You are on page 1of 118

N.

PESESCHKIAN
POVESTI ORIENTALE CA INSTRUMENTE IN
PSIHOTERAPIE
Comerciantul si papaalul
Cu 100 de exempe de cazur pentru educate s auto-a|utor

Comerciantul si papaalul
Un comerciant oriental avea un papagal. Intr-o zi, pasarea a trntit o
sticla de ulei.Comerciantul a devenit foarte furios si l-a lovit pe
papagal peste cap. Din acel moment, papagalul care parea foarte
inteligent inainte nu a mai putut vorbi. Si-a pierdut penele de pe cap si
curnd a devenit chel. Intr-o zi, in timp ce el statea pe un raft din
biroul stapnului sau, un client care era chel a intrat in magazin.
Infatisarea omului l-a incntat foarte mult pe papagal. Flfind din
aripi, el a inceput sa topaiie si spre surpriza tuturor, in cele din urma
si-a recstigat graiul si a spus, si tu ai scapat o sticla de ulei si ai fost
lovit peste cap, astfel inct nu mai ai par deloc!
(dupa Mowana)
CUPRINS
"ista de povesti
Cuvnt
introductiv..........................................................................................pg
#
PARTEA I. INTRO!UCERE LA TEORIA POVESTILOR
1.Despre cura|u de a rsca o
ncercare...........................................................pg 4
2.Pshoterapa popuara n
Orent...................................................................pg 4
3.O me s una de
nopt...................................................................................pg 5
4.Pshoterape
poztva....................................................................................pg 7
5.Pshoterape
transcuturaa..........................................................................pg 13
6.Poveste ca nstrumente n
pshoterape......................................................pg 14
7.Functe
povestor......................................................................................pg 15
8.Indcat pentru
cttor..................................................................................pg 20
9.Surse ae
povestor......................................................................................pg
21
10.Persona|u favort n teratura
orentaa....................................................pg 21
11.Auto-
descoperrea......................................................................................pg
22
PARTEA II. POVESTILE IN PRACTICA
1.Paraboe................................................................................................
.......pg 24
2.Perpextatea s speranta
medcor..............................................................pg 33
3.Sexuatate s
mara|.....................................................................................pg 44
4.Poveste n
pshoterape..............................................................................pg 58
5.O coecte de povest a care sa va
gndt...................................................pg 80
Schite
biografice.............................................................................................pg
$%
&ibliografie
#Inde'
Lista "e po#esti
Comercantu s papagau
Nu totu
deodata...........................................................................................pg 2
Despre cura|u de a rsca o
ncercare.............................................................pg 4
Amnarea........................................................................................
...............pg 4
Tre fgurne de
aur........................................................................................pg 5
Comoara
cunoaster......................................................................................pg 7
Cee doua |umatat ae
vet..........................................................................pg 8
Da- o mna de
a|utor....................................................................................pg 12
O grndna s doua
um..................................................................................pg 13
|umatatea de
adevar......................................................................................pg 14
Profetu s ngure
mar...............................................................................pg 15
Amenntarea............................................................................................
......pg 19
Presu
cuvent................................................................................................pg
20
Despre dferenta dntre porte orasuu s
gura.............................................pg 21
Coara s
papagau........................................................................................pg 21
Cama
perfecta.............................................................................................pg
22
Crede n D-zeu s eaga cama
bne..............................................................pg 24
Mncatoru de
curmae..................................................................................pg 24
Dscpou s conducatoru de
cama...........................................................pg 25
Hotu
sncer...................................................................................................pg
26
Rugacunea
potrvta.....................................................................................pg 26
Farseu s
vamesu........................................................................................pg 26
Paru dn ochu
tau.......................................................................................pg 27
Vesttoru
zoror...........................................................................................pg 27
Umbre pe ceasu
soar...................................................................................pg 28
Profesoru, un
gradnar..................................................................................pg 28
Reata dntre sufet s
corp............................................................................pg 29
Crzee ca sansa s
oportuntate.........................................................................pg 29
|udecata u
Soomon.....................................................................................pg 30
|ustta dn ceaata
ume................................................................................pg 32
Ce- deosebeste pe hakm de
profet...............................................................pg 32
Mracou unu
rubn......................................................................................pg 33
Sufernta
mpartasta.....................................................................................pg 34
Magcanu................................................................................................
.....pg 35
Vsu
dort......................................................................................................p
g 36
Pe cne ar trebu sa
crez?..............................................................................pg 37
Hakmu ste
totu..........................................................................................pg 38
Tratament pe ca
ocote................................................................................pg 38
Inteepcunea
hakmuu................................................................................pg 39
"Vndecarea"
cafuu...................................................................................pg 40
Tratamentu
corect.........................................................................................pg 41
Cne spune A trebue de asemenea sa spuna s
B..........................................pg 42
Camasa unu om
ferct..................................................................................pg 43
Caftanu
famnd............................................................................................pg
44
Vztator s
eefantu.....................................................................................pg 44
O poveste pe
drum.........................................................................................pg 46
Despre norocu de a avea doua
sot...............................................................pg 47
Cubure
murdare..........................................................................................pg 49
Do preten s patru
feme..............................................................................pg 50
Casatora ca o
foare.......................................................................................pg 51
Comparat
schopatate...................................................................................pg 52
Feru nu este ntotdeauna
tare........................................................................pg 54
Cnc zec de an de
potete............................................................................pg 54
Secretu une
radacn......................................................................................pg 56
Vraba-
paun.....................................................................................................pg
56
Cura| pentru
adevar.........................................................................................pg 59
Un motv pentru a
recunoscator......................................................................pg 59
Razbunarea omuu care spune
da...................................................................pg 61
Un bun
mode..................................................................................................pg
63
Barba de
na...................................................................................................pg
64
Econome
coststoare......................................................................................pg
65
Secretu barb
ung.........................................................................................pg 66
Un barbat, o
ume.............................................................................................pg 67
Servtoru une
vnete.......................................................................................pg 69
Sarcofagu de
stca..........................................................................................pg 70
Despre coara s
paun.......................................................................................pg 71
Nc un maestru nu pca dn
cer.......................................................................pg 73
Tu est
atotstutor.............................................................................................p
g 74
Sunt a fe de puternc ca acum patru zec de
an.............................................pg 75
Nebuna
vndecata............................................................................................pg
76
Un |udecator
nteept........................................................................................pg 78
Un at program
ung.........................................................................................pg 78
Tepe de cort dn
aur.......................................................................................pg 80
Dfcutatea de a face ucrure bne pentru toata
umea...................................pg 81
Parfumu de trandafr a curatatoruu de
canae.............................................pg 81
Ceea ce are o persoana are s
e........................................................................pg 82
Spr|n pentru
memore.....................................................................................pg 82
Raspata pentru
curatene..................................................................................pg 82
Despre vata
eterna............................................................................................pg 82
Datore
mpartte.............................................................................................pg
83
nteepcunea unu
maestru................................................................................pg 83
Razbunare
trze................................................................................................pg
83
Partea ntunecata a
soareu...............................................................................pg 84
O buna
afacere...............................................................................................pg
84
Teora s practca unu om
cunoscator...........................................................pg 84
Vaoarea une
pere........................................................................................pg 85
Mueznu
potcos.........................................................................................pg 86

Pentru untatea fnte umane
CUV$NT INTRO!UCTIV
Daca da cuva un peste,
IL hranest o sngura data
Daca nvet cum sa pescuasca,
Se poate hran sngur pentru totdeauna.
-Inteepcune orentaa
Cnd un german sau amercan vne acasa seara, e vrea nste s
pace. Aceasta, ce putn este regua generaa . E se aseaza n fata
teevzoruu, s bea berea sa cstgata cu truda s cteste zaru, ca s
cum ar spune, "Lasat-ma n pace. Dupa ce am munct dn greu am tot
dreptu sa fac asta." Pentru e, aceasta nseamna reaxare.
In Orent, un barbat se reaxeaza n dferte modur.Cam pe cnd
vne acasa, sota sa a nvtat de|a ctva musafr, rude sau preten de
fame s afacer. Stnd a sueta cu musafr sa, e se smte reaxat, de
parca ar traduce ber motto-u :"Musafr sunt un dar de a
Dumnezeu." Reaxarea poate nsemna astfe mute ucrur. Nu exsta
defnte stabta pentru tot ceea ce cuprnde reaxarea .Oamen se
reaxeaza n modu n care au nvatat sa faca acest ucru s n modu n
care au nvatat ceea ce este obssnut n fama sau grupu or, or n
cercu soca carora apartn.
La fe ca tmpu ber s reaxarea, obceure s vaore au mute
fatete. Aceasta nu nseamna ca un mode este ma bun dect atu, c
ma curnd nseamna ca varate ssteme de vaor au ma mut de spus
fata de atee.Un set de attudn dezvotate ntr-o cutura poate f ut
pentru persoanee dn ata cutura .Baza motvatonaa pentru aceasta
carte este punctu de vedere transcutura. In utm 13 an am
dezvotat un nou concept de pshoterape s autoeducate, care a
functonat dntr-un punct de vedere transcutura.Am fost nteresat de
acest aspect transcutura, ca un rezutat a propre mee stuat
transcuturae (Germana s Iran).La fe de mportant este nteresu meu
pentru poveste Orentuu M|ocu, ca resurse s spr|n n comuncare,
ca nstrumente n domenu meu de specazare, pshoterapa.Un factor
n pus a fost conexunea ntre nteepcunea s gndure ntutve ae
Orentuu M|ocu s noe metode de pshoterape ae vestuu.
Cu caracteru or |ucaus s aproperea or de fanteze, ntute s
ratonatate, poveste sunt n contrast evdent cu modeee ratonae
s tehnoogce ae socetat ndustrae moderne.Orentarea recenta
este n contradcte cu esenta povestor.Ea este consacrata
prortat;catatea reator umane este atrbuta meduu; motvu s
nteectu sunt mut ma mut vaorzate dect fanteza s ntuta.Dar
no putem confrunta aceasta negatate determnata storc s cutura
prn nocurea moduu nostru de vata obsnut cu dferte rour s
modur de gndre, char daca asa ceva a aparut ntr-un cadru storco-
cutura dfert (punct de pecare transcutura).n munca mea am
ncercat sa expc semnfcata unversaa a aspectuu transcutura,
pentru a sstematza contnuture probemeor transcuturae s pentru
a arata semnfcata or pentru dezvotarea confcteor. Cu acest aspect
n mnte am avut, de asemenea at scop, s anume de a dezvota un
concept pentru terapa centrata pe confct.Dfertee metode
pshoterapeutce pot f ntegrate ntr-o terape pe termen scurt,
conform ndcator.
La fe ca un Baha" , stu ca o astfe de ncercare creeaza mute
probeme, dar cred ca, atunc cnd dstantee geografce devn
neg|abe, o astfe de ncercare este uta, daca nu, necesara.Exsta
acum, n cuda nenteeger, o tendnta uta n ceea ce prveste
untatea n dverstate.Baha" u" ah a exprmat acest ucru cu
urmatoru vers, a caru mportanta va strauc de-a ungu aceste cart:
"Suntem tot ocutor aceuas copac s fructee aceeas ramur."
Poveste, care pot f utzate ca medator ntre terapeut s
pacent consttue un a|utor mportant.Ee dau pacentuu o baza
pentru dentfcare, s, n aceas tmp, ee consttue o protecte pentru
e.Prn asocerea cu povestea, e s marturseste confctee s dorntee
sae.n speca atunc cnd exsta rezstenta, poveste s dovedesc
vaoarea.Fara a ataca pacentu sau conceptee s vaore sae n mod
drect, no sugeram o schmbare de pozte, care a nceput are ma
mut caracteru unu |oc. Aceasta schmbare de pozte permte n cee
dn urma pacentuu sa descopere concepte sae unaterae
refertoare a ceat, sa e renterpreteze s sa e extnda.

Nu totul "eo"ata
O astfe de poveste care poate a|uta pacentu, profesor, parnt
s char pe terapeut dn cnd n cnd, este povestea mueznuu s
maestruu de caare.
(uezinul, un preot, a intrat intr-o sala unde a vrut sa tina o
ceremonie.Sala era goala, cu e'ceptia unui tnar mire care statea in
primul rnd. (uezinul, meditnd daca sa vorbeasca sau nu, a spus
mirelui) *sti singur aici.Crezi ca ar trebui sa vorbesc sau nu!
(irele i-a spus)(aestre sunt doar un simplu om si nu inteleg
aceste lucruri, dar daca as intra intr-un gra+d si as vedea ca toti caii au
luat-o la fuga si doar unul singur a ramas, atunci l-as hrani, cu toate
acestea.
(uezinul a fost impresionat si a inceput sa predice.*l a vorbit
timp de doua ore.Dupa aceasta, el s-a inveselit si a vrut ca audienta sa
sa confirme ct de impresionanta a fost ceremonia sa. *l a intrebat),i-
a placut ceremonia mea! (irele a raspuns),i-am spus de+a ca sunt
un simplu om, si nu inteleg foarte bine aceste lucruri.-otusi, daca intru
intr-un gra+d si descopar ca toti caii au plecat, cu e'ceptia unuia
singur, l-as hrani dar nu i-as da toata mncarea care o am.
(fabua orentaa)
Fabua mueznuu s mreu demonstreaza probemee educate
s terape: da fe prea putn, fe prea mut dntr-odata.n ambee
cazur, dezvotarea omuu nu este recunoscuta.n povest, mtur,
paraboe s concepte eu vad o cae pentru a deschde no spat
fanteze s ntute ca scopur n cunoasterea de sne s n rezovarea
confcteor.
Aceasta functe psihoterapeutica a povestor este tema aceste
cart. n carte mee anteroare "Pshoterapa vet de z cu z" s
"Pshoterapa poztva" am schtat de|a povest s paraboe, pe de o
parte ca ustrar pentru dee mee, dar de asemenea ca metode n
pshoterape. Reacte cttoror me s propre mee observat n
egatura cu pacent me, m-au facut sa ma ntreb care dn aceste
povest ne pot pasa ntr-un cadru a educate, auto-a|utoruu s
pshoterape, dar nu a fost scopu meu sa nvestghez rezonanta
contemporana a povestor; totus am vrut sa determn n ce confcte s
bo ee ar putea contrbu a soutonarea probemeor. Devne car
pentru mne ca poveste au mute n comun cu medcata.Utzata a
tmpu potrvt s ntr-o forma potrvta, o poveste poate deven punctu
centra a efortuu terapeutc s poate conduce a schmbarea attudn
s comportamentuu. Dar furnzata ntr-o doza gresta, atfe spus, n
mod nesncer s morazator, apcarea sa poate f percuoasa.n opt an
n care am utzat poveste, s e-am adunat pe cee cuprnse n acest
voum, am descopert ca ee au ceva aventuros s de nentees.
Gndur, dornte, s de care au fost famare s comune pentru mne,
brusc m-au aparut ntr-o noua umna. Ate gndur, care anteror
pareau strane acum au devent famare. Aceasta consttue
schmbarea de perspectva pe care o consder a f una dn functe
esentae ae povestor. Sper ca cttor me de asemenea pot partcpa
a aventura unor no puncte de vedere s se vor bucura de aceste
povest.
"intmplator, noi nu putem evita stiinta, matematica, care
permit dezvoltarea constiintei umane.
Dar intmplator, avem nevoie de asemenea de poezie, sah, si
povesti, astfel inct spiritul nostru isi poate gasi bucuria si
improspatarea.
(dupa Saad)
Prma parte a aceste cart ofera un pan a teore povestor.
Pecnd de a dee .sihotreapiei pozitive, vom ncerca sa determnam
functe pe care poveste e au n reate umane, n partcuar n
rezovarea probeme s n stuate pshoterapeutce. Cea de-a doua
parte se confrunta cu apcata practca a povestor. n prma sectune,
no examnam semnfcata pedagogca a paraboeor n dferte reg,
de cnd rega repreznta probab cadru de refernta orgna pentru
povest. Reata dntre terapeut s pacent, de asemenea refectarea sa
n povest s n descrere storce contnute n ee este contnutu ceu
de-a doea segment. A treea s a patruea segment trateaza
exempee utzaror povestor n terape. La nceput dscut
probemee sexuatat s a reate ntre partener; apo ca un mozac,
un punct de vedere genera despre dferte bo, ntrebar terapeutce s
confcte este furnzat.
Mut coeg care au ucrat cu mne n cadru grupuu de
Descoperre Pshoterapeutca dn Wesbaden (P.E.W.) s Academa
Pentru Contnuarea Educate dn Asocata Medcaa de Stat dn Hessen
au adunat observate or n utzarea povestor.
Mut dn pacent me au contrbut de asemenea a dezvotarea
aceste cart, prn mpartasrea reactor or fata de povest. O referre
specaa trebue facuta a profesor grupuu de Descoperre
Pshoterapeutca dn Wesbaden care au dscutat poveste s au
practcat apcate or pedagogce. La acest punct as dor sa
mutumesc coegor s pretenor care m-au dat sugest pentru
aceasta carte ; nut de spus , nc unu dntre e nu este responsab
pentru modu n care am utzat sugeste or.
Sunt ndatorat coegor me, Deter Schon s Hans Dedenbach
pentru creatvtatea s partcparea or crtca n pregatrea s revzurea
aceste cart. Secretaree mee, doamna Kreger, doamna Krsch s
doamna Hofmann m-au a|utat cu gr|a, candoarea s ncrederea or.Prn
propru or exempu transcutura, sora mea, Rezwan Spenger s
fratee meu, Houchang Peseschkan m-au dat mute sugest.
As vrea sa exprm n mod caduros mutumre mee doamen
Martha Rohfng, transator dn Chcago.
Sota mea Men|e m-a a|utat foarte mut, prn cuegerea mutor
povest, proverbe s metode de pshoterape popuara ae Orentuu,
exempfcate de catre matusa mea, doamna Berd|s, care ocueste n
Iran.F me, Hamd s Nawd, ntre tmp au devent specast n
poveste Orentuu.
Nossrat Peseschkan
%
!espre cura&ul "e a risca o incercare
Un rege si-a supus curtea la un test, pentru un post
important./ameni puternici si intelepti s-au adunat in +urul sau intr-un
numar mare.0oi sunteti niste oameni intelepti a spus regele. 1m o
problema si vreau sa vad care dintre voi este in stare sa o rezolve. *l
a condus oamenii la o usa uriasa, mai mare dect s-a vazut
vreodata.2egele a e'plicat) aici vedeti cea mai mare si cea mai grea
usa din regatul meu.Care dintre voi o poate deschide! Unii dintre
curteni, pur si simplu au clatinat din cap.1ltii, care se numarau printre
oamenii intelepti au privit usa mult mai aproape si au admis ca nu
puteau sa faca acest lucru.Cnd oamenii intelepti au spus acest lucru
restul, curtii a fost de acord ca aceasta problema era greu de
rezolvat.Doar un singur vizitator a mers catre usa.*l a privit-o si a
pipait-o, a incercat in multe feluri sa o miste, iar in final a dobort-o cu
o lovitura si usa s-a deschis.1 lasat-o pur si simplu intredeschisa, si
nimic mai mult nu a fost necesar dect dorinta de a realiza acest lucru
si cura+ul de a actiona indraznet.2egele a spus ) 0ei obtine o pozitie la
curte3 pentru tine nu conteaza doar ceea ce vezi sau auzi3 tu ti-ai pus
puterea in actiune si ai riscat o incercare.
In utm an am adunat un numar de mtur s fabue orentae
(cea ma mare parte dn ee persane).Am aes aceste mtur, deoarece
ee subnaza confctee nterne s nenteegere dntre oamen s
carfca cauzee s rezutatee acestor probeme.Faptu ca m-am
ndreptat spre poveste orentae nu este n mod fundamenta
mportant.n mute prvnte, mture s nteepcunea estca s vestca
au radacn comune; ee s-au separat, ca un rezutat a tensunor
storco-potce.
No tndem sa consderam poveste, basmee, epopee, mture
s paraboee ca fnd domenu copor.Exsta crednte nvechte n
egatura cu ee.Bunca care spune povest n vest pare sa apartna
trecutuu a fe de mut ca s povesttoru profesonst dn est.Aceasta
dezvotare poate avea de a face cu faptu ca poveste s mture fac
ape ma putn a ratune, ogca cara, s, de ac a prncpuu reazar
dect a ntute s fanteze.
Mut tmp, poveste au fost n mod tradtona utzate n
educate.Ee au vehcuat vaor, veder morae s modee
comportamentae care au fost transmse s ancorate n constnta
omuu.Marea or vaoare amuzanta e face sa fe potrvte pentru acest
ucru.Ee au nduct char s cea ma amara ecte s au facut-o
nteresanta.
" Moraa" povestor este exprmata n dferte modur.Uneor apare
medat; ateor este deghzata, ascunsa sau numa sugerata.

'
PSIHOTERAPIA POPULAR( )N ORIENTUL MI*LOCIU
Am+narea
Un om care a fost condamnat la moarte s-a aruncat la picioarele
marelui +udecator.Dar acesta nu credea in cuvintele sale si in
nevinovatia sa.4udecatorul a ramas de neinduplecat.Cnd toate
rugamintile barbatului s-au dovedit a fi inutile, barbatul a cerut sa i se
indeplineasca ultima sa dorinta.*ste usor, a gndit +udecatorul sa arate
mila unui om care se confrunta cu moartea.5i, la urma urmei, mila este
cea mai buna cale de a linisti pe cineva care a gresit - asa cum toti
oamenii stiu.Care este dorinta ta!, a intrebat +udecatorul, Doamne,
singura mea dorinta este sa mi se permita sa spun cele doua parti ale
rugaciunii 6Dore7aat8.4udecatorul a facut un gest de generozitate si i-a
indeplinit omului dorinta.Dar omul a privit doar la +udecator cu ochi
tematori.9ici un cuvnt nu ii venea pe buze.4udecatorul si-a pierdut
rabdarea si a intrebat brusc, De ce nu spui rugaciunea!.Doamne, a
replicat barbatul, 9u ma simt in siguranta.Cine imi garanteaza ca
oribila sabie a e'ecutorului nu imi va reteza capul inainte de a-mi
termina rugaciunea! &ine, a replicat +udecatorul in timp ce se
intoarcea catre oamenii prezenti.4ur pe 1llah si pe profeti ca nimic nu
ti se va intmpla, att timp ct nu ti-ai terminat rugaciunea. &arbatul
s-a lasat in genunchi, s-a indrepatat catre est si a inceput sa se
roage.Dupa prima parte, el a sarit brusc si nu si-a mai continuat
rugaciunea.Ce inseamna asta! a intrebat +udecatorul furios.-u vrei
sa simti de+a taisul +ustitiei in ceafa ta! Doamne, ai +urat pe
Dumnezeu ca pot sa spun cele doua parti ale rugaciunii inainte de
e'ecutia mea.1m terminat prima parte a rugaciunii si tocmai am decis
sa astept pana sa spun cea de-a doua parte inca :; de ani de acum
incolo.
In tare orentae, poveste au fost mut utzate pentru a da
ect de vata.Aceasta functe este n reate cu pacerea s tmpu
ber.De cee ma mute or au exstat povesttor care au adus poveste
a oamen s astfe -au a|utat sa detna o nevoe ma|ora pentru
nformate, dentfcare s acestea a|uta a nteegerea probemeor de
vata.Poveste au fost cuese,n parte dn textee regoase dn Coran;
atee s-au refert drect a nteractunea umana.Ee au preuat functa
bunuu sfat s masuror aspre.Oamen se ntnesc n casee de
confesune, n saoanee speca stabte pentru a spune povest sau a
ntrunre de fame, |o seara, de cnd zua de vner este nceputu
weekend-uu .Unee povest au fost spuse; atee au fost cntate sau
prezentate n mod dramatc.Tot tmpu aceste ca au trezt
sentmentee ascutatoror, pentru care e au pns s au rs n mod
spontan.Asa cum stu eu, acesta a fost anteror snguru evenment a
care un barbat s o femee - pna de curnd cu fata acoperta desgur-
au putut partcpa mpreuna.

,
O MIE -I UNA !E NOP.I
Trei /iurine "e aur
Un rege a vrut odata sa testeze desteptaciunea si puterea
discriminarii si discernamntul oamenilor regelui din regatul
invecinat.1stfel, el i-a trimis regelui vecin trei figurine de aur, toate cu
aceeasi infatisare si aceeasi greutate.2egele a cerut sa descopere care
figurina era cea mai valoroasa.
Impreuna cu, curtenii sai, regele s-a uitat la figurine, dar a fost
incapabil sa vada micile diferente dintre ele.Chiar si cel mai intelept
din tinut a fost gata sa garanteze ca intre cele trei figurine nu e'ista
nici o diferenta.*ra deprimant pentru rege sa se gndeasca la rusinea
de a avea un regat unde nimeni nu era destul de luminat pentru a
+udeca diferenta dintre figurine. intreaga tara a participat la acest
eveniment si toti oamenii au dat tot ceea ce era mai bun.Cnd si-au
pierdut speranta, un tnar om a trimis vorba din inchisoare.*l ar putea
sesiza diferenta, daca l-ar lasa sa vada figurinele. 2egele l-a adus la
palat si i-a dat figurinele.-narul om s-a uitat la ele foarte atent in cele
din urma a stabilit faptul ca toate cele < figurine aveau o mica gaura in
ureche. 0erificnd mai departe, el a descoperit un mic fir de argint.1
descoperit ca la prima figurina, firul de argint iesea din gura ."a a
doua figurina, firul de argint iesea din cealalta ureche, la cea de a treia
figurina, firul iesea prin buric. Dupa ce s-a gndit la acest lucru un
timp, el s-a intors catre rege. "uminatia voastra, a spus el cred ca
solutia la acest puzzle ne apare ca o carte deschisa. 9i se cere sa citim
aceasta carte.0edeti, asa cum fiecare persoana este diferita de alta, la
fel aceste figurine sunt unice in felul lor. .rima figurina ne reaminteste
noua de oamenii care imediat cum pleaca de acasa si spun celorlalti
ceea ce a au auzit. 1 doua figurina este la fel ca o persoana pentru
care vestile noi intra pe o ureche si ies pe cealalta. 1 treia figurina,
totusi seamana cu o persoana care pastreaza pentru sine ceea ce a
auzit si pastreaza in inima sa acest lucru.Doamne= .e baza acestor
lucruri ar trebui sa +udecati valoarea figurinelor. .e cine ati vrea drept
confident ! .e cineva care nu poate tine nimic pentru el ! .e cineva
care considera cuvintele voastre nu mai putin importante dect
vntul! Sau pe cineva care pastreaza cu incredere 6 cu gri+a8 cuvintele
voastre!
Ca un eement a terape popuare, poveste se confunda cu
confctee nterne nante ca pshoterapa sa devna o dscpna
stntfca. Exsta nenumarate exempe ae moduu cum poveste au
fost utzate pentru a nteege probemee de vata s ,ntr-un sens ma
mtat a cuvntuu, ca pshoterape.Probab ce ma cunoscut
exempu consttue coecta de povest "1001 de nopt", care ne
spune cum basmee au fost utzate pentru a a|uta a vndecarea bo
mentae. Povestea poate f prvta dn doua puncte de vedere: nante
de toate exsta tratarea cu succes a bo sutanuu, prn nteepcunea
Scheherazade. n a doea rnd, poveste sunt "tratamente " pentru
cttor s ascutator, deoarece e absorb contnutu povestor, trag
nvatamnte dn ee s e ncorporeaza n gndrea or.Ate povest
functoneaza n aceas mod, ndferent daca ee vn dn Est, Europa sau
ate zone cuturae.Pe nga vaoarea or ca arta pentru arta, poveste,
basmee, mture, fabuee, paraboee, producte artstce, poeza,
gumee s.a.m.d., sunt nstrumente ae terape s pedagoge popuare,
nstrumente cu care oamen s-au a|utat cu mut nantea dezvotar
pshoterape.Toate acestea ma conduc a ntrebarea : pot f acestea
utzate de asemenea ntentonat s constent n tratamentu terapeutc
a confcteor s n auto-a|utor, fara a f consderate feacur coparest
sau curoztat nostagce sau neavnd dect o vaoare sentmentaa? n
practca mea medcaa, n semnar s n ectur am descopert ca, n
prmu rnd, paraboee s poveste orentae sunt cee care vorbesc
ascutatoruu sau pacentuu.Pentru mne, ee sunt magn n
mba|.Ee conduc a nteegere s a|uta a dezvotarea capactat de a
empatza.
Mut oamen se smt copest cnd se confrunta cu concepte s
teor abstracte ae pshoterape.Dn moment ce pshoterapa nu are
oc ntre specast, c repreznta o punte catre pacent, nespecast,
este esenta ca terapa sa fe comprehensba. Comprehensunea
poate f obtnuta prn povestea mtoogca, prn magnea verbaa.Are
egatur cu contnutur s evenmente sprtuae, umane s socae s
ofera sout posbe. Dn moment ce este ndependent de umea
drecta a experente pacentuu s dn moment ce nu determna
rezstenta dn partea pacentuu pentru nedescoperrea sabcunor
sae, exempu mtoogc, cnd este utzat n mod constent poate
a|uta pacentu sa dezvote o noua attudne fata de confctee
sae.Aceasta reazare ma conduce sa consder gndu metaforc, a fe
ca s poveste s fabuee mtoogce ca nstrumente pentru nteegerea
procesuu terapeutc.


0
PSIHOTERAPIA PO1ITIVA
Comoara cunoasterii
-ractorul unui fermier nu mai mergea. -oate rudele si prietenii
fermierului au incercat sa repare ceea ce era stricat. In cele din urma,
fermierul a chemat un specialist. 1cesta l-a verificat, a ridicat capota si
s-a uitat la toate cu atentie. In cele din urma, el a luat un ciocan. Cu o
singura lovitura intr-o anumita parte a motorului, l-a pus din nou in
functiune. (otorul a inceput sa mearga ca si cum niciodata nu a fost
stricat. Dar cnd fermierul a vazut nota de plata a e'pertului s-a
infuriat.Ce, imi ceri ;> de tumani, cnd tot ceea ce ai facut a fost o
lovitura de ciocan! Draga prietene, a replicat omul .entru lovitura
de ciocan am calculat un singur tuman. Dar cer ?@ de tumani pentru
faptul de a fi stiut unde sa lovesc cu ciocanul.
` Dn 1968, am ucrat asupra unu nou concept n ceea ce prveste
auto-a|utoru s pshoterapa (anaze de dferentere) pe care -am
nnumt Pshoterape Poztva. Dn moment ce, prncpe s tehnce
aceste metode sunt expcate n detau n cartea mea, "Pshoterape
Poztva: Teore s Practca a une No Metode", vo face doar o scurta
descrere ac.
Pshoterapa poztva are tre aspecte:
a) punctu de pecare poztv
b) procedur raportate a contnutur
c) cee cnc faze ae pshoterape poztve
a2 Punctul "e plecare po3iti#
Termenu de "pshoterape poztva" ar trebu sa arate gndrea
transcuturaa.n acord cu semnfcata sa orgnaa (dn atnescu
positum8, "poztv" nseamna "factua", "dat". Boe, tuburare s
ncercare nereuste de a rezova probemee nu sunt doar ucrur care
sunt factuae s date; ncuse prntre resurse sunt capactate s
potentatate pe care fecare persoana e are, potentatat care o fac
capaba sa descopere cee ma no, dferte, s probab char cee ma
bune sout. De aceea nu am ncercat sa surprndem evauare
obsnute ae confcteor, boor s smptomeor, n schmb am ncercat
sa uam n consderare ceeate aprecer ae probemeor s sa e
prvm ntr-o noua umna. Este n speca mportant sa ne reamntm ca
pacentu nu aduce doar boaa sa cu e; e aduce de asemenea
abtatea de a o nvnge. Este sarcna terapeutuu sa- a|ute n aceasta
probema. Prn punctu de pecare poztv exsta o ncercare de a ucra
cu pacentu pentru a- transmte posbtat s sout aternatve care
pna atunc se afau n afara orzontuu constnte. Ee ne fac capab
sa ne schmbam perspectva s sa schtam ate modur de gndre
dect aceea care ne tneau prns n veche confcte. De exempu,
cnd sotu saupretenu ne-a fost nfde, avem mute "remed" a
dspozte. Putem utza un psto sau cutt pentru a restab "|ustta" s
"onoarea"; ne putem neca amaru n acoo; putem ua drogur pentru
a gas o ume ma buna; ne putem razbuna fnd no nsne nfde.
Putem char - n mod obsnut nconstent- reactona fzc s ncerca sa
rezovam probema, prn ntermedu somatzar, prn ncercarea de a
"evada n boaa". Putem de asemenea utza dscuta pentru a reaza
nteegerea s nsght-u.
O procedura smara este apcaba pentru nteegerea bo. Sa
uam frgdtatea ca exempu. Un cupu care o vede ca pe o smpa
"raceaa sexuaa" sau "nabtatea de a avea un orgasm", va avea o
experenta dferta fata de aceasta, daca ate semnfcat "poztve"
sunt uate n consderate.
O asemenea semnfcate aternatva este : frigiditatea este un
mod de a spune nu corpului celuilalt. Efectee aceste no semnfcat
merg dncoo de smpu |oc de cuvnte. Aceasta nterpretare atnge
nteegerea de sne a feme, efectee aceste probeme asupra reator
s caea pentru un eventua tratament. Pentru medcna, pentru
pshoterape s de asemenea pentru potentau pacent, punctu de
pecare poztv este astfe catazatoru pentru no modur de gndre.
Poveste ne ofera exempe ae acestu proces de gndre prn no
ca. Lneartatea gnduu ogc nu ne conduce destu n afara
probemeor. Poveste, pe de ata parte, preznta sout care sunt
neasteptate s uutoare dar, cu toate acestea "reae" s poztve. Des
ee par sa ntre n contradcte cu ogca s obsnunta, ee ne pot face
capab sa facem un sat uras n afara capcane confcteor noastre.
Urmatoarea poveste ustreaza ceea ce nteegem prntr-o procedura
poztva.
Stuata une persoane bonave - s nu doar a une persoane care
este bonava menta - este de cee ma mute or smara stuate unu
om care sta foarte mut tmp ntr-un sngur pcor. Dupa un tmp
musch se contracta s pcoru care suporta greutatea ncepe sa
sufere, dar nu numa pcoru este rant; pozta neobsnuta face ca
ntregu sstem muscuar sa se tensoneze s sa aba crampe. Durerea
devne nsuportaba. Omu strga dupa a|utor.
In acest moment, dfert savator vn n spr|nu sau. In tmp ce
e contnua sa stea ntr-un sngur pcor, un savator ncepe sa-
maseze. Atu ucreaza asupra crampeor muscuare de a gt.Un a
treea savator, observnd ca omu s-a perdut echbru, ofera
bratu sau drept spr|n. Cneva dn mutme sugereaza ca omu sa
apuce bratu savatoruu cu ambee mn, astfe nct sa se poata tne
pe pcoare.Un batrn nteept s exprma opna ca barbatu ar trebu
sa reazeze ca se descurca ma bne dect cneva care nu are pcoare
de oc.Ata persoana mpora sa-s magneze ca este o pana; cu ct
se concentreaza ma mut pe aceasta magne, cu att ma mut
durerea va dsparea. Un batrn umnat care a ntees bne adauga: "Cu
tmpu va ven o soute". In cee dn urma, un spectator merge catre
omu nenoroct s ntreaba; "De ce sta pe un sngur pcor? Muta-te pe
ceaat pcor s sta pe acesta.A un a doea pcor, st?"

b) Procedur raportate a contnutur
Cele "oua &umatati ale #ietii
Un muezin , mndru de vasul sau, si-a invitat maestrul intr-o
e'cursie pe (area Caspica.(aestrul, odihnindu-se sub bolta, l-a
intrebat pe muezin3 Ce fel de vreme vom -avea astazi! . (uezinul a
verificat directia vntului, a privit catre soare, a ridicat din sprnceana
si a raspuns )Daca ma intrebi pe mine, vom avea furtuna. Ingrozit de
replica sa, maestrul a facut o grimasa si a spus critic) (uezinule, nu ai
invatat gramatica! 9u se spune Avom avea B, ci Ava fi B . (uezinul
a raspuns la mustrarea sa doar cu o ridicare din umeri. Ce-mi pasa
mie de gramatica! a spus el. (aestrul i-a raspuns cu duh ) 9u stii
gramatica. 1ceasta inseamna ca +umatate din viata ta s-a dus pe apa
smbetei.
*'act cum a prezis muezinul, nori negri au aparut la orizont, un vnt
puternic biciuia valurile, iar vasul a inceput sa se invrta ca o coa+a de
nuca. Un munte de apa s-a revarsat asupra vasului. 1tunci muezinul l-
a intrebat pe maestru) 1i invatat vreodata sa innoti ! (aestrul a
raspuns) 9u. De ce ar trebui sa invat sa innot! 2n+ind cu gura pna
la urechi, muezinul a replicat) *i bine, in acest caz intreaga ta viata s-
a dus pe apa smbetei, deoarece vasul nostru se poate scufunda in
orice minut, incepnd de acum.
In practca mea terapeutca am observat ceva ce am descopert
uteror s n vata de z cu z (devennd atent a acest ucru): cu
pacent me dn Europa, Orent s Amerca, am descopert ca
smptomee erau asocate cu, confctee care ar f putut f urmate de
modee de comportament repetate. In genera am descopert ca nu
exstau evenmente ma|ore care au condus a aceste tuburar. De
obce, ncdente mnore, care au aparut n mod repetat au condus a
puncte sensbe sau "sabe", care n fna se dezvota n confcte
potentae.Ceea ce a fost reprezentat drept confct potenta s o
dmensune a dezvotar n sectoaree educatona s terapeutc,
reapare ca o vrtute n domene moratat, etc s rege, ntr-un
sens normatv.
Am ncercat sa aegem dntre aceste domen de comportament
s sa acatum un nventar care ne-ar a|uta sa descrem
comportamentee fundamentae ae confcteor s abtator. Aceste
domen care sunt denumte "capactat actuae" pot f mpartte n
doua grupe. Intr-un grup (capactat secundare), avem norme
pshosocae, orentate catre reazare: prompttudne, ordne, precze,
obedenta, potete, ntegrtate, oatate, |ustte, econome,
ambte/reazare, ncredere.n at grup (capactat prmare) gasm
categor orentate catre sentmente: dragoste, rabdare, tmp,
exempu, ncredere, contact, sexuatate, speranta, cnste, untate. In
cadru socazar, capactate actuae sunt modeate n acord cu
sstemee de vaor sococuturae s sunt marcate de catre necestate
unce ae dezvotar ndvduu. Ca s concepte, ee sunt absorbte n
magnea de sne s determna modu n care cneva percepe medu
sau s face fata probemeor.Capactate actuae exercta o nfuenta n
urmatoaree patru modur:
1.prn ntermedu smturor (reata cu corpu cuva)
2.prn ntermedu ogc
3.prn ntermedu tradte
4.prn ntermedu ntute s fanteze (vez .sihoterapia .ozitiva).
Conceptee servesc drept crma pentru comportamentu
nostru.Sa uam ca exempu conceptu care este raportat a capactatea
de "econome" s "ambte/reazare": Daca savat ceva, avet ceva;
daca avet ceva, atunc suntet cneva.Daca cneva va foos acest
concept, va nfuenta experenta n mare parte dn actune sae:
attudnea sa fata de propru corp, obceure sae amentare, pacere
sae, satsfacerea nevoor sae, profesunea sa, partenera sa, reate
sae cu ceat oamen, fanteze sae, creatvtatea sa s n cee dn
urma vtoru sau.n egatura cu ceeate concepte, acesta poate
determna o arga varetate de posbtat ndvduae, cum ar f : "Un
ban economst este un ban cstgat", "Ceea ce conteaza pentru mne
este succesu profesona " sau "Am nevoe de oamen, doar pentru a-
m reaza propre nterese." Sau "Emote sunt un nonsens; basmee
sunt treaba de cop."
In aceasta forma, conceptee sunt aproape egate de sentmente;
n cazu unu confct, ee pot provoca agresune s anxetate. In tmp ce
o persoana acorda foarte muta mportanta ambte/reazar sau
econome, ata pune accentu pe ordne, prompttudne, reat, |ustte,
potete, onesttate s.a.m.d. Fecare dntre aceste norme are propra sa
greutate, deoarece este determnata de stuate, grup s
socetate.Aceste orentar vaorce dferte se confrunta una cu ceaata
n cazu contactuu uman s n cazu experenteor persoane cu ceat.
Aceste confruntar pot conduce a dsonanta. "Adevarata dezordne
personaa" a une persoane poate f aproape o probema
nsurmontaba pentru atcneva care are nevoe de foarte muta ordne
n vata sa.In acest caz, o persoana va prefera sa schmbe partener,
dect sa aba de a face cu at sstem de vaor s cu consecntee sae.
Capactate actuae sunt foarte mportante pentru terapa
poztva. Pentru a testa capactatea unu pacent cu prvre a posbee
domen de confct s pentru a- a|uta n dferenterea aceste stuat,
no ne orentam dupa sta capactator actuae dn Inventaru Anaze
Dferenter - IAD pe scurt.
In acest fe, nu trebue sa vorbm mut tmp n termen genera,
despre stres, confct sau boaa; cu toate acestea putem determna
cnd apare o reacte confctuaa, n ce stuate, cu ce partener s a ce
contnutur se refera.O femee care n mod obsnut sufera atacur
severe de anxetate cnd sotu e vne acasa destu de trzu noaptea,
arata ma mut dect teama de a f sngura, care arata capactatea de
"contact" actuaa.Reacta e este de asemenea egata de
"punctuatate." Aceasta procedura dferentata ne permte sa facem
fata mut ma taos condtor unu confct.
In povest, capactate actuae apar n varate forme. In tmp ce
poveste orentate pedagogc comunca n prncpa norme ndvduae
cum ar f obedenta, potetea s ordnea, ceeate povest provoaca
aceste norme s confrunta cttoru cu concepte stran s neobsnute.
Gruparea capactator actuae n capactat secundare (reazare)
s capactat prmare (emot) este confrmata de catre o sere de
descoperr vente dn partea cercetar creeruu. Aceste stud ndca,
ca, cee doua part ae creeruu, cee doua emsfere, functoneaza ca
doua ssteme separate de procesare a nformate.Emsfera stnga este
responsaba pentru concuze ogce, pas anatc s componentee
verbae ae comuncar.Cu ate cuvnte, emsfera stnga contne
oarecum capactat secundare, orentate spre reazare s este
reprezentatva pentru nteegere s ratune. Emsfera dreapta, care de
regua nu este domnanta, furnzeaza pentru gndre nteegerea
untara, magn metaforce s emotonae, asocat ma putn
cenzurate. Emsfera dreapta conduce capactate prmare orentate
emotona s astfe este "sedu" ntute s fanteze.Bazata pe aceste
poteze, utzarea povestor s mturor n pshoterape capata o noua
vaoare: schmbarea ntentonata a perspectve apare datorta faptuu
ca ntuta s fanteza sunt bere.Acest ucru devne mportant dn punct
de vedere terapeutc, atunc cnd ratunea, sngura nu poate rezova
probemee.nca o data, patrundet n fanteze s nvatat sa gndt n
magne verbae ae povestor (Watzawck s at, 1969).
Aproape fecare ntmpare znca poate ustra conexunea dnamca
ntre capactate actuae s semnfcata nfuente or.Tu, cttorue pot
ncerca sa descoper ce capactat determna cursu urmatoruu
scenaru.
Un om de afacer, casatort de 40 de an sta n compartmentu unu
tren.E cteste rubrca de afacer a unu zar s, dn cnd n cnd se uta
pe fereastra a pesa|u care zboara.
La o mca oprre, usa compartmentuu se deschde s o tnara
doamna ntra n compartment.Ea cara dupa ea o vaza mare, pe care
ncearca sa o puna n pasa de baga|e.Barbatu asa zaru aatur, sare
s cu un scurt "m dat voe?" rdca gaant baga|ee s e aseaza n
pasa de baga|e.E era de|a atras de ea dn momentu n care ea a
ntrat n compartment.Dar n tmp ce ea se aseaza eegant pcor peste
pcor, e reazeaza ca este fascnat de ea.Brusc, smtndu-se ma
tnar, e se scada n umna zmbetuu e pe care ea tocma -a
adresat pentru a|utoru sau.Rubrca fnancara a zaruu nu ma
nteresa demut.Dn nou asa zaru |os pentru a se uta a femee,
observa cuoarea paruu e, este tuburat de forma s cuoarea ochor
e, se surprnde prvnd a na gtuu e s ncearca sa se concentreze
asupra zaruu.Dar, sentmentee scapa de sub contro.Tot tmpu, cee
ma dverse gndur se rotesc n cap, gndur pe care e nu e poate
opr.
"imi place aceasta femeie.Cnd o compar pe sotia mea cu
ea.........Expresa "sota mea" aduce dn nou a reatate pentru un
mnut."/data eram foarte indragostit de ea.Dar de atunci au aparut
problemele, una dupa alta. Instnctv, e s amnteste ca, char cu o
seara nante, sota sa nu -a dat nc osansa sa fe romantc.Pngndu-
se ca e nu- arata nc un nteres, ca era mereu asa de grabt, ea -a
ntors pur s smpu spatee s s-a purtat ca s cum de|a a adormt.n
tmp ce se gndeste a acest ucru smte un nod n gt, deoarece o
vede pe femea dn fata u.n tmp ce adumeca mrosu parfumuu e,
u se pare ca ea frteaza cu e.Un gnd apare n mnte: "-rebuie
neaparat s-o cunosc pe aceasta femeie.5i daca nu fac mare tam tam,
sotia mea nu va afla nimic."a urma urmei, ce rau as face daca as
insela-o! Dar aceasta nu este usor de reazat pentru e.1r trebui sa-
mi pese de acest lucru!.ot risca ca, copiii mei sa afle!Ce ar spune
rudele mele! Sigur mi-as impresiona colegii cu o prietena atractiva ca
aceasta.-oti vor sa aiba o prietena ca ea. Brusc, e s reamnteste o
scena dn copara sa: mama sa pnge, deoarece sotu e are o
aventura. ramne aceasta dee n cap.Dar repede s ndeparteaza dn
mnte aceste gndur suparatoare.1m realizat multe in viata si am tot
dreptul sa fac o schimbare3 sa ma indepartez de toate aceste
responsabilitati zilnice) ma scol dimineata3 imi fabric un zmbet pentru
sotia mea 6altfel ea devine morocanoasa83 ma duc la serviciu, unde
trebuie sa fiu inteligent si corespunzator, si atent sa nu fac greseli3 sa
fiu prietenos cu asociatii mei, cnd mai degraba le-as da un sut in
fund, probleme zilnice plus o mie de alte lucruri meschine
6nensemnate8. { dupa toate acestea, sota sa ccaeste seara -
aproape ca poate auz vocea, char acum. 9u ai timp deloc pentru
mine.(a negli+ezi.9u esti nici macar un tata bun. Daca acest ucru nu
este de a|uns pentru a |ustfca dornta sa de a cunoaste aceasta
mnunata fnta care sta n fata sa,..............(erit acest lucru dupa
viata de cine pe care am dus-o pna acum.Daca nu as avea aceste
inhibitii stupide= s pune zaru pe brate, zmbeste ct ma atractv
posb, s drege vocea - s, nu poate scoate un sunet.
Renuntnd, prveste pe fereastra.Trenu ncetneste, femea se
rdca.nante ca e sa apuce sa- dea o mna de a|utor, ea s a
baga|ee, zmbeste s spune "La revedere".Trenu ntra n state.Omu
nostru de afacer prveste cum femea aearga catre un barbat tnar de
pe peron.E se mbratseaza.Omu de afacer rdca zaru s ncepe sa
studeze pata de capta, n tmp ce bombane, "De-a dreptu tmpt".
c)Cee cnc etape ae pshoterape poztve
!a4i o m+na "e a&utor
Un barbat s-a scufundat intr-o mlastina din nordul .ersiei.Doar capul
sau se mai vedea din mocirla.Din toti plamnii sai, el a strigat dupa
a+utor.Curnd a aparut o multime de oameni la locul
accidentului.Cineva a decis sa-l a+ute pe bietul om.Da-mi mna a
strigat acesta la el.-e voi scoate din mlastina Dar barbatul care
tocmai strigase dupa a+utor era blocat si nu facea nimic sa-l a+ute pe
salvator.Da-mi mna, i-a cerut omul de cteva ori.Dar raspunsul era
doar un strigat deznada+duit dupa a+utor.1tunci, altcineva s-a ridicat si
a spus) 9u vezi ca el nu iti va da mna!-rebuie sa ii dai tu
mna.1tunci il poti salva.
n pshoterapa poztva, poveste nu sunt utzate ntmpator, dar
sunt aese n cadru ceor cnc etape ae tratamentuu ( .sihoterapie
.ozitiva, 1977).As vrea sa ustrez acest tratament cu un exempu dn
vata de z cu z: cnd suntem furos pe cneva care a fost grosoan cu
no, suntem ncnat sa fm suparat, sa ne pngem de e sau sa-
brfm n psa.Brusc, no nu o vedem ca pe o persoana cu mute
catat, c doar ca pe o persoana grosoana, mtocanu care ne-a
nsutat.Deoarece, aceste experente negatve umbresc reate
noastre cu acest om, no nu suntem capab sa nteegem ate trasatur
ae sae, mut ma poztve.Drept rezutat, nu suntem capab sa ne
nteegem cu e; confctu ramne dstructv; comuncarea este
mtata.Acest ant de evenmente poate conduce a tuburar pshce s
pshosomatce, dar daca no utzam acest ucru ca un punct de
pecare, putem urma, urmatoaree etape ae unu pan de tratament.
1./bservare si descriere.O descrere este data, preferab n scrs, a
motvuu de a f suparat, ce a cauzat acest motv s cnd.
2.Inventar.Prn utzarea Inventaruu Anaze de Dferentere (IAD),
vom determna domene care conduc pe pacent s parteneru sau a
catat poztve ca s pe cee susceptbe de a f crtcate.n acest fe,
putem ua n consderate tendnta catre generazar.
3.incura+are situationala.Pentru a constru o reate de ncredere, no
accentuam trasature ndvduae pe care no e gasm acceptabe s
care corespund trasaturor etchetate negatv.
4.0erbalizare.Pentru a rezova denaturarea sau deformarea mba|uu
n cadru confctuu, comuncarea parteneruu este dezvotata pas cu
pas.Sunt dscutate trasature poztve s negatve s experentee.
5.*'tinderea scopului.ngustarea nevrotca a perspectve este n mod
constent naturata.Cneva nvata sa nu mentna conftu n ate
domen.n aceas tmp, cneva nvata sa stabeasca no scopur, care ,
probab nu au fost ncodata stabte nante. Tratamentu este astfe
bazat pe doua procedur care merg n parae s sunt mpette:
psihoterapia, n care reata ntre terapeut s pacent este de capat; s
auto-a+utorul, n care pacentu prea sarcne terapeutuu n cercu de
oamen apropat.
Exsa un pas esenta n pshoterapa anatca dferentaa.Utznd
aceasta metodooge, no am cues nformat dn confcte martae,
probeme de nvatare, deprese, fob, tuburar sexuae s tuburar
pshosomatce, cum ar f probeme dgestve, tuburar crcuator s
cardace, durer reumatce s astm.Mute cazur dn pshopatooge s de
asemenea schzofrena au fost tratate.
Evauarea succesuu a aratat ca a exstat o mbunatatre consderaba,
dupa o scurta peroada de tmp (6 pna a 10 sednte).Verfcarea, un
an ma trzu a ma|ortat cazuror a aratat faptu ca succesu terape
a contnuat.Am descopert rezutate favorabe, n speca n tuburare
nevrotce s pshosomatce.Comparata cu formee noastre obsnute de
terape, pshoterapa poztva a furnzat astfe o aternatva favoraba.
5
PSIHOTERAPIA TRANSCULTURAL6
O ra"ina si "oua lumi
intr-o noapte de vara, membrii unei familii au dormit in gradina din
fata casei lor.Cu neplacere, mama a vazut ca fiul sau si sotia acestuia
6pe care nu o suporta8 s-au cuibarit unul in bratele celuilalt.incapabila
sa suporte acest lucru, ea i-a trezit si s-a plns, Cum puteti dormi att
de apropiati unul de altul pe caldura asta!*ste nesanatos si periculos.
in alt colt al gradinii, dormea fiica sa si ginerele sau, pe care il
adora.Dormeau departe unul de altul, la cel putin un picior distanta
intre ei.(ama i-a trezit usor spunnd) Dragii mei, cum puteti dormi
att de departe unul de altul, cnd este un frig ca acesta! De ce nu va
incalziti unul pe altul! 9ora sa a auzit acestea.*a s-a ridicat in capul
oaselor si cu voce tare a pronuntat urmatoarele cuvinte, ca pe o
rugaciune) Ce milostiv este Dumnezeul nostru./ singura gradina si o
vreme asa de schimbatoare=
Dfcutat transcuturae - n vata prvata, munca s potca - se
dezvota znc dn ce n ce ma mut.Daca uam modu n care
socetatea se dezvota acum, soutonarea probemeor transcuturae
va deven una dn sarcne ma|ore ae vtoruu.Dn moment ce,
oamen dn dferte cercur cuturae au obsnut sa fe separat, prn
dstantee mar s ntra n contact doar n crcumstante neobsnute,
novate tehnce au devent dn ce n ce ma mut sanse pentru
contact n vremea noastra.Doar deschznd zaru de dmneata, no
evadam dn spatu nostru s uam contact cu probemee oamenor dn
dferte cercur s grupur cuturae.n genera, no nterpretam aceste
evenmente, n functe de modu n care ne-am dezvotat odata cu
ee.Suntem pregatt sa crtcam, sa condamnam sau sa ne amuzam de
ee, dn cauza presupupuse or navtat, brutatat sau pse
ncomprehensbe a preocupar (?).
n procesu transcutura, no ne confruntam cu conceptee, normee,
vaore, pattern-ure comportamentae, nteresee s punctee de
vedere care sunt vade ntr-o cutura partcuara.
Este de preczat ac ca nfruntam un perco pentru procesu
transcutura (ntr-un dubu sens a termenuu): tpzarea asocata cu
procesu transcutura ("germanu", "persanu", "orentau", "taanu",
"francezu" s.a.m.d.) poate conduce a stereotpe s pre|udecata.Dn
acest motv este ntotdeauna mportant sa tnem mnte ca, descrere
transcuturae se confrunta cu tpoog, de exempu, cu abstract sau
reat statstce care ntotdeauna permt except s care pot f
respnse(?) de cazure ndvduae s dezvotare storce.n acest sens,
paradoxure sunt posbe, paradoxur cu care ne vom ntn
ntotdeauna, cum ar f "prusacu estc (european)", care este foarte
seros n ce prvestepunctuatatea, ordnea s exacttatea s "prusacu
orenta", care este toerant s ax n attudne fata de punctuatate,
care- face sa se potrveasca atmosfere bazaruu orenta.
n aceas fe, exsta cercur cuturae, de asemenea, cercur
educatonae, n care o persoana s dezvota propru sstem cutura,
care apo se cocneste cu ceeate ssteme.
Prncpu nsottor a probemeor transcuturae, astfe, devne
prncpu pentru reat umane s pentru procesarea confcteor
nterne.De aceea devne un obect de pshoterape.
7
POVE-TILE CA INSTRUMENTE iN PSIHOTERAPIE

|umatatea de adevar
*ste povestit urmatorul incident in legatura cu profetul
(ahomed..rofetul si unul din insotitorii sai au venit intr-un oras sa
predice.Curnd, unul din adeptii invataturilor sale a venit la el si a
spus) Doamne, nu e'ista nimic, dect prostie in acest oras."ocuitorii
sai sunt att de incapatnati.9imeni nu vrea sa invete ceva.9u vrei sa
convertesti aceste inimi de piatra. .rofetul a raspuns cu bunatate, 1i
dreptate. Curnd dupa asta, un alt membru al comunitatii s-a apropiat
de profet.Cmbind, el a spus) Doamne, esti intr-un oras
norocos./amenii tn+esc dupa adevarata invatatura si isi deschid
inimile lor lumii tale. (ahomed a zmbit cu bunatate si a spus din
nou, 1i dreptate. /, Doamne a spus insotitorul lui (ahomed, 1i
spus primului om ca are dreptate, iar celuilalt care a afirmat opusul, i-
ai spus ca are dreptate, de asemenea.*i bine, negrul nu poate fi alb.
(ahomed a replicat, Fiecare vede lumea asa cum se asteapta sa
fie.De ce ar trebui sa resping pe cei doi oameni!Unul vede raul, iar
celalalt binele.1i putea sa spui ca unul din ei greseste! 9u sunt
oamenii de aici si de oriunde, buni si rai in acelasi timp!9ici unul din
acei doi oameni nu a spus ceva gresit, doar ceva incomplet.

Poveste functoneaza n mute feur.No suntem nteresat n prncpa
de acee funct care se confrunta cu orgnea s evouta concepteor s
semnfcata or educatonaa sau terapeutca.Dn acest punct de
vedere am stabt patru domen care repreznta prncpaee centre de
confct: reata cu corpu cuva, reata cu reazarea/carera; reata cu
ceat oamen s cu ceeate grupur (contact/tradte); s reata cu
ntuta, fanteza s vtoru.
Pentru a preven nenteegerea trebue sa accentuez ca no suntem
constent de mtee noastre n examnarea (cercetarea) povestor
orentae, refertor a functa or pshosocaa, de exempu refertor a
reevanta or pentru stuata specaa a pshoterape sau pentru
reate smare acestea.n acest caz, no ucram doar cu un sngur
aspect a povestor.Lasam a attudnea cttoruu sa descopere
ceeate ca ae povestor: pentru a e nteege ca funct ae arte, ca
mnatur a caror semnfcate nu este dezvauta doar prn nterpretare
pshoogca.
8UNC.IILE POVE-TILOR
Pro/etul si linurile mari

Un credincios ortodo' a venit la profetul Ilie.*l a venit pentru a afla
daca e'ista Iad sau 2ai, pentru ca in mod normal vroia sa-si traiasca
viata in consecinta.Unde este Iadul - unde este 2aiul! in timp ce
spunea aceste cuvinte, el s-a apropiat de profet, dar Ilie nu i-a
raspuns.Ilie l-a luat pe om de mna si l-a condus pe aleile intunecate
dintr-un palat.*i au trecut printr-o usa de fier si au intrat intr-o camera
mare, ticsita cu multi oameni, bogati si saraci, unii imbracati in
zdrente, altii impodobiti cu bi+uterii.in camera din mi+loc, o oala mare
cu supa, statea deasupra focului.Castroanele fierbinti raspndeau o
aroma minunata prin camera.in +urul oalei, multimea flamnda se
lupta sa primeasca portia ei de supa./mul care a venit cu Ilie a fost
uimit cnd a vazut lingurile pe care le carau oamenii, deoarece
lingurile erau la fel de mari ca oamenii.Fiecare lingura era alcatuita
dintr-un bol de fier si se termina cu un mare mner de lemn./amenii
flamnzi se ingramadeau in +urul oalei.Desi fiecare isi dorea partea sa,
nimeni nu o primea.*ra greu sa scoti lingura grea din oala, si, din
moment ce lingura era foarte lunga, chiar cel mai puternic om nu
putea s-o duca la gura./menii mult mai impertinenti, si-au ars chiar
bratele si fata sau au varsat supa pe vecinii lor.Do+enindu-se unul pe
altul, ei s-au certat si s-au lovit unul pe altul cu lingurile pe care ar fi
trebuit sa le foloseasca pentru a-si potoli foamea..rofetul Ilie l-a luat
pe omul care il escorta de brat si i-a spus, 1cesta este Iadul= *i au
parasit camera si, curnd nu au mai fost capabili sa auda, din cauza
plnsetelor infernale din spatele lor.Dupa o lunga calatorie prin
pasa+ele intunecate, ei au intrat intr-o camera diferita.1ici stateau de
asemenea multi oameni.in mi+locul camerei era din nou o oala cu supa
fierbinte.Fiecare persoana avea o lingura gigantica in mna sa, la fel
ca si cei pe care Ilie si barbatul i-a vazut in Iad.1ici, oamenii erau
hraniti bine.9umai liniste, alaturi de zgomotul lingurilor care se
cufundau in supa.*'istau intotdeauna doi oameni care lucrau
impreuna.Unul cufunda lingura in oala si isi hranea partenerul.Daca
lingura devenea prea grea pentru o persoana, alti doi il a+utau cu
mi+loacele lor, astfel ca fiecare sa fie capabil sa mannce in
pace.Imediat ce o persoana a mncat destul, venea rndul altei
persoane.Ilie a spus omului care-l insotea, 1cesta este 2aiul=.
Poveste par sa apartna a doua grupur dferte:
a.povest care stabzeaza exstenta normeor;
b.povest care reatvzeaza exstenta normeor.
n cuda tuturor contradctor or, aceste doua scopur nu sunt n mod
recproc excusve.n prmu rnd, "ecta" une povest depnde de
modu n care cttoru refecta asupra or.n a doea rnd, reatvzarea
normeor ndvduae, "schmbarea perspectve" nu nocueste vaore,
dar are n vedere ceeate vaor a care tne persoana.Reversu aceste
stuat este de asemenea adevarat.Accentuarea pe reefarea
normeor, nseamna ca ceeate puncte de vedere sunt provocate n
ntrebare sau sunt repudate.n nteractune umane, a fe ca s n
experenta s n procesarea sa mentaa, exsta anumte procese egate
de confruntarea cu poveste.No descrem aceste procese ca "funct"
ae povestor.
Functia de oglinda.Abundenta magnor n povest, face contnuture
or sa para ma apropate de ego s astfe sa a|ute cttoru sa se
dentfce cu ee mut ma usor.E poate proecta nevoe sae s poate
ntruchpa semnfcate sae, ntr-un fe care se potrveste propre sae
structur pshce n ace moment.Aceste react, pot deven obecte ae
munc terapeutce.Prn asocerea cu o poveste, pacentu dscuta
despre e nsus, confctee s dorntee sae.Comprehensunea s
receptvtatea a povest este ma usoara, prn schtarea fantezor s
amntror pacentuu.Separate de umea drecta a experente,
poveste, daca sunt utzate n mod ntentonat, pot conduce pacentu
a o anumta dstanta fata de confct.Poveste devn o ognda, care
refecta s care poate f refecta.
Functia de model.Poveste sunt un mode.Ee reproduc stuat
confctuae s nfatseaza sout posbe, de exempu, subnaza
rezutatee ncercaror ndvduu pentru a rezova confctu.Ee
promoveaza nvatarea, prn ucrarea cu modeu.Dar acest mode nu
este unu rgd.E contne un numar de nterpretar s conexun posbe
a stuata pe care o avem a ndemna.Poveste furnzeaza o stuate
test, n care no putem ncerca raspunsur neobsnute a gndure s
sentmentee noastre, s apo sa e apcam a confctee noastre ntr-un
mod expermenta.Pacent cer un pret mare pentru dee or de baza
s mtooge personae.Bune sau ree, aceste de a|uta, eventua sa
ntmpne exstenta confcteor.Ca s n cazu une persoane care nu
ste sa nnoate, care da fru ber temeror sae, a fe pacentuu
este teama sa renunte a dee sae care -au ghdat vata, char daca
ee -au condus ntr-o furtuna a confctuu.Acest ucru este adevarat,
n speca atunc cnd pacent nu sunt char sgur ca terapeutu e
poate ofer ceva de vaoare egaa sau ma mare.Pacentu manfesta
opozte s mecansme defnsve, care pot mpnge procesu terapeutc,
pe de o parte, dar pot de asemenea furnza o ntrare n confct,
furnzare care poate f recunoscuta de e destu de car.
Rezstenta poate ua mute forme: tacere, ntrzere, esecu de a
aparea a ntnre, dub n egatura cu vaoarea terape, exprmate
prn comentar cu prvre a costu terape, pretent asupra tmpuu
s.a.m.d.Astfe de rezstente se pot ntn n procesu
terapeutc.Aceasta munca, desgur, nu este n mod necesar pacuta
pentru pacent.Atacure terapeutuu asupra conceptor greste,
rezstente s mecansmeor defensve, n mod obsnut provoaca o
defensa frontaa, de o anumta ntenstate.
n stuata terape, confruntarea ntre terapeut s pacent este
naturata prn prezenta povestor, ca un ntermedar ntre aceste doua
frontur.Este un semn de respect pentru pacent, ar aceste povest
vorbesc dornteor sae narcsste (R. Battegay, 1977). Subectu
conversate nu este pacentu, care ar manfesta un comportament
smptomatc, c erou povest.n acest fe, ncepe un proces cu tre
part: pacient-poveste- terapeut. Povestea ndepneste rou functona
a unu ftru.Pentru pacent, ea repreznta un scut care, ce putn
temporar, asa ber cu mecansmee sae defensve, ncarcate de
confct.n comentare s nterprtare sae asupra povestor, e
furnzeaza nformat, care ar f fost greu de capatat n afara
povest.Aceasta functe ftru a povest, de asemenea functoneaza n
mara| s n educate.Datorta catat de mode a povest, parteneruu
pot f date nformat, fara a provoca o reacte agresva dn partea sa;
pe de ata parte, poveste dau persoane o sansa de a se exprma
ntr-o forma de comuncare, pe care ea nu o are n mod obsnut a
dspozte.
*fectul odihnitor.Datorta magere or, poveste pot f usor retnute s
puse n apcare n ate stuat.Ee sunt prezente n vata de z cu z a
pacentuu, a fe ca s n tratamentu sau, ndferent daca o stuate
smara e vne n mnte sau daca este nevoe de ntrebare pe care
povestea e-a evocat.n dferte crcumstante, pacent pot nterpreta
povestea n mod dfert.E extnde semnfcate orgnae ae povest s
actuazeaza no concepte, care a|uta sa dferenteze propra sa
mtooge.n acest sens, povestea functoneaza ca un depozt.Ea
afecteaza pacentu o unga peroada de tmp s face ndependent de
terapeut.
.ovestile ca transmitatoare ale traditiei.Poveste transmt tradte,
ndferent de ceea ce este tradta: cutura, fame, socetate sau
tradte ndvduaa, ca rezutat a propre experente.O poveste, astfe
merge dncoo de o vata ndvduaa momentana s transmte gndur,
refect s asocat.Transmse de a generate a generate, poveste
ntotdeauna par sa fe a fe.Dar, depnznd de persoana care e
ascuta, ee capata o semnfcate noua, probab necunoscuta.Daca ne
ndreptam atenta a contnutu povestor s a conceptee pe care ee
e contn, putem descoper attudn s modee de comportament, care
formeaza baza pentru o tradte unca a comportamentuu nevrotc s a
susceptbtat a confct.
Conceptee pshoterapeutce casce ncud mtoog storce
comparabe cu poveste noastre.Un exempu este compexu Oedp,
unde povestea u Oedp, schtata dn modee tradtonae este, n
prmu rnd o metafora pentru comportamentu (pattern) fata de
autortate.Aceasta metafora a fost uteror apcata a teora s practca
pshanatca a compexuu Oedp.
.ovestile ca transmitatoare transculturale.Ca purtatoare ae tradte,
poveste sunt reprezentantee une cutur.Ee refecta regue
acceptate cutura, conceptee s normee comportamentae.Aceste
contnutur furnzeaza ntarr s asgurar, char pentru oamen care
sunt membr unu grup cutura n dscute.Aceste contnutur
sugereaza sout care sunt acceptate n cadru cutur.Poveste dn
ate cutur, totus, aduc nformat despre regu s concepte, care sunt
mportante n acee cutur; ee demonstreaza ate modee de gndre s
permt pacentuu sa extnda repertoru sau de concepte, vaor s
sout.
Acest proces este egat de at proces, demontarea barereor
emotonae s a aceora care opun rezstenta caor cudate ae gnduu
s comportamentuu, provocnd no gndur, percepute ca agresve s
amenntatoare.Astfe de barere emotonae, scot medat a veaa
defensee, cnd nteegerea s receptvtatea ar f de preferat.Dar
constentzarea dureroasa a pre|udecat n tmpure noastre poate f
contracarata cu povest transcuturae.
Cneva nvata modur de gndre strane s probab char e adopta
pentru e.Cneva ar trebu sa-s amnteasca ca poveste nu repreznta
n mod necesar formee acceptate ae une socetat.Dar char daca ee
sunt anacronsme, ee pot aparea n mntea cuva, prn stmuarea
gnduror acestua, provocarea deor cu prvre a exstenta s
ntroducerea concepteor no s necunoscute.
.ovestile ca instrument pentru regresie.Atmosfera n care poveste
sunt spuse nu este seaca, abstracta sau marcata prn arg fsur ntre
terapeut s pacent.Dmpotrva, atmosfera este n genera deschsa,
pretenoasa, cooperatva.Medu n care se manfesta este ntuta s
fanteza.n socetatea noastra, orentata spre reazare, ntoarcerea
catre fanteze capata semnfcata regrese, o ntoarcere a fazee
tmpur ae dezvotar: cnd am fost preocupat de povest, am
actonat ma putn ca un adut tpc dn vest s ma mut ca un cop sau
artst carua s-a perms sa se ndeparteze de a normee standard ae
reazar s s-a perms sa ntre ntr-o ume a fanteze.n cadru
terapeutc, poveste permt adutuu sa renunte a comportamentu
reazat s sa expermenteze de amuzante s attudn ae
copare.Cneva vrea sa nteeaga poveste spontan, fara sa se
gndeasca prea mut.Le deschd usa pentru fanteze, gndre
metaforca, pentru o reacte nenfrcata s nencatusata pentru
contnutur fantastce, pentru o senzate formdaba s mnunata.ntr-un
fe, ee transmt creativitate.Ee sunt ntermedaru ntre reatate s
dornta noastra pentru pacere.Poveste, astfe construesc o punte
pentru dorntee s scopure personae ae vtoruu apropat s
ndepartat.Poveste asa oc pentru utop, aternatvee pentru
reatate.
Aceasta coborre n peroadee de dezvotare tmpur este ghdata de
catre temee dn povest; ea permte pentru un regresa - a nceput
doar parta - s permte char, pacentor cu un ego sab sa patrunda n
procesu terapeutc cu atente, fara a gres . n aceasta conexune, as
vrea sa va vorbesc despre o experenta pe care o cred n mod speca
nformatva.
ntr-o cnca pshatrca, am condus un grup pshoterapeutc mxt, cu
pacent cu mane, aatur de pacent sufernd de tuburar
schzofrence, depresve s nevrotce.Orentat tematc, am nceput cu
povest mtoogce care au condus a o actvtate vesea, dar bne
controata.Char pacent ma putn accesb au fost capab sa
partcpe ntr-un grad remarcab.Acest experment a avut oc ntr-o
cnca unde pshoterapa anatca nu a fost n mod obsnut
practcata.Procedure anatce au fost probematce, astfe nct nu a
putut f car determnat ca sentmentee experente ar putea f
controate n cadru grupuu.
.ovestile ca si concepte contrare 6opuse8.Prn prezentarea povestor,
terapeutu nu promoveaza o terape stabta.E ofera pacentuu un
concept contrar, pe care e poate accepta sau respnge.n acest
proces, nformata este n mod constent pasata ntr-o stuate
famara sau noua - ntr-o manera ambgua, desgur.Informata poate,
astfe nterven unatera ntr-un confct.Poveste sunt de aceea numa
un caz exceptona a comuncar umane, n care conceptee sunt de
asemenea schmbate.Un exempu a acestu ucru este furnzat prn
urmatoru daog dn vechea teratura persana.
Un tata chnut -a dat fuu sau acest sfat: "O, fu meu, ntotdeauna sa
te ferest de proverbu <Fecare foare mroase dfert>, s renunta a
tentata de a te asa prns n mre|ee feme." Fu -a dat de gndt
spunnd:"Tata meu, tu nu a vazut fata paradsaca a acestor feme,
och ta nu s-au afundat n ntunecmea paruu or, ar prvrea ta nu s-
a bucurat de semnu de pe barba or, nu a stat ntr-un cot perdut, n
tmp ce te mbata cu ubre, zgudut de vse furtunoase."
Tata a raspuns, "Dragu meu fu, tu nu a vazut o masa fara pne s
mncare.Nu a cunoscut cruzmea feme, tpetee copor, nu a stat
ntr-un cot perdut, n m|ocu datoror, asteptnd sosrea mutor
musafr neanuntat."
Dn acest daog putem presupune ca tata s fu sunt foarte apropat
unu de atu.
Smtm acest ucru, n cuda dferente dntre punctee or de vedere,
care sunt puncte de contact ntre e.Nmen nu se poate astepta sa
apara medat o schmbare sau, ma bne spus, ac s acum.Pozte or
sunt carfcate; nformata este transmsa n ambee part, s dupa
toate aparentee, este nteeasa.Dar, n prmu rnd, nformata este
testata pentru a vedea daca, conceptee se potrvesc sau, daca apare
obgata ca unu dn ce do sa-s modfce conceptu orgna.Cneva se
dentfca cu noe puncte de vedere, temporar sau expermenta s
determna ce part sunt acceptabe, ce part pot a|uta sa
dobndeasca o ma buna nteegere a reatat, s care trebue
ndepartate ca nexpcabe.Cu ate cuvnte, ambeor persoane dn
conversate e trebue tmp, nante ca ee sa obtna un rezutat dn
noua nformate.
n stuata terapeutca, conceptee opuse sunt oferte ca
prescrpt.Pacentuu este data sarcna de a ucra cu conceptu
opus.Acest ucru poate nsemna ca pacentu ar trebu sa cteasca o
poveste, sa se gndeasca a ea, sa dscute despre ea, sau sa scre ce a
ntees dn ea.Terapeutu poate prescre n mod expres sarcna, sau -
fara a mentona n mod speca - e asa provocarea catat povest sa
conduca pacentu a practcarea conceptuu opus.Forma conceptuu-
opus, deatfe depnde de crcumstante.Cneva poate aege dn acee
forme de povest care transcru nformata cu foarte muta redundanta
s magere poetca; poate aege "moraa povest", care sntetzeaza pe
scurt conceptu nformatv; un proverb care exprma deea; un concept
opus, "fara contur", care se dezvota drect, ca un raspuns a ceea ce
ofera pacentu.
Schimbarea perspectivei.Cee ma mute dn poveste noastre merg
dncoo de descrerea pura s contn o experenta contrara (opusa), asa
cum stm dn uze optce.Fara a face foarte mut efort, ascutatoru
obtne o schmbare de perspectva, care apare ca o surprza pentru e
s strneste o reacte: "Aha!"

Amenintarea
(agarul muezinului a fost furat..lin de furie, el a alergat la bazar si a
strigat cu voce tare, 1cela care mi-a furat magarul ar trebui sa-l
aduca inapoi imediat. Cu fata rosie de furie si cu venele umflate la
gt, el a continuat sa strige, Daca nu-mi primesc magarul inapoi
imediat, am sa fac ceva ce n-ar trebui sa fac. /amenii stateau in +urul
sau, vizibil inspaimntati de toate acestea, dar brusc - nimeni nu stie
cine l-a adus - magarul statea acolo.(ultimea s-a imprastiat.-oti erau
multumiti ca problema a fost rezolvata att de usor.Dar un batrn s-a
intors catre muezin si l-a intrebat, Spune-mi, ce ai fi facut si nu ar fi
trebuit sa faci, daca nu ti-ai fi primit magarul inapoi! (uezinul a
intrebat) Ce as fi facut!1s fi cumparat alt magar si voi trebuia sa-mi
spuneti daca era un lucru intelept sa fac acest lucru, cu putinii bani pe
care ii aveam in buzunar.
Prma parte a aceste povest ncura|eaza dentfcarea.Prn furarea
magaruu sau, mueznu a devent vctma une n|ustt.E
reactoneaza cu agresune s fanteza omnpotente."Ceva ngroztor se
va ntmpa daca........" Pe baza propror noastre de despre |ustte,
este usor pentru no sa nteegem s sa aprobam amenntare
mueznuu.
Dar, n aceas tmp stm ca un evenment ngroztor poate produce
rezutate nepacute, rezutate pe care no e putem prevedea cu och
mnt.Acest ucru poate duce a o tensune, pe care mueznu o rezova
ntr-un mod neasteptat, punnd stuata ntr-o noua umna.Pretente
sae pentru |ustte, brusc paesc n fata motvuu econome.Un nou
magar ar costa pur s smpu prea mut.Evenmentu ngroztor este
ncarcat de agresune drecta.ntr-adevar exsta confctu ntre
standardee econome s stuate fnancare actuae ae
mueznuu.Aceasta schmbare de refernta scade tensunea care a fost
construta.Usurat, no reactonam cu un zmbet sau chcot.Ne putem
dstanta de stuata amenntatoare.Acest proces a nocur apare n
mute povest.O schmbare de perspectva este sugerata cttoruu sau
ascutatoruu.Aceasta noua perspectva are de a face cu conceptee de
baza.
Conceptele opuse, asa cum sunt prezentate n povest, ncura|eaza
schmbare n ceea ce prveste perspectva s expermentarea
concepteor neobsnute s soutor posbe.Dar, n acest proces,
probema centraa nu este ca pacentu sa fe condus sa nege
comportamentu pe care e mentne n cuda mutor dspute.Atceva
este mpcat n schmbarea perspectve: stuate famare sunt
vazute dntr-un nou ungh s astfe capata un caracter dfert.Ocazona,
ma muta schmbare n ceea ce prveste perspectva este tot ceea ce
este necesar pentru a rezova probema.

9
IN!ICA.II :!IREC.II2 PENTRU CITITOR
Pretul cu#enit
Cnde regele 1noschirDan a calatorit prin tinutul sau, cu oamenii sai,
el a venit intr-o zona pustie in munti unde nu e'ista, nici macar o
coliba de pastor amarta.&ucatarul regelui s-a lamentat, 9obile
sultan=Sunt aici sa-ti satisfac gusturile.Dar in bucataria noastra nu mai
avem nici macar un strop de sare.5i fara sare, gustul mncarii va fi
ingrozitor.9obile sultan, ce ar trebui sa fac! 1noschirDan a replicat,
intoarce-te in cel mai apropiat oras.1colo vei gasi un comerciant care
va avea sare de vnzare.Dar fii atent sa platesti pretul care se cuvine
si sa nu dai mai mult dect face. 9obile sultan a raspuns
bucatarul ,in buzunar ai mai multi bani dect oricine altcineva din
lume.Ce diferenta ar fi daca ai plati un pic mai mult pentru sare.9u ar
conta prea mult. 2egele s-a uitat la el serios si a raspuns, Sunt e'act
lucrurile marunte care se transforma in in+ustitiile lumii."ucrurile
marunte sunt ca picaturile de apa care umplu un intreg lac.(arile
in+ustitii ale lumii incep de la lucruri minore.1sa ca mergi si cumpara
sare la un pret obisnuit.
Aproape toate poveste dn aceasta carte se refera a cazur smpe, a
descrer ae stuator de vata reae s a probeme n reate
nterpersonae.Prezentare de caz sunt exempe s evenmente care au
avut oc n practca mea terapeutca sau n egatura cu ea.Aceste
cazur refecta unctatea stuator partcuare.Ee repreznta doar o
apcate posba a povest uate n consderate.Aceasta nseamna ca
pas abordat pentru a a|uta un pacent sa nteega confctu sau nu
vor avea n mod necesar succes n cazur asemanatoare.
Ee ar trebu, totus sa stmueze pacentu sa perceapa mut ma usor
nteractune umane s sa fe mut ma sensb a nenteegerea
cauzeor or.
Fecare persoana poate ct poveste s sa e nterpreteze pentru e s
stuata sa.Ee sunt pese ddactce care functoneaza, fara spr|nu
cuva; ee sunt ma mut dect o smpa dstracte; ee sunt drect
(ndcat), pe care fecare persoana e poate accepta refertor a
nevoe sae.La fe cum no am aes cazure dn practca terapeutca, a
fe fecare cttor poate ncarca poveste cu propre sae semnfcat,
sa se gndeasca a mesa|u or s sa dscute despre ee cu ceat
oamen.Dn aceasta cauza nu am ncus nterpretare pentru unee
poveste dn partea de fna a cart.Ee pot stmua cttoru sa contnue
n feu sau ceea ce no am nceput ac.
Utzarea povestor n pshoterapa poztva nu este arbtrara sau
ntmpatoare.Ee sunt n mod constent poztonate n cadru ceor
cnc etape ae tratamentuu s necesta o parte dn sensbtatea s
nsght-u terapeutuu fata de nevoe pacentuu s propre motve ae
terapeutuu.Ee necesta, de asemenea cura|u de a renunta a formee
structurate car ae reator s cura|u de a patrunde n fanteze s
necestat (nevo) ntutve.
;
SURSE ALE POVE-TILOR
!espre "i/erenta intre portile oraselor si ura
-raia odata in /rient un rege a carei intelepciune lumina tinutul ca un
soare, a carei desteptaciune nu era depasita de nimeni si a carui
bogatie nu era intrecuta de nimeni.intr-o zi, un vizir a venit la el cu o
fata nefericita.(arite sultan, tu esti cel mai intelept, cel mai maret si
mai puternic om din tinut, a spus el.-u hotarasti viata si moartea.Dar
ce am auzit in timp ce calatoream prin tinut!.este tot oamenii te
pretuiesc.Dar unii oameni vorbesc foarte rau despre tine.*i fac glume
si se plng de deciziile tale intelepte.Cum se poate intmpla , tu cel
mai marit dintre mariti, sa e'iste o asemenea insubordonare in
domeniul tau! Sultanul a zmbit indulgent si a raspuns, Ca orice om
din regatul meu stii ca am multumit pe toata lumea.5apte tinuturi sunt
sub controlul meu.Sub conducerea mea, sapte tinuturi au a+uns la
progres si prosperitate.in sapte tinuturi, oamenii ma iubesc din cauza
dreptatii mele.1i in mod sigur dreptate.9u pot face multe lucruri..ot
avea porti uriase ale oraselor, care sa fie inchise.Dar e'ista un singur
lucru pe care nu il pot face.9u pot inchide gura oamenilor mei.9u ma
framnta ceea ce spun oamenii rau despre mine.Ceea ce este
important este ca fac bine.
Unee povest dn aceasta carte sunt dn teratura orentaa casca s
au fost adoptate de poet ca Hafs, Saad, Mowana, Parwn Etessam
s.a.m.d. (schte bografce, p. 157).Aceste povest au devent cunoscute
n vest prn stor medcae, stud orentae s ucrar terare.Ceeate
povest sunt dn focor.Ee sunt transmse ora, dar pna acum aproape
nmen nu s-a deran|at sa e transcre, apo sa e apce a pshoterape
sau crtcsmu soca.Dn nou, unee povest sunt bne cunoscute n
vest, ntr-o forma smara.
Oamen dn vest e prvesc ca pe anecdote sau gume, fara sa ste de
ce ee sunt povestte sau de ce oamen rd sau se mnuneaza cnd e
aud.

%<
PERSONA*UL 8AVORIT )N LITERATURA ORIENTAL(
Cioara si papaalul
Un papagal statea cu o cioara intr-o cusca./, cum suferea bietul
papagal din cauza prezentei monstrului cu pene negre=Ce negru urt,
ce figura ingrozitoare, ce e'presie faciala obisnuita.Daca o persoana s-
ar uita la asa ceva, asa cum ar privi rasaritul soarelui, intreaga sa zi va
fi ruinata.9u e'ista o companie mai dezgustatoare ca a ta, oricum.
/rict de ciudat ar parea, cioara suferea de asemenea din cauza
prezentei papagalului.-rista si deprimata, cioara era lovita de destin sa
stea impreuna cu acest camarad multicolor.De ce a trebuit sa ma
loveaca ghinionul!De ce a apus steaua mea norocoasa!De ce s-au
terminat zilele mele fericite si au aparut astfel de zile intunecate!1r fi
fost mult mai placut sa stau pe gardul unei gradini impreuna cu alta
cioara, sa ma bucur de lucrurile pe care le avem in comun si sa fiu
fericita.
( dupa Saad)
Mute povest au oc a nveu carcatur, de aceea fac ma putn
dureroasa pentru ascutator dentfcarea cu persona|ee s destnee
or.Acest ucru permte, de asemenea ascutatoruu sa mentna un smt
a superortat.Trasature esentae ae erouu sunt deduse dn
subectu povest.Ceeate caracterstc, pur s smpu sunt
desconsderate.Pe nga a|utarea persoane sa nteeaga povestea,
aceasta unateratate este de asemenea esentaa pentru subectu
povest.Fara aceasta dferentere, subectu s-ar perde efectu de
surprza.Dn perspectva mtar, egatura apropata ntre dezechbru
nevrotc s povest devne cara.n termen genera, tot avem
potentau de a deven fgur comce pentru ceat oamen, s anume
atunc cnd demonstram mte mpotrva meduu, mte refertoare a
vaore acceptate de catre sstemu nostru sococutura.
Prototpu "erouu" n mute povest orentae este muezinul.E era un
preot popuar care, de obce caatorea prn tara cu magaru sau.Dn
moment ce un preot ratactor, foarte excentrc au trezt nteresu
pubcuu s au atras atenta cu gumee or, rona s comportamentu
nendemnatc, mueznu a devent o fgura popuara n focoru
persan.Mute ucrur care nu ar putea f spuse deschs, dn cauza ca ar
voa bunee manere s tactu, au fost puse n gura mueznuu sau au
aparut n poveste n care e a |ucat un ro centra.Pentru poporu
ranan, mueznu a avut o functe smara cu aceea a bufonuu curt n
Europa Medrevewa.n mod carcatura, e a prezentat adevaru s
nteepcunea, adesea ntr-un mod exagerat s e-a transms dncoo de
medu povest s gume.Exsta modee storce pentru acest proces.Cu
opt sute de an n urma, famosu poet s crtc soca, &ahlull, o ruda
apropata a egendaruu caf Earun al 2aschid, a fost de acord sa fe
decarat nebun.Astfe, a adapost de urmarre, sub masca proste
(tmpene), e a fost capab sa a|ute a educarea popuate.
Ca transmtator a gume s ca rezumat a mtar, mueznu devne o
parte a ego-uu ndvduu.Cneva poate descre pornnd de a
propre sae experente s de a parte dsocate ae
personatat.Facnd astfe, e restabeste armona nterna: aceste
ucrur ratonae nu sunt exprmate de mne, c de mueznu dn
mne.Numndu- pe e, ma prote|ez pe mne de contnuture
amenntatoare ae propruu meu sne.
Prn schmbarea perspectve s schmbarea concepteor, ascutatoru
este fortat sa abordeze aceste concepte stran, aparent
amenntatoare, sau ce putn, ambvaente - n mod expermenta, ce
putn.Facnd acest ucru, e extnde propru concept asupra nveuu
sentmenteor s procesar experente.Astfe de procedur sunt astfe
corespunzatoare, n tmp ce patrundem ntr-o schmbare terapeutca a
attudn sau condute.
%%
AUTO4!ESCOPERIREA
Camila per/ecta
Cu ani in urma, patru discipoli au calatorit prin desertul FaDir, cu o
caravana.Seara, ei se strngeau in +urul focului si discutau despre
e'perientele lor.-oti aveau o admiratie deplina pentru camile.*rau
uimiti de linistea lor, admirau forta lor si gaseau rabdarea lor modesta
aproape de neinteles.9oi suntem maestrii condeiului, a spus
unul.Eaideti sa descriem sau sa desenam acest animal, in asa fel
inct sa pretuim si sa onoram camila. in timp ce spunea aceste
cuvinte, el a luat o rola de pergament si a intrat intr-un cort, care era
luminat de o lampa cu ulei.Dupa cteva minute, el a iesit si a aratat
lucrarea sa celor trei prieteni.*l desenase o camila, care tocmai se
ridica dupa ce se odihnise.Camila era att de bine desenata, inct
cineva aproape ar fi crezut ca era vie.1tunci, urmatorul barbat a intrat
in cort si curnd a iesit.*l facuse o scurta infatisare a avanta+elor pe
care camila le aduce pentru o caravana.1l treilea a scis un poem
incntator.1tunci, al patrulea barbat, in cele din urma a intrat in cort si
le-a interzis celorlalti sa-l deran+eze.Cteva ore mai trziu, focul s-a
stins si ceilalti adormisera de+a.Dar, din micul cort intunecat inca se
auzea scrtitul si cntecul monoton al penitei.Urmatoarea zi, cei trei
l-au asteptat zadarnic pe colegul lor, la fel si a treia zi."a fel ca stnca,
care s-a inchis in spatele lui 1ladin, cortul era inchis celor patru
discipoli.in sfrsit, in cea de-a cincea zi, intrarea cortului s-a deschis, s
cel mai silitor dintre cei mai silitori a pasit afara, mort de oboseala, cu
ochii incercanati si obra+ii supti.&arba sa era nerasa.Cu pasi obositi si
cu o privire, ca si cum ar fi mncat lami verzi, el s-a apropiat de
ceilalti.*l a aruncat pe covor o legatura de pergamente..e fata primei
role, el a scris cu litere mari, Camila perfecta, sau cum ar trebui sa fie
o camila.......
La fe ca mute ate ucrur, no am nvatat, de asemenea raporture
noastre cu poveste, fabuee s basmee.Am nvatat sa e ubm sau sa
e respngem, sau sa reactonam ndferent.Exsta cteva ntrebar care
ne-ar putea a|uta sa nteegem sursee attudnor noastre fata de
povest:
Cne v-a ctt sau v-a spus povest (tata, mama, bunc, matusa,
educatoarea s.a.m.d.)?
Putet sa va amntt stuate n care v-au fost spuse poveste?
Cum v-at smtt?
Ce at gndt n egatura cu basmee s poveste?
Ce povest, naratun sau basme va vn n mnte n mod automat?
Care este autoru dvs. favort?
Ce proverbe sau concepte au cea ma mare semnfcate pentru dvs?
Pentru mut oamen, nu basmee s fabuee sunt cee care mprma
reate or cu poveste.Ma curnd, ee sunt asocate cu paraboee
regoase s poveste bbce.Un au dezvotat o prefernta pentru
magera povestor, dar at au capatat o profunda nencredere sau
antpate emotonaa.Dar acest raspuns este ma curnd o reacte
mpotrva egatur regoase, dect mpotrva povestor n sne.
Unee exempe pentru nteegerea paraboeor regoase apar n prmu
segment a part a doua.










PARTEA A DOUA
POVETILE N PRACTICA

%
PARA=OLE
Char daca as vorb n mb omenest s ngerest, s n-as avea
dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chmva zangantor.
(I Cornten 13:1)

Cre"e in !umne3eu si leaa camila >ine
Credinciosii au venit in multime pentru a auzi cuvintele profetului
(ahomed.Un barbat a ascultat atent si devotat, s-a rugat cu credinta
si fervoare, si, in cele din urma l-a parasit pe profet cnd a venit
seara.*l a iesit cu greu din multime, dar imediat a venit intr-un suflet
inapoi si a inceput sa se plnga, cu o voce agitata, /, doamne=in
aceasta dimineata mi-am condus camila catre tine, profetul Domnului,
ca sa te ascult.1cum, camila a plecat.*ste aceasta +ustitia divina!*ste
aceasta rasplata pentru credinta mea!*ste aceasta multumirea pentru
rugaciunile mele! (ahomed a ascultat aceste cuvinte disperate si a
raspuns cu un zmbet ingaduitor, Crede in Dumnezeu si leaga camila
bine 6sigur8.
Lmba|u regor este un mba| n magn.Aproape toate textee
regoase evta procamarea comendamenteor (poruncor) s
prohbtor (constrngeror) n mba|u smpu; ee pot f comparate cu
carte noastre de drept, unde mba|u pn de nuanta este sacrfcat
pentru precze.Nu conteaza daca procamatoru texteor regoase
nsus utzeaza comparat, paraboe sau magn verbae n aceste
texte sau daca vata sa este prezentata ca mode; orunde gasm
procedee ststce, care sunt smare aceora dn povest, fabue s
mtoog.
Poveste par sa fe transmtatoare ae mesa|eor morae, fosofce s
regoase. Char n paraboee regoase, modeee sunt prezentate
pentru propusare (ntrecere) sau pentru a serv ca frnare.Ee dau
credncosuu nformat despre modu cum ar trebu sa actoneze ca
membru a comuntat sae regoase.Ee arata ce modee ar trebu
utzate.Urmatoarea poveste este o poveste dn Coran, refertoare a
gneree u Mahomed, A.
M+ncatorul "e curmale
/ femeie a venit cu baietelul ei la inteleptul 1li si a spus, Fiul meu
sufera din cauza unei probleme serioase.*l mannca curmale de
dimineata pna seara.Daca nu ii dau curmale tipa foarte tare.Ce ar
trebui sa fac!-e rog a+uta-ma. inteleptul 1li s-a uitat cu blndete la
copil si a spus, Femeie, du-te acasa si intoarce-te mine la aceasi
ora. in urmatoarea zi, femeia si fiul ei au venit din nou in fata lui
1li.(arele maestru l-a luat pe copil in brate, a vorbit cu el prietenos si,
in cele din urma i-a luat curmalele din mna, in timp ce ii spunea, Fiul
meu sa te gndesti intotdeauna la cumpatare.*'ista si alte lucruri care
au un gust bun. Cu aceste cuvinte, i-a lasat pe mama si pe copil si a
plecat.Femeia care era oarecum incurcata, l-a intrebat, (arite stapn,
de ce nu ai spus acest lucru ieri!De ce a trebuit sa facem a doua oara
o calatorie lunga pna la tine! Femeie buna, a raspuns 1li, ieri nu-i
puteam spune cu convingere fiului tau ce i-am spus astazi, deoarece
ieri, eu insumi am gustat din dulceata curmalelor.
Aproape toate rege au cunoscut o ntoarcere catre
specazare.Rabn erau transmtator nvataturor Vechuu
Testament; parnt bserc s preot romano-catoc au devent
propovadutor a Nouu Testament.n Isam, manu, s a un nve ma
cobort, mueznu (Akhunden), au comuncat contnutur regoase.
Dar, pe de ata parte, toate scrpture acestor reg accentueaza ca o
nteegere a nvataturor or nu este rezervata doar ctorva dscpo;
nmen nu este "ma ega" dect restu.Prn semnfcate dferteor
paraboe, toate aceste screr mpca faptu ca orcne poate patrunde
contnuture regoase.
Isus a utzat copu ca pe un smbo a persoane care se aprope de
adevaru regos s fara prea mute sofsme.
Urmatoarea poveste este povestta refertor a Bab, un dscpo a u
Bab (precursor a rege Baha):
!iscipolul si con"ucatorul "e camila
intr-o caravana traversnd desertul era odata un preot invatat, care
era att de intelept, inct a adunat laolalta %> de camile, fiecare
incarcata cu lazi grele.in ele nu era altceva dect carti ale discipolului,
carti despre intelepciunea trecuta si prezenta.1ceasta incarcatura de
carti era doar o picatura dintr-o galeata, in comparatie cu, cunostintele
pe care preotul le avea in cap.
Caravana era insotita de un biet conducator de camile, despre care se
stia ca el credea ca ultimul iman 6noul profet8 va veni.S-a intmplat,
desigur, ca preotul sa-l convoace intr-o zi pe conducatorul de
camile.5tii ct de faimos sunt printre discipolii tarii si ai intregii lumi,
a spus el.0ezi %> de camile care transporta doar o parte din
cunoasterea mea.Cum se intmpla ca tu, un simplu conducator de
camile, in haine zdrentuite, care n-a invatat vreodata sa scrie si sa
citeasca, care nu a frecventat o scoala, sa nu mai spunem de o
academie, iti permiti sa crezi ca ultimul iman va veni!
Conducatorul de camile statea modest in fata elegantului domn, s-a
inclinat politicos si a spus, *fendi, doamne.9u as indrazni niciodata sa
calc dinaintea ta sau sa-ti adresez vreun cuvnt.Dar acum m-ai
intrebat.0oi incerca sa-ti arat ce cred, dndu-ti un mic
e'emplu.Doamne=-u ai controlul unei minunate comori a cunoasterii,
pe care as compara-o cu perlele delicate din mare.1ceste perle sunt
att de valoroase, inct ele trebuie pastrate intr-o cutie decorata
desavrsit, invelite in catifea moale.in comparatie cu toate acestea,
cunoasterea mea este ca pietrele obisniute pe care noi calcam in
desert.Dar imagineaza-ti rasaritul soarelui.*l trimite razele sale pentru
noi.Doamne, aici apare intrebarea mea pentru tine) Ce incalzesc razele
soarelui si reflecta stralucirea lor!.erlele tale pretioase in inchisoarea
lor de catifea sau pietrele mele patetice de pe marginea drumului!
Fe ca apartn scrpturor, fe ca ee sunt spuse s transmse refertor a
aceste scrptur, poveste servesc pentru a eucda conceptee
regoase ae profetor.Cee 10 porunc ae u Mose, care sunt n mod
ega vade n udasm s n crestnsm, n samsm s n rega Baha
sunt exempfcate s facute nteese prn ntermedu povestor.Ee trec
doncoo de nveu abstract a poruncor - "Sa nu......." - n umea reaa
a crednte.Exsta de asemenea reazar pedagogce, care sunt
raportate a conceptee rege.Urmatoru basm despre gneree u
Mahomed, A este o ustrare a porunc "Sa nu fur".Poate f de
asemenea utzat ca o ntroducere pentru tratarea oamenor care au
ncacat aceasta porunca sau care sunt pe punctu de a voa normee
standard s prescrpte grupuu or.
Hotul sincer
Unui barbat onorabil i-a fost adus odata, un tnar hot, care a fost prins
furnd.Dar din cauza tineretii sale, el nu a vrut sa-l pedepseasca att
de sever cum cerea legea.&arbatul intelept a vrut sa-i dovedeasca ca,
hotia este o cale nesanatoasa si mizerabila, si apoi sa-l dezvete de
aceasta practica dezgustatoare.Dar barbatul nu a spus nici un cuvnt
despre furat.*l a vorbit blnd baiatului si i-a cstigat
increderea.Singurul lucru pe care i l-a cerut a fost ca baiatul sa promita
ca va fi intotdeauna sincer.Gndindu-se ca a scapat usor, baiatul a fost
de acord cu acest lucru si a plecat acasa, simtindu-se foarte usurat.Dar
in timpul noptii, gndul de a fura i-a venit, la fel cum norii acopera
luna.in timp ce se strecura pe usa casei sale, totusi a fost lovit de un
gnd) Ce ii voi spune cuiva care ma opreste pe strada si ma intreaba
ce fac!Ce voi spune mine!Daca imi tin promisiunea sa fiu sincer,
trebuie sa marturisesc tot si nu pot sa evit pedeapsa pe care o merit.
Deoarece baiatul a incercat sa fie sincer, in ciuda obiceiurilor sale, i-a
venit greu sa fure.Dezvoltarea sinceritatii sale, i-a dat libertate pentru
onestitate si +ustitie.

Ruaciunea potri#ita
in timpul unei clatorii, 1bdul &aha, fiul lui &ahaullah, fondatorul
religiei &ahai, a fost invitat la cina cu familia.Gazda avea bune intenti
si voia sa-si dovedeasca maiestria sa culinara.Cnd a adus mncarea,
ea si-a cerut scuze ca era arsa.in timp ce gatise, ea citise rugaciuni, in
speranta ca masa va avea succes.1bdul &aha, i-a zmbit prietenos si
i-a spus) *ste bine ca te rogi, dar data viitoare cnd intri in bucatarie,
roaga-te dintr-o carte de bucate.
Aceasta poveste ustreaza egatura strnsa ntre rege s vata
znca.Ea nfatseaza dferenta dntre reg s sarcne znce s arata
n mod competent mtee regoase s tuburare mentae care apar
dn confruntarea cu regue estetce ae moratat.

8ariseul si #amesul
Isus a spus aceasta paraboa ceor care se ncredeau n e nss ca sunt
neprhant s dspretuau pe ceat:
Doi oameni, s-au suit la -emplu sa se roage3 unul era fariseu si altul
vames. Fariseul sta in picioare si a inceput sa se roage in sine
astfel)Doamne iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, hrapareti,
nedrepti, preacurvari sau chiar ca vamesul acesta. *u postesc de doua
ori pe saptamna, dau zeciuiala din toate veniturile mele. 0amesul
sta departe si nu indraznea nici ochii sa si-i ridice spre cer3 ci se batea
in piept si zicea) Doamne ai mila de mine, pacatosul= *u va spun ca
mai degraba omul acesta s-a pogort acasa socotit neprihanit dect
celalat. Caci oricine se inalta va fi smerit, si oricine se smereste va fi
inaltat.
(Luca 18: 9-14)
Aceasta poveste a fost utzata drect ca o paraboa sau pesa
ddactca.Paraboe de acest tp apar ntr-un mare numar n Nou
Testament.Dupa punerea une ntrebar n egatura cu o stuate
concreta, dscpo s ascutator sunt confruntat cu o poveste ca o
paraboa.Aceste paraboe au fost uate dn evenmentee znce dn
acea peroada s utzeaza persona|e, a caror ro s semnfcate erau
care a acea vreme.Un exempu este vamesu, care era att perceptor
de taxe, ct s potst.

Parul "in oc?iul tau
9u +udecati ca sa nu fii +udecati.
Caci cu ce +udecata +udecati cu aceeasi veti fi +udecati3 si cu ce masura
masurati vi se va masura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si
nu te uiti cu bagare de seama la brna din ochiul tau! Sau cum poti
zice fratelui tau) lasa-ma sa scot paiul din ochiul tau si, cnd colo tu
ai o brna intr-al tau! Fatarnicule, scoate inti brna din ochiul tau si
atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.
(Mate 7: 1-5)
Metaforee ca cee dn aceste versete au mutpe semnfcat.Imagnea
or contne ma mut dect spun cuvntee. Aatur de semnfcate sae
pentru nevoa de |ustte socaa s ndvduaa, exempu brne dn
ochu cuva este o exceenta descrere a proecte, transferuu
nevoor propr s sentmenteor de vna. Aceste versete contn de
asemenea porunca ca cneva sa prveasca ma nt a probemee
propr nante de a se ndrepta catre probemee parteneruu sau,
camaraduu sau pacentor - fe ntr-un sens terapeutc, fe cu ro de
|udecata.
Comanda ca sa vedem ma nt brna dn och propr nante de a
vedea pau dn och ceorat, se refera n at sens a deontooga
profesonaa a pshoterapeutuu. n cadru formar sae, e nsus face
pshoterape nante de a trata pacent.

Vestitorul 3orilor
In curtea gainilor, cocosul era att de bolnav inct nimeni nu ar fi putut
conta pe cntecul lui a doua zi dimineata. Gainile erau foarte
ingri+orate ca soarele nu va mai rasari daca domnul si stapnul lor nu-l
va soma sa apara. Gainile, vezi, credeau ca soarele rasarea in fiecare
dimineata, doar pentru ca cocosul cnta. Ciua urmatoare le-a vindecat
de superstitia lor. Sigur, cocosul era inca prea bolnav si prea ragusit
pentru a cnta, dar soarele a rasarit oricum3 cursul sau nu era afectat
de nimic.
(basm persan dupa Abdu"-Baha)
Reate oamenor cu Dumnezeu pot f descrse doar n comparat s
magn. Char s formuee matematce care dovedesc exstenta unu
sprt ce stapneste unversu, sunt n fna doar comparat.Este o
ncercare de a a|unge cu cteva trepte ma aproape de necunoscut s
nentees.
Um>ra pe ceasul solar.
In /rient, un rege a dorit odata sa-si multumeasca supusii. .entru ca ei
nu cunosteau ce este un ceas, a adus un ceas solar din una din
calatoriile sale. Darul sau a schimbat viata oamenilor din regat. *i au
inceput sa diferentieze partile zilei si sa- si imparta timpul. 1u devenit
mai punctuali, mai ordonati, mai increzatori si productivi, ei au produs
mari bogatii si au realizat un inalt standard de viata. Cnd regele a
murit, supusii sai s-au intrebat cum sa-si arate recunostinta fata de
realizarile sale. .entru ca ceasul solar simboliza genrozitatea regelui si
fusese cauza succesului lor, au decis sa construiasca in +urul lui un
splendid templu cu o cupola de aur. Dar cnd templul a fost terminat si
cupola s-a inaltat deasupra ceasului, razele soarelui nu mai a+ungeau
la cadran. Umbra, care spunea cetatenilor timpul, a disparut3 punctul
comun al orientarii, ceasul solar, era acoperit.
Un cetatean nu mai era punctual, altul nu mai prezenta incredere, al
treilea nu mai era productiv.Fiecare actiona dupa capul sau. 2egatul s-
a prabusit.
Basmee orentae provoaca umnarea. Lumna care repreznta esenta
adevaruu pentru urmas u Zarathustra, este pusa n egatura cu
taentee umane. ntr-o metafora dferta, factor munc, opus
taenteor umane sunt comparat cu prafu care ntuneca suprafata
une ognz. Dar ac e sunt reprezentat ca un tempu. Urmatoru
exempu arata ca Abdu" Baha a extns catatea taenteor umane, prn
accentuarea conceptuu unctat. Profesoru este comparat cu un
gradnar, ar omu, copu, este ca o panta.
Pro/esorul@ un ra"inar.
(unca unui profesor este ca a unui gradinar care are gri+a de diferite
plante. / planta iubeste stralucirea soarelui, alta umbra racoroasa3
una iubeste malul rului, alta piscul sterp al muntelui. Una rodeste in
sol nisipos , alta in pamnt argilos. Fiecare necesita cea mai buna
ingri+ire potrivita pentru ea3 altfel rezultatul este nesatifacator.
61bdul &aha8
Acesta este un pasa| adecvat pentru descrerea reate ntre corp s
sufet asa cum a fost data de Baha"u"ah:


4 '; 4
Relatia intre corp si su/let.
Stii tu ca sufletul omului este preamarit si este independent de toate
infirmitatile corpului sau mintii. Daca o persoana bolnava arata semne
ale slabiciunii, acest lucru este datorat barierelor care se interpun intre
sufletul sau si corpul sau , pentru ca sufletul insusi ramne neafectat
de orice boala a corpului.Ginditi-va la lumina lampii. Desi un obiect
e'terior poate interfera cu radiatiile sale, lumina insasi continua sa
straluceasca cu putere nediminuata. In maniera asemanatoare, fiecare
maladie afectnd corpul omului este un impediment care impiedica
sufletul de la manifestarea fortei si puterii sale inerente. Cnd
paraseste corpul, totusi, va dovedi o asemenea ascendenta si va
releva o asemenea influenta pe care nici o forta de pe pamnt nu o
poate egala. Fiecare suflet pur, rafinat si sanctificat va fi inzestrat cu o
e'traordinara putere si va cunoaste o e'traordinara bucurie.
Gnditi-va la lampa care este ascunsa sub un tufis. Desi lumina sa
straluceste, razele sale sunt ascunse vederii. "a fel gnditi-va la
soarele care a fost acoperit de nori. /bservati cum splendoarea sa
pare sa fie diminuata, cnd in realitate sursa acestei bai de lumina
ramne neschimbata. Sufletul omului ar trebui sa fie comparat cu
acest soare si toate lucrurile de pe pamnt ar trebui privite ca si cum
ar fi corpul sau. 1tt timp ct nici un impediment e'tern nu intervine
intre ele, corpul in intregimea sa va reflecta lumina sufletului si va fi
sustinut de puterea sa. Cnd totusi o umbra se interpune intre ele,
stralucirea acestei lumini pare sa piara.
Gnditi-va din nou la soare cnd este complet ascuns in spatele
norilor. Desi pamntul este inca iluminat de acesta, cantitatea de
lumina care este perceputa este considerabil redusa. 9umai atunci
cind norii s-au dispersat poate straluci soarele in plenitudinea gloriei
sale. 9ici prezenta norului, nici absenta sa nu poate afecta in orice caz
splendoarea inerenta a soarelui. Sufletul omului este soarele prin care
corpul sau este iluminat si de la care ii provine forta, si ar trebui sa fie
respectat.
Gnditi-va in plus cum fructul, inainte de a fi format, e'ista potential
in copac. Cnd copacul este taiat in bucati, nici macar o parte ct de
mica a fructului nu ar putea fi detectata. Cnd el apare totusi, se
manifesta, asa cum ai observat, in minunata sa splendoare si
perfectiune glorioasa. Unele fructe, intradevar, realizeaza dezvoltarea
lor deplina doar dupa ce s-au desprins din copac.
( cuese dn screre u Baha"u"ah, p. 153)
Cri3ele ca sansaA oportunitate
*ra odata un indragostit care era despartit de multi ani de iubita sa si
era mistuit de dor. Dupa regulile iubirii inima ii era plina de nerabdare
iar corpul istovit de spiritul sau3 isi traia viata fara ea ca un calugar, iar
timpul trecea pe lnga el.in nici o zi el nu cunostea odihna in
asteptarea ei3 nici macar o noapte dorul de ea nu-l lasa sa doarma3
corpul sau era epuizat de asteptare3 inima sa ranita era plina de
amaraciune.1r fi dat o mie de vieti pentru a simti prezenta ei , dar
acest lucru nu era posibil. Doctorii stiau ca nu e'ista leac pentru el si
amicii sai evitau prezenta sa3 da, doctorii nu aveau leac pentru un
bolnav din dragoste, daca prezenta iubitei nu era posibila.
in cele din urma, copacul asteptarii sale a produs fructul disperarii, iar
focul sperantei sale s-a transformat in cenusa.intr-o noapte, el a simtit
ca nu mai poate trai si a parasit casa sa, ratacind prin oras.in curnd
un paznic s-a luat dupa el. *l a luat-o la fuga, cu paznicul pe urmele
sale3 atunci, alt paznic a aparut, barndu-i orice cale pe care ar fi putut
s-o aleaga.5i nenorocitul plngnd din toata inima, fugea incoace si
incolo si gemea in sinea sa) Sigur acest paznic este Israil, ingerul
mortii mele, venind att de repede dupa mine3 ori este un criminal
cautnd sa-mi faca rau. .icioarele continuau sa-l poarte pe cel ce
suferea ranit de sageata dragostei, iar inima sa se tnguia.1tunci a
a+uns la zidul unei gradini, si cu nespusa durere l-a privit, pentru el
dovedindu-se foarte inalt3si uitndu-si viata sa s-a aruncat +os in
gradina.
5i aici si-a vazut iubita cu o lampa in mna, cautnd un inel pe care il
pierduse. Cnd iubitul cu inima ranita a privit la fermecatoarea lui
iubita, a e'pirat puternic si si-a inaltat bratele spre cer a rugaciune,
strignd) /, Dumnezeule=Da-i gloria ta paznicului si bogatii si viata
lunga.Daca paznicul era Gabriel, calauzeste acest sarman, daca era
Israil, da viata acestui ticalos.
intr-adevar, aceste cuvinte erau adevarate, pentru ca el gasise o
+ustitie secreta in aceasta aparenta tiranie a paznicului si a vazut ct
de multa indurare este ascunsa in spatele acesteia.Fara mnie, garzile
l-au condus de la cel pierdut in desertul dragostei la marea iubirii si au
luminat noaptea intunecoasa a absentei cu lumina intlnirii.*l a fost
condus din departare in gradina apropierii, de la un suflet bolnav la
doctorul inimii.
1cum daca indragostitul s-ar putea uita in urma, si ar binecuvnta
paznicul de la inceput, rugndu-se in numele sau , ar fi vazut tirania ca
+ustitie3 dar din moment ce sfrsitul era ascuns pentru el, el a gemut si
s-a plns inca de la inceput. insa aceia care calatoresc in gradina
cunoasterii, deoarece ei vad sfrsitul de la inceput, vad pace in razboi
si prietenie in furie.
1ceasta este starea calatorilor din aceasta 0ale3 dar poporul 0ailor de
dinaintea acesteia vad sfrsitul si inceputul ca unul singur , ba chiar ei
nu vad nici inceputul si nici sfrsitul si nu cunosc intelepciunea nici la
inceput , nici la sfrsit.
6&ahaullah , 5apte 0ai, #@%;, p. #? ff.8
Se spune ca etapee care marecheaza caatora drumetuu de a
meeagure nestnte a tnutu cunoaster sunt sapte. Un e numesc
cee {apte Va, ar at Cee 5apte /rase . 5i e spun ca pna cnd
caatoru nu se asa pe sne s traverseaza aceste etape , e nu va
a|unge ncodata a oceanu aproper s unun, nc nu va bea dn vnu
nobete."
( Baha"u"ah, {apte Va, p. 4 )
*u"ecata lui Solomon
Doua prostituate au venit la rege si s-au plecat in fata lui.Una din
femei a spus, /, doamne, aceasta femeie si cu mine locuim in aceeasi
casa, iar eu am nascut un copil in timp ce ea era in casa.1poi, in a
treia zi dupa ce am nascut, aceasta femeie a nascut de asemenea3 si
eram singure3nu mai era nimeni cu noi in casa.Iar fiul acestei femei a
murit seara, deoarece ea s-a asezat pe el.Iar ea a aparut in toiul noptii
si mi-a luat fiul de lnga mine, in timp ce srvitoarea dormea, si l-a luat
la piept si mi-a pus fiul ei mort la pieptul meu.Cnd m-am desteptat
dimineata pentru a-mi hrani copilul, ce sa vad, era mort3 dar cnd m-
am uitat mai de aproape la el, ce sa vad, nu era copilul pe care l-am
nascut.
Dar cealalta femeie a spus, 9u, copilul care traieste este al meu, iar
copilul mort este al tau. .rima a spus, 9u, copilul mort este al tau, iar
copilul care traieste este al meu. 1stfel au vorbit ele inaintea
regelui.1tunci, regele a spus, Una spune AFiul meu este cel care
traieste, iar fiul tau este mortB3 iar cealalta spune A9u, ci fiul tau este
mort, iar al meu este cel care traiesteB.1duceti-mi o sabie. 1stfel o
sabie i-a fost adusa regelui, iar regele a spus, -aiati copilul in doua si
dati o +umatate uneia si o +umatate celeilalte. 1tunci femeia al carei
fiu traia, i-a spus regelui, deoarece inima ei suferea pentru fiul sau) /,
doamne, da-i ei copilul care traieste si nu-l ucide. Dar cealalta a spus,
Daca nu va fi al meu, nu va fi nici al tau3 imparte-l. 1tunci regele a
raspuns, Dati copilul primei femei si nu-l ucideti3 ea este mama sa. 5i
intreg Israelul a auzit de +udecata pe care regele a impartit-o3 si ei s-au
plecat cu teama in fata regelui, deoarece ei au inteles ca intelepciunea
Domnului era in el, pentru a imparti dreptate.
(I Reg 3: 16-28)
Vechu Testament, scrptura evreor pare a prma vedere sa fe ma
mut o geneaoge a stramosor Israeuu s o nteresanta carte de
store.Dar, aatur de descrerea evenmenteor, ea contne magn s
paraboe care merg dncoo de sumaru s enumerarea storca a
poruncor morae s etce.Fecare dn evenmentee descrse este ntr-
un fe, mportant s dstructv pentru oamen de astaz; pot f efcente
n sensu pshoterape popuare.Un bun exempu a acestu ucru este
|udecata u Soomon care pare f foarte moderna s ar putea serv ca
precedent pentru procesee de dvort s decze n ceea ce prveste
custoda copuu.Nu acea care cere sentnte strcte de |ustte, c
acea care doreste sa faca sacrfc pentru benefcu copuu sau
parteneruu este cafcat sa aba aceasta responsabtate.
Bertod Brecht s-a ocupat de tema |udecat u Soomon n versune
moderna.Dar n schmbu utzar regu feudae a u Soomon, ca
rostre soemna a sa, e a utzat |udecata ntegenta a u
Azdak.Brecht, de asemenea a contnuat cu utzarea une sab; e a
asat pe cee doua mame sa se upte pentru cop, prn ncercarea de a-
trage de partea or.
Ceea ce este doar sugerat n |udecata u Soomon s a fost prevent
prn sentmentee de bunatate s materne ae unea dn cee doua care
se certau, s anume despcarea copuu, au fost adesea nocute - n
reatatea dvortuu - cu experentee s sentmentee copuu.E sunt
cu nma s cu sufetu aatur de mamee or, dar, condus de un
sentment de vnovate, stau aatur de tat or.E sunt n nteror
ravast.Aceste observat ar putea determna un experment.|udecata
u Soomon necesta o nma materna s abtatea une feme de a
renunta a pretente e.Cum ar f reactonat Soomon, daca, asa cum
vedem adesea astaz, ambee part s cer drepture, fara respect
pentru bunastarea aceua pentru care se upta?
4 ,' 4
*ustitia "in cealalta lume
Un muezin predica din biserica sa.&inecuvntati sunt cei care traiesc
in saracie3 cei care ratacesc prin lume goi, deoarece nu-si pot cumpara
haine.0or purta cele mai frumoase tesaturi pe lumea cealalta. *l s-a
intors catre un sarman imbracat in zdrente, care se holba la el cu ochi
flamnzi.-u, bunule prieten, esti vecinul meu.iti spun tie, pe lumea
cealalta vei purta tesaturi pe care nu le-ai atins niciodata inainte si vei
mnca bucate pe care nu le-ai mirosit nici pe departe.Dar iti spun
aceasta, doar cu o conditie) cnd voi veni la tine pe cealalta lume si
voi vrea ceva de la tine, nu uita ca am fost vecinul tau.
Saracu s persoana tratata nedrept repreznta speranta |ustte pe
ceaata ume.Dar char s acest ucru nu este pst de nteresu
propru.Speranta pe care mueznu o predca este ca pomana data unu
cersetor, nu pentru a- a|uta, c pentru a-s nfrnge propru sentment
de vna s responsabtate s pentru sguranta propre a
savatoruu.Mueznu nu ofera o fee de pne sau ban, astfe nct
saracu sa-s poata poto foamea.E ofera doar nste cuvnte care
promt speranta.

Ce4l "istine pe HaBim "e Pro/et
1vicena a fost odata abordat de un student, care-i respecta
priceperea.&arbatul a spus, -u esti mai intelept dect cel mai invatat
din vremea noastra.-u esti filosof,medic, poet, astrolog.-u cunosti
toate acestea si chiar mai mult dect stiinta zilelor noastre o cere.De
ce nu te proclami profet!Sunt convins ca mii si mii te vor urma si-ti vor
asculta cuvintele.0ezi, (ahomed a fost doar un conducator de camile,
nepriceput in stiinta si totusi cuvintele sale au retinut atentia a
milioane de oameni.
iti voi e'plica la timpul potrivit., a raspuns 1vicena, 1i rabdare.
in urmatoarea iarna, mai geroasa dect si-ar fi putut aminti chiar si cei
mai in vrsta, 1vicena a fost lovit de boala.in aceeasi camera era, de
asemenea acel student care l-a abordat.*ra noapte.Deshidratat de
febra, 1vicena tn+ea dupa o inghititura de apa rece.
.rietene, a spus el colegului sau de camera, sunt foarte insetat.1i
vrea sa-mi aduci un pahar cu apa de afara!
"a gndul de a iesi pe acest ger groaznic, studentul s-a cufundat si mai
mult sub asternuturi.9u stapne, a spus el, doctorii sunt toti de
acord, ca in conditia ta, apa rece ar fi otrava. Setea lui 1vicena
crestea."imba sa era uscata.
Du-te si adu-mi niste apa..entru boala mea, ceva rece este cel mai
bun remediu.
Dar gndul de a merge sa sparga gheata la put pentru a indeplini
dorinta maestrului ii facea pielea de gaina.Fara sa tipe, el a continuat
sa argumenteze ca nu era nimic mai rau dect apa rece.Dar 1vicena,
marele medic continua sa insiste ca doar apa rece i-ar putea usura
suferinta.Cei doi oameni au inceput o disputa asupra dogmei, care,
pna la urma a durat toata noaptea.
in zori a inceput sa rasune din turnul minaretului vocea muezinului,
care suna credinciosii sa se spovedeasca, asa cum a poruncit .rofetul,
sa-si plece capetele catre (ecca.*levul lui 1vicena a aruncat patura
deoparte, a sarit din pat, a iesit ca o furtuna din camera, a spart
gheata de la put si s-a spalat pe fata, asa cum a fost prescris, apoi a
ingenunchiat pe covorul de rugaciune, pentru a-si face rugaciunea de
dimineata, un cntec de slava
Dupa ce si-a terminat rugaciunea, 1vicena i-a spus, Draga prietene, iti
mai amintesti ca m-ai intrebat de ce nu ma proclam profet!1stazi
vreau sa iti raspund.0ezi, (ahomed care a fost doar un conducator de
camile, este mort de <>> de ani, si vorbele sale mai au inca puterea si
forta de a te scoate dintr-un pat calduros3 au puterea de a te face sa te
speli cu apa rece si sa-ti spui rugaciunile, in ciuda frigului.Cnd te-am
implorat toata noaptea sa-mi dai un pahar cu apa, cuvintele mele au
fost prea slabe, desi stiu ca ma venerezi ca pe maestrul tau.1cesta
este unul din motivele pentru care, in ciuda invataturii mele nu ma voi
proclama niciodata profet.
Ma presus de orce, aceasta poveste carfca un ucru: ndferent de
ct de ncrezator este pacentu, terapeutu putn probab poate doved
charsma care apartne doar unu profet.
'
PERPLECITATEA -I SPERAN.A ME!ICILOR
Miracolul unui ru>in
Un seic a anuntat in cafenea ca, califul i-a interzis sa cnte.Cnd un
dervis a auzit acest lucru, a fost att de trist inct a simtit o strngere
in adncul fiintei sale, si o boala severa a pus stapnire pe
el..riceputul ha7im a fost chemat pentru boala sa.I-a luat pulsul si l-a
e'aminat dupa regulile artei sale, dar nu putea descoperi boala, pe
baza a ceea ce a citit in marea carte de medicina, si nici chiar pe baza
e'perientei multilor sai ani de practica medicala.
Dervisul si-a dat ultima suflare, iar ha7imul, insetat de cunoastere i-a
deschis corpul.1colo unde dervisul simtise marea durere, el a gasit un
bulgare mare, rosu ca un rubin.(ai trziu, cnd probleme financiare l-
au afectat, ha7imul a vndut piatra.1poi a trecut din mna in mna
pna cnd, in final a a+uns in posesia califului.*l a montat-o intr-un
inel.
intr-o zi, in timp proba din nou inelul, califul a inceput sa cnte.in acel
moment, roba sa a capatat culoarea sngelui, fara ca trupul sau sa
aiba vreo rana.Uimit, el a privit cum rubinul sau a inceput sa
bolboroseasca ca uleiul fierbinte si l-a improscat peste roba ca
sngele.5ocat de acest miracol, el a dorit sa descopere secretul
rubinului.*l a convocat toti proprietarii de dinainte, pna cnd a a+uns
la ha7im.Ea7imul nu a fost capabil sa e'plice misterul rubinului.
(dupa Mowana)
Des vechu medc orenta era orentat spre casee bogate, rou sau
avea n aceas tmp o semnfcate cartaba, egata de perceptee
regoase.n mute cabnete medcae, urmatoru anunt era afsat, "|o
dupa-amaza (zua de dnantea Sfnte Vner), pacent nevoas sunt
tratat grats." Acest anunt poate f s astaz gast n unee centre care
adera a tradte.
Hakmu a combnat un numar de rour s sarcn ntr-o sngura
persoana.Practca sa era de departe ma putn specazata dect cea a
doctoruu de astaz.Cuprndea masur de dagnostc, cum ar f:
examene de urna, verfcar ae pusuu s examnarea atenta a
pacentuu, a fe ca s conversata terapeutca s masur care
reamntesc de medcna pshosomatca contemporana.
Poet s povesttor Perse antce povestesc despre actvtatea
doctoror care erau favorzat s au rdcuzat saratana
vracor.Desgur, doctoru bun, prceput era mut ma accesb nobm
s ceor bogat.Dar prntr-o sere de povest s screr smare teratur
ddactce, e au furnzat un raport.Char s acea care nu s puteau
permte, benefcau de nteepcunea hakmuu s puteau trage
nvatamnte dn aceasta nteepcune, fara sa pateasca nmc.
Pentru a nteege aceste povest este necesar sa uam n consderate
stuata predomnnd n ace moment.Sutanu, regee, egutoru s
secu exerctau egea feudaa.Pentru a f sgur, doctoru era foarte
respectat, dar acesta furnza servc n aceas fe n care o facea un
curtean, sodat sau guvernator.Pe nga acest ucru, doctoru era
oarecum ca un comercant care se depasa dn oc n oc s s prezenta
taentee sae pentru vnzare.n pus, era sarcna sa sa armonzeze
durerea pacentuu cu prncpe regoase s sa stabeasca egatur cu
nteepcunea dezvauta.Indgnarea posba mpotrva u Aah (D-zeu),
dn cauza nedreptat aparente era astfe nterceptata de catre doctor.

Su/erinta impartasita
Dormi, mine este de asemenea o zi de la D-zeu, a gemut sotia,
dupa ce sotul ei s-a zvrcolit si s-a perpelit de o suta de ori.Cnd esti
stt de nelinistit, nu pot dormi nici eu. /, nevasta daca ai avea
problemele mele=Cu cteva luni in urma am semnat o polita si mine
este scadenta.0ai de mine=5tii ca nu am nici un ban in casa, si stii de
asemenea ca vecinul nostru, caruia ii datorez bani, poate fi mai
veninos dect un scorpion cnd este vorba de bani.0ai de mine=Cum
as putea sa dorm! in acel moment, el a inceput din nou sa se
perpeleasca.-oate incercarile sotiei sale de a-l calma si de a presara
nisipul somnului in ochii sai, nu au reusit.1 incercat sa-l linisteasca
spunndu-i, 1steapta pna mine3 atunci lucrurile vor arata diferit, si
probabil vei gasi o cale sa inapoiezi banii. 9imic, nimic nu va
merge., a gemut barbatul.-otul este pierdut. in cele din urma, sotia
sa si-a pierdut rabdarea.1 iesit in gradina si si-a strigat vecinul.5tii,
sotul meu iti datoreaza bani, iar scadenta este mine.0reau sa-ti spun
ceva ce nu stii.Sotul meu nu-ti poate plati datoria mine. Fara sa
astepte un raspuns, sotia s-a intors inapoi in dormitor si a spus, Daca
nu pot sa dorm eu, nici vecinul meu nu ar trebui sa doarma. Cu
sfidare ea s-a bagat in pat, in timp ce sotul ei si-a tras cearsaful peste
urechi si a lasat la o parte nelinistea.Curnd dupa toate astea s-a facut
liniste si nimic nu mai putea fi auzit dect respiratia regulata a celor
doi soti.
(Poveste persana)
Pshoterapa popuara, netransmsa de medc utzeaza metode,
caracterzate cea ma mare parte dn ee prn sretene s vcene.Sota
a ncercat, att ct ar putea cneva, sa-s faca propru partener sa
nvnga normee s forta socaa s char propre temer.n acest fe
exsta mute feur de usurare (eberare), una dn ee fnd descrsa n
povestea "Sufernta mpartasta".Sota s-a a|utat pe ea nsas s pe
sotu e, prn stabrea dreptat, asa cum a ntees ea acest ucru: daca
nu pot sa dorm dn cauza probemeor mee, de ce ar trebu sa doarma
ceaata persoana?Aceasta dreptate subectva, desgur nu rezova
probema.Datore nu sunt patte n acest fe, dar acea persoana nu a
avut sentmentu ca a fost nea|utorata n a achta nota.Ce cu nota nu
este acum cu mut ma bun dect debtoru nsus.
Maicianul
(uezinul, un preot a vrut sa ia niste nuci pentru sotia sa, deoarce i-a
promis ca o sa gateasca fesen+an, o mncare preparata cu nuci.in
bucuria anticiparii mncarii sale favorite, muezinul a bagat mna intr-
un borcan cu nuci si a inhatat attea nuci cte a putut sa cuprinda cu o
singura mna.Cnd a incercat sa scoata bratul din vas, era
blocat./rict de mult l- a tras si l-a rasucit, borcanul nu a vrut sa ii
elibereze bratul.1 plns, a gemut, a blestemat, asa cum un muezin nu
ar fi trebuit sa faca.Dar nimic nu l-a a+utat.Chiar si atunci cnd sotia sa
a luat borcanul si s-a asezat pe el cu toata greutatea, nimic nu s-a
intmplat.(na lui a ramas blocata in gtul borcanului.Dupa multe
incercari inutile, ei i-au chemat pe vecinii lor pentru a+utor.-oti au
urmarit cu mult interes scena care se desfasura in fata lor.Unul din
vecini a aruncat o privire si l-a intrebat pe muezin cum s-a intmplat
acest accident.Cu o voce patetica si gemete de disperare, muezinul i-a
povestit intreaga tarasenie.0ecinul sau i-a spus) -e voi a+uta daca vei
face e'act ce-ti voi spune.
iti promit sa fac orice imi vei cere, daca ma vei elibera din acest
borcan.
1tunci vra-ti mna mai adnc in borcan.
1cest lucru i-a parut ciudat muezinului3 de ce ar trebui sa bage mna
mai adnc in borcan, cnd el voia sa o scoata de acolo!Dar a facut asa
cum i s-a spus.
0ecinul a continuat, 1cum deschide mna si lasa sa cada nucile pe
care le tii in mna. 1ceasta cerere l-a suparat pe muezin."a urma
urmei, el voia nucile pentru mncarea sa favorita, iar acum trebuia pur
si simplu sa le dea drumul.5ovaitor, el a urmat instructiunile celui care
il a+uta.&arbatul a spus acum, Strnge mna si trage-o foarte incet din
borcan.
(uezinul a facut acest lucru, si, iata, fara vreo dificultate, el si-a tras
mna din borcan.Dar nu era pe deplin satisfacut.(na mea este libera
acum, dar unde sunt nucile! 1tunci vecinul a luat borcanul, l-a inclinat
si a lasat sa se rostogoleasca attea nuci cte avea nevoie
muezinul.Cu ochii mariti si cu gura cascata, muezinul l-a urmarit si a
spus, *sti magician!
(Poveste persana)
Mute s-au schmbat n pshoterape, de a practca pshoterapeutca dn
Orentu antc.Famartatea cu probemee nterne s comportamentu
perturbat (tuburat) au fost sstematzate n mod crescut s puse n
egatur stntfce.Functe nvatar au fost dferentate; dnamce
personatat s mpcate sae n contextu soca au fost
descoperte.Dar, ntr-o prvnta, ce putn, rou terapeutuu nu a fost
schmbat n mod esenta.Astaz, ca s atunc, e poarta cu e magnea
unu magcan, care poate controa msteru, supranaturau s mstcu;
e poate mprumuta cartate part ntunecate a sufetuu, a fe cum
razee X strapung corpu uman.Orct de fatanta poate f aceasta
magne pentru terapeut, ea devne o patra de moara n procesu
terapeutc; dezamagre apar cnd recuperarea nu apare medat.Dn
punct de vedere terapeutc, bnentees, o astfe de reacte poate f
nteeasa s nterpretata ca un mecansm defensv, rezstenta sau
nevoa pentru un "tata" atotputernc.Cu toate acestea, terapeutu-
magcan, asa cum este e reprezentat n constntee mutor pacent
potenta este o probema pentru pshoterape s magnea sa pubca.
Visul "orit
"a ha7im a venit un seic cu parul alb, fara dinti, care s-a plns, -u
care a+uti fiinta umana, a+uta-ma si pe mine.Dorm mereu si un vis pune
stapnire pe mine.0isez ca sunt in fata uni harem.Femeile sunt ca
florile unei gradini, ca merele unui pom, si ca minunile
paradisului.9umai ce intru in curte, iar ele dispar intr-un coridor
secret
Ea7imul a ridicat din sprncene, s-a gndit foarte atent la acest lucru
si, in final a intrebat, -u vrei probabil sa-ti dau o pudra sau un
medicament, care sa te apere de acest vis.
Uluit, seicul a strigat, 9u, nu asta.Singurul lucru pe care il vreau este
faptul ca, in vis, usa catre pasa+ul secret sa fie blocata, astfel inct
femeile sa nu poata fugi de mine.
Cop ar spune, "Un vs este un fm n somn." Exsta mut adevar n
aceasta defnte smpa.ntr-un vs, actune s desfasoara cursu, ar
experentee s evenmentee apar ntr-un fe care asa ceu care
vseaza ntrebarea daca e este erou vsuu sau numa
spectator.Fzooga atrbue vsee unor etape ae somnuu.Exsta
dferte opn n egatura cu semnfcata vseor: predct ae vtoruu,
procesarea experente, mba|u nconstentuu.Acest utm punct de
vedere a fost o preocupare ma|ora a pshanaze, care actoneaza
pornnd de a urmatoaree consderat: contnutur suprmate s
mpnse de o parte n tmpu oreor de veghe sunt deghzate ca
smbour n tmpu somnuu, o peroada a pse controuu.Aceste
smbour conduc pe ce care nterpreteaza a contnuture pe care
ee e repreznta.n mba|u de smbosm a vsuu apar nantea
ochor ceu care vseaza actun, fgur s povest care sunt uneor
constente doar pentru durata vsuu s apo sunt utate dn nou - sau
ee pot preocupa o persoana ore, ze sau char tmpu ber.
Semnfcata acestor povest dn vs este foarte rar cara; ea depnde
drect de nterpretare s nteegerea de catre cneva a acestora.La fe
cum spunem ceorat povest n stuate socae, a fe ne spunem
noua nsne povest n vsee noastre.Dar no nu cunoastem de a
nceput orgnea sau rezutatu or.Putem cunoaste acest ucru daca
ata persoana ne spune ucrur a care reactonam puternc.No
empatzam s ne bucuram n consecnta.Probab, n vs, fanteza
noastra ca un medum s ca un oc a rezovar confctuu capteaza
semnfcata negata de catre ratonatatea noastra determnata de
vata znca.Vsee sunt astfe povest egate de personatate; ee sunt
mtoog ndvduae care refecta reatatea n feu or propru s ne
ofera o nteegere personaa competa a reatat.
Pshanaza numeste vsu "caea regaa pentru nconstent". Aceasta
reazare poate f anga|ata terapeutc n masura n care pacentu s
asuma sarcna dscutar vseor sae s asocer cu ee, ar terapeutu
spr|na n acest proces de expcare a vseor.
Vsee functoneaza ca un medu terapeutc care este nserat n reata
dntre terapeut s pacent.Se confrunta, n prmu rnd cu propra store
a ndvduu.Exsta o functe smara n poveste transmse de cutur s
grupur, dar n aceste cazur ee se confrunta cu trecutu coectv a
aceor grupur.Este de aceea greu sa trasam o ne ntre vs s poveste,
ntre mtooga ndvduaa s coectva.Un motv pentru acest ucru este
ca mute ucrur care |oaca un ro n vata une cutur sau a unu grup
sunt de asemenea mpcate ntr-o procesare ndvduaa a experente
sae s, n a doea rnd, membr unu grup anga|eaza n mod repetat
teme smare s comparabe s motvee pentru tradta or coectva.
Pe cine ar tre>ui sa cre3i
.oti sa-mi imprumuti magarul in aceasta dupa-amiaza ! l-a intrebat
pe muezin un prieten.
Draga prietene, a replicat muezinul, stii ca sunt intotdeauna gata
sa-ti dau a+utor cnd ai nevoie.Inima mea vrea sa imprumute magarul
unui ortodo'.(a incnta sa vad roadele pasunatului la magarul
meu.Dar ce pot sa spun, draga prietene!.entru moment, altcineva are
magarul meu.
(iscat de sinceritatea muezinului, fermierul i-a multumit generos,
spunnd, *i bine, chiar daca nu m-ai putut a+uta, cuvintele tale
amabile m-au a+utat foarte mult. Dumnezeul meu fie cu tine, o nobile,
bunule si inteleptule muezin.Dar ca fermier, am simtit cum sngele mi-
a inghetat in vene.Fermierul a tresarit, a privit cu uimire si in final a
intrebat nencrezator, Ce aud!(agarul tau este aici pna la urma.1m
auzit vocea sa.
(uezinul s-a intors rosu de furie si a strigat, /m nerecunoscator.,i-am
spus ca magarul nu este aici..e cine crezi mai mult) muezinul sau
ragetele stupide ale unui magar!
Mut oamen, medc ca s pacent sunt orb.E cred ca doar anumte
cauze ae bo pot f dovedte.Ate motve s condt posbe pentru
boaa nu sunt uate n consderare.Pentru mut tmp, pshosomatcen
au fost de asemenea n afara cmpuu (domenuu) genera a aceste
vzun.Aceasta mtare a perspectve a fost ncura|ata de catre
succesu fantastc n medcna pshosomatca.Legature evdente ntre
domene soca, menta s fzc au fost trecute cu vederea.Probemee
de a ocu de munca, durerea anormaa dupa moartea une persoane
ubte, contnuate cu dfcutate dn fame nu au fost acceptate drept
cauze pentru boaa.Doar smptomee fzce erau tratate s, cu
ntroducerea une medcat corespunzatoare, smptomee mentae.Pe
de ata parte gasm ca, convngere dogmatce merg n drecte
opusa.Pentru a nu fasfca pshoterapa s pentru a preven transferu
probemeor mentae, un oamen evta compet toata medcata, char
s atunc cnd ar putea nsemna o descrestere a sufernte de
nesuportat a pacentuu.
Pare mportant sa fm atent a fecare caz s sa verfcam condte sae
nante de a aege o abordare sau ata sau o combnare a
acestora.Decznd cne este de crezut, asa pacentuu dreptu de a f
nformat n egatura cu boaa sa s de a descoper semnfcate
masuror terapeutce.Dn aceste motve pare mportant pentru no ca
medc, nu neaparat format n pshoterape, sa ste potentaee s
mtee pshoterape, asfe nct e sa-s conduca pacent or a
terapa cea ma adecvata, ct de curnd posb.Aceasta necestate
este mut ma urgenta, cnd retnem ca a aproape sase an unu
pacent cu tuburar pshosomatce, dec boaa fzca egata de cauzee
mentae, de a gas un specast n pshoterape.
Lmtarea a tratamentu terapeutc ntra eventua n confct cu dornta
pacentuu de a avea un medc "atotputernc".Aatur de ncrederea pe
care pacent o au n medcu or, exsta de asemenea asteptarea ca
medcu sa ste totu; pacentuu pace sa nterpreteze ca pe un semn
a sabcun faptu ca doctoru admte mtee sae profesonae.Ma
mut dect att, un pacent s ce apropat or s doresc un medc ca
ce dn urmatoarea poveste.
HaBimul stie totul
Un barbat a fost lovit de o boala serioasa si se pare ca moartea sa era
aproape.Din teama, sotia sa a chemat un ha7im, doctorul de la
oras.Ea7imul l-a consultat mai mult de patru ore, i-a verificat pulsul, si-
a pus capul pe pieptul barbatului, l-a intors pe burta si apoi pe partea
cealalta, l-a ridicat in picioare si apoi l-a asezat in sezut, i-a deschis
ochii, s-a uitat in gura sa si apoi a spus cu convingere, Draga femeie,
din pacate am vesti triste pentru tine3 sotul tau este mort de doua
zile. in acest moment, barbatul bolnav s-a ridicat in capul oaselor, si a
scncit speriat, 9u draga mea, sunt inca viu. Sotia l-a plesnit peste
cap si a replicat furioasa, "iniste=Ea7imul, un doctor, este un e'pert.*l
trebuie sa stie.
(Poveste persana)
Pacentu are potenta pentru boaa s pentru sanatate.Terapeutu
prea functa de a rega boaa s sanatatea pacentuu.E poate
nfuenta receptvtatea pacentuu pentru boaa, dar poate de
asemenea mobza s stabza potentau sau pentru sanatate.Aceasta
sarcna este scopu domnant a medcne preventve s pshogene.
Tratament in mo" ocolit
Ca medic al curtii pentru legiuitorul 9uhe-Samani, 1vicena a luat parte
la o sarbatoare a curtii./ doamna de la curte a adus un mare vas
pentru fructe.Imediat ce s-a plecat in fata lui 1vicena si a pus vasul in
minile sale, nu a mai fost capabila sa se ridice si a gemut de durere.1
fost lovita de lumbago."egiuitorul s-a uitat la 1vicena cu severitate si i-
a ordonat sa o a+ute.1vicena s-a gndit un moment, in timp ce a intrat
in panica.isi lasase toate medicamentele acasa si trebuia sa gaseasca
noi remedii.Cu acest lucru in minte,a bagat mna sub bluza femeii.*a
s-a dat la o parte, dar apoi a tipat de durere, care era acum chiar mai
rea.2egele a fost infuriat de comportamentul nerusinat al lui
1vicena.Dar inainte ca el sa spuna ceva, doctorul cu ageritate a bagat
mna pe sub fusta femeii si a incercat sa-i scoata len+eria intima.Fata
s-a inrosit si ofensata a sarit inapoi.Ca printr-un miracol, durerile ei au
disparut.S-a ridicat usor, fara nici o durere.Satisfacut, 1vicena si-a
frecat minile si a spus, Foarte bine.Chiar si ea ar putea fi a+utata.
n cuda - sau dn cauza - defcenteor tehnce s teoretce, procedeee
vechor hakm erau adesea ngenoase.Aatur de umoru aceste
povest, actunea u Avcena este nstructva.
Sa presupunem ca e ste ca dsconfortu unu pacent cu umbago este
crescut prn pozta neechbrata pe care pacentu o adopta dn cauza
frc pentru o durere ma mare.n acest caz, e ar avea sansa sa
reaaxeze crampee, prn utzarea une metode fooste, de exempu n
chropractca sau terapa fzca.Stuata era urgenta totus s, ca hakm,
e era de asemenea un artst carua regee -a cerut o dovada medata
a arte sae.De aceea, e a abordat o ata cae.
nchpundu-s ca femea va f |enata n fata attor oamen daca e va
ataca sexuatatea e, e a dezvotat stratega sa.n strafundure mnt
sae, e pare sa aba deea ca modesta, teama de se dezve n fata
ceorat oamen s, aatur de acest ucru, tabuu sexua erau ma
puternce dect teama de durerea severa care o tnea moba.Asa cum
arata povestea, cacuee u Avcena au fost corecte.Procedeu sau,
utznd norme psho-socae pentru efectu (consecnta)
comportamentuu, s de ac a corpuu, este un exempu de tratament
soca-pshosomatc.
intelepciunea ?aBimului
Un sultan era pe un vas impreuna cu unul dintre cei mai buni servitori
ai sai.Servitorul care nu a mai fost niciodata inainte luat intr-un voia+ -
de fapt ca un copil al muntilor el nu a vazut vreodata coasta - a stat in
burta goala a vasului si a tipat, a plns, a tremurat si s-a tnguit.-oti
erau draguti cu el si au incercat sa-i calmeze temerile, dar bunatatea
lor a+ungea doar la urechile sale, nu si la inima sa
tematoare."egiuitorul nu mai putea suporta sa auda tipetele
servitorului, iar voia+ul pe apele albastre, sub cerul azuriu, nu mai era o
placere pentru el.1tunci, inteleptul ha7im, medicul, l-a abordat si a
spus, inaltimea voastra, cu permisiunea voastra il pot calma. Fara
nici un moment de ezitare, sultanul i-a dat permisiunea.Ea7imul a
ordonat marinarului sa-l arunce pe servitor peste bord3 marinarul s-a
indreptat bucuros catre plngacios.Servitorul a fost aruncat in apa,
fara aer, s-a agatat de marginea vasului si i-a rugat sa-l ia din nou la
bord.1stfel ei l-au tras de par inapoi.De atunci, el a stat foarte linistit
intr-un colt.9imeni nu a mai auzit un cuvnt de teama din gura
sa.Sultanul era uimit si l-a intrebat pe ha7im, Ce intelepciune este
cuprinsa in aceasta actiune!
Ea7imul a raspuns, *l nu a gustat niciodata sarea marii.5i nici nu a
stiut ct de mare era pericolul in apa.1stfel el nu putea sti ct de
minunat este sa aiba scnduri viguroase sub el.Doar cine s-a
confruntat cu pericolul poate sti valoarea poate sti valoarea pacii si
calmului.-u, care ai intotdeauna ce sa mannci nu cunosti gustul pinii
de la tara.
Fata pe care tu nu o consideri draguta este iubita mea.*'ista o
diferenta intre barbatul care o are pe iubita sa alaturi de el si si
barbatul care asteapta mult timp sosirea ei.
(dupa Saad)
Cunostntee de medcna pshosomatca - char daca nesstematce -
nu consttue doar antcparea modernsmuu n poveste antce ae
Orentuu.Ee arata nceputure procesuu terapeutc care au dobndt
forma s sstematzarea stntfca dn tmpure noastre.Un proces sgur
utzat astaz, n prncpa pentru tratarea anxetator este modfcarea
comportamentuu.Este bazat pe deea ca, comportamrntu este nvatat
s, prn urmare este "dezvatat" ntr-o stuate terapeutca.
Acest nterschmb ntre nvatare s dezvatare nsoteste vata noastra de
z cu z.Pentru a f sgur, se poate ntmpa ca no sa evtam stuate
care produc anxetate s n feu acesta crestem anxetatea noastra.n
modfcarea comportamentuu, paradoxu nevrotc este ntrerupt pas
cu pas prn ntermedu desensbzar sstematce.Scopu este
reazarea ca o stuate sau un obect nu trebue ntotdeauna sa fe
nsott de experente negatve.Un exempu de terape antca n ceea ce
prveste anxetatea este gast n povestea nteepcun hakmuu, asa
cum a fost povestta de Saad.Pe vremea sa, preocuparea pentru
anxetate nu era doar o probema pentru hakm, c era n prmu rnd o
probema fosofca, confruntndu-se cu esenta omuu.Anxetatea era
prvta ca o reacte a reata omuu cu necunoscutu.Fosof orenta
faceau dstnct ntre tre tpur de anxetat, pe care e e-au numt
anxetat prmare.Ee sunt:
1)teama de trecut, pe care e o atrbuau n|usttor s pentru care e
cereau utarea s ertarea ca tratament;
2)anxetatea n prezent, exprmata prn snguratate, care trebua
emnata s prn parasrea arene socae s practcarea ascetsmuu;
3)teama de vtor, exprmata prn sentmente fara sens s psa
scopuror. Rugacunea era recomandata ca un antdot.n pshoterapa
dn zee noastre, cneva a descopert dn nou aceste tre anxetat
prmare.Teama pentru trecut s prezent sunt vazute ca anxetat trate
de-a ungu store ndvduu.Teama pentru vtor este pasata n
opozte cu ee, ca teama exstentaa.
Sstematzarea anxetat s nvatamntee trase dn aceasta pot f
nteese aatur de medu cutura regos s sunt orentate ma mut
catre acest medu, dect aatur de trasature de caracter ae
omuu.ertarea este n mod esenta o cernta moraa de nata
sensbtate.Ca o regua, ea presupune un anumt grad a nsght-uu,
daca nu conduce numa a auto-acuzare.Acest ucru -a spus Hafs,
"Daca toata umea ar st absout totu despre ceaata persoana, toata
umea ar admte usor s cu bucure ertarea."
Ascetsmu, ca un antdot pentru snguratate pare paradoxa, ca s cum
"savrsrea sucduu ar face sa dspara teama de moarte." Ideea dn
spatee acestu ucru este ca o persoana care n mod vountar se
ntoarce a ascetsm s vede n e o vaoare care este de asemenea
recunoscuta de catre medu sau s de catre rege poate mut ma usor
sa traasca cu aceasta teama de snguratate.Ascetsmu poate nsemna
n aceas tmp evadare, o reacte mpotrva frc de ceat
oamen.Rugacunea s medtata ca remed pentru teama de vtor au
fost recomandate de secoe.Ee sunt consderate eemente ae
ncreder s sperante.Dar acest procedeu devne probematc daca
necestatea pentru rugacune mpedca pe cneva de a uarea
masuror actve pentru vtor.
DVin"ecareaD cali/ului
2egele a fost lovit de o boala grava.-oate incercarile de a-l vindeca s-
au dovedit inutile.(arele si faimosul medic 2asi a fost in cele din urma
chemat pentru a-l consulta."a inceput, el a incercat toate metodele
traditionale de tratament, dar fara succes.in final, 2asi l-a intrebat pe
rege daca ii permitea sa aplice tratamentul pe care el il credea cel mai
bun. 2egele in disperarea sa si-a dat consimtamntul.2asi l-a rugat pe
rege sa-i puna doi cai la dispozitie.Cei mai rapizi si mai buni cai arabi i-
au fost adusi.in urmatoarea zi, 2asi a ordonat ca regele sa fie dus in
faimoasa statiune 4ouze (ullan din &uchara.De cnd rgele nu se
putea misca, el era carat cu o brancarda.in statiune, 2asi i-a spus
regelui sa umble neimbracat si a ordonat tuturor servitorilor regelui sa
stea ct mai departe posibil de statiune.Servitorii au ezitat, dar apoi au
fost de acord, cnd regele le-a spus ca trebuie sa faca cum le-a oronat
ha7imul.
2asi avea caii legati la intrarea in statiune."ucrnd impreuna cu unul
din elevii sai, el l-a asezat pe rege intr-o cada si rapid a varsat apa
fierbinte peste el.in acelasi timp i-a dat un sirop fierbinte care i-a
crescut temperatura.Dupa ce s-au intmplat toate astea, 2asi si elevul
sau l-au imbracat.2asi s-a asezat in fata regelui si brusc a inceput sa-l
in+ure si sa-l insulte in cel mai ingrozitor mod.2egele era socat si s-a
suparat teribil din cauza acestei nepoliteti si insulte ne+ustificate, in
special datorita faptului ca era nea+utorat.in aceasta stare de spirit,
regele s-a miscat.Cnd 2asi a vazut acest lucru, a scos cutitul, s-a
apropiat de rege si l-a amenintat ca-l omoara.Speriat, regele a incercat
sa se salveze, pana cnd in cele din urma, frica i-a dat forta sa se
ridice si sa fuga.in acel moment, 2asi a parasit repede camera si,
impreuna cu elevul sau a fugit din oras pe cai.
2egele s-a prabusit epuizat.Cnd si-a recapatat cunostinta, el s-a
simtit mult mai liber si era capabil sa mearga.inca foarte furios, el a
chemat servitorul, s-a imbracat si s-a intors la palat..oporul sau si-a
aratat bucuria cnd a vazut ca regele s-a insanatosit.
/ saptamna mai trziu, o scrisoare de la medic i-a fost inmnata
regelui.Scrisoarea continea cteva cuvinte de e'plicatie) 1m facut tot
ceea ce am invatat ca medic.Cnd aceste lucruri nu au dat rezultate,
ti-am crescut in mod artificial temperatura si prin provocarea mniei
tale ti-am dat forta sa-ti misti membrele.Cnd am vazut ca vindecarea
ta a inceput, am parasit orasul pentru a scapa de pedeapsa ta.9u iti
cer sa ma platesti, deoarece sunt constient de insultele in+uste si
vulgare pe care ti le-am aruncat in nea+utorarea ta si sunt profund
rusinat de ele. Cnd regele a auzit acest lucru, si-a simtit inima plina
de recunostinta si l-a rugat pe doctor sa vina la el, astfel inct sa-i
multumeasca.
Actvarea partcpar emotonae este un procedeu foarte vech n
medcna.Asa a fost s cu Rhases (Ras: 850-923), famosu medc
persan, depre care se spune prntre atee ca a fost prmu care a
utzat cuvntu "pshoterape".
Tratamentu sau nu era "cathartc" n sensu actua a
cuvntuu.Tratamentu nu avea oc prn eberarea unu boca| exstent
a sentmentuu.Congesta sentmentuu a fost ma nt trezta prn
nsutee s amenntare u Ras s ntroduse ca forte conducatoare n
cura sa.Ras a avut gr|a de condte necesare: cafu trebua sa se
predea hakmuu go s nea|utorat.Fara aceste masur, tratamentu ar f
devent sgur un dubu esec.Legutoru nu ar f a|uns n aceasta
condte daca ar f adus cu e s pe servtor sa, care ar f ntrerupt
prematur s cu forta dezvotare sae terapeutce, daca ar f auzt
tpetee sae dupa a|utor; Ras trebua sa- faca sa se teama pentru
propra sa vata.
Orct de veche poate f povestea, ea poate descre o probema a
pshoterape contemporane: a fe ca s cafu, pacent nostr sunt
ncon|urat de o mutme de aat, membr de fame, preten, ar
doctor or, n nencrederea or, nu se sfesc n a ntrerupe tratamentu,
daca mersu tratamentuu conduce a crze sau nu este n acord cu
punctee or de vedere.
Tratamentul corect
Farim7han, puternicul legiuitor, a fost lovit de boala si toti medicii au
simtit furia sa.in cele din urma, un servitor a utilizat forta cu blndete
si amenintari strasnice pentru a aduce un ha7im speriat la Farim7han,
care a racnit la el cu voce puternica si a spus, *sti cunoscut peste tot
ca un medic bun.1rata-ti talentul.Dar nu uita pe cine ai in fata ta.
Ea7imul l-a e'aminat cu atentie.
Doar un singur lucru te va a+uta, a spus el..regateste-te pentru
clisma.
Ce!/ clisma ! a tipat regele.Cine crezi ca ar accepta asa
ceva !.rivirea inspaimntatoare a regelui l-a facut sa tremure pe
ha7im. / clisma pentru mine,! / doamne. 2egele i-a permis sa ia loc
si sa astepte sa vada cum conditia regelui din acel moment s-a
imbunatatit.5i de fiecare data cnd napasta bolii il lovea, ha7imul era
convocat, astfel inct, doctorul accepta fara comentarii clisma.
De seara pna dmneata, e statea a capatu omuu bonav s
pngea.Urmatoarea dmneata e a murt, dar omu bonav a contnuat
sa traasca.
(dupa Saad)
Unu medc n Orentu antc nu era usor.Onoraru sau era n mod
obsnut un onoraru pentru succesu sau.Ma mut, medc se
confruntau cu probemee cu care se confrunta orcne dn profesunea
medcaa, adca responsabtatea de a aege dntre rscur foarte
varate.Ca servtor a unor mar egutor, char s ce ma bun doctor,
cum ar f Avcena sau Ras erau erau supus stapnor or.Aatur de
gr|a n egatura cu vata pacentor or, e se temeau s pentru propra
or vata.
Cine spune A tre>uie sa spuna "e asemenea =
intr-o clasa, cunoscuta in /rient ca (a7tab, un profesor a avut mult de
furca cu un baiat.Spune A, 6in persana) Alef8.&aiatul tocmai si-a
ridicat capul si, apoi l-a lasat in +os si a strns din buze..rofesorul a
dovedit rabdare si a spus din nou, *sti un baiat asa dragut - te rog
spune A.9u iti voi face nici un rau. Singura replica din partea baiatului
a fost o privire fi'a.in cele din urma, dupa multe incercari, profesorul
si-a pierdut rabdarea.Spune A a strigat el, spune A Dar singura
replica a baiatului era doar (m-mm 1tunci, profesorul l-a convocat
pe tatal baiatului.impreuna, ei l-au implorat pe micut sa spuna A.in
cele din urma, baiatul si-a revenit si spre mirarea tuturor a pronuntat
un clar si frumos A..rofesorul surprins de succesul sau pedagogic a
strigat, Doamne, ce minune=1cum spune B. Dar baiatul a protestat
violent, a lovit cu micutele sale degete in banca si a spus, De a+uns.
5tiam ce se va intmpla cu mine daca voi spune A1poi vei vrea de la
mine sa spun B si apoi sa recit intregul alfabet, apoi sa citesc si sa
scriu si sa lucrez la aritmetica. 5tiam eu de ce nu voiam sa spun A=
Baatu ste ceea ce vrea.Dn moment ce e poate sa vada consecntee
actun sae, are un avanta| fata de adut.Abtatea de a ncude
rezutatee une actun n consderate propr, char cu pretu
spontanetat, se dovedeste rareor a f foarte uta.Care sunt
rezutatee (consecntee) pentru mne aatur de pacere daca beau
acoo?Ce rezutate trebue sa au n consderate daca m nse sota s
m au o amanta?Ce rezutate trebue sa au n consderate daca
mannc prea mut?Care sunt rezutatee daca aeg un concept potc
sau regos?
Medcna de asemenea este confruntata cu sarcna de a spune A s
acceptarea consecnteor corespondente.Facem aeger de acest tp
cnd adoptam concepte teoretce.n ceea ce prveste o boaa nnascuta
exsta rezutate fata de o boaa dobndta.Daca, de exempu, ncudem
depresa s schzofrena prntre formee endogene, cea ma adecvata
terape va f tratamentu medcamentos.Dar daca presupunem ca
aceste bo sunt determnate n prncpa de cauze pshosocae, prma
noastra aegere va f pshoterapa, terapa famaa etc. n tmp ce
reata dntre dagnostc s formee de terape este ntarta de medcna
somatca, decz de baza trebue uate n medcna pshosomatca,
pshatre s pshoterape.Aceste decz nu au fost nca sufcent de bne
dovedte stntfc s astfe permt, mta arga pentru argument despre
crednta s convngere.
Camasa unui >ar>at /ericit
Un calif statea rapus de o boala mortala pe perna sa de
matase.Ea7imii, medicii tarii sale, stateau in +urul lui si erau de acord
ca doar un lucru i-ar putea aduce califului vindecarea si salvarea)
plasarea sub capul sau a camasii unui barbat fericit.(esageri au
scormonit in fiecare oras, fiecare sat si fiecare coltisor pentru a gasi un
barbat fericit.Dar toti cei pe care i-au intrebat nu aveau nimic dect
durere si gri+i.in cele din urma, dupa ce au pierdut orice speranta,
mesagerii au intlnit un pastor care rdea si cnta in timp ce privea
turma sa.*ra el fericit! 9u-mi pot imagina pe nimeni mai fericit dect
mine. 1 replicat pastorul rznd.
1tunci da-ne camasa ta, au strigat mesagerii.Dar pastorul a replicat,
9u am una.
1ceste vesti patetice, ca omul fericit pe care mesagerii l-au intlnit nu
avea o camasa proprie, i-au dat califului de gndit.-imp de trei zile si
trei nopti, el nu a permis nimanui sa vina la el.in cele din urma, in cea
de a patra zi, el a dat pernele sale de matase si pietrele sale pretioase
sa fie impartite oamenilor, si, asa cum spune legenda, din acea vreme
califul a fost din nou sanatos si fericit.
(Poveste orentaa)
Doctor dn aceasta poveste vor sa utzeze drept semnfcat magce,
camasa unu barbat ferct.n mod ronc nu este camasa unu barbat
bogat, care ar f capab sa-s permta sa fe ferct.Povestea are
caracteru une pese ddactce s este n mod zbtor ambgua.Pe de o
parte, persoana saraca care aude aceasta poveste este nfatsata ca
omu bogat actua care n sfrst s poate permte sa prveasca n |os a
oamen nstart.Dar n aceas tmp, povestea are o catate nsttoare:
nu ft suparat dn cauza negatat socae; amntt-va ca suntet
bnecuvntat cu ate bunur.Ambee nterpretar arata ca actvtate
unu doctor contn eemente deoogce, aatur de vndecarea
ceorat.Aceasta nu nseamna ca actvtate sae sunt ree.Dar este
mportant sa fm constent de prezumte fosofce, deoogce, astfe
nct sa putem evta mtee.
Bogata transmte n mod frecvent un prestgu; rou comportamenta
este cerut; excuderea este generata; sau bogatu trebue sa aba gr|a
de cvas-caracteru etc s de dezvotarea crescuta a acestua, ca a unu
cop.n acest fe, o bresa se dezvota n personatatea unu om, ntre
emot, bertat s vunerabtate, pe de o parte, s, pe de ata parte,
armura caracteruu sau pasata n fata sa, prn pozta sa socaa s
economca.Prn aceasta dvzune, care consdera pe ceat oamen
artfca, unee catat, cum ar f economa, reazarea motvate sau
char nevoa pentru contact sunt brusc accentuate, ce putn pna
acum, deoarece ee preocupa oamen dn aceeas casa.Dar ceeate
catat sunt sterse.
n urmatoarea poveste orentaa, n ocu resemnar s protestuu
ronc, care contne un pc de necestate s poate f transformata ntr-o
vrtute, descoperm vcena mueznuu.E obtne conducerea prn
trompete, se aatura socetat snoabe, n cuda tuturor nsuteor s e
deschde och.
Ca/tanul /lam+n"
imbracat in simpla si modesta sa roba de fiecare zi, un muezin s-a dus
la o petrecere data de un cetatean foarte respectat.-oti cei din +urul lui
erau imbracati in cele mai frumoase haine facute din matase si
catifea.Ceilalti oaspeti s-au uitat dispretuitor la hainele sale ponosite.
5i-au intors capul, au strmbat din nas si l-au impins departe de
mncarurile minunate de pe masa.(uezinul a dat buzna spre casa, si-a
pus cel mai bun caftan si s-a rentors la petrecere, aratnd mult mai
nobil dec unul din califi./, multimea agitata a dat peste el=Fiecare a
incercat sa intre in conversatie cu el sau, cel putin sa prinda un cuvnt
sau doua din vorbele sale intelepte..*ra ca si cum, bufetul rece era
facut numai pentru el.1laturi de toate astea, oamenii l-au invitat sa
guste bucatele.Dar, in loc sa le mannce, muezinul le-a bagat in
mnecile largi ale caftanului sau.5ocati si, in acelasi timp curios,
oamenii l-au asaltat cu intrebarea, / doamne, ce faci acolo!De ce nu
mannci ceea ce iti oferim! (uezinul a continuat sa-si indese caftanul
si a replicat calm, Sunt un om onest, si, daca suntem sinceri,
ospitalitatea voastra nu este pentru mine, ci pentru caftanul meu.5i el
ar trebui sa aiba dreptul la aceste bucate.

,
SECUALITATE -I MARIA*
Vi3itatorii si ele/antul
Un elefant a fost adus intr-o camera intunecata, seara, pentru o
e'pozitie./amenii se strecurau prin multime.Din moment ce era
intuneric, vizitatorii nu puteau vedea elefantul3 astfel inct ei au
incercat sa-si faca o idee despre corpul sau atingndu-l. Deoarece era
mare, fiecare vizitator putea atinge doar o parte a animalului si sa o
descrie in conformitate cu ceea ce a simtit.Unul din vizitatori care a
atins intregul picior a spus ca elefantul era ca un stlp puternic3 al
doilea vizitator, care a atins un colt, l-a descris pe elefant ca pe un
obiect ascutit3 al treilea vizitator, care a atins urechea creaturii a
pretins ca nu era diferit de un evantai3 al patrulea care si-a trecut
mna pe spatele elefantului a afirmat ca elefantul era plat ca o
canapea.
(dupa Mowana)
Un munctor n vrsta de 50 de an a vent a mne pentru tratament,
datorta probemeor martae s dfcutator profesonae.De|a, de a
prma sednta a nceput sa vorbeasca despre o probema, care n mod
evdent deran|a."Am devent foarte atras dn punct de vedere sexua
de o femee sau fata mbracata ntr-o hana de poae dn pee, dn ac
sau pastc.Doar atunc cnd sota mea mbraca en|ere neagra
strauctoare sunt capab sa o accept ca pe o femee.Sota mea s-a
obsnut cu toate acestea s am comandat toate rtcoee dn pee s
ac, n Anga.Dar de un tmp, ea nu ma vrea sa poarte toate acee
ucrur.De atunc, mara|u nostru nu a fost prea pacut."
n rezovarea acestu caz, ar f fost ogc sa ne concentram pe tratarea
fetssmuu, care este ascuns n spatee acestor dornte s sa raportam
toate ntrebare s soute posbe a probema "mbracamnt dn
pee".Dar, n sprtu "pshoterape poztve" am procedat dfert.Am
gast ca, n reata pacentuu cu sota sa, nmc nu parea sa- mste, cu
excepta bunavonte sote sae de a se adapta dornteor sae
sexuae.Dn acest motv am fost n mod speca nteresat de conceptee
care au format baza educate sae.Exstau un numar de ndc care
care puteau f ute n expcarea s nteegerea probeme sae.
"Acasa prncpau ucru era ca no sa fm curat.Mama mea spunea
ntotdeauna, <Omu este acceptat (prmt) dupa hanee sae s asat n
pace dupa sprtu sau>.Aceasta a facut o mare mprese asupra
mea.Astaz este nca greu pentru mne sa accept oamen care nu
poarta cravata, care sunt nebarbert sau daca nu sunt mbracat
corespunzator."E a transferat aceasta dornta pentru "mbracamnte
corecta", char s n sexuatate s a fost att de egat de aceasta dee,
nct practc e s-a smtt atras doar de catate exteroare ae
mbracamnt dn pee, dar nu s de corpu s de personatatea sote
sae.Dn moment ce am observat ct de deschsa era fanteza sa -am
spus de|a povestea "Vztator s eefantu" a prma noastra sednta.
Pacentu a refectat a aceasta poveste mut tmp.Frecvent e m
spunea ca s-a gndt a ea.Dar dupa ce au trecut cteva saptamn, e
m-a spus rezutatee consderator sae: " Dornta mea de a-m vedea
sota n en|ere neagra strauctoare, dornta mea de a o vedea doar n
acest mod a fost att de puternc defnta, nct personatatea e s-a
sters dn ce n ce ma mut n funda.Och s fata sa nu e vad, de fapt
ncodata.ntr-o anumta masura, ea a devent doar un umeras pentru
mbracamnte pentru sex.Totatatea prezente e a fost perduta, a fe
cum vztator au vazut doar o parte a eefantuu s -au vazut dupa
cum s-au asteptat sa fe."
ntr-un anumt fe, pacentu s-a orentat asupra stratege propruu
tratament, ae caru trasatur prncpae au fost extnderea scopuror
sae: n ntnre cu partener de afacer, e voa sa vada
comportamentu tota a oamenor, nu doar aderarea a regue
formae ae curtoaze, nu doar daca e poarta o cravata; e nu voa sa
vada doar mbracamntea pentru sex a sote sae, ca sa o accepte pe
sota sa asa cum era ea.Pacentu a ncercat, atunc, de unu sngur sa
o cunoasca pe sota sa, pe ce dn |uru sau, partener de afacer s
coeg sa ntr-un nou mod.Pentru e, aceasta era o caatore de
descoperre ntr-un tnut, anteror aproape necunoscut.n mod repetat,
e a vent a sedntee noastre s ne-a povestt despre noe sae
descoperr: ca era bne pentru e s nu prezenta nc un dezavanta| sa-
s exprme opne sae sefuu sau; ca e avea conversat vesee s
stmuatoare cu coeg cu care anteror se ntnea doar a un nve de
afacer; ce catat fzce era capab sa descopere a sota sa, ce
trasatur admra a ea s ce nterese comune au descopert e recent.
n sensu procesuu poztv, fetssmu s fxata pe hane dn pee
hedonste, supe s-au perdut n funda.Astfe a fost deschsa caea
pentru tratarea probeme sae, tnnd seama ca fetssmu era doar
vrfu ceberguu une stuat confctuae mut ma comprehensve.
O po#este pe "rum
(isticismul persan vorbeste de un hoinar care trecea, dupa cum se
pare de-a lungul unui drum lung, fara sfrsit.*ra incarcat cu tot felul de
poveri.Un sac greu atrna in spatele sau3 un vas mare cu apa era
infasurat in +urul corpului sau.in mna dreapta, el cara o piatra de
forma ciudata, iar in mna stnga, un bolovan.in +urul gtului sau, o
veche piatra de moara se balabanea de o frnghie inclcita."anturi
ruginite, cu care el cara greutati grele prin praf, il raneau in +urul
gleznelor..e cap, barbatul tinea in echilibru o +umatate de dovleac.Cu
fiecare pas pe care il facea, lanturile zanganeau.Gemnd, el trecea
mai departe pas cu pas, plngndu-se de destinul sau greu si de
oboseala care il chinuia.in acest fel, un fermier l-a intlnit in
fierbinteala miezului zilei./, hoinar obosit, de ce nu lasi +os acest
bolovan!
*'traordinar de prost, a replicat hoinarul, dar nu l-am observat
inainte Spunnd acestea, el a aruncat piatra deoparte si s-a simtit
mult mai usor.
Din nou, dupa ce a facut o buna bucata de drum, un fermier l-a intlnit
si l-a intrebat, Spune-mi hoinar obosit, de ce te neca+esti cu +umatatea
de dovleac de pe cap si de ce tragi acele greutati de fier din spatele
lanturilor!
Eoinarul a raspuns, Sunt foarte bucuros ca mi le-ai aratat.9u am
realizat ceea ce imi faceam. *l a scos lanturile si a spart dovleacul
intr-un sant de pe marginea drumului.Din nou, el s-a simtit mai
usor.Dar cu ct mergea mai departe, cu att mai mult a inceput sa
sufere din nou.
Un fermier venind de pe cmp l-a privit cu uimire si a spus, /, bunule
om, tu cari nisip in sac, dar vezi ca in departare este mai mult nisip
dect vei putea cara vreodata.Iar vasul tau de apa este mare - ca si
cum ai planificat sa traversezi desertul FaDir.Dupa un timp, un ru clar
va curge alaturi de tine, care te va insoti in drumul tau pentru mult
timp.
Dupa ce a ascultat toate acestea, ratacitorul a deschis vasul cu apa si
a varsat apa pe o poteca.1tunci el a simtit greutatea nisipului din
rucsacul sau.1 ramas gnditor si s-a uitat la asfintitul soarelui.Ultimele
raze isi trimiteau lumina catre el.1 privit catre el si a vazut piatra grea
de moara din +urul gtului sau si brusc a realizat ca era piatra care il
facea inca sa mearga aplecat.1 desprins-o si a aruncat-o ct de
departe a putut, in ru.*liberat de greutatile sale, el a ratacit prin
racoarea serii pentru a gasi o coliba.
n cursu tratamentuu sau, un pacent deprmat n vrsta de 51 de an
a ctt cartea mea ".sihoterapia vietii de zi cu zi.Cum se ntmpa de
obce, e a nceput de a sfrstu cart s a ctt "Poveste pe drum".n
urmatoarea sednta, pacentu era foarte anmat.E a trecut prntr-o
sere de experente s obceur pe care e e consdera apasatoare: "Un
sfat n educata mea era <F economc!> s acest sfat nca ma
obsedeaza.n ncercarea de a f economc, am facut asa o dezordne n
ucrur, nct aceasta forma de econome este pna a urma, prea
scumpa.Iata un exempu: am fost n pvnta sa au ceva pentru ateeru
meu, dar, pentru a economs ban, am aprns doar umna dn capu
scaror s am cautat prn sem-ntunerc, dar nu am gast ceea ce
cautam.Apo am deschs umna s am gast ceea ce cautam,
medat.Economa mea excesva m-a costat tmp s frustrare,
nute.Char prncpu <F atent s gndeste-te a sguranta este
ocazona o povara pentru mne.Des sunt ndemnatc, nu ndraznesc
sa m reconstruesc un cabnet, deoarece m-e teama ca ceva ar putea
merge prost.Amn sa fac acest ucru s aceasta de asemenea ma face
sa ma smt apasat.Dupa un tmp o au de a capat s ncep ucru s
reusesc sa fac ace ucru.Dupa aceea am sentmentu ca, nevoa mea
excesva pentru securtate s teama mea de a face ceva grest sau de a
ncurca ceva este aproape ca |umatatea de doveac de pe capu
honaruu.
Dar, de unu sngur am fost capab sa nteeg unee dn aceste tensun
s sunt foarte mndru de acest ucru.Parnt me au fost foarte suparat
n egatura cu construrea case noastre, dn momentu n care am
putut sa scap de povara fnancara.Dn nou, e m-au spus, "Aege caea
sgura." Dar am avut cura| s, aboratoru s sota mea ma a|uta sa
reazez pe ct posb scopu nostru.Casa este termnata acum, ar
notee sunt patte, cu excepta ctorva potec.Dar char s asa, car
nca pover ca petre s antur n |uru gtuu meu, pover pe care n
parte e recunosc s as vrea sa e arunc ca honaru, pe drumu sau."
!espre norocul "e a a#ea "oua sotii
Un seic avea mare noroc pe pamnt) avea doua sotii.Simtindu-se
foarte fericit, el a mers la bazar si a cumparat doua coliere de aur
identice, pe care el le-a daruit sotiilor sale, dupa cteva ore fericite cu
ele.Singura specificare era ca fiecare sotie sa-i promita ca nu-i va
spune celeilalte.Dar nu fiecare bucurie pamnteasca ramne
netulburata.intr-una din zile, sotiile, strnite de rivalitate si gelozie au
venit la el si l-au asaltat cu intrebari) Spune cel mai minunat dintre
barbati, pe care dintre noi o consideri cea mai buna!
Dragele mele, va iubesc pe amndoua mai mult dect orice., s-a
aparat seicul.
9u, nu, au protestat femeile, noi vrem sa stim de la tine care dintre
noi primeste mai multa dragoste din partea ta.
Dar scumpele mele, de ce vreti nemultumire!0a am pe amndoua in
inima mea. Dar femeile nu erau satisfacute cu acest raspuns.
9u vei scapa de noi.Eaide, vorbeste.Cine este regina inimii tale!
Din moment ce el nu putea sa se supuna mult timp intrebarilor
agresive ale sotiilor sale, el a cobort vocea, promitator si soptit,
Daca vreti sa stiti neaparat, va voi spune adevarul.Cea pe care o
iubesc cel mai mult este cea careia i-am dat lantul de aur. 1mbele
femei s-au uitat una la alta victorioase si au plecat satisfacute.
Compet ravast, pngnd s tremurnd tot, un academcan n vrsta
de 41 de an a vent a brou meu.La nceputu conversate noastre, e
spunea n mod repetat, "nu pot sa traesc.Vreau sa mor." Apo e a
expcat, "Sufar de atacur bruste de anxetate s nenste, nsotte de o
scadere medata a presun sngeu.Acest ucru conduce a un nou
sentment, de nsecurtate, deoarece aceste condt vn n orce
moment s fara avertsment. Capactate mee fzce au decazut,
sentmentee de nenste apar puternc s spontan n masna, cnd
trebue sa astept cuoarea rose.Gasesc asteptarea foarte dfca.Evt
cameree de asteptare de orce tp, att de mut ct pot."
Apo a aparut o tuburare functonaa a nm.Examnarea cnca care a
urmat medat nu a reevat nc o baza pentru o tuburare
organca.Tuburarea (nereguartatea) a nceput a ora 2:00 n acea
dupa-amaza s s-a oprt spontan a ora 10:00 pm, n tmp ce pacentu
era nca n cnca.Pacentu a est dn cnca, dupa ce a stat o
saptamna, dar condta sa s-a nrautatt vzb.
"Prefer sa fu sngur.Am devent terb de suparat dn cauza
evenmenteor bruste (soner, vztator neanuntat, vest proaste
s.a.m.d.).Am ncercat sa-m mut brou acasa (sunt snguru
anga|at).Am nceput sa medtez s brusc sa ma gndesc a sensu
vet.Nu ma pot tra mut.Vreau sa mor."
Pentru mut tmp nu am putut obtne nmc de a e, cu excepta acestor
afrmat stereotpe.Dar, treptat, e a nceput sa vorbeasca despre
faptu de a f n confct s de a nu vedea o cae de esre dn
asta.Confctu sau poate f sntetzat dupa cum urmeaza: casatort,
tata a do cop, cu destu succes dn punct de vedere profesona, a
ntnt o ata femee s acum trebue sa aeaga ntre ea s sota sa.E se
gasea acum, spre nenorocrea sa n crcumstanta fercta de a se
nteege bne cu sota sa s cu cop de mut tmp.Acest fapt nseamna
ca e nu ar avea nc o scuza, care -ar face sa- fe ma usor sa-s
paraseasca fama.
Sota sa, care acorda o mare mportanta fdetat a afat despre
egatura sa s -a cerut sa faca o aegere.Dn mute motve, confctu
sau era dureros pentru e.E a uat n consderare consecntee une
separar de fama sa, de sota sa, cop, rude, carera sa s vtoru
sau.n aceas tmp, e s-a gndt, de asemenea ct de mut pasa de
pretena sa s nu voa s-o raneasca.Aceasta probema, cu toate
argumentee pro s contra, preocupa z s noapte.Char s atunc cnd
nu se gndea a aceasta probema, sota sa o aborda sau era
reamntta de catre pretena sa.Toate argumentee s-au perdut
succesunea ogca s se nvrteau n capu sau.ntreaga sa vata era
concentrata pe decza pe care nu o putea ua.n cuda dornte sae
pentru a|utor, e a trecut ntr-un pesmsm profund: "Ma gndesc a
acest ucru de saptamn s un de ze", a spus e."Am cautat sout
care m pareau rezonabe, dar acest ucru nu m-a a|utat.Preten me,
n masura n care cunosc aceasta probema m dau sfatur.Dar emote
mee nu nceteaza cu sugest.Sunt a fe de confuze cum sunt s eu."
Pacentu avea o deprese severa s o percuoasa tentatva de
sucd.Nu pentru a- da un sfat sau pentru a- arata o soute, c pentru
a- conduce departe de medtata sa ntensa s fara sfrst, -am spus
povestea "Despre norocu de a avea doua sot".
Pacentu a nceput sa zmbeasca, a scuturat vese dn cap s a spus,
"Obsnuam de asemenea sa gndesc ca este un noroc sa a doua
sot.nante de a adorm, m magnam cum ar f sa f rasfatat de doua
feme." n aceasta sednta s n urmatoarea, am dscutat de ce avea e
aceasta dornta, ce crter a utzat n aegerea sote sae, s ce crter
n aegerea pretene sae.Am dscutat faptu ca, atunc cnd exstau
certur cu sota sa, e s-a magnat ca ucrure vor sta ma bne cu o
ata femee s se hranea cu aceasta dee n fanteze s vsee dn
tmpu ze.Am dscutat de asemenea de ce gasea e att de greu sa se
decda daca sa o paraseasca sau nu pe sota sa sau sa renunte a
pretena sa.
n aceste conversat ne-am confruntat de asemenea cu cadree
pshodnamce profunde s contnuture mpcate.Aceste dscut -au
a|utat sa dea un anumt sens a ordn experente sae s sa a decz
bazate pe aceasta.Asa cum m-a nformat, e s-a decs n fna n
favoarea sote s a fame sae, n prmu rnd deoarece nu vedea
posbtatea une "coexstente pasnce".
Dar aceasta decze concreta nu a fost scopu tratamentuu.n
reazarea aceste decz, de fapt, pacentu s-a ndepartat de confctu
actua s de semnfcata partcuara a fdetat.Ceeate domen ae
confctuu, confruntndu-se cu probemee specfce ae personatat
au fost uate n consderare.mpotrva condtor acestor confcte,
tehnce pshosomatce au fost dezvotate.
n practca pshoterapeutca, casatora s mara|u sunt uneor refectate
ntr-o manera compet dferta de ceea ce moratatea s bunee
manere ar dcta.Pare ca s cum mara|u, oatatea s parteneratu nu
sunt ceea ce par sa fe.Aceasta dferenta ntre ceea ce este s ceea ce
ar trebu sa fe devne aparenta cnd cneva cunoaste medu s
condte care conduc a probeme catastrofce n reat. Aceste condt
nu apar doar n umea nterna a persoane n nconstent s trecutu
necontroat s de asemenea nu doar n reatatea exteroara, n reate
socae, economce s comuntare, c ma degraba n egatura strnsa
dntre nteror s exteror.
Netzsche descre stuata dezoanta a unu mara| dn punctu de
vedere a feme.E scre: "este char ma bne de a destrama o
casatore, un mara| dect de a se ndo sau a tra n mncuna.Astfe o
femee a spus: am destramat probab casatora dar, ma nt casatora
m-a destramat pe mne.
Cui>urile mur"are
/ porumbita isi schimba in mod frecvent cuibul.(irosul puternic pe
care cuibul il emana dupa un anumit timp era de nesuportat pentru
ea.*a se plngea cu amaraciune despre acest lucru adresndu-se unui
porumbel intelept, in vrsta si e'perimentat.*l i-a spus de cteva ori,
.rin schimbarea cuibului tau tot timpul, nu schimbi nimic.(irosul care
te deran+eaza nu vine de la cuib ci de la tine.
Un bnecunoscut s de succes |urnast a vent a mne a sfatu unu
doctor, care s-a confruntat cu probeme pshoterapeutce n munca
sa.|urnastu avea o nfatsare sportva, era subtre, puternc s arata o
ncredere n sne pe care cneva rar o gaseste a pacent sa. E a
trecut repede a subect : a fost casatort de sase or. Sota sa actuaa a
dvortat de cteva or, dar acum a aparut o probema pentru care e
cerea a|utor profesona.Sota sa era terb de geoasa s ncodata nu-
asa sa asa sngur.Dn acest motv se smtea constrns, acest ucru a
condus a faptu sau ca sota sa -a captat, att vata prvata, ct s cea
profesonaa.Nu a fost greu pentru e sa accepte ca geoza sote sae
nu era doar o fanteze de a e.I-a dat motve sa fe geoasa.E sfrsea
prn a spune, " Vreau sa fu ber dn nou s sa smt ca sunt ber."
Am dscutat despre casatore s dvorture u anteroare.Sota sa
actuaa s-a parast sotu dn cauza u, medat ce e a obtnut
dvortu.Motvu dvortuu a fost ca e se smtea mtat, constrns de
sota sa s era atras se attudnea reatv deschsa a feme care a
devent cea de-a sasea sote.Pentru |urnast stuata era cara :
probema era cu sote sae; dn nou e era fortat sa reazeze ca nu a
gast nca femea potrvta. M s-a parut ca m-a cerut a|utor terapeutc,
deoarece, nconstent e cauta un aat, pe cneva care -ar sustne s -
ar spr|n cu trucur pshoogce, deoarece e ncerca sa-s paraseasca
sota. Dar, pe de ata parte, repetarea probeme pacentuu nu putea
f gnorata.Dn acest motv -am confruntat cu povestea cubuu
murdar.|urnastu a parut surprns, e a ramas tacut un tmp, ceea ce
ndca ca povestea avea efect; arata ca s cum -as f tras covoru de
sub pcoare; n aceas tmp parea ca am atns ceva ce supara, ceva
cu care nu se putea confrunta.n cee dn urma e m-a spus,"m
magnez de ce m-a spus aceasta poveste, eu sunt pasarea urt
mrostoare, ar cubure sunt sote mee; daca nu ma asez a casa
mea curnd vo da de necaz.ntotdeauna am crezut ca sote mee sunt
de vna.Acum as vrea sa stu de ce sunt responsab de acest mros ?"
Aceasta ntrebare a fost tema pentru dscute noastre
uteroare.Pacentu m-a povestt bataa nteroara prvnd parnt
sa.Tata sau avea propru sau crc s caatorea dn oc n oc.De cnd
mama sa nu a ma uat parte a aceste turnee, pacentu a avut n mod
frecvent o "mama nocutor", pretenee tatau sau.Aceasta schmbare
bera a ocuu s parteneruu parea sa fe un rezumat a vet
ndependente s bere.E a expcat, "|urnasmu ca o profese se
aprope de vata dntr-un crc.Ac am avut bertatea mea s m-am
putut devota prncpaeor mee nterese, adca oamenor stran,
obceuror s probemeor or."
Am dscutat despre faptu ca e a actonat n acest fe pentru a f ubt,
dar ca -a fost teama s a evtat stuate ntme, pe care e-a suportat
pasv.Aceasta sednta de terape partcuara a fost sngura ntervente,
pentru ca sarcne externe ae pacentuu -au facut sa- fe mposb
de a avea o terape reguata.Sperantee pentru rezutatee concrete n
acest tratament scurt au fost sabe.Cu toate acestea, conversata
noastra, n mod partcuar povestea cuburor murdare, a contnuat sa
aba un efect asupra pacentuu.Dupa cteva saptamn, e m-a
chemat s m-a expcat ca se surprndea ca se gndeste mut a
sednta noastra s a poveste.Probema reator sae a capatat no
aspecte.
Tendnta |urnastuu de a atrbu probemee defcenteor partenereor
sae s de a nega propra sa responsabtate n ceea ce prveste
confctu este o rezstenta pshoogca pe care no am ntnt-o n
mute forme.Este o probema a proecte contnuturor confctuu,
care nu este vazuta de persoana n cauza, c de ceat.Acest ucru
conduce a generazarea confcteor, cu scopu prote|ar propruu
ego.
Cneva ncearca sa scape de confctee sae, dar e cara cu e peste tot,
a fe cum un magar poarta cu e povara, s e descopera n fecare oc
s cu fecare nou partener.Asupra acestu subect, Whem Busch a
spus odata, "Locu acesta este bun, tmpu este nou.Vechu tcaos
exsta dn nou." n aceste condt, auto-a|utoru este uneor mposb, s
anume, cneva confunda esentau cu neesentau s este ferct sa
trateze confctee, care, comparate cu probema reaa sunt doar
mnore.Saad a exprmat acest ucru n urmatoaree versur: "{ecu
este constant ocupat cu gr|a despre decor s rearan|area paatuu
sau.Facnd acest ucru, e trece cu vederea faptu ca de a fundate n
sus, paatu sau nu este ntr-o buna forma s acest ucru crapa peret."

!oi prieteni si patru /emei
Ct de minunat este sa ai doua femei spunea visnd un barbat unuia
dintre prietenii sai, in timp ce, cei doi fumau o pipa in cafenea.Cu cele
mai infloritoare cuvinte, el pretuia varietatea si maretia cunoasterii
faptului ca doua flori pot mirosi att de diferit. /chii prietenului au
devenit din ce in ce mai mari.Prietenului meu trebuie sa-i fie la fel
de bine ca in Paradis, gndea el de unul singur.De ce nu putem
gusta mierea a doua femei, cum probabil face prietenul meu
de aici?Curnd dupa asta, el s-a casatorit cu o a doua femeie.Cnd a
incercat sa imparta patul cu ea in noaptea nuntii, ea l-a respins
furioasa."asa-ma sa dorm, a spus ea, du-te la prima ta sotie.9u
vreau sa fiu a cincea roata la caruta./ri eu, ori alta sotie. .entru a
gasi consolare, el a mers la cealalta sotie.Dar cnd a incercat sa
doarma in pat alaturi de ea, aceasta s-a plns, nu cu mine.Daca te-ai
casatorit cu o a doua femeie si nu iti sunt de a+uns, intoarce-te la ea.
9u mai ramasese nimic de facut pentru el, dar si-a parasit propria casa
si a mers la o moschee din apropiere pentru a gasi un loc sa doarma
acolo.Cnd a incercat sa adoarma intr-o pozitie de rugaciune, el a auzit
pe cineva dregndu-si glasul in spatele lui.Uimit s-a intors catre
persoana care tocmai sosise si care nu era altcineva dect bunul sau
prieten cu care visase despre ct de minunat este sa ai doua sotii.De
ce ai venit aici! l-a intrebat pe acesta uimit. Sotiile mele nu m-ar lasa
sa ma apropii de ele.1cest lucru se intmpla de cteva saptamni.
Dar de ce mi-ai spus ct de grozav este sa traiesti cu doua
femei!2usinat, prietenul a raspuns, (a simteam att de singur in
aceasta moschee si am vrut sa am un prieten cu mine.
Dntr-un bun motv, pshanaza recomanda ca vata prvata a
terapeutuu s munca sa terapeutca cu pacent sa fe
separate.Aproape tot pacent arata o nevoe copareasca de a
cunoaste vata prvata a terapeutuu s de a se dentfca cu e.Aceasta
tendnta conduce a probeme specae, care nu sunt uneor usor de
rezovat.
Dupa schmbarea resednte, un economst n vrsta de 32 de an a
vent a mne pentru terape de grup.Anteror, e a facut terape
ndvduaa ctva tmp.n cursu sednte de grup, o pacenta de sex
femnn a nceput sa dscute despre ct de ranta se smtea de
nfdetatea sotuu e.n tmp ce un membr dn grup, n prncpa
feme casatorte s-au aratat sodartatea or, economstu a uat o
pozte contrara spunnd, "{ eu sunt casatort s pentru mut tmp am
vrut sa am o pretena.m magnez ca ar f fantastc sa a o asemenea
dversune reaa de a vata |anca de z cu z a mara|uu." (Grupu a
devent nenstt; ce ma mut dntre barbat prezent s unee dntre
feme au nceput sa rda, ceat au protestat vehement, ar pacentu
care a adus probema n prm pan a devent tacut.) Urmatoru daog
apare ntre membr grupuu s barbat.
MEMBRU AL GRUPULUI: Ce anume te-a facut sa smt n acest fe?A
att de mute probeme cu sota ta?
B|RBAT: De fapt, ucrure sunt n regua.Desgur, ne certam
ntotdeauna pentru ucrur banae, dar atfe ne nteegem destu
de bne.Dar ceea ce ma supara ce ma mut este ca sota mea este
aproape patoogc de geoasa.
MEMBR| A GRUPULUI
DE SEX FEMIN: Nu cred ca este totu n regua, dn moment ce vre
sa t nse sota.
B|RBAT: De ce nu?Utmu meu terapeut a avut de asemenea o
pretena s acest ucru a facut o buna mprese asupra mea.
Apo s-a dezvotat o dezbatere pro s contra asupra promscutat.Cnd
grupu s-a nvorat e-am spus povestea norocuu de a avea doua
sot.Le-am spus povestea, n oc de a e da o nterpretare deschsa
despre ceea ce s-a ntmpat.Partcpant s-au camat s a fost
pregatta caea pentru dscutarea despre mtate s dentfcare s
conceptu de fdetate.
Casatoria ca o /loare
Frecvent, oameni casatoriti, obositi de casatorie cauta a+utor
terapeutic.(onotonia s-a strecurat in viata lor zilnica, iar aceasta
monotonie face ca aproape totul, tandretea, se'ualitatea si
conversatia intima sa devina rutina.Destul de des, ambii parteneri
reactioneaza la o astfel de situatie cu disperare, depresie si
resemnare.Datorita faptului ca relatia este problematica, se a+unge la
concluzia ca cei doi nu se potrivesc.9u mai e'ista nimic de spus
celeilalte persoane3 orict vrea unul din ei sa stabileasca un punct de
contact, se pare ca nu intlneste dect dezolare si gol.
intr-o astfel de situatie, urmatorul dialog are loc cu o femeie in vrsta
de ?< de ani.
*a s-a plns de lipsa dialogului si monotoniei in casatoria sa, de
asemenea de lipsa creativitatii si sensibilitatii.1m intrebat pacienta ce
ar face daca ar avea o planta de camera, cum ar fi fuchsia.
-erapeut) Cum vei avea gri+a de aceasta planta!
.acienta a dat din cap uimita ca si cum nu ar fi putut intelege cum ar
avea de a face aceasta intrebare cu casatoria.Daca as avea o astfel
de floare, as uda-o la intervale regulate. .acienta iubea florile, iar
aceasta intrebare i-a dat mai mult de gndit.Dupa sase luni sau un an
as schimba vasul florii si i-as putea schimba pamntul, as putea
adauga ingrasamnt.5i apoi as pune-o in fereastra unde ar avea
destula lumina.
in acest moment am intrerupt-o pe pacienta si am intrebat-o, 5i ce vei
face cu casatoria ta!
1ceasta intrebare a speriat vizibil femeia.1m observat ca ea a realizat
discrepanta intre gri+a intensa si dragostea pentru floare si felul lipsit
de dragoste cu care ea trata casatoria ei.Cu acest lucru in minte, ea a
spus, Daca, casatoria mea era o floare, s-ar fi uscat si ar fi murit
demult. .acienta a inceput sa transfere imaginea florii asupra
casatoriei ei.*a a remarcat, Daca am fi facut un pic mai mult unul
pentru altul in fiecare zi, probabil schimbul de complimente sau, cel
putin, recunoasterea realizarilor celuilalt, aceasta ar fi fost apa
casatoriei noastre. (ult timp, ea a stat si s-a gndit.De fapt, m-am
negli+at si pe mine insami foarte mult.-rebuie sa recunosc, o rochie
noua, o coafura diferita sau machia+ nu m-au mai interesat de mult
timp..entru a fi directa, pur si simplu nu am dorinta de a ma face
frumoasa pentru sotul meu.1celasi lucru este probabil adevarat si in
cazul lui.Ceva de acest gen ar fi fertilizatorul maria+ului meu.
La sedntee uteroare, pacenta, dn nou s-a rentors a magnea
for.Ea a povestt cum ea s sotu e s-au zoat n casa or.Ea credea
ca, probab o vacanta ar putea f "o schmbare a vasuu for" pentru
e.Musafr s preten ar putea forma pamntu dn vas s aunga
zoarea or s probemee or n stabrea contactuu soca.
Conversat ca acestea au aratat ca a fost facut un progres n faptu ca
pacenta nu a ma cunoscut nsatsfact n ceea ce prveste mara|u e;
prn utzarea metafore vasuu, ea a fost capaba sa concretzeze
sentmentee sae generae, prn exempe s descrer. Vazuta n acest
fe, stuata e nu a ma fost mut tmp att de nea|utorata.Cupu avea
acum o ma buna nteegere a stuate or s putea munc pentru a-s
sava reata.
Comparatii sc?iopatate
/data a venit la un doctor, un cizmar care avea dureri foarte mari si
parea sa fie pe moarte.Doctorul l-a consultat cu atentie, dar nu putea
gasi o reteta care l-ar fi putut a+uta.
.acientul l-a intrebat speriat, 9u e'ista nimic altceva ce m-ar putea
salva!
(edicul a raspuns cizmarului, Din pacate nu cunosc alte mi+loace.
Dupa ce a auzit acestea, cizmarul a replicat, Daca nu mi-a mai ramas
nimic, mai am doar o ultima dorinta.1s vrea o oala cu : Fg de fasole si
un litru de otet.Doctorul a ridicat din umeri cu resemnare si a spus,
9u cred prea mult in aceasta idee, dar daca tu crezi ca merge,
incearca.
-oata noaptea, doctorul a asteptat vesti despre moartea
barbatului.Dar in dimineata urmatoare, spre mirarea doctorului,
cizmarul era viu si pe picioare.Doctorul a scris in +urnalul sau, 1stazi
un cizmar pentru care nu se mai putea face nimic a venit la mine.Dar
doua Fg de fasole si un litru de otet l-au a+utat.
"a putin timp dupa aceasta, doctorul a fost chemat la un croitor care
era pe moarte.
in acest caz, doctorul a fost din nou la capatiul sau.Ca un om sincer,
el i-a spus acest lucru croitorului./mul bolnav l-a implorat, Dar nu stii
un alt leac posibil!
Doctorul s-a gndit un minut si a spus, 9u, dar recent un cizmar a
venit la mine cu o boala asemanatoare.1 fost a+utat de : Fg de fasole
si un litru de otet.
*i bine, daca nu e'ista alt remediu, il voi incerca pe acesta, a replicat
croitorul.*l a mncat fasolea cu otet si era mort a doua zi.1tunci
doctorul a scris in +urnalul sau, Ieri un croitor a venit la mine.9u se
putea face nimic pentru el.1 mncat :Fg de fasole, cu un litru de otet
si apoi a murit.Ceea ce este bun pentru cizmari nu este bun pentru
croitori.
Fecare dntre no descopera ca, pentru sne unee ucrur sunt ma
usoare dect pentru ceat, ca sunt mut ma nteresat n ceea ce
prveste anumte ucrur dect ceat s ca fecare are propre
taente.Des mute ucrur dn socetatea noastra - char feu n care ne
percepem s n care percepem pe ceat - sunt defnte prn
comparat, nu suntem tot a fe.n tmp ce oamen au mute n comun,
exsta s dferente consderabe.
O |urnasta n vrsta de 32 de an s-a pns odata ntr-un grup pentru
feme: "Ceva rau se ntmpa cu sexuatatea mea.Nu sunt
normaa.Cred ca sunt frgda......."
Ceeate membre dn grup au ascuat-o cu nteres.Una dn membree
grupuu, doamna T., a ntrebat-o spontan, "Ce te face sa crez asta?"
Pacenta: "Am ntotdeauna acest sentment.Dar am observat ca, n
speca dupa ce am o conversate cu pretena mea.Am vorbt despre un
artco n egatura cu orgasmu, care tocma a aparut n revsta.Ea a
nceput sa-m spuna cum era n a sapteea cer de fecare data cnd
facea sex, ca venea sa strge de pacere s ca un orgasm era cea ma
mnunata experenta pentru ea.Uneor nu putea astepta sa a|unga
acasa.Ea a spus ca uneor facea sex de tre sau patru or pe z.n
comparate cu ea, nu am emot att de puternce."
Doamna T: "Cum este un orgasm pentru tne?"
Pacenta: "Sunt doar n pat cu sotu meu.Facem sex de doua or pe
saptamna.Nu este nepacut pentru mne.Ca sa fu sncera este char
pacut, dar nu am avut acea experenta grozava.Am emot smare
unu orgasm, uneor char de doua or n tmp ce fac sex, dar nu cred ca
pot f comparate cu orgasmee autentce pe care e are pretena mea."
Ca terapeut nu am ncercat sa expc comentare pacentor me.n
schmb am spus ntreguu grup povestea "Comparat
schopatate".Dupa aceea, scena a devent foarte voae.O pacenta a
spus ca ea nu se bucura deoc de sex.O femee de 59 de an a afrmat,
"La vrsta mea, sexu nu ma este o probema.Pentru mne este mut
ma mportant sa traesc n pace cu sotu meu s sa am sentmentu ca
suntem acoo unu pentru atu."
Brusc, era car pentru grup ca fecare persoana avea propru mod de a
cunoaste ucrure s ca fecare era marcata de propre probeme,
descoperr s ntrebar.Dscuta grupuu s-a nvrtt n |uru teme
"unctat".Experentee s fanteze raportate a aceasta tema au fost
mpartaste de tot.
8ierul nu este intot"eauna tare
n egatura cu tuburare sexuae seectve, care adesea perturba
reate sexuae cu anumt partener - n mod obsnut cu sotu (sota) -
aproape mereu aud pngerea, "Suntem oamen compet dfert; nu ne
potrvm unu cu atu." Aceasta dee are mut de a face cu probemee
martae.Vne n ntmpnarea conceptuu expansun:
"Asemanarea ne aduce ntr-o stare a tacer.
Contradcta este cea care ne face productv."
(Goethe)
n tmp ce comentaru "nu ne potrvm unu cu atu" de|a subnaza
dsouta reate, prncpu expansun ncearca sa reazeze o
amnare.Oamen ncearca sa se deschda defenseor ntarte s sa
caute pre|udecate s aprecere mutuae care au exstat de-a ungu
anor.
Exsta protestu, "Aceste probeme au exstat de-a ungu anor s nu
vad de ce ee ar trebu sa dspara acum; parteneru meu nu se va
schmba ncodata."
n tmpu tratar une pacente care a exprmat gndur smare, am
descrs urmatoarea magne.Am facut-o sa se gndeasca s am
determnat-o sa reevaueze reata cu parteneru e.Uita-te la aceasta
piesa din fier, i-am spus, in timp ce i-am aratat o sculptura din fier de
pe biroul meu.1cest fier nu este cenusiu, dur, rece si cu muchii
ascutite, ci alb, stralucitor, fluid, fierbinte si fara o forma definita.intr-o
anumita masura, a preluat calitatile focului.
Pentru pacenta nsemna ca manera "ascutta" a sotuu e nu era o
trasatura personaa care nu putea f schmbata, c depndea de stuata
pacente.Dn cauza profese sae, e avea ma putn tmp pentru sota
sa dect s-ar f dort ea.Ea a reactonat fata de acest ucru cu pnger
s refuzur deschse.Ca un rezutat, barbatu a cautat ate partenere dn
cnd n cnd, ucru agravat de sota sa cu economa e excesva, ar e
a evtat-o s ma mut.Pentru a vorb n magn: feru a devent
cad.Pentru a-s capata dn nou forma, e trebue sa fe
rencazt.Aceasta era o sarcna pe care femea trebua sa s-o asume
n terapa e.
Cinci 3eci "e ani "e politete
Un cuplu in vrsta si-a celebrat nunta de aur dupa multi ani de
casatorie.in timp ce isi luau micul de+un impreuna, femeia s-a gndit,
-ip de ;> de ani m-am gndit numai la sotul meu si i-am dat coa+a de
deasupra a chiflei.1stazi vreau si eu in sfrsit sa ma bucur de aceasta
delicatesa. 1 uns partea de deaupra cu unt si i-a dat partea cealalta
sotului ei.Contrar asteptarilor ei, el a fost foarte multumit, i-a sarutat
mna si i-a spus, Draga mea mi-ai provocat cea mai mare
bucurie.-imp de ;> de ani nu am mncat partea de dedesubt a chiflei,
care este partea care imi place cel mai mult.intotdeauna m-am gndit
ca ar trebui s-o ai, deoarece iti place tie att de mult.
n ocu stabr scopuror propr, no preuam uneor scopur stabte
de at pentru no: "ntotdeauna fac ceea ce vrea sotu meu." Ne asam
condus de ceea ce credem ca sunt dorntee s nteresee
parteneruuu nostru.De aceea renuntam a propra ntatva s
neg|am propre nevo - evdent fara motv.Aceasta potete, tacerea
n egatura cu propre nevo s dornte, ne conduc nu doar a
nenteegere, c de asemenea a mtarea dvzun rouror, care, de-a
ungu tmpuu apar ca pover s ca o psa a bertat.
Ac este prezentat un raport dn partea une feme casnce de 54 de
an, mama a do cop, care a fost tratata pentru deprese, anxetate,
tuburar gastrce s ntestnae s probeme crcuator.
"Obsnuam ntotdeauna sa au n consderate pe ceat oamen -
sotu meu, cop, parnt, rudee, cunoscut, vecn s.a.m.d.Am vrut sa
fac ucrure cum trebue pentru toata umea.Dar am sfrst ntr-o
reate tota perturbata cu mne nsam.nantea acestora, era probema
mea n uarea une decz.ntotdeauna am uat o decze spunnd, <Ce
vor spune ceat?> <Sunt satsfacut?>.Dar daca uam o decze s
vedeam ca cneva nu este de acord cu ea, m-o schmbam medat s
faceam ucrure asa cum nu voam. Aveam n mod constant dub s
sentmente de vna.Parere dferte dn |uru meu m-au tuburat foarte
mut.Eram foarte dependenta de opne s dorntee ceorat.Ma mut,
munceam att de mut, nct pur s smpu nu ma descurcam.Trebure
casnce au devent un obstaco.Am renuntat, m-am perdut cura|u s
am cedat a anxetate s deprese, care au fost tratate
medcamentos.Daca eram a capatu puteror mergeam n pat.Cnd m-
am refacut fzc s emotona, a nceput totu dn nou.Daca starea mea
se nrautatea, uam medcamente pentru deprese s anxetate.Am
nceput treptat sa smt ca, probab eram meancoca s nu ma puteam
descurca fara aceste medcamente.Orcnd ucrure nu mergeau bne,
cnd nu faceam ceva care sa- mutumeasca pe sotu meu, cnd ma
certa, pur s smpu, renuntam ma curnd dect sa vorbesc cu e
despre acest ucru.ntotdeauna am spus , <De ce sa ma neca|esc?Nu
exsta motv de cearta.> M-am perdut dn ce n ce ma mut
ncrederea n mne, nu ma aveam ntatva; totu era a fe pentru
mne.
"Cnd eram dn nou a capatu puteror, nu ncercam sa-m acord un
ragaz, c contnuam pur s smpu pna cnd nu ma puteam.Era ca o
compuse.O voce dn nteroru meu spunea <Trebue!>, ar ata voce
spunea <Nu pot.Nu ma vreau.>. Lupte feroce se dadeau n nteroru
meu.Eram att de preocupata de mne, pngere s probemee mee,
nct adesea nu ma puteam gnd a nmc atceva.
"n terape aceste erarh s-au darmat sub och me.Brusc am reazat
ca pot f bera, s de asemenea ca acest ucru depnde de mne ca sa-
reazez.Doar acum reazez sub ce presune am trat n tot acest an."
O femee de 42 de an a cunoscut anxetatea cnd s-a separat de fu e
adut.Ea s-a pns ca -a fugt pamntu de sub pcoare, "Uneor sunt
stapnta de sentmentu ca am trat n van.Acest ucru se ntmpa
cnd ma gndesc a stuata mea actuaa.Ce am reazat n vata, s ce
nsemn pentru fu meu?Aba daca se ma arata pe ac." n acest
moment, a aparut car concepta feme:
"Dn moment ce nu ma am pe fu (copu meu) ac, vata mea nu
ma are sens.Sunt fara vaoare."
Pentru a contracara aceasta dee, -am spus pacente o paraboa:
Secretul unei ra"acini
.amntul 6solul8 se sacrifica pentru copacul care se dezvolta din
el.0azut din e'terior, pamntul este pierdut, dar acelasi pamnt care
este sacrificat este incorporat in copac, in crengile, florile si fructele
sale.Daca ar fi continuat e'istenta acestui pamnt si nu s-ar fi
sacrificat pentru copac, nici crengile, nici florile, nici fructele nu s-ar fi
putut dezvolta.
(Dupa Abdu"-Baha)
Pacenta a acceptat aceasta mtooge ca pe o magure, ca pe o onoare
acordata e.
Ea era cea care s-a sacrfcat s a renuntat a propre nterese, dar n
fna a reazat ca fu e sa fe capab sa obtna o vata ndependenta s
fercta.I-a facut bne pacente faptu ca reazarea e a fost
recunoscuta.Dupa ce taentu e persona a fost confrmat s ea se
putea smt sgura n aceasta recunoastere, ea a fost n fna n pozta
de a renunta, pas cu pas a fxata e cu un motv snguar s domnant
pentru modu de vata, n prmu rnd a fuu e.Aceasta dsoute nu a
ma fost mut tmp doar un proces negatv pentru ea, o contradcte a
rouu matern.A fost un pas catre no nterese s no scopur.
Vra>ia4paun
/ vrabie vroia sa arate ca un paun.Ce impresionata era de mersul
mndru al minunatei pasari, de mersul tantos, de evantaiul mare pe
care il facea cu coada sa= 0reau sa fiu ca aceasta pasare, a spus
vrabia.1dmiratia tuturor celorlalti va fi in mod sigur pentru mine. 5i-a
ridicat capul, a tras adnc aer in piept, astfel inct pieptul sau micut s-
a dilatat, si-a desfacut penele cozii si a incercat sa mearga la fel de
elegant cum a vazut ca o facea paunul.1 facut un pas inainte si inapoi
si s-a simtit tare mndra.Dar, dupa ce a facut acest lucru un anumit
timp, a descoperit ca pozitia neobisnuita era o adevarata corvoada./
durea gtul, si ceea ce era mai rau, celelate pasari, mierlele pufoase,
canarii in toata splendoarea lor si ratele stupide, toate au rs de
vrabia-paun.Curnd, acest lucru a devenit prea mult pentru ea.
9u mai imi place acest +oc, s-a gndit ea.(-am saturat sa fiu
paun.0reau sa ma port din nou ca o vrabie.Dar cnd a incercat sa
mearga din nou ca o vrabie, nu a mai putut.in locul mersului sau
obisnuit, a inceput sa topaie brusc prin +ur si nu putea face nimic
altceva.1stfel au invatat vrabiile sa topaie.
O femee persana, n vrsta de 40 de an, sota unu om de afacer, a
vent a mne n tmpu une caator prn Europa.Ea suferea de
deprese, tuburar de somn s probeme ntestnae, pentru care ea a
fost de|a examnata s tratata n Iran s n S.U.A.Ea a spus, "Ma trezesc
devreme, dar ramn n pat pna n |uru ore 10:00.Ma smt foarte
sngura. ntotdeauna ma ntreb de ce ar trebu sa ma trezesc
devreme.La urma urme, cop me nu sunt ac.Nu ma accept
nvtat.Prefer sa stau acasa.ncep sa png far motv s nu ma pot
opr.Nu ma fac bae, nu ma coafez s m pasa ma putn de hane, des
era totu dfert nante.Sunt foarte nervoasa.Cnd suna teefonu,
aproape am un atac de cord.Sar medat s ma gndesc, *ste fiul meu
din 1merica.Sotu meu este foarte dragut cu mne.Dar nu stu de ce,
am dn ce n ce ma putn de a face cu e." Pacenta, mama a tre cop,
a sufert de aceste smptome de cnd fu e era ma tnar, a ndemnu
e fnd trms n S.U.A. sa studeze, cnd avea 16 an.n tmpu
conversate noastre, a contnuat sa-s aduca amnte de sora e ma
mare, care, dupa toate aparentee era ce ma mportant mode pentru
ea s ce ma mare rva.Sora e s-a martat cu un dpomat s a putut
vzta dferte tar, ncusv Satee Unte.Pentru pacenta, caatora
devense un rezumat a stuu dea de vata, un st de vata pe care -
ar f adoptat cu bucure.Dar, dn cauza sotuu e, era egata de Iran.n
ocu e, do dntre f sa au caatort n stranatate.Ce ma mare a
studat n Germana, ar ce ma mc a studat n Statee Unte s a ocut
mpreuna cu sora sa n Bevery Hs. Despre fu sau ma mc, mama sa
a spus, "Este cu mut dfert de ceat f a me.Prn manera sa, e face
sederea acasa foarte pacuta." Pentru ce do f a e care caatoreau n
stranatate, pacenta avea o scuza buna de a caator.Ea s-a vztat fu
n S.U.A. tmp de tre un s fu sau dn Germana, tmp de doua un.n
aceasta peroada, utmu a devent soferu e, conducnd-o de a un
doctor a atu, foosndu-s vacanta s, neavnd o una bera, s-a uat
concedu fara pata.
Dn cauza vzte e, exstau confcte ntre fu e s sota acestua, care
nu putea nteege aceasta forma de ubre materna.n cuda reazar
tuturor dornteor sae, pacenta se smtea nefercta.Nc Amerca, nc
Europa nu erau conform asteptaror e.Confctu de a f a fe ca sora e
nu a fost rezovat asa cum s-a asteptat.
n cuda une magn exacte a stuate, pacenta contnua sa atrbue
boaa e unor cauze organce.Dn moment ce eram dn ce n ce ma
mut convns ca, confctu cu sora e |uca un ro chee -am spus
povestea vrabe-paun.
Pacenta parea sa fe n mod nepacut mscata, dar medat a schmbat
dscuta a probemee pe care fuu e e avea n coegu s a ncercat
sa evte dee contnute n poveste.
La nceputu sednte urmatoare, ea m-a ntrebat, "Ce a vrut sa spu cu
acea poveste?"
Eu am repcat, "Cum a ntees aceasta poveste?"
Ea: "Nu m pace povestea.Nu cred ca este magutoare pentru
mne.Ma vad ca pe vraba-paun, ca vraba care vrea sa mte paunu s
care pna a urma nu poate dect topa.....Paunu este sora mea, eu
sunt vraba........ntotdeauna am admrat-o s am mtat-o pe sora mea."
Cteva mnute ma trzu, ea a spus "Am un sot foarte bun s foarte
dragut.Dn punct de vedere fnancar o ducem foarte bne.Nu suntem a
fe de bogat ca sora mea, dar ne putem permte o mutme de
ucrur.Ca sa fu sncera, dupa ce am fost n Statee Unte, nu sunt
sgura ca sora mea este cu adevarat mutumta."
Pacenta a reazat un nsght refertor a faptu ca ea a consumat mut
tmp, prn ncercarea e de af a fe ca sora e s de a reaza ceea ce a
reazat ea.Dn moment ce tratamentu e, ca tratament de urgenta,
putea dura doar tre sednte, doar a acest nve de terape putea f
ucrat mut ma ntensv.Cu scopu auto-a|utar, care era functa
terape uteroare, ne-am concentrat pe extnderea scopuu.Ce scopur
s dornte avea femea, aatur de dornta nuta de a f a fe ca sora e?
n cea ma mare parte, ea avea nterese socae - educarea copor s
progresu (a|utarea) copor dezavanta|at dn punct de vedere
soca.Am dscutat n mod sstematc despre dfertee posbtat care
au exstat.n corespondenta noastra care contnua s astaz, afu dn
cnd n cnd de actvtate e s succesu n no domen.A fost char
capaba sa stmueze nteresu sotuu e n ceea ce prveste.
0
POVE-ILE )N PSIHOTERAPIE
Cura& pentru a"e#ar
Cnd (ahomed era urmarit si toti il cautau, 1li, ginerele sau, a avut
ideea cum sa-l salveze. *l a ascuns profetul intr-un cos inalt, a pus
greaua incarcatura pe cap si a trecut mentinindu-si echilibrul, printre
garzile de la poarta orasului.Ce ai in cos!, l-a intrebat cu severitate la
vama, gardianul.(ahomed, .rofetul, i-a raspuns 1li.Garzile, care au
luat acest adevar drept dovada unui spirit istet si obraznic, au rs si au
permis lui 1li si profetului din cos sa treaca.
Trucu u A - a se apara cu adevaru, dn cauza ca era de necrezut s
neverosm - este nca utzat, cnd adevaru poate produce rezutate
nepacute.Acesta este de asemenea adevarat pentru pshatre s
pshoterape, care, n cuda tuturor umnaror sunt nca patate de
magnea ospcor nesanatoase dn trecutee tmpur.Char daca
anastu, n mute cercur, este expresa une vet bune, ncus ca un
status-smbo sub ttu "anastu meu", opna generaa despre
pshatre s pshoterape este nca compet n urma tmpuu.Ca
rezutat, mut pacent ncearca sa tna vztee or a terapeut n strct
secret.n exteror, e nu dezvaue nmc, deoarece se tem ca vor f
consderat anorma, bonav sau ncarcat de confcte.Teama or poate
f percuoasa pentru progresu or.Aceasta probema este n mod
speca ma acuta pentru membr case de m|oc.
Un nat magstrat m-a nvtat odata a o petrecere festva.E vense ma
devreme a mne, pentru a|utor, dn cauza probemeor cu fu sau.n
toate prvntee, contextu petrecer era ma degraba tensonat.Ceat
oaspet erau cu tot notar, magstrat s avocat.Eu eram snguru
terapeut.Gazda, fostu meu pacent, parea ca poarta tensunea n |uru
u.Cnd m-a uat hana, a nceput sa spuna: "Sunt curos cum va vor
prv ceat."Cumva, am avut sentmentu ca e se temea ca, coeg sa
vor prcepe reata noastra terapeut-pacent s ca vor reactona negatv
a ea.Acest sentment cauza un vzb dsconfort.De partea mea, eu
vedeam stuata ca o probema, pe care fostu meu pacent trebua sa o
rezove e nsus.Am fost nteresat sa vad cum e dorea sa asa dn
aceasta evdenta capcana pe care, n mod evdent s-a construt-o
sngur.Fara sa cunoasca povestea u A, e a utzat stratega u A,
de a f ndea|uns de cura|os, pentru a spune adevaru.
Lundu-ma de brat, e m-a prezentat oaspetor sa ca: "doctor
Peseschkan, pshatru meu" Oamen care erau acoo pareau
amuzat.Cnd eu, dupa aceasta am audat |udecatoru pentru cnstea s
deschderea sa, ctva dntre oaspet au nceput sa rda.Veste u au
perdut seroztatea pe care ar f avut-o daca aceasta nformate ar f
fost data coegor ca un secret deschs.Admterea sa deschsa a
pshoterape a avut un rezutat supmentar, ma ndepartat.A ntrat
ntr-un grup de auto-dezvaure pentru avocat s |udecator s n barou
sau, e a devent un puternc avocat, cu o buna utzare a pshooge s
pshoterape n gndrea |ursprudentaa.
Cu tactca u A, magstratu a cautat o soute, care a nceput este o
contradcte a ogc.Conform ogc, |udecatoru ar f trebut sa tna sub
tacere ucrure care ar f putut f, eventua, n detrmentu sau.Dar ar f
trebut sa nege contactu sau cu pshoterapa.
Tensunea sa ar f putut contnua a nesfrst."Iesrea u n fata",
cura|u de a spune adevaru, -a perms sa rezove probema,
schmbnd perspectva sa, schmbnd regue |ocuu.Aceasta a produs
o reacte de surprza a musafr s a provocat rsete dn partea
|udecatoruu.
Un moti# pentru a /i recunoscator
1m nevoie de bani. .oti sa-mi imprumuti #>> de tumani 6valuta
iraniana8! isi intreba un barbat prietenul.
1m bani, dar nu ti-i voi da. Fii recunoscator pentru aceasta=
Suparat, prietenul raspunde) Ca ai banii si nu vrei sa-mi dai, aceasta
pot intelege. Dar ca ar trebui sa fiu recunoscator pentru aceasta, nu
este doar de nenteles, ci categoric rusinos.
Dragul meu prieten, raspunse celalalt, m-ai intrebat de bani.1s fi
putut sa-ti spun) vino mine.(ine as fi putut spune) imi pare rau.inca
nu ti-i pot da3 vino poimine.Daca vei fi venit la mine atunci, as fi putut
spune) vino la sfrsitul saptamnii.in acest mod, te-as fi putut tine
pna la sfrsitul timpului, sau cel putin pna cnd altcineva ti-ar fi dat
banii.Dar nu vei fi gasit pe altcineva, pentru ca ai fi fost prea preocupat
sa vii la mine si ai fi contat ca vei primi banii mei.Deci, iti spun cu toata
onestitatea ca nu-ti voi da banii.1sa, poti cauta in alta parte si incerca
sa ai mai mult noroc acolo.Fii recunoscator=
Un ngner persan de 48 de an, a vent a mne, a sfatu frateu sau,
student n Germana.Barbatu suferea de severe durer stomacae, de
sase an.A fost ncapab sa cteze ate smptome.n genera, nu parea
foarte mutumtor pentru e sa vna a un cabnet pshoterapeutc.E nu
a vorbt despre confctee sae.n schmb, e tnea sa accentueze ca,
durere stomacae care pareau drept coc, nu au putut f tratate cu
succes prn medcate, acasa sau peste hotare.n cursu ntervuu
nostru nta, am nceput sa vorbm despre posbe surse de confct:
corpu sau, carera sa s reazare sae, vtoru s fanteze sae. Parea
ca, recent, pacentu pasase corpu sau, n mod speca stomacu, n
centru tuturor experenteor sae.Observasem de|a aceasta n prma
noastra ntnre.Daca subectee care apareau erau ntr-un fe
confctuae pentru e, or pareau nepacute sau stn|entoare, e facea
o grmasa dureroasa s strngea cu mna zona de deasupra
stomacuu.ngr|orarea sa cea ma mare parea a f stuata
profesonaa.Dupa toate aparentee, aceasta determnase confctu
sau.Dupa ce a parast unverstatea, ca ngner centat, a ntrat ntr-o
mare frma, unde a ntnt ceea ce este cunoscut n genera drept
"socu practc".Des bne cafcat n domenu sau, e nu tnea pasu cu
coeg sa.Nu era ca s cum, certur deschse ar f dus a
dfcutat.Dmpotrva, pacentu era foarte smpatzat.Dar o anumta
teama se dezvota n snee ngneruu.Daca era data o sarcna, o
rezova fara nc un protest.Daca trebua sa-s a|ute un coeg, o facea
medat.Daca cneva avea nevoe de un sfat, e era pe aproape. Daca
cneva certa, e doar zmbea.Daca cneva trata nepotcos, n|ust
sau arbtrar, e nu ua n seama.E "nghtea" nsutee, fara sa e
"spee" n afara u.Char s n propra fame devense "facatoru de
pace" s ce ce cameaza confctee.Dar, orct de mutumtor rou sau
de confdent s etern "darrnc" era pentru sne, e nca suferea n
nteror n urma gr|or s poveror care se ngramadeau asupra u dn
toate parte, pover care transformau pe e, cu toata rabdarea ntr-un
anma de povara.
Daogu nostru terapeutc nu parea a f n mod partcuar productv.E
se dentfcase pe sne cu rou sau, att de mut, nct nu putea sa se
dstanteze de acesta.De aceea am vorbt cu e despre concepta sa,
motou sau.Fara sa se gndeasca a aceasta s cu convngere totaa, e
-a ctat pe Saad:
"Daca cneva t provoaca durere, nvata sa suport durerea; prn
renuntare s ertare, te eberez de vnovate."
Acest ctat contnea mut dn ceea ce formeaza povere, confctee s
stresu de care suferea: potetea sa, modesta suprmare a ntereseor
sae propr, consderata sa pentru at, ncapactatea de a spune nu cu
onesttate, sentmentee sae de vnovate s teama de af respns, pe
care n mod obsnut ncerca sa e evte.Toate acestea erau crstazate
pentru e n versu u Saad.n urmatoarea conversate, ctatu dn
Saad a dovedt aras s aras a f punctu centra pentru toate
probemee sae n reate cu ceat oamen.Pentru a stmua o
schmbare de perspectva -am dat un contractat, de asemenea dn
Saad, care extndea perspectva de sae orgnae:
"Doua ucrur ntuneca sprtu nostru: tacerea, cnd cneva ar trebu sa
vorbeasca, vorba atunc cnd cneva ar trebu sa taca."
Mergnd n |uru prmuu ctat, semnfcata potet este extnsa
pentru a ncude s onesttatea.{ednta noastra de terape a nceput cu
adevarat de a aceasta extndere a conceptuu.La nceputu urmatoare
sednte, care a avut oc o saptamna ma trzu, pacentu a nceput e
sngur sa dscute concepta sa s prescrpte dn contra-concept.E a
reatat de asemenea experente dn copare s parea sa aba un sever
dezacord auntrc pe care -a descrs n acest fe: "{tu ca sufar pentru
aceasta, dar nu pot supara ceat oamen."
Ac, dn nou, e dezvaue sentmentee de vnovate s teama sa de a
perde pretena s stma ceorat oamen, nevoa u de a- trata pe tot
corect, s negarea faptuu ca nu se poate descurca cu toate
responsabtate pe care s e-a asumat pentru sne.La sfrstu
sednte am prescrs pentru e povestea "Un motv pentru a f
recunoscator".
Pacentu parea ca doreste sa protesteze mpotrva sarcnor sae.Le-a
"nghtt" de ma mute or, dar, n bnecunoscuta sa manera
potcoasa nca nu spunea nmc.Reacta sa a vent n urmatoarea
sesune, ca o sguranta actvata cu ntrzere.E s-a pns de mne s de
pshoterape, a tpat, a ovt cu pumnu n brou s a gestcuat sabatc
cu bratee.Era un comportament a care ncodata nu ma asstase.Ca s
cum boca|u ar f fost spart, agresunea sa s reprmare s-au prabust
peste mne.A fost ca s cum e ar f vrut sa vada daca onesttatea
"ucreaza" cu adevarat.
Dupa zbucnrea emotonaa, pacentu a actonat foarte pretenos s s-
a cerut scuze.A spus ca aceasta a vent neasteptat asupra sa s nu a
putut face nmc mpotrva e.Dar, dupa surprza sa ntaa a fost
mutumt sa afe ca poate exprma sentmente negatve, fara a f
respns dn cauza acestora.
n cee opt sednte desfasurate de-a ungu a sase saptamn - durata
vzte sae n Germana - am ucrat mpreuna pentru rezovarea
probeme sae centrae.n aceasta peroada de tmp, smptomee sae
s-au nstt, dar se mentneau nca.Era ca s cum corpu sau avea nca
sa competeze ncet ceea ce pacentu de|a nteesese n constnta s
experenta sa.n prma scrsoare, sase saptamn dupa rentoarcerea
sa acasa, e m scre ca nu a ma avut probeme cu stomacu n tot
acest tmp.Spunea ca era capab sa mannce orce s se smtea mut
ma bne a ucru.Aceasta a fost o terape de succes, care a contnuat.
"Daca spun gndur nepopuare, este ma bne dect daca nu as spune
nmc s as f mut."
(Proverb persan)
Ra3>unarea omului care spune "a
in gradina uni om intelept traia odata un frumos paun.1cesta era o
adevarata bucurie pentru gradinar, care avea mare gri+a de el..lin de
lacomie si invidie, un vecin se tot uita peste gard si nu putea suporta
faptul ca cineva are un paun mult mai frumos dect al lui.in invidia sa,
el a inceput sa arunce cu pietre in paun.S-a intmplat ca gradinarul sa
vada acest lucru si s-a infuriat.Dar lacomia nu-i dadea pace
vecinului.Dupa un timp, el a inceput sa-l maguleasca pe gradinar,
intrebndu-l daca putea avea, cel putin un pui femela de paun.
Gradinarul l-a refuzat in mod categoric.in cele din urma, vecinul a
devenit reverentios fata de stapnul casei si l-a intrebat daca putea
avea, cel putin un ou de paun.*l voia sa-l puna sub o gaina care sa il
cloceasca./mul intelept i-a cerut gradinarului sa-i dea un ou din cuibul
paunului.Gradinarul a facut cum i s-a spus.Dupa un timp, vecinul a
venit si s-a plns omului intelept, Ceva nu este in regula cu acest
ou.Gainile mele l-au clocit timp de mai multe saptamni, dar nici un
paun nu a iesit din el. Furios s-a intors acasa.&arbatul intelept l-a
chemat pe gradinarul sau.I-ai dat vecinului un ou.De ce nu a iesit un
paun din el! Gradinarul a replicat, "-am gatit mai inti. inteleptul s-a
uitat la el uimit.1tunci gradinarul a spus pe un ton de scuza,(i-ati
spus sa-i dau un ou de paun.Dar nu mi-ati spus daca sa fie gatit sau
nu.....
Cu sau fara voa or, egature socae dntre oamen sunt formate
dntr-o sngura casa sau dn ma mute case.Partener soca pot
dobnd rour egae n cadru une sfere arg sau e pot f structurat de
a vrf spre baza, ceea ce nseamna ca e pot f mpartt n casa de sus
sau casa de |os.Oamenor e pace sa descre aceste reat cu
concepte precum autortate, obedenta, dscpna.
Aatur de ntrebarea, daca sau cum o anumta reate de autortate
este |ustfcata este mportant sa ne ntrebam cum reactonam a
ea.Pornnd de a supunerea necondtonata s revota antautortara,
descrse n pshanaza drept crma smboca fata de tata cuva exsta
nenumarate ate react posbe.Ee sunt dstnse prn ntenstatea or s
prn tpu crze de autortate.ntrebarea este, care dn ce do po -
supunere sau respngere este n prm pan.Char daca no vedem doar
ca o persoana reactoneaza adaptatv s obedent, ar ata sfdator s
antautortar, acest ucru determna de asemenea o reacte pentru un
confct acut sau bografc.Acoo unde neobedenta s rezstenta
caracterzeaza comportamentu une persoane, exsta adesea nevoa
pentru autortate absouta pe care cneva o poate pastra.Pe de ata
parte, exsta mut oamen care par adaptatv s obedent, dar care n
reatate sunt n mezu une crze atente, tacute de autortate, a une
puternce revote nterne, care este adesea observaba doar n modur
neobsnute.
Un comercant n vrsta de 21 de an, Peter S., care a ucrat n
magaznu tatau sau, a descrs probema sa n feu urmator:
"De ceva tmp, nu am sentmente s nu sunt capab sa-m asum
responsabtat.Am destue necazur cu cerntee munc mee,
deoarece obosesc usor.Abtatea mea de a ma concentra s-a dmnuat
de asemenea foarte mut.Astfe sunt nesatsfacut de mne s am
tendnta de a actona agresv fata de ceat.Tata meu m reproseaza
adesea acest ucru.
n exteror am acceptat aceasta admonestare cu ndferenta s tacere
stoca, dar n nteror am smtt o attudne negatva fata de parnt
me.Am durer de cap destu de frecvent.n cea ma mare parte a
tmpuu ma smt destu de obost s smt ca nu pot sa reazez
nmc.ncerc sa-m deghzez sabcune prn tot feu de trucur, char
daca nu ma smt usurat facnd acest ucru." (Fragment dn ntervu
nta).
Conformsmu pacentuu, exprmat de e nsus prn potetea sa
extraordnara, ar putea f vazut ca o cae a nhbar exerctar propre
vonte s ca un rezutat a autortat domnatoare a tatau.Cerntee
tatau n ceea ce- prveste pe fu sau au fost absout autortare; ce
putn n acest mod e-a smtt pacentu.E a acceptat toate sarcne de
afacer pe care tata sau e-a deegat, char daca ee reprezentau prea
mut pentru e. "nsearea" a reprezentat sngura cae de scapare.E a
facut ca scrsore de afacer a care nu putea sa raspunda sa dspara,
"sa ute" sa noteze teefoanee mportante s sa neg|eze sarcne s
cent obsnut.Sngura scuza pentru aceste nea|unsur profesonae a
fost, "Sunt mpovarat de munca.Este prea mut pentru mne.Nu sunt
potrvt pentru aceasta profese."
Aceasta opne ar f n mod obsnut convocata pentru formarea
profesonaa, ma curnd dect pentru tratamentu
pshoterapeutc.Dar, de fapt, pacentu a cerut terape, de unu
sngur.E avea n mod evdent nevoe sa fe a|utat n ceea ce prveste
confctee sae s nu se gndea ca schmbarea profese ar f o soute
reaa.De fapt, e credea ca ar f o evadare.E nu era nca, constent de
antu de gndur, cnd a nceput terapa.Nu ar f fost comprehensb
pentru e n ace moment, fara oarecare pregatre.Astfe -am spus
povestea ouu de paun s a vecnuu.De atunc, am reazat tre
sednte s am stabt o atmosfera reaxata s pretenoasa.I-am spus
aceasta poveste specaa datorta moduu n care trateaza autortatea
s moduu n care o rezova.
Peter S. a zmbt: "Tata meu m-a spus ca ar trebu sa am gr|a de o
anumta scrsoare sau un anumt teefon.{ am facut-o atunc, n feu
meu, desgur.Att tmp ct am avut gr|a, scrsoarea sau teefonu nu
au consttut o probema.{ am scapat de tata meu nca o data.Asta
este amuzant.m pace ntr-adevar profesa mea, dar cnd prmesc o
sarcna sau un ordn de a tata meu ma bochez.M-am schmbat
motoru a neutru s nu se ma msca nc macar un centmetru."
Terapeut: "Reazeaza tata tau sensu nepasar tae?"
Peter S. : "Nu cred.E crede pur s smpu ca sunt de nencredere,
dezordonat, neg|ent, enes s poate char stupd.Dar asa reactonez eu
mpotrva autortat sae - ceva ce e probab nu prcepe.Eu spun da
pentru tot, char s atunc cnd ma sce acest ucru, de cee ma
mute or ma nfur cnd e m da ordne, fara nc un fe de
consderate."
Am ucrat asupra confctuu actua ntr-un mod sstematc, sub
aspectu probeme "potete-onesttate".Aceasta probema a condus
pretenta tatau pentru obedenta a un confct pentru pacent.Contra-
conceptu pentru rezstenta sa pasva era rezstenta actva: "Spune ce
nu poate f facut s expca de ce." n acest fe, confctu era rdcat de
a domenu nadecvat a sfdar coparest s era pasat ntr-un
domenu a dscute concrete, pe care pacentu putea controa mut
ma usor.Acest ucru dadea pacentuu sentmentu ca nu era pasat
arbtrar sub controu tatau sau; e putea sa-s exprme de asemenea
propre dornte s nevo, fara teama de pedeapsa.n aceas tmp am
ucrat asupra confctuu de baza s store acestu confct, astfe nct
e a nvatat sa nteeaga de ce a adoptat aceasta attudne defensv-
masochsta n reate cu tata sau.De asemenea, e a reazat ce
obstacoe au stat n caea onesttat s deschder.
Un >un mo"el
Un muezin a dorit sa-si prote+eze fiica de pericolele vietii.Cnd a venit
timpul si ea s-a transformat intr-o adevarata floare a frumusetii, a luat-
o deoparte si i-a povestit despre +osnicia si rautatea lumii.Draga mea
fiica, a spus el, tine minte ce iti spun.-oti barbatii vor un singur
lucru.&arbatii sunt vicleni.-e atrag in cursa de cte ori pot.-u nu
realizezi cum te afunzi din ce in e mai mult in mlastina dorintelor lor.iti
voi arata calea nefericirii."a inceput, barbatul gaseste ca ai cele mai
frumoase trasaturi si te admira.1poi, el te invita sa iesi cu el.1poi,
treceti pe lnga casa lui si el mentioneaza ca vrea sa-si ia haina.-e
intreaba daca nu ai vrea sa vii in casa cu el.Sus, el te invita sa iei loc si
iti ofera un ceai.1mndoi ascultati muzica, si, cnd este momentul
potrivit, el brusc sare pe tine.1stfel tu esti violata, noi suntem violati,
mama ta si cu mine.Familia noastra este violata si s-a dus buna
noastra reputatie.
Fiica a pus vorbele tatalui la inima.Dupa un timp, ea a venit la tatal ei
si a zmbit cu mndrie.-ata, a intrebat ea, esti profet!Cum ai stiut
ca o sa se intmplr toate astea!1 fost e'act cum mi-ai spus tu.(ai inti
mi-a admirat frumusetea.1poi mi-a cerut sa ies cu el.Din intmplare
am trecut pe lnga casa lui.1ici, bietul om a observat ca si-a uitat
haina.5i, ca sa nu ramn singura, m-a invitat in apartamentul sau.1sa
cum cer bunele maniere, mi-a oferit un ceai si a luminat atmosfera cu
muzica frumoasa.in acel moment mi-am amintit de cuvintele tale si am
stiut e'act ce avea sa se intmple.Dar, vezi, sunt demna sa fiu fiica
ta.Cnd am simtit ca este momentul potrivit, am sarit eu insumi pe el
si l-am violat, i-am violat parintii, familia, buna sa reputatie si stima sa
de sine=
Un comercant n vrsta de 48 de an a vent a mne dn cauza unu
artco dn revsta despre cartea mea "Pshoterape poztva".Probema
sa, de fapt consta n nteegerea unor concepte, cum ar f: crze de
autortate, psa egatur ntre generat, confcte egate de stma de
sne, scrupue morae s.a.m.d.E a afrmat ca nu a vrut sa vna pentru
e, c pentru fca sa, care- provoca mute necazur.Dupa absovrea
sco, fca sa Susanna s-a mutat medat n at oras, astfe nct ea nu
a ma putut urma unverstatea.E nu a fost de acord cu aceasta dee s
nu putea nca accepta faptu ca Sus, asa cum o anta e, ocua acum,
psta de aparare, ntr-un oras stran.
Nemutumrea sa a|ungea mereu n aceas punct, s anume, ca e era
mut ma n masura sa o prote|eze pe fca sa."Am avut mute
experente n vata mea,ncusv experente ree", a spus e."Oamen
tner dn zua de az sunt att de ber s neconstrns s nu se gndesc
ncodata a consecnte.{t, peste tot pndesc percoe.Daca fata mea
ar |udeca ucrure conform experenteor mee, ne-ar putea scut pe no
s pe ea de muta sufernta s enervare." Pacentu a caatort dn
dstrctu Ruhr pentru un tratament ndvdua.Eforture terapeutce, de
aceea s-au concentrat pe cteva domen centrae.Char trasature
compusve ae pacentuu trebuau nta desconsderate.Dn cauza
hperprotecte sae, pacentu ncerca sa aunge toate percoee
amenntatoare s sa evte toate ucrure amenntatoare, care s-ar f
ntors ntors mpotrva u, daca, conceptee sae ar f fost uate n
dscute.Fara nc un dubu, e avea n mod consderab dornte
sexua- agresve care nu au fost reprmate s care au necestat un
tratament de unga durata.ntre tmp, ee nu puteau f constentzate;
n tratamentu sau am utzat astfe ate semnfcat.
I-am spus tatau foarte ngr|orat s mpovarat sufeteste, povestea "Un
bun mode."
La nceput, pacentu a ascutat-o cu mare nteres.La sfrstu povest a
facut o fata aproape socata s curnd dupa aceasta a nceput sa
rda.M-a asat mpresa ca s-a dentfcat cu mueznu s ca schmbarea
brusca a perspectve -a surprns, a fe de mut ca s pe erou
povestr.Fara sa- ntreb nmc, e a nceput brusc sa-m povesteasca
despre stuata sa famaa s a mentonat cum a sufert dn cauza
autortat tatau sau."Daca eu spun ca apa curge n susu munteu,
atunc, apa curge n susu munteu." Aceasta era attudnea tatau
meu.Dn cauza povest s a transferuu aceste povest a stuata sa,
ambgutatea attudn sae hperprotectve a devent cara.E a fost
capab sa vada generarea sarcn pe care e n mod nconstent a
ncercat sa o ndepneasca: sarcna mentner ne descendente de
autortate n fame; a transferar dornteor sae a cop sa; a cerer
obedente char de a fca sa aduta; s a prevenr ndependente care
ar f nsemnat pentru e renuntarea a obgate sae parentae.
Ne-am confruntat cu aceste de n conversata noastra uteroara.Este
ca s cum, pacentu s-ar f anga|at ntr-un voa| a descoperr,
deoarece era att de surprns de fecare data cnd era capab sa vada
egatur anteroare necunoscute.Toate acestea, desgur, erau departe
de un tratament compet, dar e era capab sa nature confctu sau s
consecntee sae pentru reata cu fca sa.ntr-o scrsoare, e m-a scrs
ca era nca preocupat de poveste s temee prezentate s ca a devent
mut ma crtc fata de sne.
=ar>a "e l+na
intr-un magazin de tesaturi si de lna de la bazar, o femeie a cautat
mult timp si cu atentie stofa de lna, deoarece voia sa-i faca sotului ei
o manta.9u era preocupata de nimic altceva dect de faptul ca stofa
sa fie facuta din lna pura de oaie.Ia aceasta stofa minunata, a spus
comerciantul, in timp ce lauda calitatile unei bucati de stofa.Sotul tau
se va simti att de bine in aceasta stofa, inct va crede ca a fost dus
de ingeri in .aradis. 1ceste cuvinte au facut ca indr+irea femeii sa
slabeasca.*a voia sa fie sigura de un singur lucru..oti +ura ca este
facuta din lna pura!, l-a intrebat ea pe comerciant.Desigur, a
replicat el, 4ur pe toti profetii ca asa este, si cu aceste cuvinte a scos
mna de sub stofa si a inceput sa-si mngie lunga sa barba alba, nu
este facuta dect din lna pura.
"Nu ma cred nmc dn ceea ce m spune sotu meu.Rasuceste totu
cum vrea e." Aceste cuvnte au fost spuse de o femee nemtoaca n
vrsta de 45 de an, medc, casatorta cu un doctor persan.Pngerea
se termna ntotdeauna cu povestrea une ntmpar: sotu e , adesea
peca de acasa cu nvtat sa, ce ma mut dntre e compatrot.n
mod obsnut, e nsotea pna undeva, de exempu pna a gara s
statea cteva ore."{ cnd facea asta ntotdeauna spunea ca se va
ntoarce medat." Pacenta era foarte suparata dn cauza asta.n
pngere e, cneva ar putea auz o acuzare mpotrva "moduu de
vata orenta", pe care pacenta -a atrbut probemeor sotuu e.I-am
dat povestea barb de na s am ntrebat-o daca a ctt-o.
Povestea a determnat-o sa zmbeasca."Cu toate ca sotu meu este
doctor, poate f a fe ca s comercantu de stofe.Nu-m pace acest
ucru.Cnd spun ceva, pentru mne acest ucru are o vaabtate
evdenta." Cu aceste cuvnte, am descct de|a probema
transcuturaa.Povestea barb de na a a|utat-o pe femee sa obtna o
ma buna nteegere a mentatat sotuu e.
Economie costisitoare
Un barbat a venit la +udecator, fiind +udecat pentru mituire.Din
moment ce totul dovedea vina barbatului, tot ceea ce mai ramasese
de facut pentru +udecator era sa pronunte sentinta.4udecatorul era un
om rezonabil.*l i-a oferit omului trei variante, din care el isi putea
alege pedeapsa.1cuzatul trebuia, fie sa plateasca #>> de tumani, fie
sa fie biciuit de ;> de ori, fie sa mannce ; Fg de ceapa.1cest lucru
nu va fi in mod sigur att de greu, s-a gndit barbatul in timp ce a
muscat din prima ceapa.Dar dupa ce a mncat e'act trei sferturi dintr-
o livra de ceapa cruda, i se facea greata numai cnd se uita la ea./chii
incepusera sa-i lacrimeze.inalta curte, a strigat el, cruta-ma.(ai
degraba primesc ;> de lovituri de bici. *l se gndea cu siretenie ca ar
putea sa-si salveze banii."a urma urmei, era renumit pentru lacomia
sa.1produl l-a dezbracat si l-a asezat pe banca.Dar privirea
puternicului aprod si biciul l-au facut sa tremure.Cu fiecare lovitura pe
spatele sau, el tipa din ce in ce mai tare, pna cnd, la a zecea
lovitura, el a inceput sa se tnguiasca, (arite Ghazi, ai mila de
mine.Cruta-ma de aceste lovituri. 4udecatorul a dat din cap.1tunci,
barbatul care a vrut sa evite loviturile si sa-si pastreze si banii, epiznd
toate cele trei pedepse, a implorat, "asa-ma sa platesc cei #>> de
tumani.
Un pacent n vrsta de 52 de an a devent treptat defensv n
tratamentu sau terapeutc.E anua mute dntre sednte, dar a
contnuat sa vna dn cauza tuburaror sae.Acestea constau n cea
ma mare parte dn anxetate s deprese.De|a, n nventaru pentru
anaza de dferentere, am fost zbt de faptu ca era foarte econom cu
ban, nu facea servc fara ban, s nu nvta musafr acasa deoarece
"este prea scump s nu aduce nc un benefcu." Ca o aparare pentru
psa de a unee dn ntnre noastre, e ar spune, "Am mute de
facut, am utat de ntnre" s.a.m.d.
n momentu n care subectu econome a fost adus n dscute, vra|a
s-a rupt.Cuvntee -au uat-o nante."Economsesc de foarte mut
tmp.Patesc ma mut pentru pshoterape dect pentru medcu de
fame.Merg a e pentru tratament de opt an. Nu-m pot permte sa
patesc att de mut pentru pshoterape......" Pacentu a facut ceva
foarte mportant pentru pshoterape: a vorbt despre ceea ce supara.
La prma prvre, argumentee sae pareau att de convngatoare, nct
cneva ar f putut ua n consderare termnarea tratamentuu.Dar, pe
de ata parte, chestunea fnancara nu era mezu
argumentar.Pacentu avea destu ban a dspozte.{, char daca nu
ar f avut, ar f exstat modur de a mcsora chetuaa.Crtcsmu sau
parea a f un smptom care avea egatura cu pshoterapa, a fe ca s
cu propru sau confct.Vaoarea econome s cheturea banor au
reprezentat un confct de baza care a condus a nsecurtate
exstentaa s zoare socaa.Era acum sarcna mea de a contracara
rezstenta sa a probema econome.Pacentu a repetat crtcsmu sau
ntr-o manera stereotpa s nu parea pregatt pentru progres.Notunea
sa de econome stapnea att de mut, nct nu a fost mut tmp
capab sa aba no gndur.Pacentu s-a regast pe sne n povestea
"Econome coststoare." Povestea -a furnzat o dentfcare temporara,
dar nca -a uat destu tmp sa se gndeasca a propra stuate n
cadru povest.Pacentu a fost tacut un tmp s s-a gndt foarte mut
a acest ucru.n cee dn urma a spus, "Cred ca, de fapt, povestea are
de a face cu mne.Ce am sacrfcat pentru sanatatea mea n tot acest
tmp: medcate specaa, cart de medcna s.a.m.d.?Acum am nceput
pshoterapa s am ceva ncredere s smt ca tu ma nteeg s ca
pshoterapa ma poate a|uta.Acum vreau sa chetuesc ban cu
terapa.S-a ntmpat ca adesea sa-m neg posbtate reae dn cauza
econome mee.{ a urma urme, trebue sa patesc." Dn acest
moment, ntrarea ntr-o regementare (normazare) a confctuu -
economa- a fost posba.
La fe cum poate exsta o rezstenta a costu terape, probemee pot
apare datorta faptuu ca, brusc, pacentu nu ma are destu tmp
pentru terape.Aceasta rezstenta poate f bazata pe faptu ca, n oraru
sau, pacentu vede, de fapt putne posbtat pentru pshoterape s o
consdera ma putn mportanta dect ceeate nterese ae sae.De
ac, cneva ar putea concuzona ca exsta o psa de motvate, dar
uneor aceasta concuze se dovedeste a f ngusta.Prn decza sa,
pacentu adopta o evauare, care are anumte specfcar s trebue de
aceea sa fe nvestgata.Programu znc a pacentuu ne poate furnza
nformat despre faptu daca pacentu are sau nu tmp s de ce acorda
prortate ceorate nterese.Lpsa tmpuu poate f o aparare mpotrva
pshoterape s repreznta o ratonazare pentru pacent s terapeut.Un
sens pe care pshoterapa ar putea sa- extnda este acea ca cneva sa
nu o contnue.Dn acest motv, factor de medu nu sunt n mod
obsnut accesb pacentuu.E fooseste psa tmpuu ca pe un
perete protector.
Un pacent sufernd de tuburar cardace severe, tuburar functonae
vegetatve s anxetate a pretns dupa ntervu nta ca e nu are tmp
pentru pshoterape.O amnare a tratamentuu ar f condus probab a
o nrautatre a afectunor sae.Char acest argument, totus nu a putut
convnge pacentu.Pentru e, actuazarea capactat "tmp" era mut
ma mportanta, dect o contnuare a tratamentuu.
n cadru nformate despre e, am fost zbt de faptu ca pacentu
trebua sa sacrfce foarte mut tmp cnd smptomee sae apareau, n
cuda pretnse sae pse de tmp.n acea peroada, e ramnea n pat
cteva ze.Ca o persoana orentata spre reazare, e s-a confruntat cu
conceptu "tmpu costa ban".Ca un contrast fata de acest ucru, am
ctat o spusa a u Lchtenberg, "Oamen care nu au ncodata tmp fac
putn." Ac am utzat un proverb, n oc de o poveste
orentaa.Pacentu a ntees conceptu medat.Daca e a refuzat
anteror toate eforture de comuncare, acum e a nceput sa dscute
probema sa, care era centrata n |uru actuazar capactator -
reazare s tmp.
Secretul >ar>ii luni
Un erudit, bine cunoscut pentru cunostintele sale si pentru minunata
sa barba lunga si alba se plimba pe aleile Shiraz-ului intr-o
seara..ierdut in gnduri, el trecut printr-o multime de transportatori de
apa, care facea haz de el.Un indraznet din grup a facut un pas in fata,
s-a inclinat adnc si a spus, (are maestre, camarazii mei si cu mine
am facut un pariu.-e rog spune-ne unde iti intinzi barna cnd dormi
noaptea!.e asternuturi sau sub ele! *ruditul, smuls din gndurile
sale, a privit cu uimire si a raspuns cu bunatate, 9u stiu nici eu.9u m-
am gndit niciodata la asta.1m sa verific.1steapta-ma aici, mine la
aceeasi ora.iti voi spune atunci.
Cnd noaptea a venit si eruditul s-a dus la culcare, a descoperit ca nu
putea sa adoarma.Cu sprncenele incruntate se gndea unde isi
pastra barba..e asternut!Sau sub el!Cu ct se gndea mai mult la
acest lucru, memoria sa nu-i putea da un raspuns.in cele din urma s-a
decis sa faca un e'periment.5i-a pus barba pe asternut si a vrut sa
adoarma.Dar o neliniste i-a stapnit inima.*ra cu adevarat aceasta
pozitia corecta!Daca era corecta, de ce nu a adormit!Cu acest gnd in
minte, si-a asezat barba sub covertura.Dar somnul nu se lipea de
el.nu a fost asa, a concluzionat el si din nou si-a asezat barba
deasupra asternutului.
1stfel s-a zvrcolit el toata noaptea - mai inti cu barba deasupra
asternutului, apoi sub asternut - fara sa adoarma o clipa.in seara
urmatoare, el s-a apropiat de tnarul transportator de apa..rietene,
a spus el, obisnuiam sa dorm cu aceasta glorioasa barba si m-am
putut bucura de dulceata somnului de fiecare data.Dar, de cnd m-ai
intrebat, nu mai pot dormi.Un raspuns la intrebarea ta este imposibil,
iar barba mea, incoronarea gloriei mele si semnul nobilei mele vrste,
a devenit ciudata pentru mine.9u stiu daca ma voi mai simti din nou
bine cu ea.
Un tehncan n vrsta de 41 de an a vent pentru tratament, dn cauza
acteor s gnduror compusve.A fost de|a tratat de doua or a o
cnca pshtrco- pshoterapeutca.
"Nu ma rezst mut.Nu pot sa dorm.......Daca ceva se schmba n |uru
meu, pur s smpu ramn treaz.Fecare ucru trebue sa aba o
ordne.Am sentmentu ca este cudat acest ucru, dar nu pot dorm
daca sota mea tocma a schmbat en|era.Trebue sa ma sco s sa o
pun pe cea veche dn nou.Sota mea de|a m-a spus ca sunt compet
nebun.n mod sgur nu vreau asta, dar asa stau ucrure."
Asa cum s amnteste pacentu, tata sau a fost extrem de exact s
constncos s nu putea toera dezordnea.Daca, camera sa nu era n
ordne, e trebua sa mearga a cucare ma devreme de ora 7:00
p.m.Ac e se perdea n fantez s s magna cum ar putea sa se
razbune pe tata sau.La una dn sednte, pacentu parea compet
dsperat.Cu o voce neobsnut de patetca e a spus, "Sunt compet
nebun.Nu ma pot sa conduc nc macar o masna.Saptamna trecuta
am schmbat dn ntmpare pozta scaunuu soferuu, ar acum nu
stu unde ar trebu sa fe.L-am mpns nante s napo, dar ncodata nu
pare ca este cum trebue.Nu m-am ma smtt ncodata att de nesgur
ntr-o masna." Pentru acest pacent, experenta compusun era n
prm-pan.Ocupa compet constnta sa.Scopu drect a daoguu
nostru terapeutc era de a crea o anumta dstanta fata de
compusunea sa.Dn acest motv -am spus povestea "Secretu barb
ung".n mod neasteptat, pacentu a nceput sa rda s medat a
raportat povestea a stuata u: "Acest tp are aceeas probema ca s
mne.Nu este usor pentru e, char daca este un barbat nteept." n una
dn urmatoaree sednte, pacentu m-a spus ca se gndea a acest
barbat de mute or.Spre umrea sa, conducerea masn a devent
brusc un ucru usor pentru e, dn nou."M-am gndt mut a acest ucru:
stnd n fata sau n spate este aceas ucru cu a avea barba deasupra
sau dedesubtu astrnutuu." Cu a|utoru povest, pacentu a fost
capab sa-s magneze o scena comparaba cu propra sa stuate s
care -a ofert a|utor evdent, ce putn n ceea ce prveste conducerea
masn.
Un >ar>at@ o lume
Dupa ascultarea unei ceremonii entuziaste si pline de tinerete din
partea muezinului, un prieten l-a intrebat, /norabile muezin, ce
vrsta ai! (uezinul s-a uitat la tnar si a replicat, 1m schimbat mai
multe camasi sub soare dect tine.0rsta mea nu este un secret.1m
?> de ani.Dupa :> de ani, cei doi s-au intlnit din nou.(uezinul avea
par alb, iar barba sa arata ca si cum ar fi fost presarata cu
flori./norabile muezin, a inceput prietenul, nu te-am m-ai vazut de
mult timp.Cti ani ai acum!
(uezinul a raspuns, Curiosule, vrei sa stii totul.1m ?> de ani.
Uimit, prietenul l-a intrebat, Cum se face ca ai dat acelasi raspuns ca
si cu :> de ani in urma!9u poate fi corect.
Furios, muezinul a raspuns, De ce sa nu fie corect!Ce-mi pasa mie de
cei :> de ani!in acel moment ti-am spus ca am ?> de ani si acum iti
spun tot asa..entru mine un lucru este important) un barbat- o lume.
Socetatea n genera s grupu n care cneva traeste sunt dependente
de tmp.Cerere s asteptare se pot schmba (procesu de crestere,
urbanzare, dferentere. Aceasta schmbare a meduu nu este fara
consecnte pentru oame care traesc n e.Rou asteptaror mpuse
asupra oamenor, s pe care e e stabesc pentru e nss poate f
schmbat cu nevoe meduu.
Schmbare s dezvotare pe care o persoana e cunoaste au oc
mpotrva meduu storc, cutura s evenmnteor socae.Pshoterapa,
totus se confrunta ma putn cu teme generae, dect cu abtatea
ndvduu pentru schmbare.Cuvntu "conformtate" este suspect
astaz s este nocut cu un termen ca "abtatea de a se a|usta a
schmbare".Aceasta abtate de a se adapta este o condte esentaa
pentru tratament.As vrea sa expc acest ucru, prn utzarea unu
exempu dn medcna nterna s endocrnooge.
Un pacent sufernd de exces de troda putea nnota numa n camasa,
char s n apa rece.n tmp ce at ngheata, e se smte
confortab.Expcata fzca era ca, aatur de excesu de troda,
metabosmu barbatuu era de asemenea mart, ar corpu producea
cadura excesva.Pacentu suferea n speca n tmpu zeor
caduroase de vara.Sufernta sa era exprmata prn dfcutat de
adaptare.n tmp ce corpu une persoane sanatoase se poate adapta a
o arga varetate de temperatur, abtatea sa era n mod consderab
mtata pentru pacent.Era mut ma susceptb a schmbare de
temperatura dn medu sau.
Stuata unu pacent nevrotc are mut de a face cu acest tp de
dfcutate adaptatva.La e, nu dferenta de temperatura este cea care
determna probeme, c ma curnd schmbare comportamentuu s
asteptaror n umea socaa.Dn acest motv, o persoana sufernd de
compusvtate, o persoana care consdera ordnea ca fnd factoru
cruca n vata, va avea necazur n a se adapta a orce tp de fuctuat
n sstemu sau de ordne.ntr-o anumta sfera a ordn, pacentu
compusv este foarte dferentat.Cnd aceasta sfera este depasta s
ceeate de de ordne ntra n |oc, abtatea persoane de a se adapta,
fexbtatea sa este cufundata n prea mut stres.E nu poate face fata
no stuat.E raspunde a aceasta cu anxetate, panca, agresune sau
tuburar fzce.Asa cum a spus o femee n vrsta de 39 de an, cu
probeme coronarene s crcuator, constpate cronca s tuburar de
somn, "Daca nu am facut curatene n camera mea, aceasta nseamna
<Nu te ma ubesc>" Acest ucru ma determna sa ntru n
panca.Acum sunt mut ma pedanta s acest ucru ma aduce n confct
cu sotu s cop me."
Un economst n vrsta de 35 de an spune "Am nvatat sa fac ucrure
unu dupa atu.Fecare ucru trebue sa aba succesunea sa.Ma nt
ma spa pe dnt, apo pe fata; apo ma barberesc, ma mbrac, ma asez
a masa, beau doua cest de cafea, ctesc zaru, apo merg a
toaeta.Daca aceasta succesune este ntrerupta sunt compet
derutat;Am necazur cu perstatsmu ntestna s ntreaga z este
perduta."
O attudne fxa ca aceasta poate f pusa n chestune n tmpu une
crze.Dar schmbarea pur s smpu a opne cuva, nu produce o
schmbare competa.n cee ma mute cazur, o crza emotonaa apare
aatur de o mpcare afectva puternca, dub, dezaprobar s o psa a
cura|uu.
Schmbnd opna cuva, char o psa temporara a orentar este att
de nspamntatoare pentru un oamen, nct e aeg ceaata
extrema.Pentru a se prote|a de dub, sau ma bne spus de dsperare,
e evadeaza n rgdtate, pe care e o consdera oatate s fermtate a
caracteruu.Pentru a nu-s schmba comportamentu, e pot
desconsdera nformata care ar putea creste dube or.
Ser#itorul unei #inete
Unui legiuitor din /rientul antic ii placea sa mannce vinete.*l nu se
putea satura de vinete si avea chiar un servitor, a carei unica sarcina
era sa pregateasca vinetele in cel mai gustos mod posibil."egiuitorul
delira.Ce fabuloasa este aceasta leguma, a e'lamat el.Ce gust divin
are.Ce elegant arata.0nata este cel mai bun lucru de pe pamnt.
1i cu siguranta drepate, a replicat servitorul.
in acea zi, legiuitorul a mncat att de multe vinete, inct s-a
imbolnavit.*l simtea ca stomacul sau era intors pe dos si simtea ca,
toate vinetele pe care le-a mncat pna acum doreau sa vada lumina
zilei.*l a gemut, nu mai vreau sa vad vinete.9u mai vreau sa vad
niciodata aceasta mncare a iadului.9umai cnd ma gndesc la ele, mi
se face rau.0nata este cea mai oribila leguma pe care o stiu.
1i cu siguranta dreptate, a replicat servitorul.
"egiuitorul a tresarit auzind acest lucru.1stazi, cnd am spus ct de
minunata este aceasta leguma, ai fost de acord cu mine.1cum spun
ct de ingrozitoare este aceasta leguma si tu esti din nou de acord cu
mine.Cum poti sa-mi e'plici acest lucru! Doamne, a spus servitorul,
sunt servitorul tau, nu servitorul vinetei.
Servtoru este destept.E cunoaste rou pe care trebue sa- |oace a
curte.{te ce autortat s percoe sunt egate de acest ro s se
comporta, astfe nct propre nterese sa nu fe strbte.E nu
subnaza psa de ogca a egutoruu, nc nu |oaca rou de avocat
pentru vnata.Comportamentu sau este pragmatc s orentat spre
scop.Mut oamen, desgur pot crtca pentru psa mpcar
personae.
Un anga|at n vrsta de 27 de an a nceput pshoterapa, ma mut
accdenta dect panut.Deran|at de probemee de stomac, -a fost
spus de catre medcu de fame ca probemee pshoogce ar putea f
radacna probeme.n etapa de nceput a terape, e a nceput sa
vorbeasca despre carera sa, n speca de probemee sae cu sefu
sau.Daca e s dezvota propre de asupra unu nou proect, sefu sau
e respngea."E face ceea ce vrea, dar eu nu pot sa fac nmc", a
comentat pacentu.{ ntr-adevar, e facea tot ce putea.Char s n
tmpu sau ber, ucra pna seara trzu, dezvotnd no modee.Dar n
fecare dmneata, e descoperea ca dee sae nu erau doar nedorte,
c erau de asemenea prvte ca o pacoste.Pentru pacent, care acorda o
mare mportanta reazar s succesuu profesona, stuata de a
servc a devent dn ce n ce ma de nesuportat.Dn moment ce e nu
putea reactona deschs, e reactona cu corpu sau.Durere de stomac
erau un protest mpotrva n|ustte sefuu.
Nu ntram ntr-un confct de baza s n pshodnamce sae ac.Dar
este mportant ca no sa examnam nterventa de crza care trebue sa
fe prncpau scop pentru reducerea sufernte pacentuu.Impcarea
profesonaa s ambta pacentuu nu au fost sursee confctuu; nu a
fost nc probema ca pacentu trebua sa fe efcent n compane, sa
sustna propre sae de.Pentru terapa pacentuu, doua ucrur erau
mportante: atutudnea de asteptare, care mentnea ascuns n
spatee dverseor actvtat s nabtatea sa de a ua n consderate
stuata pshoogca a sefuu paterna, autortar.n aceasta conexune,
povestea "Servtoru une vnete", a furnzat pacentuu un
contraconcept.Nu era un mode, c un stmu pentru e sa devna mut
ma constent de propre sae react, sa e vada ntr-un mod dfert s
sa a|unga a o nteegere cu ee.
Sarco/aul "e sticla
Un rege oriental avea o sotie incntatoare pe care o iubea mai mult
dect orice.Frumusetea ei ii lumina viata.De cte ori avea timp, el
incerca sa fie cu ea.intr-o zi, ea a murit subit, iar regele a ramas singur
in marele regat.9iciodata nu-mi voi parasi iubita mea sotie, plngea
el chiar daca moartea i-a furat un pic din trasaturile ei frumoase. *l a
asezat-o pe sotia sa intr-un sarcofag de sticla, in cea mai mare camera
a palatului, si si-a asezat patul alaturi de acesta, astfel inct el nu ar fi
fost despartit de ea nici macar pentru un minut.1ceasta apropiere de
sotia sa indepartata era singura consolare3 ii dadea liniste.
Dar era o vara fierbinte.in ciuda racorii din palat, corpul femeii a
inceput treptat sa se descompuna.Curnd, picaturi de sudoare au
inceput sa se formeze pe nobila frunte a femeii.Fata ei placuta si-a
schimbat culoarea si se schimba pe zi ce trecea.Dar, in marea sa
iubire, regele nu a observat acest lucru.Curnd mirosul putrezirii a
umplut intreaga camera si nici un servitor nu indraznea nici macar sa
bage nasul pe usa.2egele insusi, cu inima tare, si-a luat patul si l-a
asezat in camera alaturata.Desi ferestrele erau tot timpul larg
deschise, mirosul persista.9ici parfumul de trandafiri nu era suficient
de puternic pentru a-l ascunde.in cele din urma, el si-a luat esarfa
verde, semnul regalitatii sale si si-a legat-o la nas.Dar nimic nu parea
sa-l a+ute.-oti servitorii si prietenii sai l-au abandonat.Singurele care au
continuat sa-i tina companie erau uriasele pasari negre, care roiau in
+urul lui.
1tunci, regele s-a pierdut cunostinta.Ea7imul, doctorul l-a scos in
gradina palatului.Cnd regele s-a trezit, o briza proaspata adia asupra
lui..arfumul florilor, ii strnea simturile, iar susurul izvorului era ca o
muzica pentru urechile sale..area pentru el ca si cum iubita sa ar fi
fost inca vie.Dupa cteva zile, regele era din nou plin de sanatate si
viata.
Contemplativ, el s-a uitat la mi+locul unui trandafir si si-a amintit brusc
ct de frumoasa era sotia sa cnd traia si ct de ingrozitor a devenit
corpul ei de la o zi la alta.*l a rupt trandafirul, l-a pus in sarcofag si a
ordonat servitorilor sa ingroape corpul.
(Poveste persana)
O femee n vrsta de 44 de an, aboranta taentata, a vent pentru un
ntervu nta, a cererea medcuu sau de fame.Ea suferea de o
durere anormaa..Era a nceputu tratamentuu, care a tnut 20 de
sednte s a reprezentat o dfcutate pentru mne, a fe ca s pentru
pacenta.Pentru a ustra stuata e, vo prezenta cteva fragmente dn
prmu ntervu.
"Sunt a mta dsperar, cnd reazez ca sotu meu, care era sanatos
s norma, brusc a devent att de bonav menta, nct sa se
snucda.Pe nga durerea copestoare, m reprosez ca am fost att de
dura cu e n tmpu ceor 11 an de casnce.
L-am ccat mut s am tpat a e pentru ucrur marunte.Sunt convnsa
ca o sote mut ma temperata s fercta ar f prevent boaa sa sau ce
putn -ar f mpedcat sa fe att de seros.
"Aatur de durere exsta de asemenea s ma, ma pentru sotu meu
care a trebut sa moara att de tnar.Aceasta ma este aproape ma
rea dect durerea pe care o smt fata de perderea sa s trebue sa
admt ca, adesea ma gndesc sa ma omor.Snguru ucru care ma
retne este faptu ca ma smt responsaba fata de mama mea n
vrsta."
La nceputu terape, ea contnua sa spuna, "Nu este posb ca,
comportamentu meu sa- f mbonavt pe sotu meu s sa- determne
sa se snucda?" Indferent de ora, ea m-ar f cautat sa-m puna aceasta
ntrebare dn nou.
La fe, am descopert ca ea vorbea despre probemee e cu medcu de
fame, vecn sa s cu tot oamen cu care ea avusese anteror un
contact.Rezutatu acestu nsstent strgat pentru a|utor era ca tot
preten e se tneau departe de ea.Ea a devent dn ce n ce ma
zoata cu probemee e.O conversate ratonaa, ogca parea
mposba. Pacenta sta totu ma bne s refuza orce nsght, cu
excepta rencrmnaror sae s recunoastere stereotpe ae vne
sae.Toate acestea aratau o prognoza nefavoraba.Dar, pas cu pas am
redus compusune e.n oc de contnuarea nteeger concepteor
depresv-compusve ae pacente, am ncercat sa o a|ut sa
dferenteze magnea sotuu e, pe care ea a construt-o n decursu
tmpuu.Acest ucru -a creat dfcutat.Ea deaza catate poztve ae
sotuu e decedat, dar n momentu n care subecte negatve erau
puse n dscute, dadea napo.Pentru a preven exterorzarea
agresunor nterzse mpotrva sotuu e decedat, ea a nocut
nea|unsure u cu propre sae nea|unsur s recunoasterea vne."Nu
-am dat destu ban", s-a confesat ea, "I-am spus ca mertam ma
mut.O unga peroada de tmp am refuzat sa fac sex cu e.Am fost
nsensba a nevoe sae" s.a.m.d.{ apo pentru a face aceste
afrmat ma putn taoase, aduga ntotdeauna, "Nu am vrut cu
adevarat sa fac ceea ce am facut.ntotdeauna m-am scuzat medat.L-
am rugat sa nu fe suparat."
n acest moment -am dat sa cteasca urmatoarea poveste.
!espre cioara si paun

in parcul palatului, o cioara neagra s-a asezat pe creanga unui
portocal.4os, un paun marsaluia mndru.Cioara a tipat, Cum isi poate
permite o astfel de pasare ciudata sa intre in acest parc!(erge
arogant, ca si cum ar fi sultanul insusi.5i cu acele picioare complet
urte=5i penele sale cu o nuanta de albastru att de oribila=9u as purta
niciodata o asemenea culoare.isi trie coada ca o vulpe. Cioara s-a
oprit si a asteptat tacuta o replica..aunul nu a spus nimic un timp, dar
apoi a inceput sa zmbeasca cu un zmbet melancolic, 9u cred ca
afirmatiile tale corespund realitatii."ucrurile rele pe care le spui despre
mine creeaza nentelegeri.imi spui ca sunt arogant din cauza ca tin
capul sus, astfel inct umerii mi se intepenesc si o barbie dubla imi
desfigureaza gtul.in realitate nu sunt arogant.imi cunosc trasaturile
urte, stiu ca picioarele mele sunt zbrcite si pielea la fel.1cest lucru
ma supara att de mult, inct imi tin capul ridicat sa nu imi vad
picioarele urte.-u imi vezi doar partile urte.inchizi ochii la partile
mele frumoase si la frumusetea mea.9u ai observat asta!Ceea ce tu
consideri urt este e'act ceea ce oamenii admira la mine.
( dupa P. Etessam)
Pentru pacenta, aceasta poveste a devent un exempu dupa care ea
s-a orentat.Ea a remarcat ca a negat gresee sotuu e, domene de
confct s domene sensbe, a fe cum coara a desconsderat
trasature poztve ae paunuu.ntr-o scrsoare pe care ea m-a trms-
o me n tmpu aceste faze a tratamentuu, ea a scrs "De fapt, am
prefernta pentru partea mea negatva dect pentru cea poztva.Este
nenorocu meu sa am o memore att de buna.nca am probeme n a
vedea parte negatve ae sotuu meu.{ nu am fost nc eu att de
rea." Aceste gndur au fost punctee de nceput de a care no am fost
capab sa aducem pacenta a cercu vcos n care se gasea.
De a repetarea compusva a confcteor dn trecutu ndepartat s
auto-ncrmnare sae, am trecut a o noua etapa a
tratamentuu.Pacenta a vorbt de propru trecut, de reate e cu
parnt s asteptare pe care ea e avea de a sotu e.S-a dezvotat o
reate mama-fca, n care pacenta n cuda succesuu profesona,
nca a |ucat rou de mc cop nea|utorat.Rou sotuu era determnat
de aceasta untate mama-fca.E era un ntrus, s ambee feme au
cerut ca e sa fe de acord cu dee or de econome, ordne, sexuatate
s contact.Cu toate acestea, confruntarea deschsa a aparut
rar.Pacenta adesea a |ucat rou de recamant.Sotu e carua ea
atrbua o mare putere de rezstenta era n raport cu ea sab s
supus.Confctee erau n mod subconstent rezovate prn faptu ca ea
era gata pregatta sa admta vna.Acest ucru a functonat bne
mpreuna cu mecansmu pacente de a se mpaca cu confctu.
Dupa ce am ucrat ntensv asupra etape de nventar, dupa ce etapa
negar a aparut s dupa ce pacenta a devent mut ma constenta de
sentmentee e de vnovate s de cauzee or, ea a nceput sa
verbazeze propre nevo s nterese s sa extnda scopure e.
n cuda acestor evdente semne de progres, care pareau a nceput
mposbe, pacenta se ntorcea n mod ocazona a deazarea
nostagca o sotuu e dsparut.Separarea e de obectee care -au fost
drag u aproape au adus un nou caz de pngere dn partea e.Ea a
reactonat cu sentmente de vna, anxetate s dsoute nteroara.
n tmpu une sednte, ea a nceput sa vorbeasca despre aceste
dfcutat.Ea se gndea a deea de a renunta a moba sotuu e, pe
care o urse nante.Dar ea a spus ca nu putea sa faca asta.n ace
moment -am spus povestea sarcofaguu de stca.La nceput, pacenta
a fost zbta de poveste.Descrerea corpuu n descompunere a facut a
profunda mprese asupra e.Povestea reamntea de agresune pe
care ea nu a fost capaba anteror sa e admta: agresune care s
gaseau expresa n magne descompuner s n actu separar.Dn
cauza educate e s a reate e cu mama sa, s-a margnt a deea ca
despartrea era negatva s ar trebu pedepsta.Prn semnfcate
aceste povest, ea spunea ndrect ca despartrea poate f buna pentru
a reaza ceva nou
Nici un maestru nu pica "in cer
Un magician si-a demonstrat arta in fata sultanului si a cstigat
entuziasmul audientei.Sultanul insusi era plin de admiratie si a
e'clamat, Doamne, a+uta-ma, ce miracol, ce geniu=
Dar vizirul sau i-a dat de gndit spunnd, inaltimea voatra, nici un
maestru nu pica din cer.1rta magicianului este rezultatul harniciei si
practicii sale.
Sultanul a ridicat din sprnceana..arerea diferita a vizirului sau i-a
stricat placerea actelor magice./m nerecunoscator=Cum poti sustine
ca astfel de talente vin din practica! *ste e'act asa cum am spus) ori
ai talent ori nu. *l s-a uitat la vizir dispretuitor si a strigat, /ricum nu
ai nici un talent - la inchisoare cu tine.1colo vei putea medita la
cuvintele mele.5i ca sa nu fii singur si sa ai un prieten acolo, vei avea
un vitel drept coleg de celula.
incepnd din prima sa zi de inchisoare, vizirul s-a antrenat ridicnd
vitelul si carndu-l in sus pe scarile turnului inchisorii.1u trecut luni de
zile.0itelul s-a transformat intr-un puternic taur si cu fiecare zi de
antrenament puterea vizirului crestea.
intr-o zi, sultanul si-a amintit de barbatul din celula.1 cerut sa fie adus
la el.Cnd l-a vazut, el a fost izbit de uimire.Doamne, a+uta-ma, ce
miracol, ce geniu.
0izirul, carnd taurul pe brate i-a raspuns cu aceleasi cuvinte ca si
altadata) inaltimea ta, nici un maestru nu pica din cer.in mila ta mi-ai
dat acest animal..uterea mea este rezultatul harniciei si practicii
mele..
n magcan, regee vrea sa vada pe cneva care are un taent unc s pe
care nmen atcneva nu are.E a rupt egatura reazaror
magcanuu cu reatatea s deazeaza.
Se spune: or pot stab un contact cu oamen, or nu.Or te nsoteste
norocu, or nu.Acest car, "or-or" este n spatee de ca cneva este
nascut cu anumte abtat sau ca cneva nu e are deoc.n povestea
noastra, vzru a n consderate acest or-or ca pe o a trea
posbtate.Pentru e arta magcanuu este rezutatu harnce s
practc.n acest fe "or-or" este nocut de deea ca o persoana poate
practc reaza totu, daca are sufcent tmp a dspozte s este
pregatta sa-s utzeze tmpu pentrua-s reaza scopure sae.
Vzru dovedeste aceasta prezumte prn propru sau exempu.
ntr-un caz de terape famaa, tratamentu poate merge att de
departe nct pacentu orgna, sub supervzare pshoterapeutca
poate f numt "terapeut" n propru sau medu.Pacentu, un anga|at
de 38 de an a sufert n prmu rnd dn cauza de ca era ma putn
capab de a reaza ceva, ca era ma putn creatv, s ca era ma putn
ndependent dect ceat oamen.Sota sa n vrsta de 32 de an , -a
convns ma mut ca asa stateau ucrure.Motto-u e era, "Vez ce fac
ceat.Nu fa ncodata a fe." Aceasta sentnta, "Nu fa ncodata a fe",
-a nsott pe pacent toata vata.E m-a spus, "Mama mea ntotdeauna
a admrat baet care au reazat ceva, care au termnat ceu s au
mers a coegu.Aceea erau modeee care ntotdeauna m-au bocat.E
erau modee pe care nu e puteam aborda."
Pacentu era nteresat de arta, n speca de pctura.mpreuna cu sota
sa a mers a expozt s a admrat artst, dar nu a ncercat ncodata sa
pcteze e nsus.n tmpu terape, e a dezvotat ntatva de a pune
mna pe pensua s de a se nscre a un curs de pctura.Sote sae nu-
pacea aceasta dee.Ea -a spus, "Ar trebu sa as pctura pentru
profesonst.Tu nu est un genu." Dar pacentu nu s-a descura|at.De
fapt, dupa prmee sae succese, e a nsprat-o sa ncerce desenu n
carbune. Dupa cnc un, n tmpu unu contro, sota sa a spus, "Nu
aveam dee de taentee care exsta a o persoana.Sotu meu pcteaza
ntr-un fe care ma atrage foarte mut.No aveam de obce cop de
Chaga, Franz Marc s Pcasso n camera de z, dar e-am nocut cu
tabour orgnae de ae sotuu meu.E are de asemenea o schta pe
care am pctat-o eu.Cred ca expermentu cu arta ne-a dat a amndo
ncredere n sne s ne-a stmuat sa cunoastem ate ucrur."
Pare mposb pentru no ca cneva sa faca orce.Dar nu asta este
probema.Lucru mportant este ca no suntem capab sa dezvotam o
muttudne de taente daca e dam tmp s spatu sa se dezvote.
Tu esti atotstiutor
Se spune ca un aderent al religiei islamice a venit odata la seicul sau,
conducatorul comunitatii sale religioase, vestit ca un ghicitor de noroc
si clarvazator.&arbatul a spus, / seicule, sotia mea este
insarcinata.imi este teama ca va da nastere unei fete.-e implor, te rog,
roaga-te la D-zeu in mila sa sa-mi dea un fiu.
5eicul e replicat, Du-te si adu ctiva pepeni frumosi, pine si brnza,
astfel inct multimea de credinciosi odata satisfacuta sa poata rosti
rugaciunea pentru tine.
.e lumina ochilor mei, asa voi face, a spus barbatul.*l a mers atunci
si a adus tot ce a ordonat seicul.
Dupa prnz, multimea s-a rugat, si chiar seicul cu voce scazuta a spus
cteva cuvinte.Fii sigur, a spus seicul ca vei avea un fiu, iar, cnd va
avea #> ani va intra sub comanda noastra.
Sotia sa, totusi, a dat nastere unei fete care, pe deasupra era si foarte
urta.&arbatul era foarte trist si a venit la seic si s-a plns,
2ugaciunile tale nu mi-au adus ceea ce ai promis.1i spus ca voi avea
un fiu.1cum am o fiica, si una urta.
"a acest lucru, seicul a replicat, (ncarea pe care mi-ai adus-o in acel
moment nu era cu siguranta pregatita in adevarata credinta si cu
intentii pure.Daca ai fi facut-o cu intentie pura si din toata inima, iti +ur
ca ai fi avut un baiat.Dar chiar daca copilul este o fata fii sigur ca iti va
aduce mai multa bucurie si mai mult cstig dect un baiat.in viziunea
mea, eu o vad pe fiica ta ca pe un mare om de stiinta. Consolat de
aceste cuvinte, barbatul a plecat.
Doua luni mai trziu, fiica sa a murit./mul din nou s-a dus la seic si a
spus, / seicule, fiica mea a murit.-rebuie sa-ti spun ca rugaciunea ta
nu a avut nici un efect.
5eicul a replicat, ,i-am spus ca fiica ta iti va aduce mai mult cstig
dect un fiu.
Daca fiica ta traia, inima sa ar fi fost zdrobita de toata urtenia
lumii.1sa ca este mai bine ca a murit.
Cnd seicul a spus acest lucru, o multime de oameni s-a aruncat la
picioarele sale.si toti cntau.Inshallah -aallah.Speram ca vei fi
intotdeauna sanatos0om fi intotdeauna umilii tai servitori.intr-adevar
tu esti atotstiutor.2espiratia ta inseamna putere si nu esti altceva
dect un profet=
(dupa secu Beha)
Acoo unde conceptee nu sunt n acord cu reatatea, reatatea este n
mod frecvent facuta sa se conformeze a concept.Aceasta forma de
rezstenta s opozte nteroara se dovedeste a f foarte tenace, ce ma
adesea nvncba.Cneva este ncnat sa spuna, "Nu pot face o
greseaa.Ceea ce m-au spus parnt me este s ramne adevarat.Ceea
ce spune doctoru meu este adevarat.Pot spune ceea ce vre, dar eu
am dreptate."
Acest |oc, de a avea dreptate poate f extns a tot: a educate,
casatore, profesune, stnta, potca, rege.Conceptu nsus este un
scut pentru reatate, prn aceea ca reatatea este consderata
mposba sau este renterpretata n conformtate cu ace
concept.Aceasta reacte dovedeste ca, n cadru reator umane nu
exsta o sngura reatate, c ma mute reatat, pe care no e
percepem prn ftru concepteor s attudnor noastre.Devne
mportant cnd conceptee sunt transformate dupa fecare verfcare a
reatat; conceptee, atunc nceteaza.n acest, caz, comuncarea s
perde caracteru de recproctate.Un pacent a descrs acest ucru
astfe: "Este ca s cum a arunca cu petre ntr-un perete de
caucuc.Petree vn napo."
ntr-un mod smar, pacent s mut dntre camaraz nostr |ongeaza
cu conceptee or.Cneva se poate mpaca greu cu e dn cauza
argumentar; uneor acest ucru este compet mposb.Acest oamen
au un raspuns pentru tot ceea ce se opune deor or.
Sunt la /el "e puternic ca acum 0< "e ani
-rei barbati batrni, buni prieteni au stat impreuna si au discutat
despre bucuriile tineretii si greutatile batrnetii./, a gemut unul,
(embrele mele nu mai vor sa faca ce vreau eu.Cum obisnuiam sa
alerg ca un cine de vnatoare si acum picioarele mi se clatina att de
tare, inct abia pot pune un picior in fata celuilalt.
1i dreptate, l-a aprobat cel de-al doilea barbat.1m sentimentul ca
puterea mea tinereasca a secat ca apa din desert.-impul s-a schimbat
si intre pietrele de hotar ale timpului ne-am schimbat si noi de
asemenea.
Cel de al treilea barbat, un muezin, mai putin subred dect camarazii
sai, a clatinat din cap si a spus, 9u va inteleg prieteni.De ce va
plngeti voi, eu nu am cunostinta.Sunt la fel de puternic ca acum ?>
de ani. Dar ceilalti doi, nu puteau crede asta.Sigur, sigur, a protestat
muezinul.5i am avut dovada acestui lucru ieri.Dupa cte imi amintesc,
am un ste+ar mare in fata dormitorului meu.Cu ?> de ani in urma am
incercat sa ma catar in el, dar va vine sa credeti, prieteni ce s-a
intmplat!9u am putut sa ma catar in el.Ieri mi-a venit ideea sa incerc
sa ma catar in el din nou.1m incercat cu toata puterea mea, dar din
nou am fost incapabil sa o fac.Dar aceasta dovedeste un singur lucru
in mod sigur) sunt la fel de puternic ca acum ?> de ani.
Un pacent acooc avea dfcutat consderabe cu fama sa s
profesa sa.Cnd -am ntrebat "Ce ma fac?", ntotdeauna am prmt
aceas raspuns: "Nc o schmbare." Acest |oc a ntrebar s
raspunsuu a devent un rtua.Aveam mpresa ca era dstractv pentru
e sa arate ca cneva nu putea reaza prea mute cu e.ntr-o z, dupa
ce am reazat dn nou rtuau nostru, -am spus povestea "Sunt a fe
de puternc ca acum 40 de an".
Aceasta poveste reprezenta n mod smboc tendnta acoocuu de a
evta reatatea sa s de a se sacrfca pentru afrmat nereaste.E a
fost capab sa se dentfce cu erou povestr medat.Un efect
matera, dar cu toate acestea foarte smptomatc a avut oc: pacentu
a ncetat sa utzeze raspunsu stereotp, "Lucrure nu s-au schmbat
cu mne". ntr-adevar, e a ncercat sa descre starea sa actuaa ntr-un
mod cu mut dferentat.
Cnd regee Amrnuhe Saman a murt, oamen de stnta au avut
sansa de a conspra mpotrva u Avcena pe care consderau o
pacoste.Avcena nu a avut de aes dect sa paraseasca orasu Gorgan
s sa se mute a Rey, care apartnea dnaste Daamn.Rey era sub
conducerea regeu Mazdedoweh.Regee suferea de meancoe severa
s anorexe.Avcena a fost capab sa- a|ute utznd o metoda
neobsnuta.Poetu persan antc Nzam a descrs cura n acest fe:
Ne>unia #in"ecata
Un legiuitor se credea vaca si uitase complet ca era o fiinta
umana.1stfel ca el mugea ca un bou si se ruga, 0in-o, ia-ma, taie-ma
si utilizeaza carnea mea. -rimitnd inapoi toata hrana care ii era
adusa, el nu mnca nimic.De ce nu ma scoti la pasune, astfel inct sa
mannc asa cum o vaca ar trebui! a intrebat el.Deoarece el nu mai
mnca nimic de foarte mult timp, a continuat sa piarda in greutate,
pna cnd nu a mai ramas dect un schelet.
Din moment ce nici o metoda sau medicatie nu au a+utat, 1vicena a
fost chemat pentru a da un sfat.I-a fost raportat regelui ca un macelar
a venit sa-l taie si sa-i dea carnea oamenilor sa o mannce.Cnd
barbatul bolnav a auzit aceasta, a fost fericit peste masura si a
asteptat nerabdator moartea sa.in ziua stabilita, 1vicena s-a apropiat
de rege.*l a agitat cutitul de macelar si a strigat cu o voce
ingrozitoare, Unde este vaca sa o tai in sfrsit! 2egele a scos un
muu, astfel inct macelarul sa stie unde se afla animalul de
sacrificiu.1tunci, 1vicena a comandat incet, 1duceti animalul aici3
legati-l strns astfel inct sa-i pot taia capul.
Dar inainte de a agita cutitul, el a verificat salele si stomacul
animalului pentru carne si grasime, asa cum fac macelarii de
obicei.Dar atunci a strigat cu voce tare, 9u, nu, aceasta vaca nu este
destul de matura pentru a fi taiata.*ste mult prea slaba."uati-o si
hraniti-o.Cnd va avea greutatea potrivita, voi veni din nou.&olnavul a
mncat orice mncare i s-a pus in fata, in speranta ca va fi taiat
curnd.1 luat in greutate, conditia sa s-a imbunatatit vizibil si si-a
redobndit sanatatea sub ingri+irea lui 1vicena.
Am avut o pacenta n vrsta de 51 de an, a care boaa a fost
dagnostcata ca defect a une pshoze haucnator-paranode, ar ata
data ca deprese cronca.Ea a raportat:
"...La nceput, e expodau s ntotdeauna expodau, astfe ca
ntotdeauna ma gndeam a aceasta, apo e devreme, cnd Rhne a
secat, -au adus pe Mao Tse-tung pe capu meu s pe profesoru Chap
dn Vetnam s e ntotdeauna strgau pe Lucfer.Am verfcat, asa ca
astfe trebue sa fe.Atunc e s-au dezvotat tare dn cauza razbouu
dn Vetnam unde |oaca un dubu ro, n fecare z bombardeaza.Asa
ma tpau.Aceasta se ntmpa cu o etetrntate n urma.Nu va vne sa
credet ce teroare era.M-au dus pe o masa de operate - nu stu ct de
des.M-au operat cop, m-au torturat cop, tata meu n mormnt, m-
au operat sotu.De aceea am vrut sa merg a trbuna.Am facut o
pngere mpotrva or de opt or.Tot ce au facut a fost sa-m trmta un
pshatru, att.Cnd au exstat toate aceste dovez mpotrva or, un
pretext, -am s dat n |udecata a curtea de ape, apo am gast un
avocat, dar nu stu, sper sa mearga de acum ncoo.Nu vreau sa fu
persecutata tot restu vet de catoc stupz, betv.E sunt bgot,
oamen pos n hanee or modeste, ngenunchnd n bserca aatur de
mne n fecare Dumnca.Daca as f stut asta -as f omort.{ preotu
ntotdeauna ne spunea ceea ce e spun ac: sufernta s toate boe
sunt trmse de D-zeu pentru a pedeps pacatee noastre.Char un cop
are un pacat orgnar s trebue sa pateasca pentru e mbonavndu-
se.Sta nga acest dot n bserca.Mama mea sta acoo s se
roaga.Cnd eram acoo, am ntrebat-o de ce se ruga.Mutumeste
pentru mncare.De|a a avut gr|a de asta, dar ea contnua sa se roage
ncet.E -au provocat un atac de cord, e au ovt-o n nma att de
mut.E au facut acest ucru copuu meu de asemenea, char nante
de a putea merge s vorb, s asta tmp de tre generat.{ acum tot au
de perdut.Sper ca procesu va demara s ca vor spnzura.{ char
daca e spun de o suta de or ca sunt nebuna, oamen dn W - nu ar
crede deoc, absout deoc......"
Char daca acest text pare confuz a nceput, experente foarte
concrete pot f schtate s dezvotate dn e, presupunnd desgur ca
cneva poate desconsdera (sa nu a n consderate) aran|area confuza
a cuvnteor s sa se concentreze pe regue de baza ae reproducer
experenteor.Pentru aceasta pacenta n vrsta de 51 de an, o nevoe
puternca de |ustte formeaza cadru pentru afrmate sae.ntr-un caz,
|ustta se refera a profesa sa, ata data a rege, apo a sex,
umantate, potca, doctor, parnt e, cop, sotu e s.a.m.d."|ustta"
este prncpaa e tema, ar n |uru e sunt grupate un numar de stuat
cunoscute de |ustte.Pare ca s cum "un program de |ustte" s
contnua cursu, uneor neverfcat de reatate.
Daca cneva examneaza trecutu pacente s este ghdat de
capactate actuazar, decarate dsocate parta capata o
semnfcate pauzba.Pe scurt, pacenta se smte nedrept tratata de
catre toate nsttute s oamen - s a fost cu sguranta tratata rau de
catre e.Acum ea a utzat "nebuna" e pentru a denunta aceste
n|ustt.n tmpu nventaruu mpusuror pshosocae, facut cu scopu
Inventaruu de Dferentere Anatca (IDA), ea s-a repat compet dn
punct de vedere ogc s reevant a ntrebare despre capactate
actuae.Numa cnd repertoru e a fost epuzat, "Programu de |ustte"
ntra dn nou n |oc.IDA face posb pentru pacenta sa dobndeasca o
magne de sne foarte dferentata, pe care cneva ar putea-o
consdera mposba, bazata pe descrere e nseatoare.
Des convngerea pacente despre n|ustta um este aproape ferma,
no suntem capab sa naturam tuburarea e pas cu pas.Desgur ar
trebu sa toereze o opozte drecta.
Ca pshoterapeut care o trateaza, as f fost vazut medat ca un
membru a aceste um n|uste.Astfe, tratamentu are oc prn anaza
domenor de confct s a stuator egate de ee.Am ncercat sa au
parte a umea experenteor e, astfe nct sa e nteeg s apo as
putea comunca aceasta nteegere pacente.Avcena a facut ceva
smar s aceasta metoda este carfcata n pshoterapa moderna, de
exempu de Benedett (1976).
Infuenta deor uzor, totus face greu pentru no sa nteegem
haucnate pacente s decarate sae.Ca un rezutat, zoarea de
pacenta s de umea sa creste.Pentru procesu terapeutc este mut
ma mportant ca exsta dentfcarea cu experentee, gndure
pacente, ndferent de ct de stran par ee pentru no.Deoarece o
dentfcare generaa determna dfcutat s este char amenntatoare
pentru terapeut, o dentfcare partaa cu contnuture s-a dovedt a f
uta.
Pacenta a reactonat foarte furos s negatv, cnd tocma a smtt o
ncercare de a pune sub semnu ntrebar sstemu e de gndre.Dar a
fost posb pentru ea sa rda de tuburare e s sa vorbeasca despre
ee ntr-o manera detasata, dupa ce -am spus povestea despre
"|ustte".
Un &u"ecator intelept
/ femeie care era foarte suparata a venit la +udecator si s-a plns ca
un barbat ciudat a utilizat forta si a incercat sa o sarute.Femeia s-a
plns, 0reau dreptate de la tine.9u am nici un moment de liniste pna
cnd nu il vei pedepsi raufacator.iti cer asta.*ste dreptul meu. Cu
aceste cuvinte, a lovit din picior vehement si i-a aruncat +udecatorului
o privire furioasa.*l era un om intelept.S-a gndit la acest lucru mult
timp si apoi a pronuntat sentinta.ai fost tratata nedrept.De aceea poti
sa primesti dreptate.&arbatul te-a sarutat cu forta si impotriva dorintei
tale.1stfel ca +ustitia sa invinga, sentinta este ca trebuie sa-l saruti de
asemenea cu forta si impotriva dorintei sale. intorcndu-se catre
aprod a ordonat ca barbatul sa fie legat, astfel inct sa-si primeasca
pedeapsa.
Pacenta a ascutat cu och arg deschs s a rs cu pofta de hazu
povest.Era mut ma usor pentru ea sa se mpce n poveste, dn
moment ce conceptu de |ustte dn aceasta poveste era de asemenea
egat de contnuture sae sexuae.La urmatoarea sednta, pacenta dn
nou a vorbt despre poveste.Orcnd dscuta despre |ustte a obtnut
un punct de vedere crtc dn partea pacente, ea a construt o punte
catre poveste care, dupa toate aparentee au a|utat-o sa faca mut ma
suportaba pentru ea examnarea crtca a "uze e de |ustte".
Un alt proram lun
Un comerciant avea #;> de camile pentru a-i cara lucrurile si ?> de
servitori care faceau ceea ce ordona el.intr-o seara, el a invitat un
prieten 6Saadi8 sa-l insoteasca.-oata noaptea el nu s-a putut odihni si a
vorbit despre problemele, necazurile sale si despre concurenta din
profesiunea sa.*l a povestit despre bogatia sa din -ur7estan, a vorbit
despre domeniile sale din India, si-a e'pus bi+uteriile si titlurile
pamnturilor sale./, Saadi, a spus el, am alta calatorie de
facut.Dupa aceasta calatorie vreau sa ma asez si sa am odihna cu greu
cstigata.1ceasta vreau mai mult dect orice pe lume.0reau sa iau sulf
persan si sa-l duc in China, deoarece am auzit ca acolo este foarte
apreciat.De acolo vreau sa transport vase chinezesti catre
2oma.0aporul meu va transporta bunuri romane catre India si de acolo
voi duce otel catre Ealab.De aici voi e'porta oglinzi si sticla pentru
Hemen si voi lua catifea din .ersia. Cu o e'presie trista pe fata, atunci
el i-a dezvaluit lui Saadi, care asculta cu nencredere, 5i dupa asta
viata mea va apartine pacii, reflectarii si meditatiei, cel mai inalt scop
al gndurilor mele.
(dupa Saad)
Un barbat n vrsta de 48 de an, propretaru une mar fabrc, cu 100
de anga|at -a adus pe ce do cop a mne pentru terape.E spunea ca
nu se pot concentra, au probeme a scoaa s e provoaca mute
necazur parntor.Char daca aceste pnger erau |ustfcate,
afrmate barbatuu m-au dat mpresa ca utza cop ca o scuza
pentru a evta propre sae probeme.Parea nnebunt s
anxos.Aceasta mprese m-a fost confrmata n momentu n care am
ncetat sa dscutam despre cop s am nceput sa dscutam despre
e.Era ca s cum s-ar f pornt o fasneta.Cu mpcare emotonaa
puternca ntrerupta de pns, e a dscutat despre e, probemee sae
s stuata sa, aparent fara speranta.E a conchs spunnd ca vrea sa fe
s e pacent.Des se bucura de succes economc, e contnua sa spuna,
"Sunt un nmen.Nu am reazat nmc."
Aceste decarat, desgur, puteau f cochetara unu om de succes care
se ascundea n spatee modeste sae.Char daca acest eement era
prezent, crzee emotonae descrse de pacent pareau destu de
seroase.E a preuat compana de a tata sau, care, a construt-o dn
nmc.Motto-u sau era, "Omu trebue sa mannce pnea cstgata dn
sudoarea frunt sae." Inta pacentu a vrut o ata carera pentru
e.Vroa sa fe arhtect.Dar tata sau a respns aceasta dee.Dn nou,
tata -a reamntt fuu ca facea aceasta munca grea pentru e s ca a
construt compana pentru e.Acest ape mora de a preua mostenrea
tatau era ceva ce pacentu nu putea trece cu vederea.
Tata a murt brusc, nante ca pacentu sa se stabeasca cu adevarat
a frma. Pacentu a fost astfe mpovarat cu reponsabtatea
compane s trebua sa fe capab sa faca acest ucru.Att tmp ct a
mpartt munca cu fratee a fost ma mut sau ma putn n fruntea
ucruror.Dar, fratee sau a murt de asemenea ntr-un accdent de
masna, ar pacentu a fost asat cu toata responsabtatea afacer.
Cu exempu tatau sau n mnte, pacentu s fxa cernte
extraordnare pentru e. Pentru a-s doved ca era capab sa conduca
compana a fe de bne ca tata sau, a concedat munctor competent,
a preuat domene or de responsabtate s a cerut dn ce n ce ma
mut de a e nsus.Aceasta compusune de a se reaza a patruns de
asemenea n vata sa prvata.Dn moment ce nu putea rezova totu a
servc aducea acasa rapoarte, chtante s documente de afacer, astfe
nct sa poata ucra.Aatur de cozunea cu nteresee fame sae, e
s-a afundat dn ce n ce ma mut n munca sa s, n cee dn urma a
nceput sa reactoneze n sens opus.E a refuzat brusc sa ndepneasca
toate cerntee profesonae, a ncetat sa ndepneasca toate cerntee
profese sae s ramnea n pat.E medta mut, a devent foarte
sensb s avea expoz emotonae foarte puternce a cea ma
nensemnata mentonare a frme sae, a tatau sau s a frateu
sau.Stapnndu-s acrme, e ar f spus, "Sunt a capatu puteror.Nu
stu ce ar trebu sa fac.Sunt compet dstrus."
Era cudat ca pacentu aesese aceasta peroada partcuara pentru a
extnde compana s a constru no cadr evauate a cteva moane
de doar.E a expcat acest paradox spunnd ca ar f preferat ntr-
adevar sa se retraga dn afacer s sa se bucure de nste, dar era dator
sa faca asta pentru cop sa, pentru a creste propretatea fame, pe
care e ar putea-o mosten ntr-o z.Contradcte evdente nu pareau
tot att de evdente s pentru pacent.Dn acest motv, -am spus
aproape n trecere povestea "Un at program ung", pe care Saad a
povestt-o n cartea sa Golestan.Aceasta poveste este de fapt o
carcatura, dar nfatseaza rtmu agtat s actvtatea extrema, a fe ca
s nconsecventa care stapneste pacentu.
E s-a recunoscut n poveste medat.A fost punctu de pecare n care
ne-am confruntat cu ambta s reazarea, nfuenta magn tatau
pacentuus pretente excesve ae pacentuu de a e nsus.Pas cu
pas am abordat probema dentfcar pacentuu cu tata sau s
ncercarea dsperata de a tra cu magnea deazata a barbatuu.
Dar au exstat obect puternce a confruntarea cu aceste teme,
pentru ca pacentu pastra dee rgde ae tatau sau s acum cauta
sa-s convnga f de responsabtate or pentru compane,
bnentees ca un rezutat a propror probeme.n aceas tmp e a
accentuat n mod repetat ca ura compana, ca era greu pentru e sa fe
e nsus s ca a neg|at sa-s traasca propra vata, "a fe ca s
comercantu dn poveste".
Scopu terape nu era de a- face pe pacent sa evte cerntee afacer,
prn deegarea or sau sa rezove probemee organzatonae, prn
smpfcarea afacer s adoptarea unor procedur mut ma
efcente.Ma curnd, scopu era de a- face pe pacent mut ma
constent de confct, de "upta sa dn umbra", de dependentee sae
emotonae puternce.
Pentru mut tmp, probema centraa a terape a fost ncercarea
pacentuu de a transfera magnea tatau sau asupra mea s de a ma
face sa au toate decze s sa suport toate responsabtate.Pacentu
a devent dn ce n ce ma constent de dscrepanta dntre afacere,
motvata sa pentru reazare s propre nevo personae.n etapee
fnae ae terape, care mpcau extnderea scopuror, atenta a
contnutur s o examnare a capactator neg|ate anteror -am spus o
poveste care descra - ndrect, desgur - dezvotarea pacentuu n
tmpu tratamentuu sau.
.epile "e cort "in aur
Un dervis, a carui bucurie o constituia negarea proprie si care spera ca
e'ista .aradis, a intlnit odata un print, a carei bogatie intrecea tot
ceea ce vazuse vreodata dervisul.Cortul nobilului om, ridicat in afara
orasului, pentru recreere era facut din materiale pretioase si chiar
tepile pe care era ridicat cortul erau din aur masiv.Dervisul, care
obisnuia sa predice ascetismul, l-a atacat pe print cu o ploaie de
cuvinte despre trecatoarea bogatie pamnteasca, vanitatea de a avea
tepi din aur si inutilitatea stradaniilor umane.Ct de eterne si
maiestuoase erau pe de alta parte locurile sfinte.2esemnarea, spunea
el era cea mai mare fericire..rintul a ascultat serios si foarte
preocupat.1 luat mna dervisului si a spus, .entru mine cuvintele tale
sunt ca focul soarelui de amiaza si claritatea brizei de seara..rietene
vino cu mine, insoteste-ma in locurile sfinte.Fara a se uita inapoi, fara
a lua bani sau vreun servitor, printul a pornit-o pe drum.
Uimit, dervisul se grabea in spatele sau.Doamne, a strigat el, spune-
mi te-ai gndit serios sa faci un peregrina+ la locurile sfinte!Daca da,
asteapta-ma sa-mi iau hainele mele pentru peregrina+.
Cmbind cu bunatate, printul a raspuns, 1m lasat in spate bogatia
mea, caii mei, aurul meu, cortul, servitorii si tot ceea ce imi
apartine.0rei sa te intorci inapoi din cauza hainelor tale! Doamne, a
replicat dervisul cu surprindere, te rog e'plica-mi cum ai putut lasa in
urma toate comorile si chiar sa pleci fara mantaua ta princiara!
.rintul a vorbit cu voce inceata, dar ferma, 9oi infingem tepile in
pamnt, nu in inima noastra.
5
O COLEC.IE !E POVE-TI LA CARE S6 RE8LECT6M

Ac no prezentam o sere de povest, fara nterpretar.Cttoru poate
nterpreta aceste povest pentru e nsus, sa ncerce sa decopere ce au
ee de spus s sa mpartaseasca nterpretare or sotuu (sote),
fame sae sau ator oamen.Facnd n acest fe, e va descoper doua
ucrur: n mute aspecte, toate nterpretare vor f smare.Dar, pe de
ata parte, mute de vor f nteese dfert, depnznd de punctu de
vedere a persoane.Ma mut, nterpretare sunt puncte de vedere
personae refectnd stuata propre a cttoruu, conversate despre
povest s nterpretare or putnd f de asemenea o metoda de auto-
descoperre.
!i/icultatea "e a /ace lucrurile >ine pentru toata lumea
in caldura zilei, un tata mergea prin praful strazilor Feshan-ului cu fiul
sau si un magar.-atal calarea magarul, iar fiul il conducea.&ietul
copil, a spus un trecator.(icutele sale picioare incearca sa tina pasul
cu magarul.Cum poate omul sa lenveasca pe magar, cnd vede ca
baiatul isi scoate sufletul alergnd. -atal a pus aceste cuvinte la
inima, a cobort de pe magar la urmatorul colt, si l-a lasat pe baiat sa
urce pe magar.Dar nu dupa mult timp, un trecator a ridicat vocea si a
spus, Ce rusine=(icutul sta acolo ca un sultan, in timp ce batrnul sau
tata merge pe lnga magar. 1ceasta remarca l-a ranit foarte tare pe
baiat si l-a rugat pe tatal sau sa se aseze in spatele sau pe magar.1i
vazut vreodata asa ceva, a spus o femeie cu fata acoperita, o
asemenea cruzime pentru animale=Spatele bietului animal s-a indoit
de greutate, iar acest batrn bun de nimic si trndavul sau fiu stau ca
si cum ar fi un divan - biata creatura= ,intele acestei critici au fost
amndoi si, fara sa spua un cuvnt au cobort de pe magar.Dar au
facut numai ctiva pasi cnd un strain a inceput sa faca haz de ei
spunnd, Slava cerului ca nu sunt att de prost.De ce plimbati
magarul, cnd el nu este de nici un folos, daca nu cara pe unul dintre
voi! -atal a impins o mna de paie in gura magarului si l-a luat pe
dupa umeri pe fiul sau.Indiferent de ce facem, a spus el, e'ista
cineva care nu este de acord cu asta.Cred ca stim ceea ce este bine
pentru noi.
Par/umul "e tran"a/iri al curatatorului "e canale
Un curatator de canale care si-a petrecut intreaga viata curatind
canalizarea a venit la bazar intr-o zi.in decursul timpului, el a capatat
un miros ingrozitor de la canalizare.Fara a fi tulburat, el mergea prin
canalele orasului si fara a strmba din nas, golea cele mai adnci
santuri ale canalelor.1cum cnd bunul om mergea pe aleile bazarului -
ei nu il mai vazusera pe aici inainte - el a venit la taraba unui
comerciant care vindea parfum de trandafiri..arfumul pe care oricine
altcineva il gasea minunat era att de puternic, inct cel care curata
canalele a lesinat.-oate incercarile de a-l aduce in simtiri s-au dovedit
inutile.
/amenii toti stateau in +urul lui, nimeni nestiind ce sa faca.Un ha7im,
recunoscnd profesia barbatului dupa hainele sale, a luat o mna de
noroi de pe strada si l-a trecut pe sub nasul barbatului.&rusc, ca si cum
ar fi fost atins de o bagheta magica, cel care curata canalele a deschis
ochii.Spectatorii erau mirati, uimiti de acest miracol.Dar ha7imul a
spus nonsalant, /mul nu este obisnuit cu parfumul de trandafiri.1cest
parfum este facut din alt material.
Cum avea sa descopere 6sa cunoasca8 ceva ce nu este, stiind ceea ce
este!
(dupa Saad)
Ceea ce are o persoana are si el
Un credincios statea ingenunchiat intr-o moschee, cufundat in
rugaciune.Cineva alaturi de el era atras de tesatura minunata a
pantofilor cu vrf ascutit.&arbatul si-a imaginat ct de placut trebuie
sa fi fost daca ar fi avut si el asemenea pantofi.De la gnd la fapta este
adesea doar un singur pas.*l a venit in spatele omului care se ruga si i-
a soptit in ureche) 9u stii ca rugaciunile spuse cu picioarele incaltate
nu a+ung la urechea lui D-zeu! Credinciosul si-a intrerupt rugaciunea
si i-a soptit la fel de incet, *i bine, daca rugaciunea mea nu este
auzita, cel putin am inca pantofii.
Spri&inul pentru memorie
intr-o zona foarte calda a Iranului, apa potabila este unul dintre cele
mai valoroase lucruri din viata.*ste strnsa in cisterne speciale si
adesea carata in ulcioare mari, pe distante mari.Un tata l-a trimis pe
fiul sau sa aduca apa.Fiule, a spus el, ia acest ulcior si adu apa, dar
ai gri+a sa nu scapi ulciorul si sa imprastii apa. Cu aceste cuvinte, el a
intins bratul si i-a dat fiului sau o palma rasunatoare peste cap./chii
sai s-au umplut de lacrimi, dar inca tinnd strns ulciorul, fiul a mers la
cisterna.De ce ai lovit copilul!, a intrebat mama furioasa.9u a facut
nimic. -atal a replicat, 1ceasta palma va fi un spri+in pentru memoria
sa.iti spun ca el toata viata nu va indrazni niciodata sa sparga un ulcior
cu apa in el."a ce bun sa-l palmuiesc dupa ce probabil ar fi spart
ulciorul!
Rasplata pentru curatenie
Un barbat avea o sotie care era cunoscuta ca o gospodina fanatica.9u
avea nimic mai bun de facut dect sa urmareasca fiecare firicel de praf
din casa si sa lustruiasca fiecare piesa de mobila, chiar sa curete
pnzele de paian+en din colt.Dar in focul treburilor casnice, ea s-a
nigli+at complet pe ea insasi si arata tare nengri+ita.Dar cnd sotul ei
s-a intors in sfrsit intr-o zi dintr-o lunga calatorie, el a simtit nevoia sa
scuipe si astfel sa-si curete gtul de tot praful pe care l-a inhalat in
timpul calatoriei.Uitndu-ae in +ur, el a incercat sa gaseasca cel mai
murdar colt din casa, astfel inct sa poata sa scuipe acolo.Dar totul
stralucea de curatenie.1stfel inct nu era nimic de facut dect sa
scuipe pe fata sotiei sale.
!espre #iata eterna
in timpul perioadei in care profetul (ahomed s-a nascut, regele
1noschirDan, caruia oamenii ii spuneau de asemenea Dreptul, a
calatorit prin regatul sau..e o coasta insorita, el a vazut un batrn
venerabil, aplecat asupra muncii sale.Urmat de curtenii sai, regele s-a
apropiat si a vazut ca batrnul planta puieti.Ce faci acolo! l-a
intrebat regele.
.lantez nuci, a replicat barbatul.
2egele a intrebat uimit, *sti de+a destul de batrn, de ce plantezi
puieti, cnd nu ii vei vedea frunzisul, nu te vei odihni la umbra lor si nu
vei mnca fructele lor! &atrnul a ridicat privirea si a spus.Cei de
dinaintea noastra au plantat, iar noi am fost capabili sa culegem
roadele.1cum plantam noi, astfel inct cei care vin dupa noi sa culeaga
roadele.
!atoriile impartite
9u mai pot suporta mult timp.Sarcinile sunt ca muntii pe care nu ii pot
muta.in fiecare dimineata trebuie sa ma trezesc devreme, sa fac
ordine in casa, sa curat covoarele, sa am gri+a de copii, sa fac
cumparaturi de la bazar, sa-ti gatesc mncarea favorita de orez pentru
cina si apoi sa te rasfat toata noaptea. 1sta i-a spus o femeie sotului
ei.
(uscnd dintr-un picior de pui, el i-a spus doar, Ce e rau in asta!
-oate femeile fac ceea ce faci tu.1i dus-o bine.in timp ce eu am tot
felul de responsabilitati, tu stai acasa.
/, s-a plns sotia, daca m-ai putea a+uta macar un pic.
Coplesit de generozitate, barbatul a fost in cele din urma de acord cu
urmatoarea propunere) in tip ce sotia sa ar trebui sa-si asume
responsabilitatea pentru tot ce se intmpla in casa, el ar trebui sa aiba
gri+a de treburile de pe lnga casa.1ceasta impartire a sarcinilor a
permis cuplului sa traiasca impreuna multumiti mult timp.
intr-o zi, sotul a mers la magazin cu prietenii si apoi a stat intr-o
cafenea fumnd multumit o pipa.&rusc, un vecin a dat navala si a
inceput sa strige agitat, Grabeste-te, casa ta a luat foc.
&arbatul a continuat sa fumeze din pipa si a spus cu indiferenta, Fii
att de bun si spune-i sotiei mele, din moment ce ea are ultimul
cuvnt pentru tot ceea ce se intmpla in casa.Sunt responsabil doar
pentru treburile din afara casei.
intelepciunea unui maestru
Un elev a venit la un bine-cunoscut campion la lupte pentru a fi instruit
in arta luptelor.-imp de mai multi ani, el a practicat cu cel mai mare
zel si cu cel mai admirabil talent.(aestre, a intrebat el intr-o zi, a
mai ramas ceva ce m-ai putea invata!
1i invatat tot ceea ce te-am putut invata, a spus maestrul.1ceste
cuvinte l-au facut pe tnarul luptator att de mndru, inct a dezvaluit
in tot tinutul ca el era cel mai bun si ca il putea invinge pe faimosul
campion.(ii de oameni au venit sa vada meciul dintre cei doi.Dupa un
lunga competitie, aproape la egalitate, maestrul si-a dobort elevul cu
o lovitura surprinzatoare si l-a infrnt.
Ciudat, a spus elevul sugrumat, 1m invatat totul de la tine.Cum s-a
intmplat ca m-ai dobort cu o lovitura pe care eu nu o stiam!
-inere prieten, a spus campionul, ai dreptate.-e-am invatat tot ce
am putut.Dar am pastrat aceasta singura lovitura pna astazi.
(dupa Saad)
Ra3>unare t+r3ie
Un barbat a fost pedepsit de catre concetatenii sai, sa fie aruncat intr-
o cisterna goala. /amenii din oras care au fost tratati nedrept de catre
el au luat acum dreptatea in minile proprii.*i stateau pe marginea
santului si il scuipau pe barbat.1ltii aruncau cu noroi in el.&rusc,
barbatul a fost lovit de o piatra.Uimit, el a ridicat privirea si l-a
intrebat pe cel care a aruncat piatra, ii cunosc pe toti ceilalti
oameni.-u cine esti de crezi ca poti arunca cu pietre in mine!
/mul s-a ridicat pe marginea santului si a replicat, Sunt barbatul pe
care l-ai tratat rau cu :> de ani in urma.
.acatosul a intrebat atunci, Unde ai fost in tot acest timp! in tot
acest timp, a replicat barbatul, am carat piatra in inima mea.1cum
ca te-am gasit intr-o asemenea situatie nenorocita, am luat piatra din
inima in mna mea.
Partea intunecata a soarelui
in fiecare zi, un discipol venea la profetul (ahomed.intr-o zi, profetul l-
a luat deoparte si i-a spus, intruct dragostea noastra va creste, nu
mai vreau sa vii aici in fiecare zi.1tunci (ahomed i-a povestit
urmatorul incident) un discipol a intrebat odata, Soarele este att de
maiestuos si minunat si nu am auzit inca pe nimeni sa-l iubeasca in
mod deosebit.Discipolul a raspuns, Soarele straluceste in fiecare zi.5i
doar iarna il dorim, deoarece atunci este ascuns in spatele norilor.
O >una a/acere
Scoala-te &admazhab, creatura nedumnezeiasca, bombanea un
beduin, in timp ce biciua o camila care statea lenesa si sfidator in
nisip.Daca imi ignori din nou cuvintele, te voi vinde la bazar pentru un
tuman 6;> de centi8 creatura fara valoare, iti +ur pe 1llah. Dar nu a
trecut nici o zi si beduinul din nou a inceput sa bata lenesul
animal.Ceea ce a +urat barbatul s-a intmplat acum.-rebuia sa-si tina
promisiunea.Certndu-se cu el insusi, cu camila si cu (ahomed, el a
adus animalul la bazar pentru a-l vinde.*l regreta promisiunea sa
pripita.Un tuman pentru o camila era mult prea putin.-rebuia sa +ure
ca o va vinde pentru #>> de tumani.Dar brusc, el a avut o idee cum sa
se salveze.1 alergat acasa si a adus pisica sa batrna, pe +umatate
oarba.1 legat-o de camila si a inceput sa strige prin bazar, / camila
minunata pentru un tuman.0eniti si o cumparati oameni buni.9u veti
mai vedea o oferta ca aceasta./ camila pentru un tuman. Dar cnd
cineva se arata interesat, beduinul spunea viclean, Camila costa doar
un tuman.Dar o vnd numai impreuna cu pisica, care costa @@ de
tumani. .na seara, beduinul a preamarit camila, impreuna cu
insotitorul sau costisitor./ mare multime de oameni s-a adunat in +ur si
a inceput sa rda de de viclenia beduinului, dar nimeni nu vroia sa
cumpere camila.in acea seara, beduinul a plecat acasa satisfacut,
ducnd camila si pisica de o frnghie.*l si-a spus, 1m +urat sa vnd
camila pentru un tuman.1m facut totul ca sa-mi tin promisiunea, dar
oamenilor nu le-a placut ideea."asa-i sa fie pedepsiti pentru faptul ca
+uramntul meu nu a fost luat in considerare=

Teoria si practica unui om cunoscator
Un tnar inteligent, insetat de cunoastere si intelepciune a studiat
fizionomia, stiinta deducerii temperamentului dupa infatisarea
e'terioara.Studiile sale, care au durat sase ani, au avut loc in *gipt si l-
au costat multe sacrificii departe de casa.Dar in cele din urma si-a luat
e'amenele cu rezultate e'celente..lin de mndrie si de bucurie el s-a
intors acasa..e toti cei pe care ii intlnea ii privea prin ochii stiintei
sale si pentru a-si largi cunostintele, el citea e'presia faciala a tuturor
oamenilor pe care ii intlnea.
intr-o zi a intlnit un om, a carui fata era marcata de sase insusiri)
invidie, gelozie, lacomie, pofta, zgrcenie si nechibzunta.Doamne ce
e'presie monstruoasa=9u am vazut si nu am auzit de nimic
asemanator mai inainte.1s putea sa-mi testez teoria aici.
in timp ce se gndea la acest lucru, strainul s-a apropiat cu prietenie,
bunatate si modestie spunnd, /, seicule.*ste de+a foarte trziu si
urmatorul sat este departe.Casa mea este mica si intunecoasa, dar te
voi tine pe brate.Ce onoare va fi pentru mine sa te consider oaspetele
meu in aceasta seara.5i ce fericit as fi in prezenta ta=
Uimit de acest lucru, calatorul s-a gndit, Ce uimitor=Ce diferenta
intre vorba strainului si oribila sa e'presie faciala. 1ceasta realizare l-
a speriat foarte mult.1 inceput sa se indoiasca de lucrurile pe care le-a
invatat in ultimii sase ani..entru a fi sigur a acceptat invitatia
strainului.&arbatul l-a rasfatat cu ceai, cafea, suc de fructe, dulciuri si
pipa.5i-a coplesit musafirul cu bunatate, atentie si politete.De trei zile
si trei nopti, gazda continua sa il tina pe calator.in cele din urma,
tnarul a fost capabil sa reziste politetii gazdei.*l a decis ferm sa-si
continue calatoria.Cnd a venit timpul sa plece, gazda i-a inmnat un
plic si a spus, 1ici este nota ta de plata.
Ce nota de plata! a inrebat discipolul surprins.
"a fel de repede cum o persoana poate trage sabia din teaca, gazda si-
a aratat brusc adevarata fata.*l a ridicat din sprncene si a strigat cu
voce furioasa, Ce imprudenta="a ce te-ai gndit, din moment ce ai
mncat tot aici!Credeai ca este totul pe gratis! Dupa ce a auzit toate
astea, discipolul si-a revenit brusc in simtiri.Fara sa spuna un cuvnt,
el a deschis plicul.1colo a vazut ca tot ceea ce mncase si ce nu
mncase i-a fost ta'at de o suta de ori.*l nu avea nici macar +umatate
din banii care ii erau ceruti.Fortat de impre+urari, el a descalecat de pe
calul sau si i-a dat banii pe care ii avea gazdei sale.1poi si-a scos
hainele si s-a descaltat.Ca si cum ar fi fost in e'taz, el se inclina cu
fiecare pas pe care il facea.De departe, cineva l-ar fi putut auzi
spunnd, (ultumesc Doamne, multumesc Doamne, ca cei sase ani de
studiu nu au fost in zadar=
(dupa "Abdu" -Baha)
Valoarea unei perle
intr-o gradina, un cocos a vazut o perla stralucitoare ascunsa in
pamnt.S-a repezit cu lacomie asupra ei, a scos-o si a incercat sa o
indese pe gt.Cnd a observat ca obiectul stralucitor nu era regina
boabelor de orez, a scuipat perla afara.&inenteles ca a verificat perla,
dar ce fel de test era asta=.erla l-a strigat pe cocos si a spus, Sunt o
perla pretioasa.Din intmplare m-am pierdut dintr-un minunat colier si
am aterizat in aceasta gradina.9u mai sunt perle ca mine nicaieri.9ici
un ocean nu mai are perle att de minunate ca mine.Doar intmplarea
m-a aruncat la picioarele tale.Cineva nu ma gaseste ca nisipul
marii.Daca m-ai privi cu ochii mintii, ai vedea mii de minuni si
frumuseti. Dar cocosul a strigat cu voce mndra, -e-as darui daca
cineva mi-ar da un bob de orez.
(dupa P. Etessam, poet persan)
Mue3inul politicos
/data un seic stimat a dat o mare petrecere.-oti demnitarii din oras au
fost invitati, in afara de muezin.Cu toate acestea, el a fost vazut
printre musafiri, simtindu-se ca acasa, ca pestele in apa./arecum
socat, un prieten l-a luat deoparte si i-a spus, Ce cauti aici!9u ai fost
invitat= Cu indulgenta, muezinul a raspuns, Daca gazda nu-si
cunoaste obligatiile si nu m-a invitat, de ce ar trebui sa-mi negli+ez eu
obligatiile si sa nu fiu un musafir politicos!
SCHI.E =IOERA8ICE

Abdu"l-Baha (188-1!"1#$ Fu ce ma mare a u Baha"u"ah,
desemnat de catre acesta ca purtator de cuvnt a nvataturor
sae.Aatur de tata sau a fost exat s nchs pna n 1908.n
tmpu a tre an de caatore prn Egpt, Europa s Amerca de Nord
a raspndt rega Baha" s a stabt contacte cu mportante
personatat ae vrem.
Ali (%&&-%%1#$ Prn casatora cu Fatma a devent gneree u
Mohamed.Ucderea sa a condus a ruptura ntre sunt
s sht, care consderau ca fnd prmu Imam (urmasu u
Mohamed).Ce ma mut musuman dn Iran sunt sht.
Ano'schir'an (m.()&#$ Este consderat ce ma mare rege a
sasantor s cunoscut de toata umea pentru dreptatea sa.n
tmpu domne sae, coecta de povest Falilee De- Damaneh a
fost adusa n Persa dn Inda s a fost
tradusa n mba pahw.
A*icena (!8&-1&)+#$ Un membru a nobm, a fost medc, fosof s
dpomat.A scrs numeroase ucrar fosofce s medcae. n
speca ucrarea sa Canonul stiintei medicale a nfuentat
dezvotarea medcn europene.
Bab (181!-18(&#$ Nascut n Schraz.Prn apearea a Sfnta Scrptura
a fost procamat ca fnd mesageru s prevesttoru unu nou
profet.E este precursoru rege Baha". Dn cauza revendcaror
sae regoase a fost uat
przoner s executat n Tabrz.Acest fapt a marcat
nceputu mascruu, n care 2000 de adept a u Bab au fost
omort.
Baha"u"llah (181+-18!"#$ Fondator a rege Baha" pe care a
prevestt-o Bab.
A fost n cee dn urma ncarcerat a nchsoarea orasuu
Akka.Pedeapsa sa a durat 24 de an.n acest tmp, e a scrs mesa|e.n
peste 100 de documente, e a expcat bazee crednte sae.
Behaedine Ameli (m.1(+(#$ A fost foosof, fzcan s poet.Aatur de
ate cart,
una dntre cee ma ndragte coect de maxme este"Ioarecele si
pisica, n care e preznta crtca socaa, prn ntermedu fabueor.
,ristos$ Fondatoru crestnsmuu.Tmp de 30 de an, e a ocut n
Nazaret, apo a strabatut tnutu ca predcator s facator de
mnun.Dn cauza ca a fost acuzat de basfeme s consderat
percuos dn punct de vedere potc a fost crucfcat.Nou
Testament contne nvatature s mesa|ee sae.
-ttasami, Par'in(1!&%-1!1#$ Fca scrtoruu persan |ussuf
Etassam.PrnPoemee, n care s-a exprmat punctee de vedere asupra
unor varate probeme socae, ea a uptat pentru recunoasterea
drepturor egae pentru feme.Scopu e a fost sa creasca abtatea
omuu de a ua decz.
.afis (1)"&?-1)8!?#$ Dupa Saad, este consderat ce ma famos
poet persan.{-a petrecut ntreaga vata n Shraz.Lucrarea sa cea
ma vestta este Divanul lui Eafis, care a nfuentat ucrarea u
Goethe Jestostliches DiDan.n tmpu peroade n care mongo
au nvadat Persa, poveste sae au devent vehcoe specae ae
cutur persane.
/ohammed ((+&-%)"#$ Fondatoru Isamuu, e s-a cunoscut
chemarea n 610.n centru reveator sae se afa unctatea Create
u Dumnezeu.Persecutat n Mecca, e a mgrat a Medna
(Hedshra).nvatature sae sunt expuse n Coran.
/o'lana (1"8-1)1+#$ Unu dn conducator mstc s poet mb
persane.Dn cauza ca numee sau compet era Mowana
D|aadne Rum, mute dn poveste sae sunt aparute sub numee
Rum.Cartea sa (assnaDi contne 47000 de poeme.Este
dedcata u Suf Schams, de a care am preuat povestea
"Mracou unu rubn".
0a1i (8(&-!")#$ A fost unu dn mar medc persan, unnd
cunostnte de medcna greaca s araba.n ocu mtar a
teore, e a nregstrat propre sae observat despre bo ca
varoa, po|aru s taza bara.
2aadi (1"11-1)&&#$ Cartea sa cea ma mportanta este Golestan
(foare de gradna) n care e preznta poeme scrse n tmpu a
40 de an de peerna| prn Iran, Inda, Araba s Afrca de
Nord.Poemee s proverbee sae au devent o parte a focoruu
ranan s sunt pastrate cu sfntene, ca nstrumente practce n
vata de z cu z.Este cunoscut ca profesor a profesoror.
2olomon (!+"-!"!#$ Fu u Davd, a treea rege a Israeuu, era
cunoscut de ce ma mut drept cadtoru tempuu dn
Ierusam.Lucrare, Carte de proverbe, Cntecul lui Solomon s
Carte de intelepciune sunt atrbute u.

You might also like