a*area ,e 4olo,e,te 4recvent in anali*ele (ibridologice datorita variabilitatii )ari a caracterlor ,i a 4a!tului ca au o ereditate ,i)!la ,i u,or de evidentiat. Co)!ortarea ereditara a unor caractere ,i in,u,iri la )a*are in !ri)a generatie (ibrida e,te redata in tabelul de )ai Co,. S'au indenti4icat ,i gene !entru re*i,tenta la di4erite boli. &a unele boli re*i,tenta e,te de ti! !oligenic iar in alte ca*uri deter)ini,)ul e,te )onogenic.

Co)!ortarea la (ibridare a !rinci!alelor caractere in !ri)a generatie (ibridare

Caracterul ,au in,u,irea Nu)arul internodiilor Do)inant 2are Rece,iv 2ic

1.

&ungi)ea internodiilor &ungi Scurte Ra)i4icarea tul!inei Ra)i4icata Nera)i4icata $i!ul tul!ini Ne4a,ciata Ia,ciata Nu)arul de 4oliole $rei !erec(i % !erec(e &ati)ea 4run*ei &ata Ingu,ta Nu)arul de 4lori 2ic 2are Ior)a !a,tailor Di4erita Precocitate Inter)ediar ,au tran,gre,iv 2ari)ea boabelor 2are 2ica Re*i,tenta la antracno*a Re*i,tenta Su,ce!tabilitate Re*i,tenta la viru,ul Su,ce!tibilitate Re*i,tenta )o*aicului co)un Re*i,tenta la )o*aicul Su,ce!tibilitate Re*i,tenta ingalbenirii $abelul 2 Cercetarile !rivind re*i,tenta la #,c(oc(ita !i,i7 #,coc(ita !inodella7 )ico,!(aerella !inode,7 au ,co, in evidenta li!,a unor ,ur,e de re*i,tenta. In ,c(i)b7 la Iu,ariu) ,olani 4. Pi,i ,e cuno,c ra,ele 4i*iologice de ba*a: 172 ,i 3P. Re*i,tenta 4ata de ra,a 1 e,te deter)inata de gena do)inanta IQ7 care nu con4era in,a re*i,tenta la ra,a 2. re*i,tenta la ra,a 2 e,te conditionata de !re*enta altei gene do)inante IQ. Cu aCutorul ,electiei ,i incruci,arii ,'au creat in !re*ent nu)eroa,e ,oiuri de )a*are re*i,tente 4ata de ra,a 27 dar agentul !atogen ,e )odi4ica ,i el deter)inand a!aritia altor ra,e 4i*iologice. Cele )ai )ulte dintre caracterele )a*arii ,unt caractere !oligenice. 2aCoritatea genelor indenti4icate la )a*are au 4o,t re!arti*ate in ,a!te gru!e linDage du!a nu)arul (a!loid de cro)o*o)i. Genele care intervin in deter)ini,)ul ,au controlul genetic al in,u,irilor de ,oi la )a*are ,unt redate in tabelul de )ai Co,.

Controlul genetic al !rinci!alelor caractere la )a*are

Caracterul =in,u,irea> Nu)arul internodiilor &ungi)ea internodiilor Ra)i4icarea tul!inii Nu)ar de 4oliole Controlul genetic $ nr. )are de internodii t nr. )ic de internodii &e7 &o Internodii lungi le7 lo internodii ,curte Rr7 Iru gene cu e4ect aditiv 1/

&ati)ea 4run*ei Ior)a !a,tailor Precocitate Nu)ar de 4lori 2ari)ea boabelor Re*i,tenta la antracno*a Re*i,tenta la viru,ul )o*aicului Re*i,tenta la )o*aicul ingalbenit $abelul 3

4a7 4a, gene cu act. !leiotrica Poligenic 2onogenic In ,i Ina o 4loare In ,i Ina@ 4n ,i Ina doua 4lori In ,i 4na trei 4lori SR17 SR27 SR37 SR" =actiunea cu)ulativa Poligenic 2onogenic7 rece,iv =no> 2onogenic7 rece,iv

3.3 SURS5 D5 G5N5

Ger)o!la,)a la )a*are e,te 4oarte bogatain 4or)e ,i ,oiuri. % i)!ortanta )ai )are !re*inta ,!eciile Pi,u) ,ativu) ,i Pi,u) abR,,inicu). S!ecia Pi,u) ,ativu) cu!rinde )ai )ulte varietati ca ,e deo,ebe,c intre ele du!a de*voltarea !lantelor7 du!a )ari)ea ,i culoarea boabelor. Larietatile co)e,tibile ,unt grandi,e)ineu)7 vulgatu)7 glauco,!er)u) ,i coronatu). Prin ,electie ,'au obtinut ,oiuri de )a*are de ca)!7 ,oiuri de )a*are 4uraCera ,i ,oiuri de )a*are de gradina. Soiurile a)eliorate de !rovenienta ,traina introdu,e in cultura contin gene ce controlea*a caractere ,i in,u,iri valoroa,e !entru a)eliorarea )a*arii ,i con,tituie o i)!ortanta ,ur,a de gene 4iind 4olo,ite in (ibridari cu ,oiuri ro)ane,ti. % alta categorie de re,ur,e genetice o re!re*inta ,!eciile inrudite cu Pi,u) ,ativu)7 in ,!ecial 4iind 4olo,ite in (ibridari ca ,ur,e de gene !entru !la,ticitatea ecologica ,i re*i,tenta la actiunea unor 4actori ne4avorabili cu) ar 4i: ' Pi,u) elatiu, !entru re*iatente la unele boli@ ' Pi,u) 4ulvu) !entru re*i,tenta la ,eceta ,i ar,ita@ ' Pi,u) 4or)o,u) ,i Pi,u) #rven,e !entru re*i,tenta la te)!eraturi ,ca*ute@ De a,e)enea7 re!re*intra i)!ortanta !entru ,electie a anu)ite gru!e ecologice ce contin gene valoroa,e !entru a)eliorare.

3." %3I5C$IL5&5 D5 #25&I%R#R5

1. #25&I%R#R5# C#P#CI$#$II D5 PR%DUC$I5 5,te un obiectiv !rioritar ,i ,e obtine !rin i)bunatatirea )ai )ultor ele)ente de ordin )or4ologic ,i 4i*iologic. Cele )ai i)!ortante ele)ente de !roductivitate la )a*are ,unt: ' nu)arul de !lante le unitatea de ,u!ra4ata@ ' nu)arul )ediu de !a,tai 4ertile !e o !lante@ 10

' nu)arul )ediu de boabe in !a,taie ,i greutatea boabelor. Nu)arul de !lante la unitatea de ,u!ra4ata de!inde de talia !lantelor. Nu)arul de !a,tai de!inde de nu)arul nodurilor 4lori4ere ,i de nu)arul 4lorilor la un nod. De regula7 )aoritatea nodurilor 4lori4ere ,unt locali*ate la Cu)atatea in4erioara a tul!inii 4a!t ce ingreunea*a recoltarea lor. In ace,t ,en, ,e ur)are,te obtinerea de ,oiuri la care nodurile 4lori4ere ,a 4ie re!arti*ate !e toata lungi)ea tul!ini ,i )ai ale, ,!re var4. In vederea ,!oririi !rocentului de !a,tai 4ertile e,te nece,ara ,!orirea ca!acitatii de de*voltare ,i a,i)ilare a ,i,te)ului radicular a activitatii ,i)bolice cu bacteriile 4i?atoare de a*ot. Soiurile a)eliorate trebuie ,a aiba o talie relativ ,cunda !entru a !er)ite o di)en,iune )ai )are7 ,a 4or)e*e un nu)ar )ai )are de 10 !a,tai !e !lanta ,i !e,te . boabe in !a,taie7 iar 223'ul ,a 4ie ridicat =!e,te 200 g>. 5le trebuie ,a 4ie uni4or)e in !rivinta )aturitatii !entru a evita ,cuturarea !ri)elor !a,tai ,i a !er)ite recoltarea )ecani*ata. In ace,t ,en, ele trebuie ,a aiba o in4lorire li7itata. De a,e)enea7 trebuie ,a 4ie re*i,tente la ,eceta. % )idalitate )oderna !entru ,!orirea !roductiei la )a*are e,te reducerea ,u!ra4etei 4oliare7 deoarece o )are !arte din ,ub,tantele e?tra,e din ,ol ,unt con,u)ate !entru intretinerea a!aratului 4oliar. Pe langa cre,terea !roductiei7 reducerea ,u!ra4etei 4oliare conduce ,i la cre,terea re*i,tentei la cadere deoarece 4oliolele ,unt tran,4or)ate in carcei7 iar !lantele ,e !rind intre ele ,!riCinandu',e una !e alta in !o*itie verticala. In ace,ta directie ,e !oate utili*a gena a4 =a4ila> care tran,4or)a 4oliolele in carcei ,i gena ,t care reduce )ari)ea ,ti!elelor. &a ace,t ti! de !lante7 a4ila7 ,u!ra4ata 4oliara ,e reduce cu !ana la "0F.7 iar !roductivitatea cre,te cu !ana la 20F7 co)!arativ cu 4or)ele cu 4oliaC nor)al. 2. #25&I%R#R5# C#&I$#$II PR%DUC$I5I Se ur)are,c )ai )ulte ele)ente care di4era in 4unctie de )odul de utili*are al boabelor. Pentru ali)entatia o7ului ,i 4olo,irea boabelor in indu,tria de con,erve7 calitatea e,te conditionata atat de )ari)ea ,i uni4or)itatea boabelor cat ,i de ,i)ultaneitatea )aturi*arii te(nologice. Culoarea tegu)entului e,te un alt ele)ent i)!ortant al calitatii ,i !re4era a 4i verde. Din !unct de vedere al co)!o*itiei c(i)ice !re*inta i)!ortanta deo,ebita continutul in !roteine7 care trebuie ,a 4ie ridicat =2/'30 F>7 continutul in glucide ,i)!le in Cur de .'/ F ,i continutul in vita)ine = #7 317 32 ,i C>. Dintre 4actorii care in4luentea*a continutul in !roteine cei )ai i)!ortanti ,unt: ' conditiile cli)atice ale anului@ ' atacul bolilor 4oliare ' !o*itia !a,tailor !e !lante. % i)!ortanta deo,ebita o !re*inta !ro!ortia a)inoaci*ilor e,entiali din 4ractia !roteice7 care trebuie ,a 4ie in cantitate cat )ai )are7 )ai ale, in )etionina ,i tri!to4an. $otu,i7 cre,terea continutului de !roteine din boabe e,te corelata cu ,caderea ca!acitatii de !roductie7 intre ace,te ele)ente e?i,tand o corelatie negativa. Un ele)ent al calitatii e,te ,i durata de 4ierbere. 3oabele trebuie ,a 4iarba u,or ,i uni4or)7 ,a nu cra!e in ti)!ul !a,teuri*arii ,i ,a nu tulbure lic(idul de con,ervare.

20

$egu)entul trebuie ,a 4ie 4in !entru ca !rocentul de coCi ,a 4ie cat )ai )ic7 iar gu,tul ,a 4ie !lacut. 3. #25&I%R#R5# R51IS$5N$5I &# 3%&I SI D#UN#$%RI Soiurile cultivate actual !re*inta ,en,ibilitate variabila la boli. Dintre bolili care !rovoaca di)inuari ale !roductiei cele )ai !ericuloa,e ,unt: rugina !rodu,a de Uro)Rce, !i,i@ antracno*a !rodu,a de #,coc(Rta@ 4u*ario*a !rodu,a de Iu,ariu) o?R,!oru) 4. Pi,i@ 4ainarea !rodu,a de 5rR,i!(e !olRgoni. Cercetarile e4ectuate !rivind re*i,tenta la boli !rivind re*i,tenta la boli au ,co, in evidenta li!,a unor ,ur,e de re*i,tenta7 cuno,candu',e nu)ai anu)ite ,oiuri ,au ,!ecii tolerante. Re*i,tenta la 4u*ario*a e,te di4icil de reali*at datorita e?i,tentei )ai )ultor ra,e 4i*iologice cu agre,ivitate ridicata. Nu ,'au indenti4icat 4or)e re*i,tente la 4u*ario*a7 ci doar la 4or)e tolerante7 cu) dunt unele ,oiuri a)ericane la care ,e !ot tran,4era ganela in !roce,ul de a)eliorare. Pentru a)eliorarea re*i,tentei la antracno*a !ot 4i 4olo,ite unele 4or)e tolerante7 in ,!ecial ,oiuri olande*e care contin gene la o ,!ecie ,albatica Pi,u) elatiu,. &a )a*are ,unt 4oarte 4recvente ,i voro*ele !rovocate de diver,i viru,i. S'a con,tatat ca ,unt )ai re*i,tente la )o*aicul co)un ,oiurile cu bob *barcit. De a,e)enea7 au 4o,t de,co!erite unele ,ur,e de re*i,tenta in )aterialul originar din India7 ba*at in ,!ecial !e e?i,tenta unor gene rece,ive. In toate ca*urile de a)eliorare a re*i,tentei la boli ,e recurge la ,oiuri re*i,tente7 !o,e,oare ale unor gene de re*i,tenta ,i la (ibridare7 !entru tran,4erul ace,tora la )aterialul biologic luat in a)eliorare. In ceea ce !rive,te re*i,tenta la daunatori7 cel )ai !ericulo, e,te gargarita )a*arii. Pana in !re*ent nu ,e cuno,c 4or)e re*i,tente la gargarita. Se )i*ea*a !e obtinerea unor 4or)e !recoce7 cu rit) ra!id 4ructi4icare7 care ,a evite !erioada atacului )a?i) al in,ectei. ". #25&I%R#R5# PR5C%CI$#$II

5,te un obiectiv i)!ortant la )a*are deoarece ,oiurile !recoce 4olo,e,c )ai bien !reci!itatiile din lunile )ai iunie7 evitand a,t4el te)!eraturile ridicate7 4ata de care )a*area e,te 4oarte ,en,ibila. $otu,i7 intre !recocitate7 ca!acitatea de !roductie ,i calitatea e?i,ta o corelatie negativa7 4a!t ce ingreunea*a !roce,ul de a)eliorare in ace,t ,en,. Se reco)anda obtinerea unor ,oiuri ,e)iti)!urii7 cu !erioada de ,curta de vegetatie =0'00 de *ile>7 care ,a a,igure ,i o !roductie ,ati,4acatoare. #ce,te ,oiuri trebuie ,a aiba un rit) ra!id de cre,tere in !ri)ele 4a*e de vegetatie ,i ,a aiba o )aturi*are ,i)ultana a !a,tailor. +. #25&I%R#R5# R51IS$5N$5I &# $52P5R#$URI SC#1U$5 21

Nece,itatea evitarii te)!eraturilor ridicate i)!une ,e)anatul cat )ai ti)!uriu ,i a,t4el e?i,ta !o,ibilitatea ca !lantele tinere ,a 4ie ,ur!rin,e de ing(eturi tar*ii. Pentru a ,e obtine 4or)e re*i,tente la te)!eraturi ,ca*ute ,e 4olo,e,te (ibridarea cu ,!eciile inrudite7 )ai ale, cu 4or)e din ,!ecia Pi,u) arven,e7 cu aCutorul careia ,'au obtinut 4or)e de )a*are de toa)na cu re*i,tenta la ger. Pe langa 4or)ele obtinute !rin (ibridare cu Pi,u) arven,e au )ai 4o,t indenti4icate in #,ia 2ica anu)ite varietati 4oarte re*i,tente la te)!eraturi ridicate. -. #25&I%R#R5# R51IS$5N$5I &# S5C5$# 2a*area nu ,u!orta te)!eraturiuile ridicate ,i ,eceta7 4eno)ene care !rovoaca !ierderi )ari de !roductie ,i reduc calitatea ace,teia. Seceta conduce la reducerea nu)arului de !a,tai la !unctele de 4ructi4icare ,i a nu)arului de boabe in !a,taie. #)eliorarea ace,tui carcater ,e 4ace indirect !rin de*voltarea ,i,te)ului radicular. %btinerea de 4or)e valoroa,e ,e 4ace !rin incruci,area ,oiurilor cultivate cu 4or)e din varietatile a4agnicu)7 !er,icu)7 )arocanu)7 ,au cu unele ,!ecii inrudite cu) ar 4i Pi,u) Iulvu) ,i Pi,u) arven,e. #ce,tea au o ca!acitate ,!orita de de*voltare a ,i,te)ului radicular in !ri)ele 4a*e de vegetatie7 dar !re*inta boabe )ici care conduc la obtinerea unor !roductii ,ca*ute.

.. #25&I%R#R5# R51IS$5N$5I &# C#D5R5 SI SCU$UR#R5 #ce,te caractere conditionea*a a!titudinea !entru recoltarea )ecani*ata a )a*arii. Soiurile de )a*are7 atat cele de ca)! cat ,i cele de gradina7 trebuie ,a !re*inte o talie )iClocie7 tul!ini ela,tice ,i )ai groa,e !recu) ,i gru!are a !a,tailor ,!re var4ul tul!inii. %btinerea de ,oiuri cu tul!ina ,curta7 c(iar daca ,unt )ai re*i,tente la cadere7 nu e,te avantaCoa,a la )a*are deoarece !a,taile ,e 4or)e*a !rea Co, ,i nu !ot 4i recoltate cu co)bina7 4iind a!ro!ae de ,ol ,unt in4ectate )ai re!ede de catre boli. Re*i,tenta la cadere !oate 4i i)bunatatita !rin 4olo,irea 4or)elor de )a*are ti! a4ila la care ulti)ele 4run*e ,unt tran,4or)ate in carcei 4oarte ra)i4icati. Pe lanaga ace,ta in,u,ire7 care con4era re*i,tenta la cadere7 ace,te 4or)e !re*inta ,i tul!ini )ai ,curte ,i o 4ructi4icare )ai ra!ida ,i uni4or)a. Re*i,tenta la ,cuturare e,te deter)inata de !re*enta ,tratului !erga)ento, din !a,taie. Pentru a)eliorarea ace,tui caracter ,e !ot 4olo,i 4or)ele *a(aroa,e ,i ,e)i*a(aroa,e de la )a*area de gradina.

3.+ 25$%D5 D5 #25&I%R#R5

22

Princi!alele )etode de a)eliorare 4olo,ite la )a*are ,unt cele caracteri,tice uturor !lantelor autoga)e7 dintre care !ot 4i a)intite: ,electia7 (ibridarea7 )utagene*a.

1. Selectia ' e,te )etoda !rin care au 4o,t obtinute nu)eroa,e ,oiuri la )a*are. In trecut7 ,electia era e4ectuata din cadrul !o!ulatiilor ,i ,oiurilor locale. #ctual7 ,electia ,e 4olo,e,te !entru !relucrarea !o!ulatiilor a,u!ra carora ,'au 4olo,it diver,e )atode de creare a variabilitatii. 2. Hibridarea sexuata
Mibridarea ,e?uata a,igura cre,terea variabilitatii )aterialului biologic7 4iin )etoda de ba*a in ace,t ,en,. Se e?ecuta relativ u,or ,i !er)ite obtinerea de genoti!uri valoroa,e7 )ai ale, atunci cand cele doua 4or)e !arentale ,unt ale,e core,!un*ator obiectivele de a)eliorare. Se !ot ,4ectua (ibridari intra,!eci4ice intre ,oiuri7 care ,unt ,i cele )ai 4recvent 4olo,ite in ,!ecial pentru sporirea insusirilor de productivitate si calitate. Prin (ibridarea ,e?uata ,e intelege )etoda de unire !e cale ,e?uata a doi ,ua )ai )ulti genitori7 care !ot 4i: ,oiuri7 ra,e7 linii con,angvini*ate7 varietati7 ,!ecii7 genuri7 etc. Mibridul ,e?uat e,te organi,)ul re*ultat i ura (ibridari e?uate. %rgani,)ul (ibrid e,te con,iderat re*ultatul a,i)ilarii reci!roce a ga)etilor de ,e? o!u,. Mibridarea con,tituie o ,ur,a a variabilitatii7 iar (ibridul obtinut re!re*inta un )aterial initial valoro, !entru ,electie. Cla,i4icarea (ibridarilor ,e?uate: Du!a )odul de reali*are7 (ibridarile ,unt: naturale =vant7in,ecte> ,i arti4iciale = libera7 ,e)ilibera7 4ortata>. Mibridarea ,e?uata libera ,e reali*ea*a !rin ca,trarea 4lorilor 4ara ,a ,e 4aca i*olarea7 iar !olen*area ,e 4ace liber. Mibridarea ,e?uata ,e)ilibera ,e reli*ea*a !rin ca,trarea 4lorilor ,i ,e i*olea*a7 introducandu',e ,ub i*olator in4lore,centele )a,cule. Mibridarea ,e?uata 4ortata. Se aleg !reci, doi genitori7 ,e ca,trea*a genitorul )a)a ,i cu !en,eta ,e aduce !olen de la genitorul tata ,i ,e !oleni*ea*a genitorul )a)a7 4ortat. Du!a gradul de inrudire al genitorilor7 (ibridarile !o 4i: a!ro!iate ,i inde!artate. du!a nu)arul de genitori: ,i)!la7 dubla7 re!etata7 co)!le?a7 reci!roca7 dialela7 ciclica. Mibridarea ,i)!la are loc intre doua oiuri7 ,!ecii7 genuri7 ra,e ,au dou liniii con,angnivi*ate. Mibridarea re!etata7 retroincruci,area7 bacDro,,ul ,au incruci,aea regre,iva. Se incruci,ea*a doua linii7 ,e obtine (ibridul ,i a!oi ace,ta ,e !oleni*ea*a cu acela,i !oleni*ator. Du!a 3'" generatii7 la (ibridul obtinut7 ,e i)!ri)a in ba*a lui ereditara caracterele ,i in,u,irile genitorului tata7 dar are caractere de la )a)a. Hibridarea complexa - participa forme de la care se recolteaza polen si se amesteca, obtinandu-se un hibrid complex. Mibridarea reci!roca7 cand incruci,area ,e ,c(i)ba rolul celor doi genitori7 care ,erve,c !e rand ca genitor )atern ,i !atern. Mibridarea ciclica ,e reali*ea*a atunci cand 4iecare linie ,e incrici,ea*a cu re,tul liniilor.7 ,e )ai nu)e,te ,i dialela.

23

Mibridarea dialele ,e 4olo,e,te in anali*a genetica a caracterelor cantitative ,i la deter)inarea reactiei la incruci,are a 4iecarii linii7 adica a ca!acitatii co)binative ,!eci4ice a 4or)elor !arentale.

2'A MUTAGENEZA IN AMELIORAREA PLANTELOR 1. De4initie 2utagene*a e,te )etoda de a)eliorare genetica in care ,e valori4ica e4ectul agentilor )utageni a,u!ra )aterialului genetic al !lantelor ,i anu)e )utatia. In ,en, larg7 )utatia !oate 4i de4inita ca o )odi4icare a )aterialului genetic7 care nu e !rovocata de reco)binarea genetica ,au de ,egregare. $er)enul de )utatie !rovine din latine,cul )utatio H ,c(i)bare7 in,e)nand o variatie ereditara !er)anenta ,i tran,)i,ibila celulelor 4iice ,i generatiilor ur)atoare. #ce,t ter)en a 4o,t introdu, in 1001 de Mugo de Lrie,7 care a ,tudiat 4eno)enul ,c(i)barii ,ub,tantei ereditare la &u)anarica =%enot(era la)arcDiana>7 in,a 4eno)enul ,'a dovedit a nu 4i )utatie ci o gre,ala de di,tributie a cro)o*o)ilor )eta4i*ici. 2. I)!ortanta )utatiilor 2utatiile ,unt indi4erente din !unct de vedere al e4ectului 4oarte rar7 de cele )ai )ulte ori ele a4ectea*a negativ individul ,i devin avantaCoa,e nu)ai in ca*uri e?ce!tionale. $otu,i ele ,tau la ba*a evolutiei !rin ,!orirea variabilitatii7 !recu) ,i !rin cre,terea nu)arului de co)binatii !o,ibile in ca*ul cre,terii nu)arului de alele. In a)eliorarea !lantelor7 )utatiile ,unt 4olo,ite cu ,ucce, in ,!ecial la obtinerea unei re*i,tente la boli ,i daunatori. Reali*ari notabile din ace,t !unct de vedere ,unt : ' J.C. GregorR =10++> a i*olat o )utanta de alune de !a)ant re*i,tenta la !atarea 4run*elor7 boala 4oarte !agubitoare !entru acea,ta ,!ecie. ' I.C. 5lliot =10+-> a tran,4erat !rin iradieri re*i,tenta la rugini a ,!eciei #gro!Rron elongatu) la graul (e?a!loid =$riticu) ae,tivu)>. 2ecani,)ul a 4o,t e?!licat !rin !roducerea in ur)a iradierii a unor ru!turi cro)o*o)iale ,i tran,locatii. ' #. 2oe, =10+0> ,i S. 2acDeR =10-"> au obtinut la grau7 or* ,i ova* )utante re*i,tente la di4erite ,!ecii de rugini. ' In !re*ent7 )etoda de )utagene*a e,te larg utili*ata la din ce in ce )ai )ulte ,!ecii7 ur)arindu',e obtinerea de indivi*i cu re*i,tenta cre,cuta la boli ,i daunatori. Unele )utatii ce au i)!ortanta !ractica atrag du!a ,ine o )odi4icare !oate nedorita ,i a unui alt caracter. S!re e?e)!lu7 ,'a ,tabilit e?i,tenta unei corelatii intre ,curtarea indu,a a !aiului ,i ,caderea !roductiei. De aceea7 utili*area e4icace a )utatiilor nece,ita o (ibridare cu ,oiul )a)a ,au7 uneori7 cu alte ,oiuri. #t4el7 !rin ,electie ,e !oate reali*a eli)inarea )utatiilor negative ,i 4i?area caracterului cautat. Un astfel de sistem de selectie a fost cel introdus de Fossati A. (1 !2".

5' Te)!i#a muta$e!ezei

2"

Pentru a obtine 4or)e )utante de !lante ,e utili*ea*a agenti )utageni 4i*ici ,au c(i)ici7 !recu) ,i co)binat7 a caror actiune ,e a!lica o data ,au de )ai )ulte ori7 la ,e)inte7 organe ale !lantei ,au c(iar la !lanta intreaga. 2o)entul de a!licare a agentilor )utageni e,te di4erit7 in 4unctie de ,!ecia utili*ata ca )aterial initial de a)eliorare7 cat ,i ,co!ul ur)arit. In orice ,ituatie trebuie avuta in,a in vedere do*a letala a agentului )utagen utili*at =D& +0F> ,i de obicei7 in cadrul e?!erientelor ,e a!lica do*e di4erite din acela,i agent )utagen7 !entru a vedea atat gradul de a4ectare a )aterialului genetic7 cat ,i !entru ,iguranta obtinerii e4ectului )utagen. 2aterialul biologic 4olo,it in )utagene*a trebuie ,a inde!linea,ca )ai )ulte conditii ,i anu)e: ' ciclu vital ,curt @ ' !roli4icitate ridicata@ ' nu)ar redu, de cro)o*o)i7 de di)en,iuni )ari7 care ,e di4erentia*a intre ei u,or din !unct de vedere )or4ologic@ ' caractere ,i in,u,iri di,tincte7 u,or de evidentiat @ ' conditii ie4tine de e?!eri)entare7 u,or de reali*at. 5'-' A$e!tii muta$e!i %izi#i Iactorii )utageni 4i*ici re!re*inta un real intere, !entru )utagene*a e?!eri)entala deoarece !roduc o 4recventa relativ )are de )utatii. Iactorii )utageni 4i*ici actionea*a a,u!ra aci*ilor nucleici in ,tare de re!au,. Din acea,ta categorie 4ac !arte radiatiile7 variatiile de temperatura ,i ultracentrifu#area. PraDDen R. =citat de Nicolae N.7 10./> a cla,i4icat radiatiile du!a ca!acitatea lor de ioni*are7 in doua categorii: radiatii ionizante ,i radiatii neionizante. Radiatiile ionizante ,unt cele care !roduc reactii radioc(i)ice. Din acea,ta categorie 4ac !arte radiatiile electroma#netice ,i cele corpusculare. $adiatiile electroma#netice ,unt re!re*entate de radiatiile norului electronic al ato)ilor ,i ,unt !rodu,e de de*integrarile radioactive. Din acea,ta categorie 4ac !arte ra*ele RTentgen =K> o lungi)e de unda de 07+ ,i 100 U ,i radiatiile ga))a =V> cu lungi)ea de unda cu!rin,a intre 17" U ,i 0700+ U. De,i ra*ele RTentgen ,unt )ai !utin nocive !entru o!erator ,i c(iar daca au o !utere de !enetrare )ai redu,a ,unt )ult )ai 4olo,ite decat ra*ele ga))a. Radiatiile cor!u,culare ,unt re!re*entate de un 4lu? de ato)i care ,e de!la,ea*a cu o vite*a variabila. 5le ,unt i)!artite in trei gru!e: !articule ele)entare u,or incarcate electric =electronii ,i !rotonii>7 !articule grele incarcate electric =!rotoni7 deutroni ,i !articule W> ,i !articule neutre =neutronii>. Cele )ai utili*ate ele)ente cor!u,culare in biologie ,i agricultura ,unt ra*ele =W>7 beta =X> ,i netronii. Radiatiile neionizante !rovoaca e?citatii la nivel )olecular !rin inter)ediul reactiilor 4otoc(i)ice !e care le !roduc. Dintre ace,tea7 cel )ai de, utili*ate ,unt radiatiile ultraviolete. Ra*ele ultraviolete ,unt 4otoni cu energie Coa,a ,i cu lungi)e de unda cu!rin,a intre 13- ,i "000 U. Cercetarile recente au aratat ca ra*ele ultraviolete au o lungi)e de unda de 2 +/0 U7 care core,!und ,!ectrului de ab,orbtie al #DN ,i au cel )ai !uternic e4ect )utagen. #ctiunea radiatiilor a,u!ra organi,)elor vii e,te 4oarte !ro4unda ,i co)!le?a. Patru*and in organi,)ele vii radiatiile ioni*ante actionea*a in doua ,en,uri: !ot da na,tere la )utatii ,au !ot !roduce le*iuni letale.

2+

Patrun,e in celule7 radiatiile actionea*a a,u!ra ultra,tructurii celulare7 indi4erent daca ace,tea ,unt cito!la,)atice ,au nucleare. Iradierea !re*inta unele !articularitati deter)inate de ,ur,a utili*ata7 !recu) ,i de !lanta ,au organul iradiat ,i !oate actiona direct a,u!ra )aterialului de a)eliorat ,au7 indirect7 !rin inter)ediul )ediului nutritiv ,au al !lantei ga*da. 54icienta iradierii a,u!ra organi,)elor in vederea !rovocarii )utatiilor de!inde7 du!a cu) arata Dubinin N.P. =10-->7 de inten,itate7 durata de actiune ,i ti!ul radiatiilor7 de ,ub,tratul genetic a,u!ra caruia ,e actionea*a7 de vite*a divi*iunii7 de ,en,ibilitatea le*iunilor !rovocate. 54icienta iradierii e,te in4luentata de !M7 continutul in a!a7 continutul in o?igen7 te)!eratura. Datorita ,en,ibilitatii di4erite a diver,elor organe ,i a ,!eci4icitatii reactiei genelor 4ata de )utageni7 a!licarea radiatiilor trebuie 4acuta di4erentiat. Iradierea ,e a!lica in diver,e 4a*e de vegetatie. Daca a!licarea ,e 4ace o ,ingura data7 cu o do*a )a,iva7 ,e 4ace o iradiere acuta ,i care ,e a!lica de regula ,e)intelor in ,tare de re!au,. In ca*ul in care trata)entul e,te indelungat iradierea e,te cronica7 do*ele 4iind )oderate. Pentru ,tabilirea do*elor de radiatii ,'au 4acut nu)eroa,e cercetari7 intrucat e4ectul )utagen )a?i) are loc la 4iecare ,!ecie ,i c(iar la 4iecare ,oi nu)ai la anu)ite do*e. Conventional7 ,'a ,tabilit ca do*a core,!un*atoare de iradiere7 !entru 4iecare ,!ecie7 do*a care o!re,te cre,terea ,au !rovoaca )oartea la +0F din indivi*ii iradiati. #cea,ta valoare e,te cuno,cuta ,ub denu)irea de doza letala ,i ,e notea*a cu %& '() ,i varia*a in li)ite 4oarte largi de la o ,!ecie la alta7 ,i c(iar in cadrul ,!eciei de la un ,oi la altul. Do*a de iradiere nu trebuie ,a de!a,ea,ca D& +0F7 adica do*a care !rovoaca )oartea a +0F din indivi*i =tabelul 10>.

3ibliogra4ie : 1.*+bulea, ,. -i colab., 1 !' - .ermoplasma local+ de porumb din /ransilvania -i utilizarea ei 0n lucr+rile de ameliorare. 2.2ure:an7 #.7 Cr6ciun7 $.I.7 10.2 ' Ameliorarea special+ a plantelor. 5ditura Cere,73ucure:ti7 !ag.2.0 3.Soare 2arin' #)eliorarea !lantelor agricole. 5ditura Sitec( 2010 ".Statiunea de Cercetari #gricole Suceava'Sur,e de gene +. Georg(e Lalentin Ro)an' 3ucure,ti 2011 5ditura Univer,itara Iitote(nie Lol. 1 Jebogra4ie: 2-

1. QQQ.4inanti,ti.ro 2. QQQ.agriculturaro)anea,ca.ro 3. QQQ.recolta.eu

2.