Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
84Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Calatorie in Dacia, tara zeilor

Calatorie in Dacia, tara zeilor

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 5,785|Likes:
Published by july107

More info:

Published by: july107 on Oct 29, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2013

pdf

text

original

 
C
Ă
L
Ă
TORIE ÎN DACIA,
Ţ
ARA ZEILOR
(3 iunie 1998)
 
Legendele sunt un izvor permanent de cunoa
ş
terea vie
ţ
ii
ş
i a credin
ţ
ei populare din timpuri str 
ă
vechi.O c
ă
l
ă
torie de cercetare, la fa
ţ
a locului, a trecutului îndep
ă
rtat al patriei mele –m
ă
rea
ţ
a Dacie – mi-a adus revela
ţ
ii uluitoare pe care sufletul meu însetat deadev
ă
ş
i dreptate le-a primit cu recuno
ş
tin
ţă
 
ş
i infinit
ă
mândrie.......................................................................................................................................................
Marele Zeu, zeul suprem al celor v
ă
zute
ş
i nev
ă
zute,
ş
i-a îndreptat privirea atotputernic
ă
spre P
ă
mânt
ş
i a decis c
ă
este timpul s
ă
creezefiin
ţ
e umane care s
ă
se bucure de frumuse
ţ
ile
ş
i bog
ăţ
iile terestre. Prinrespira
ţ
ia sa divin
ă
, el a creat, întîi
ş
i-ntâi,
ş
apte zei pe care i-a numitZeii Genezei. Conduc
ă
torul lor era
 Daksha
, potrivit unei vechilegende din cultura vedic
ă
. Dup
ă
ce a cercetat cu aten
ţ
ie întregulP
ă
mânt, Daksha a g
ă
sit, în sfâr 
ş
it, cel mai frumos loc unde mun
ţ
imândri, acoperi
ţ
i de z
ă
 pezi, s
ă
rut
ă
înaltul albastru al cerurilor 
ş
i î
ş
idesfat
ă
privirea pe întinsul dealurilor blânde, pe v
ă
ile
ş
i râurile argintiice se unesc
ş
i formeaz
ă
un imens
ş
i limpede ochi de ape. Aici
ş
inumai aici Geneza putea s
ă
înceap
ă
.
Daksha era exaltat
ş
i fericit: g
ă
sise raiul pe p
ă
mânt, g
ă
sise cel mai potrivit loc pentru Oameni.Ca atare,
ş
i-a început munca de crea
ţ
ie. În timpul nop
ţ
ii, a populat Locul Sfânt cu primii 10.000 defii, fiii lui iubi
ţ
i, "ale
ş
ii lumii" (
The chosen people
), care vor ajunge s
ă
st
ă
 pâneasc
ă
lumea. Întimpul zilei, cei
ş
apte zei - zeii primordiali ai genezei - au continuat s
ă
populeze P
ă
mântul cu totfelul de animale, astfel c
ă
diversitatea lor începu s
ă
coloreze p
ă
mântul
ş
i s
ă
-i dea o via
ţă
trepidant
ă
 cum niciodat
ă
nu mai fusese. Lucrarea zeiasc
ă
era aproape terminat
ă
. Ceea ce lipsea era miracolul prin care fiii lui urmau s
ă
se înmul
ţ
easc
ă
 
ş
i s
ă
st
ă
 pâneasc
ă
în pace p
ă
mântul. Dup
ă
o clip
ă
degândire, Daksha a g
ă
sit solu
ţ
ia perpetu
ă
rii infinite: a creat Femeia. Apoi, în timp, el va descoperi
ş
iSecretul Uitat. Acum, ale
ş
ii lui Daksha erau ale
ş
ii lumii
ş
i el i-a numit
 Daci 
.Daksha va r 
ă
mâne cunoscut în mitologia vedic
ă
(cea mai veche mitologie din lume) ca zeu algenezei
ş
i al perpetu
ă
rii infinite. Fiii lui iubi
ţ
i,
 Dacii, vor st 
ă
 pâni P 
ă
mântul.
 ...........................................................................................................................................Cu aceast
ă
minunat
ă
legend
ă
în minte, m-am hot
ă
rât s
ă
vizitez
 Dacia,
Ţ 
ara Zeilor 
, acolo, laea acas
ă
, în inima ei, în Mun
ţ
ii Surya-nului ( Surya- Zeul Soarelui la vechii vedici ). M-am hot
ă
râts
ă
merg la Sarmi-Seget-Usa (eu m
ă
gr 
ă
 besc s
ă
curg în sanscrita veche), capitala str 
ă
mo
ş
ilor no
ş
tri
ş
i a str 
ă
mo
ş
ilor str 
ă
mo
ş
ilor str 
ă
mo
ş
ilor no
ş
tri, acei Carpato-Danubieni care au dat lumii o cultur 
ă
 unic
ă
, o istorie eroic
ă
 
ş
i un popor nemuritor, poporul nostru Dac.A
ş
a c
ă
în
3 iunie 1998
, din New York, urc la bordul companiei române de zbor TAROM
ş
i înziua urm
ă
toare sunt pe aeroportul Bucure
ş
ti-Otopeni unde sunt întâmpinat de oameni dragisufletului meu: Andy, fiul meu, student la Facultatea de Stomatologie din Bucure
ş
ti, prietenul meu"din boto
ş
ei", Dan Dima, avocat, o bun
ă
prieten
ă
, Cristina Cutu
ş
,
ş
i Tan
ţ
a Popescu, ziarist
ă
cu o personalitate formidabil
ă
, care m-a f 
ă
cut de multe ori s
ă
simt ce înseamn
ă
s
ă
ai un prieten lanevoie.Bucure
ş
tiul, ora
ş
ul-capital
ă
al României de azi, mi s-a p
ă
rut mult schimbat în bine, curat, frumos,cu mici restaurante, cu mânc
ă
ruri gustoase (ca cel de pe Podul
Ş
tirbei, recomandat mie de RudyKlekner în New York), ale c
ă
ror pre
ţ
uri sunt cu o treime mai mici fa
ţă
de Mc Donald-ul din NewYork. Petrec în Bucure
ş
ti trei zile, timp în care îmi rev
ă
d rude
ş
i prieteni.Suntem deja un grup de patru persoane care am hot
ă
rât de mai bine de un an s
ă
ne ducem acolo,în
Ţ
ara Soarelui, la poalele Mun
ţ
ilor Surya-nului. Surya era Zeul Soarelui la vechii Vedici
 
Carpato-Danubieni (str 
ă
mo
ş
ii dumneavoastr 
ă
 
ş
i ai mei deopotriv
ă
). Cu ajutorul Tan
ţ
ei, amînchiriat o ma
ş
in
ă
, un Ford de nou
ă
persoane, albastru la culoare
ş
i foarte confortabil. A
ş
a c
ă
, preg
ă
tit din toate punctele de vedere, dar mai ales suflete
ş
te, în
7 iunie `98
, într-o diminea
ţă
 frumoas
ă
 
ş
i însorit
ă
, m-am introdus bucuros în acel Ford albastru
ş
i…la drum.Am început s
ă
-mi strâng tovar 
ăş
ii de c
ă
l
ă
torie: primul pe care l-am luat de acas
ă
a fost DanDima. Pe el îl cunosc de când aveam
ş
apte ani
ş
i de atunci suntem prieteni. El lucreaz
ă
ca avocat pentru o firm
ă
comercial
ă
în Bucure
ş
ti. Este înalt de 1,85 metri, blond, cu ceva fire argintii, cuochi alba
ş
tri. Un tip robust, sportiv
ş
i pl
ă
cut. De la Dan am plecat spre Costel Enciu, cu care am
ă
cut armata prin anii 1964
ş
i cu care am r 
ă
mas bun prieten. Azi, Costel este pensionar 
ş
i, avânddestul timp liber, s-a decis s
ă
ne înso
ţ
easc
ă
. Costel este un tip lini
ş
tit, c
ă
ruia îi place mult s
ă
 citeasc
ă
tot felul de c
ă
ţ
i de aventuri. Are nu mai mult de 1,75metri, ceva burtic
ă
, chelie
ş
i omusta
ţă
, nelipsit
ă
oric
ă
rei persoane mai pu
ţ
in norocoase din punct de vedere al „podoabeicapilare”. Este un tip jovial
ş
i pl
ă
cut, cu care am petrecut multe vacan
ţ
e. El a reu
ş
it s
ă
-
ş
irecupereze, pe strada Orzari 15, din Bucure
ş
ti, o curte imens
ă
cu 6-7 c
ă
su
ţ
e na
ţ
ionalizate (corectspus,
 furate
) de fostul regim comunist, dar chiria
ş
ii refuz
ă
s
ă
-i pl
ă
teasc
ă
chirie pentru c
ă
nu vor "s
ă
-l îmbog
ăţ
easc
ă
pe domnu` Enciu"
ş
i pentru c
ă
nu exist
ă
nicio lege care s
ă
-i oblige s
ă
o fac
ă
!Ciudat
ă
guvernare mai are
ş
i aceast
ă
 
ţ
ar 
ă
! (Trebuie s
ă
specific, pentru cine nu
ş
tie, c
ă
 
ş
i înAmerica un chiria
ş
poate locui luni
ş
i luni de zile f 
ă
ă
s
ă
pl
ă
teasc
ă
nimic proprietarului, iar acesta, proprietarul, este obligat s
ă
-i dea, în tot acest timp, apa, c
ă
ldura
ş
i lumina, gratuit). Am plecat cuDan
ş
i cu Costel spre Mun
ţ
ii Or 
ăş
tiei, în marea aventur 
ă
de explorare a preistoriei noastre. Costel,ca de obicei, s-a mi
ş
cat mai încet
ş
i, pân
ă
s
ă
reu
ş
esc s
ă
-l scot pe el afar 
ă
, pân
ă
s
ă
vin
ă
 
ş
i Dan…- Eu m
ă
mi
ş
c încet?, se arat
ă
Costel intrigat. În cinci minute am fost gata…n-adurat mai mult de cinci minute. Cu siguran
ţă
!Între timp, Dan a avut o idee bun
ă
, dup
ă
ce, în fug
ă
, a înc
ă
rcat în ma
ş
in
ă
o butelie.- Hai s
ă
o lu
ă
m mai spre vest, drumul este mai bun
ş
i pot s
ă
las
ş
i eu butelia astala Cheia, unde-i fata mea în vacan
ţă
la bunici.În mod normal, dup
ă
cum stabilisem în ajunul plec
ă
rii, noi trebuia s-o lu
ă
m spre Pite
ş
ti,Râmnicu Vâlcea, Sibiu
ş
i, lâng
ă
Alba Iulia, s
ă
ne întoarcem spre vest, ca s
ă
ajungem la Or 
ăş
tie.Dup
ă
ce am trecut de Otopeni, de Balote
ş
ti
ş
i de S
ă
ftica, ne-am oprit într-un loc anume
ş
i am luat piersici
ş
i pepeni ale c
ă
ror gust
ş
i arom
ă
numai în
ţ
ara natal
ă
le po
ţ
i savura.Veseli
ş
i încrez
ă
tori, ne continu
ă
m drumul. Priveli
ş
tea spre Cheia, trebuie s
ă
recunosc, esteneasemuit
ă
.
Ş
oseaua este proasp
ă
t asfaltat
ă
iar pomii
ş
i verdea
ţ
a care acoper 
ă
dealurile î
ţ
i insufl
ă
 un sentiment de lini
ş
te. Spre nemul
ţ
umirea lui Dan, am trecut prea repede prin Cheia, am l
ă
sat,totu
ş
i, butelia la socrii acestuia
ş
i ne-am reluat drumul spre vest.Pe la ora 6 dup
ă
-amiaz
ă
am ajuns în Or 
ăş
tie, ora
ş
micu
ţ
 
ş
i curat, pu
ţ
in ciudat construit, cu case
ş
ilocuri a c
ă
ror vechime se pierde undeva departe în timp. Am g
ă
sit cu u
ş
urin
ţă
hotelul (neexistânddecât dou
ă
) indicat de prietenul Tudor Pan
ţ
îru, judec
ă
tor la Curtea European
ă
de la Strasbourg.Pe Tudor l-am întâlnit prima oar 
ă
în New York, prin anul 1991, când a fost numit ambasador alnoii republici Moldova la Na
ţ
iunile Unite. El a fost, este
ş
i va r 
ă
mâne un român mai bun decâtmul
ţ
i al
ţ
ii care s-au n
ă
scut pe teritoriul actual al României. Tudor are cam 1,85 metri în
ă
l
ţ
ime, este brunet, are o frunte lat
ă
, ni
ş
te ochi c
ă
 prui care eman
ă
hot
ă
râre, ochi ascun
ş
i în spatele unor ochelari fumurii. Este un om pe cuvântul c
ă
ruia te po
ţ
i bizui, un prieten adev
ă
rat, un om corect
ş
icare, în ciuda seriozit
ăţ
ii aparente, este o persoan
ă
cu foarte mult umor. Fiind buni prieteni, l-am"îndoctrinat" la New York cu adev
ă
rata istorie a poporului nostru
ş
i m
ă
mândresc s
ă
recunosc c
ă
 Tudor s-a dovedit deosebit de receptiv. Cu el discutam pân
ă
noaptea târziu despre preistoria poporului nostru, acolo, la New York, iar când am început s
ă
fac public
ă
aceast
ă
fascinant
ă
istorie,el a fost unul dintre primii mei cititori
ş
i critici. De
ş
i el a plecat la Strasbourg, am continuat s
ă
 
ţ
inem leg
ă
tura. L-am vizitat în Moldova, în urm
ă
cu un an,
ş
i atunci am decis de comun acord s
ă
  petrecem împreun
ă
aceast
ă
vacan
ţă
. El urmeaz
ă
s
ă
soseasc
ă
de la Chi
ş
in
ă
u, cu Andrei Vartic. Noi ceilal
ţ
i, sosind primii, am hot
ă
rât s
ă
plec
ă
m "în recunoa
ş
tere". Spre bucuria noastr 
ă
, amg
ă
sit un restaurant, „
Ş
ura”, cu mânc
ă
ruri române
ş
ti excelent g
ă
tite, la pre
ţ
uri mai mult decâtconvenabile. Am prins între timp
ş
i o mic
ă
ploaie, care a f 
ă
cut ca aerul sa fie
ş
i mai curat.Seara târziu, la Or 
ăş
tie, au sosit Tudor, Andrei Vartic cu nepotul Ruslan
ş
i colonelul NiculaeMereu
ţă
. Devenisem o adev
ă
rat
ă
echip
ă
care urma s
ă
plece la drum în diminea
ţ
a urm
ă
toare.Pe Andrei îl cunosc din toamna lui 1997, când m-am dus la Chi
ş
in
ă
u s
ă
-l vizitez pe Tudor. Cuacest prilej, am v
ă
zut comuna Ivancea unde s-a n
ă
scut bunica din partea tat
ă
lui meu. Andrei are în
 
 jur de patruzeci
ş
i...de ani, 1,75 metri în
ă
l
ţ
ime, un corp sub
ţ
ire
ş
i atletic, o barb
ă
neagr 
ă
 
ş
i un p
ă
lung, uneori strâns la spate. Este de o inteligen
ţă
ie
ş
it
ă
din comun; de profesie e fizicianspectrofotometrist. Mai mult, e
ş
i un bun orator, îndr 
ă
gostit de daci
ş
i de istoria acestora. A scrismulte c
ă
ţ
i despre civiliza
ţ
ia dac
ă
. Voi aminti numai câteva din ele: "
Magistralele tehnologice aledacilor
"
,
"
Fierul, timpul, dacii
"
,
"
Ospe
ţ
ele nemuririi
" , pe care, dac
ă
ai
ş
ansa s
ă
le cite
ş
ti,descoperi o parte din trecutul fascinant al poporului nostru dacic, nemaiîntâlnit la niciun alt popor european. În
ţ
elegi astfel adev
ă
rul despre civiliza
ţ
ia dacic
ă
, centru al civiliza
ţ
iei preistoriceeuropene. Andrei a înfiin
ţ
at în Basarabia "
Institutul Civiliza
ţ
iei Dacice
"
.
 Pe colonelul Niculae Mereu
ţă
îl întâlnesc acum pentru prima dat
ă
, dar auzisem despre el de laTudor. Mereu
ţă
a fost
ş
eful corpului de paz
ă
al pre
ş
edintelui Snegur. Niculae este pu
ţ
in mai înaltdecât Andrei, mai îndesat
ş
i mult mai voinic. Un tip simpatic
ş
i vesel care ne-a f 
ă
cut excursia pl
ă
cut
ă
.La New York auzisem c
ă
a merge prin România înseamn
ă
a te expune la tot felul de riscuri, în primul rând la banditisme, în
ş
el
ă
torii, escrocherii
ş
i alte lucruri nepl
ă
cute. Cum nu mai c
ă
l
ă
torisem prin România de mul
ţ
i, mul
ţ
i ani, am fost pu
ţ
in îngrijorat, ca, de altfel,
ş
i unii dintre prietenii mei,a
ş
a c
ă
am c
ă
utat s
ă
ne înso
ţ
im cu oameni potrivi
ţ
i, în caz de nevoie. Am fost îns
ă
prost informa
ţ
i, pentru c
ă
românii întâlni
ţ
i au dat dovad
ă
de o cinste
ş
i de o corectitudine pe care greu le g
ă
se
ş
ti aziîn lume.Seara am mers cu to
ţ
ii la restaurantul „
Ş
ura”, unde ne-am continuat discu
ţ
iile despre preistoriaRomâniei, despre istoria dacilor. A fost o sear 
ă
pl
ă
cut
ă
 
ş
i am început s
ă
ne cunoa
ş
tem mai bine, s
ă
 schimb
ă
m informa
ţ
ii, s
ă
ne definitiv
ă
m planurile de viitor.
Miercuri, 8 iulie 1998, diminea
ţ
a
  Ne-am sculat to
ţ
i devreme. Tudor a fugit la ma
ş
in
ă
ca s
ă
stea el în fa
ţă
. S-a luptat cu Niculae, pecare l-a împins în spate, apoi s-a a
ş
ezat cu o figur 
ă
nevinovat
ă
, în fa
ţă
, pe scaunul din dreapta mea,s
ă
vad
ă
el mai bine decât toat
ă
lumea. Am plecat din Or 
ăş
tie
ş
i am intrat în Tiberiu. Undeva, pedreapta, am z
ă
rit dou
ă
"gurguie" despre care Andrei spune c
ă
ar fi de interes arheologic.- Acolo s-a g
ă
sit foarte mult
ă
ceramic
ă
dacic
ă
.Casele sunt foarte ar 
ă
toase aici, în Tiberiu, nu prea înalte, dar acoperite cu
ţ
igl
ă
ro
ş
ie, ondulat
ă
.Am l
ă
sat în urm
ă
un alt sat, Sereca, cu acelea
ş
i case frumoase pe care vegeta
ţ
ia le îmbr 
ăţ
i
ş
eaz
ă
cugenerozitate iar mun
ţ
ii le înconjoar 
ă
de departe. Priveli
ş
tea este mirific
ă
aici, unde - cum spuneAndrei - "suntem în inima Daciei".- A Daciei Istorice, domnilor! completeaz
ă
Tudor cu o figur 
ă
serioas
ă
. Noi to
ţ
i îl aprob
ă
m în t
ă
cere, o t
ă
cere solemn
ă
ca locurile înc
ă
rcate de istorie pe care le admir 
ă
m.Pe stânga, înainte s
ă
p
ă
trundem în Or 
ăş
tioara de Jos, vedem terasele dacice.- Imagini de munte, a
ş
a cum se g
ă
sesc în Peru, spun eu, se pot vedea în zonaMun
ţ
ilor Or 
ăş
tie care ofer 
ă
priveli
ş
ti cu "miros de ve
ş
nicie".Înainte de intrarea în satul Bucium, pe stânga, privirea ne este atras
ă
de o bisericu
ţă
ce se proiecteaz
ă
pe munte
ş
i pe un cer albastru-închis, prevestitor de surprize. Abia am intrat în satulBucium c
ă
am
ş
i ie
ş
it din el. Se pare c
ă
locuitorii de aici au avut noroc cu dorin
ţ
a lui Ceau
ş
escu dea vizita Sarmi-seget-usa, dorin
ţă
care n-a mai fost împlinit
ă
, dar oamenii s-au ales cu drumuriasfaltate pân
ă
la prima cetate.Intr 
ă
m în Or 
ăş
tioara de Sus. Pe teritoriul ei se g
ă
sesc cele mai multe cet
ăţ
i dacice, inclusivcetatea de la Sarmi-seget-usa, capitala dacic
ă
. Pe dreapta, cum intri, vezi un mic spital. Andrei seopre
ş
te la poli
ţ
ie s
ă
vorbeasc
ă
cu
ş
eful local despre starea drumurilor, s
ă
se intereseze dac
ă
se poate ajunge u
ş
or la cetate cu ma
ş
ina, dac
ă
s-a mai reparat ori stricat ceva. Andrei, moldovean- basarabean,
ş
tie c
ă
, de
ş
i e român, de fapt, oficial, el apar 
ţ
ine unei alte
ţă
ri, artificial create. Uneorieste a
ş
a de u
ş
or s
ă
ă
ne
ş
ti inima acestor oameni care de multe ori sunt mult mai buni români decâtnoi.Domnul primar Neculae David ne arat
ă
râul Gr 
ă
di
ş
tei, umflat de ploi
ş
i rev
ă
rsat peste maluri. Ne spune apoi ce dezastre se întâmpl
ă
când acest râu se umfl
ă
. El, râul, este "Arhitectul Godeanu",fiindc
ă
izvor 
ăş
te din muntele Godeanu
ş
i este adev
ă
ratul arhitect al locurilor iar, dac
ă
nu
ţ
ii seamade EL, o p
ăţ
e
ş
ti.-
Ş
i ce înseamn
ă
asta? întreab
ă
colonelul Niculae Mereu
ţă
.

Activity (84)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
ionel26 liked this
Monica Bădescu liked this
Gherman Septimiu liked this
Sabin Baldea liked this
CRIS I ADA liked this
olimpiagherban liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->