Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Studiul Protectiilor Generatoarelor Sincrone

Studiul Protectiilor Generatoarelor Sincrone

Ratings: (0)|Views: 4|Likes:
Published by Bogdan Teodorescu
Studiul Protectiilor Generatoarelor Sincrone
Studiul Protectiilor Generatoarelor Sincrone

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Bogdan Teodorescu on Apr 14, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2014

pdf

text

original

 
 1 
2.Protecţii clasice ale
 generatoarelor sincrone
 
2.1.Privire generală
 
Generatoarele sincrone sunt elementele cele mai sensibile care intră în componenţa unui sistem energetic.Ele sunt elementele de bază ale producerii energiei electrice şi în afară de cazul puterilor mici, ele sunt şi foarte scumpe. De aceea  problema unei protecţii sigure a generatoarelor contra tuturor defectelor interne şi a regimurilor anormale de funcţionare constituie
 una din problemele importante ale
 protecţiei prin relee a gener 
atoarelor. Construirea în ultimii ani ai unor generatoare de puteri unitare tot mai mari, a
făcut să crească şi mai mult importanţa protecţiei.
 P
rotecţia este mai complexă cu cât
generatorul este de putere mai mare. Numai generatoarele din microcentrale au o
 protecţie simplă, formată doar din relee de supracurent.
 La avari în exteriorul g
eneratorului, protecţia nu trebuie să fie neaparat instantanee, pentru că generatorul suportă câteva secunde efectele
curentului de scu
rtcircuit. Temporizarea are ca scop asigurarea selectivităţii. La avarii interne apare adesea un arc care poate să ardă lacul miezului de fier şi bobinajul,  producând pagube foarte mari, iar repararea necesită scoaterea generatorului
din
funcţi
une pentru mult timp. De aceea arcul trebuie stins în cel mai scurt timp,
deconectând rapid generatorul de la bare şi anulând tensiunea indusă în generator, prin dezexcitarea rapidă(numită şi stingerea câmpului). De remarcat că totdeauna când o  protecţie comandă deconectarea generatorului de la bare, ea trebuie comande şi  pornirea automatului de dezexcitare rapidă (A.D.R.).
D
acă n
-
ar acţiona ADR, atunci la scurtcircuite interioare generatorul continuând să se rotească ar alimenta mai
departe arcul de la locul defect
ului şi acesta ar continua să provoace deteriorarea generatorului, iar la un scurtcircuit exterior, generatorul rămas în gol ar intra în alt regim periculos, datorită creşterii tensiunii la bornele sale.
 
Trebuie prevăzute protecţii pentru următoarele dera
njamente:
 Defecte în stator:
 a)
 
Scurtcircuite între faze împotriva cărora se folosesc: protecţia diferenţial longitudinală; protecţia maximală cu tăiere de curent.
  b)
 
Scurtcircuite între spirele aceleiaşi faze împotriva cărora se folosesc:  protecţia diferenţială transversală; protecţia de tensiune homopolară;  protecţia de dezechilibru.
 c)
 
Puneri la pământ împotriva cărora se prevede: protecţia homopolară.
 
 Defecte din circuitul de excitaţie
(
defecte rotorice
): a)
 
Pierderea excitaţiei se protecjează prin: protecţia c
u relee de curent minim
în circuitul de rotaţie
 b)
 
Defecţiuni în funcţionarea regulatorului de tensiune contra cărora se  prevăd: protecţia maximală de curent temporizată rotorică sau protecţia minimală de tensiune temporizată.
 c)
 
Puneri la pământ rotorice împotriva cărora se foloseşte: protecţia care comandă semnalizarea în cazul simplei puneri la pământ şi deconectarea în cazul dublei puneri la pământ.
 
 
 2 
 Defecte în sistem
 (
în exteriorul generatorului
) şi regimuri anormale de funcţionare:
 a)
 
Regim cu faze incomplete sau cu sarcini dezechilibrate semnalizat sau deconectat printr-
o protecţie cu releu maximal de curent de secvenţă inversă.
  b)
 
Supracurenţi datorită scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice din sistem şi a suprasarcinilor sunt deconectaţi de protecţia maximală de curent trifazată temporizată cu blocaj de tensiune sau protecţia maximală de curent cu filtru de curent de secvenţă inversă.
 c)
 
La creşterea tensiunii secţionează protecţia maximală de tensiune.
 d)
 
Funcţionarea în regim de motor este deconectată de protecţia cu releu de  putere inversă cu acţiune temporizată.
 
În continuare sunt prezentate principalele tipuri de protecţii prin relee  prevăzute la generatoarele sincrone.
 
2.2.Protecţiile generatorului împotriva defectelor în stator.
 
2.2.1.Protecţia împotriva
 scurtcircuitelor între faze
 
2.2.1.a Protecţia diferenţială longitudinală
 
Se aplică foarte mult pentru protecţia generatoarelor mijlocii şi mari, împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurarea statorică.
 
Scurtcircuitul între două faze ale bobinajul
ui unui generator modern este un defect care se produce destul de rar. De obicei acest defect provine din dezvoltarea
unei puneri la pământ statorice care nu a fost eliminată suficient de rapid de protecţia specială împotriva punerilor la pământ. În orice
caz, curentul care apare în cazul unui
scurtcircuit între faze poate produce deteriorări extrem de grave, datorită în special arderii fierului. Rezultă că protejarea generatorului contra scurtcircuitelor între faze trebuie să fie completă, rapidă şi sigură. În prezent se consideră că pentru evitarea acestor defecte cea mai eficace este protecţia diferenţială longitudinală.
 
Principiul de funcţionare se bazează pe compararea valorilor şi a sensurilor curenţilor de la intrarea şi de la ieşirea fiecărei faze a
elementului protejat. Pentru
realizarea protecţiei diferenţiale longitudinale, generatorul trebuie să aibă scoase afară şi echipate cu TC ambele capete ale fiecărei faze.
 
 Fig.2.1. Schema principală monofilară a protecţiei diferenţiale longitudinală
a generatorului.
 
 
 3 
Schema de principiu a protecţiei diferenţiale longitudinală a unei faze a generatorului este dată în figura 2.1. Releul măsoară diferenţa geometrică:
 I
=I
sI
 - I
sII
 Unde:
TCI  pI sI 
n I  I 
 
 
TCII  pII sII 
n I  I 
 
 Trebuie ca: n
TC I
 = n
TC II
 
şi TC să aibă caracteristici de magnetizare identice. La scurtcircuite exterioare în
 punctul
1
 , I
= I
sI
 –I
sII
 = 0 şi protecţia nu acţionează. La scurtcircuitele interne în
 punctul
2
 (sensul curenţilor cel reprezentat cu săgeţi punctat
e), I
 = I
sI
+ I
sII
 şi  protecţia acţionează.
 De fapt la scurtcircuitele exterioare (I
sI
 - I
sII
) nu e zero ci I
sI
 –I
sII
 = I
dez
 
Pentru ca protecţia să nu acţioneze, trebuie ca I
 pI
 > I
dez
. Deci, pentru ca
 protecţia să fie sensibilă trebuie curent de dezechilibru mic. Pentru micşorarea lui I
dez
, se folosesc TSR.
Schema protecţiei diferenţiale longitudinală cu relee de curent conectate direct este dată în figura 2.2.
 
Releele 1 sunt relee maximale de curent (sau diferenţiale), parcurse de diferenţa curenţilor din cele 2 secundare a celor două TC. Releul de curent 2 este legat  pe conductorul de nul şi are rolul de a semnaliza întreruperile sau alte defecte în circuitele protecţiei, eliminându
-
se astfel cazurile posibile de acţionare greşită a
acesteia. Se aleg:
TC n prI 
n I  I 
*3.1
 (2.1)
şi
 
TC n prII 
n I  I 
*2.0
 (2.2) Valoarea curentului de pornire a releului 1 se alege cu rel 2.1 pentru ca
 protecţia să nu acţioneze la scurtcircuite exterioare.
 
Releul de curent 2, comandă semnalizarea preventivă
 cu t
2
 > t din centrală. Curentul se calculează cu relaţia 2.2 pentru a nu semnaliza la scurtcircuite exterioare.
 
Dacă se folosesc TSR, în această schemă, releele 1 se alimentează prin TSR.
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->