MEMBRANELE OULUI. PLACENTAŢIA.

STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE PLACENTEI

 Oul uman
 Prezinta o structura membranoasa ce continua marginea circulara a placentei
 Suprafata sa exterioara - in contact cu peretii uterini
 Cavitatea pe care o delimiteaza contine lichidul amniotic, in care pluteste fatul
 Prezinta 2 structuri membranoase (unii autori descriu si o a 3-a):
 Amniosul (in interior) – in contact cu lichidul amniotic
 Corionul
 Caduca ovulara – la termen e reprez. de un vestigiu subtire ce inveleste corionul

MEMBRANELE OULUI
 Amniosul
 Provine din vezicula amniotica (una dintre anexele embrionare) ce se diferentiaza in S 2 de
dezvoltare
 Sacul amniotic ↑ progresiv in detrimentul celomului extraembrionar, care dispare la sfarsitul
trim. I
 Membrana amniotica se va alipi la membrana coriala (cele 2 structuri nu adera niciodata prea
intim)
 5 straturi
 Corionul
 Provine din trofoblastul din afara ariei placentare, dublat de mezodermul extraembrionar
 Se continua cu placa coriala a placentei
 Are o structura fibroasa si este transparent
 Adera la caduca aflata in exterior, dar poate fi separat cu usurinta de amnion
 Asigura elasticitatea si rezistenta la intindere a membranelor (impreuna cu fibrele conjunctive
din profunzimea amniosului)
 La nivelul orificiului intern al colului, corionul se afla in contact direct cu dopul gelatinos

LICHIDUL AMNIOTIC
 La termen, volumul lichidului amniotic = 500-800 ml
 Maxim - la sfarsitul trim. I de gestatie (800-1000 ml)
 Macroscopic - aspecte oarecum diferite:
 clar in primele luni de sarcina
 apoi opalescent (prezenta sebumului produs de glandele sebacee fetale)
 Miros fad
 Densitate = 1.007 (1.500 - 1.800)
 pH usor alcalin = 7,4
 Continut: apa 99,4%, clorura de sodiu 0,71%, subst. organice 0,25%

 Origine mixta: materna si fetala

 Participarea fetala
 La debutul sarcinii – vezicula amniotica - lichid extracelular embrionar
 Ulterior – participarea renala - decisiva: 7ml/kc/h (in medie 450ml/24h) – dar compozitia
lichidului amniotic difera de de cea a urinii fetale
 Participarea materna
 Transudarea lichidului de provenienta plasmatica materna prin membranele oului

 Resorbtia
 Deglutitie fetala
 Aprox. 500 ml/24h
 Reabsorbtie prin intermediul epiteliului amniotic
 Circulatia lichidului amniotic asigura mentinerea volumului si a compozitiei acestuia

 Rolul fiziologic
 Pe parcursul sarcinii
 Aport de apa si compusi minerali
 Protectie mecanica a fatului
 Permite miscarile active si deplasarile
 Evita comprimarea cordonului ombilical
 Impiedica ascensiunea germenilor microbieni (efect bactericid)
 Permite acomodarea prezentatiei
 Asigura izolarea termica a fatului
 In travaliu
 Protectie mecanica a fatului
 Impiedica ascensiunea germenilor microbieni (efect bactericid)
 Intervine in formarea pungii apelor
 Lubrifiant in progresiunea mobilului fetal in interiorul canalului de nastere
PLACENTA
 Morfologie
 De tip homocorial – NU exista comunicare directa intre sistemele circulatorii matern si fetal
 Sangele matern ce circula liber in camera interviloasa – contact direct cu trofoblastul (corionul)
vilozitar
 Organ mult diferenţiat
 Rol:
 respiraţia şi nutriţia embrionului
 schimburile metabolice mamă-făt
 glandă cu secreţie internă f. activă
 “Organ intermediar temporar”
 La termen:
 organ turtit (aspect de disc)
 consistenta buretoasa
 rotund / ovalar / neregulat
 Ф = 16-20 cm, grosime medie = 3,5 cm
 G = 500-600 g (cu invelisurile oului si cordon ombilical)
 G placenta / G fetala = 1/6
PLACENTA
 Fata fetala
 Fata maternal

 Fata fetala – indreptata in timpul vietii intrauterine catre fat

 Insertia cordonului ombilical
 Acoperita de amniosul neted (prin transparenta se vad vasele coriale)
 Vezicula ombilicala (persistenta a sacului vitelin) – intre amnios si corion
 Fata materna – intens cogestionata
 Invelis subtire (decidua) → luciu mat, albicios
 Prezenta invelisului = integritatea placentei
 Brazdata de santuri (apar numai dupa detasare = artefacte)
 In situ, umplute de septurile placentare
 Lobi placentari / cotiledoane (15-30)

STRUCTURA INTIMA A PLACENTEI

 Portiunea materna
 provine din caduca bazala
 constituie planseul camerei interviloase (placa bazala)
 caduca bazala – invadata in primele stadii ale placentatiei de trofoblast → cel. citotrofoblastice
penetreaza peretii arteriolelor spiralate → transformari specifice
 placa bazala = zona de ancorare a vilozitatilor crampon (prin care placenta este fixata in
peretele uterin)
 In grosimea placii bazale – straturi de fibrinoid (probeaza existenta unor procese imunologice)
 Portiunea fetala
 reprezentata de cotiledoanele placentare (15-30) si structurile lor vilozitare ce plutesc liber in
sangele matern din camera interviloasa
 sistemul circulator – distribuit analog arborelui vilozitar
 suprafata de schimb a epiteliului vilozitar desfasurata = 14 m²
 Camera interviloasa
 V = 200 ml
 in planseul sau se deschid 180-320 artere utero-placentare si venele utero-placentare
 spre periferia placentei – arbore vilozitar mai sarac → “sinus” marginal
 Din planseu urca spre placa coriala septuri incomplete ce delimiteaza spatii care corespund
cotiledoanelor placentare

“SENESCENŢA” PLACENTEI
 Sarcina la termen – se pot intalni modificari morfologice (considerate normale in anumite
limite) – semnifica o “imbatranire” a placentei:
 rarirea si ↓ dimensiunilor vilozitatilor
 aparitia de depozite vasculare de material fibrinoid
 densificarea stromei
 in forme mai avansate - aparitia de mici zone in care vilozitatile au disparut → mici chisturi

CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

 Circulatia in teritoriul matern (intervilozitar)
 asigurata de vasele utero-placentare
 sangele - ejectat din aa. → camera interviloasa cu o presiune de 70-80 mmHg
 in sarcina la termen: debit minut = 500-700 ml
 venele utero-placentare – dreneaza sangele din camera interviloasa in teritoriul circulator
matern (presiunea venoasa = 8 mmHg)
 Circulatia in teritoriul matern (intervilozitar)
 In sistola ventriculara materna – aa. utero-placentare → sange in jeturi dinspre placa bazala,
printre ramificatiile vilozitare libere, pana la nivelul placii coriale
 Sangele ce a scaldat vilozitatile revine spre placa bazala → venele utero-placentare
 Drenajul sangelui – asigurat de:
 variatiile presiunii din camera interviloasa (poate ↑ de la 8-10 mmHg → 32 mmHg)
 miscarile pulsatile ritmice ale vilozitatilor
 aspiratia realizata dupa contractii de catre reteaua venoasa uterina
 Circulatia in teritoriul circulator fetal (vilozitar)
 Fluxul sanguin placentar = 200-250 ml/min (intereseaza 1/3 din sangele fetal circulant)
 Cordonul ombilical: 2 aa.+ 1 vena
 Presiunea in aa. ombilicale = 48 mmHg
 In capilarele vilozitare presiunea = 30-35 mmHg – nu permite colabarea
 L totala a capilarelor vilozitare = 50 km
 Presiunea in vena ombilicala = 24 mmHg
 Sangele desaturat de O2 din circulatia fetala → aa. ombilicale → placenta → ramif. aa.
ombilicale → patul capilar vilozitar
 Schimburi prin intermediul membranelor sincitio-capilare cu sangele matern din camera
interviloasa
 Sangele fetal imbogatit in O2 (continand subst. nutritive) trece din capilarele vilozitare → sist.
venos al arborelui vilozitar → vena ombilicala → fat
 Sangele fetal imbogatit in O2 – distribuit preferential catre ficat, cord si extremitatea cefalica

FIZIOLOGIA PLACENTEI
 Functiile principale ale placentei:
 Endocrina
 De schimb
 Metabolica
FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI
 Secretie de hormoni proteici si sterolici
 hCG (gonadotrofina coriala) – cantitati masive
 hLP (hormonul lactogen placentar) – 1g zilnic
 ACTH (adrenocorticotropina corionica)
 POMC (propiomelanocortina) – precursor cu GM mare → β-endorfina, β-MSH, ACTH
 hCT (tirotropina umana corionica)
 Hypotalamic-like releasing and inhibiting hormone (TRH, GnRH, CRH)
 Somatostatina (inhibitor al STH)
 Inhibina (inhibitor nesteroidian al FSH)
 Proteine specifice de sarcina
 hCG (human corial gonadotropin)
 Sinteza - in sincitiotrofoblast
 Glicoproteina cu GM = 30.000 daltoni
 Fractiunea glucidica – 25-30%
 Fractiunea proteica – 2 lanturi polipeptidice:
 α – specificitate de specie (comun pt. hCG si gonadotrofinele hipofizare)
 β – specificitate de hormon (difera de lantul β al FSH, LH)
 Evidentiat in umorile mamei in Z 9-10 de dezvoltare a oului
 ↑ in panta ascendenta rapida – valori max. in S10
 ↓ apoi, si se stabilizeaza din L4 la niveluri moderat ↑
 Functiile hCG
 Asigura transformarea corpului galben menstrual in corp galben gestational (in primele
saptamani de sarcina)
 Efect de tip LH asupra testiculului fetal: induce sinteza de testosteron → diferentierea de tip
masculin a tractului genital si masculinizarea hipotalamusului
 Utilizat in diagnosticul precoce al sarcinii (testul de sarcina) – destul de nespecific
 Mai nou, identificarea β-hCG (specificitate ↑ a lantului β)
 hLP (hormonul lactogen placentar, somatotropina coriala)
 Proprietati imunologice asemanatoare prolactinei si STH
 Produs de sincitiotrofoblast din S2
 Actiuni biologice:
 Mamotrof – in sinergie cu steroizii sexuali
 Somatotrof – similara cu GH
 Metabolica anabolizanta si lipolitica (asigura rezerva nutritiva pentru fat in conditiii speciale
(post)
 Luteotrofica
 ACTH placentar
 Rol inca neelucidat
 Inhibina
 Produsa si de celulele granuloase ale foliculului ovarian si de catre testicul
 Inhiba eliberarea FSH de catre hipofiza → suprimarea ovulatiei in sarcina
 Probabil rol in reglarea sintezei sincitiotrofoblastice
 Proteinele specifice de sarcina (P.S.P.)
 Peste 20
 Rol inca neelucidat: implicare in toleranta imunologica a fatului ?, proteine de legatura ?,
stimulanti celulari ?
 Progesteronul - produs in sarcina de:
 Corpul galben gestational
 ↑ in primele 4 sapt. de gestatie
 ↓ pana la 10 sapt.
 La 17 sapt. productia e neglijabila
 Corticosuprarenalele materna si fetala
 CSR fetala – in a doua ½ a sarcinii (proportii neglijabile)
 Sincitiotrofoblastul placentar
 asigura cea mai mare parte a productiei din L2 a sarcinii pana la termen
 Progesteronul
 ↑ liniar pe parcursul sarcinii (20 μg/ml → 200 μg/ml)
 Circulatia
 10% forma libera
 90% legat de proteine (CBG - corticotropin-binding
globulin) = forma inactiva (nu poate traversa placenta)
 Principalul metabolit = pregnandiolul
 Efecte in sarcina:
 Asigura starea de “liniste” a miometrului pana la debutul travaliului (prin ↓ excitabilitatii fibrelor
miometriale, ↓ activitatii eletrice spontane a fibrelor prin ↓ potentialului de membrana si ↓
conductibilitatii)
 Stimuleaza dezvoltarea miometrului si a irigatiei lui
 Mamogeneza (↑ si maturarea glandelor mamare) – sinergic cu PRL si E
 Prevenirea lactogenezei in sarcina - antagonist cu PRL
 Alte actiuni:
 hiperventilatie
 ↑ temperaturii bazale
 metabolica – efect antagonic insulinei
 natriuretica
 imunoreglatoare (supresie a reactiei limfocitare)
 Estrogenii – peste 20 - 3 mai importanti:
 17-β estradiol
 estrona
 estriol
 Sinteza ovariana:
 In celulele tecale ale foliculului ovarian → androstendiona (“de novo”) → lichidul folicular →
estrona → 17-β estradiol
 Sinteza in unitatea feto-placentara:
 Ficatul fetal → LDL colesterol; Corticosuprarenala: LDL colesterol → DHEA-S; Ficatul fatului:
DHEA-S → 16-α DHEA-S
 Placenta: precursorii androgenici fetali → estrogeni, prin interventia unor enzime (sulfataze si
aromataze):
• DHEA-S → estradiol 17β (E2)
• 16-α DHEA-S → estriol (E3)
 Sarcina la termen:
 estradiol - 50% din DHEA matern, 50% DHEA fetal
 estriol - 90% din 16-OH DHEA fetal, 10% din matern
 80-90% din steroizii produsi de placenta trec in sangele matern
 Evolutia in sarcina - ↑ rapida, ↑ lenta, ↑ rapida (S italic)
 Sinteza precursorilor androgenici fetali – in zona fetala a CSR (zona involueaza dupa nastere)
 Suprarenalele in viata intrauterina > la adult (raportat la greutatea corporala, ordinul de marime
fat/adult = 25)
 Actiuni:
 Morfogeneza uterina (hipertrofie si hiperplazia fibrelor miometriale), ↑ irigatiei si
acumularea mat. contractil
 ↑ contractilitatea si excitabilitatea uterului.
↑ sensibilitatea fata de oxitocina
 Mamogeneza si blocarea lactogenezei - sinergic cu Progest.
 Efecte metabolice: retentie de Na, ↑ volemiei, modif. in compozitia proteinelor plasmatice (↑
globulinelor transportoare), modificari ale echilibrului fluido-coagulant (↑ unor factori ai coagularii)
 ↑ productiei de TBG → Efect antagonic insulinei
 Leucocitoza cu neutrofilie
 Vasodilatatie cutanata
 Implicare indirecta in maturarea fetala
 Pentru evaluarea starii fatului in sarcinile cu risc potential ↑ al hipofizei → determinari:
 Estriolul urinar in urina de 24 ore
 Estrogenii plasmatici in “instantanee” (tehnici radioimunologice)
 Estrelolul
DECIDUA
 Intensa activitate de sinteza
 Produce hormoni, substante cu rol modulator, enzime:
 Relaxina
 Prolactina
 Prostaglandine
 Citokine (IL-1)
 1-25 dihidroxi vitamina D3
 Diaminooxidaza
 Relaxina
 Produsa de corpul galben gestational si posibil de catre decidua
 Efecte:
 Relaxarea miometrului
 Ramolirea (“maturarea”) colului uterin
 IL-1
 ↑ formarea PG in membranele fetale si in decidua
 Rol important in declansarea travaliului
 Prolactina
 Reglarea transportului apei si electrolitilor transcorial → reglarea volumului lichidului amniotic

FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

 Schimburile materno-fetale – mecanisme proprii tuturor membranelor semipermeabile
 Difuziune simpla – conform gradientului de presiune
 Difuziune facilitata – in sensul gradientului de presiune, dar cu viteza de difuziune multmai
mare
 Transport activ – transfer cu consum de energie impotriva gradientului de presiune
 Procese speciale – pinocitoza (rol in imunologie) sau transferul prin spatii celulare (explica
transferul hematiilor)

 Schimburile gazoase
 Transferul O2 si CO2 – difuziune simpla
 Oxigenul
 Presiuni mama: a. uterina = 101 mmHg
v. uterina = 50 mmHg
 Presiuni fat: v. ombilicala = 30 mmHg
a. ombilicala = 18 mmHg
 Factori ce influenteaza transferul O2 prin membrana placentara de la mama la fat:
 Gradientul de presiune
 Curba de disociere a O2
 Capacitatea de transport a O2
 Capacitatea functionala a placentei
 CO2
 Viteza de difuziune = de 20x > O2
 Aceasta compenseaza gradientul de presiune mai mic: presiunea O2 in compartimentul fetal =
40 mmHg
 Efectul Haldane: pasajul O2 in compartimentul fetal faciliteaza transferul CO2 in
compartimentul matern
 Apa, electroliti, substante nutritive
 H2O – transferata f. rapid – difuziune simpla
 Unii electroliti: Na, K, Cl, HCO3 – difuziune simpla
 Altii: Ca, P, Fe – transport activ (concentratii > 3x decat la mama)
 Glucidele
 Glucoza – difuziune facilitata
 Nivelurile fetale < decat la mama
 La inceputul sarcinii, placenta depoziteaza glucoza (glicogen)
 Acest rol este preluat apoi de catre ficatul fetal
 Lipidele si acizii grasi
 Transfer posibil doar pentru acizii grasi – transport activ
 Nivelurile fetale > decat la mama
 Placenta sintetizeaza lipidele proprii
 Proteinele si acizii aminati
 Aminoacizii – transport activ
 Fatul isi sintetizeaza proteinele proprii
 IgG traverseaza placenta
 Vitaminele
 In general, toate vitaminele traverseaza membrana de schimb
 Vit. din grupul B – in concentratii la fat > dacat la mama
 Vit. K – nu traverseaza placenta decat in cantitati foarte mici
 Hormonii
 Tiroxina – poate traversa placenta
 Pasajul insulinei – NU este posibil
 Unii hormoni (proteici sau sterolici) sunt produsi de catre placenta
 Substantele medicamentoase
 Unele traverseaza placenta – FOARTE IMPORTANT pentru medicul curant:
 Sulfamidele si antibioticele - concentratii la fat < decat la mama
 Opiaceele si barbituricele
 Alcoolul
 Agentii patogeni
 traverseaza placenta, ca de altfel si unii paraziti
 Virusurile traverseaza usor placenta
 Microbii pot traversa placenta, adesea dupa ce produc leziuni locale
 Spirocheta traverseaza placenta in general dupa luna a 5-a
 Bacilul Koch traverseaza placenta foarte rar
 Toxoplasma poate traversa placenta

FUNCTIA METABOLICA A PLACENTEI

 Lipidele
 Nu traverseaza placenta ca atare
 Cele din componenta sincitiotrofoblastului - produse de acesta prin steroidogeneza
 Sinteza lipidelor fetale - de catre fat / placenta
 Placenta → hidroliza fosfolipidelor materne → transferul ionului P la fat
 Placenta nu poate sintetiza colesterolul “de novo” → preluat de la mama pentru
steroidogeneza
 Fatul isi produce colesterolul necesar si precursorii androgenici utilizati de placenta pentru
producerea de estrogeni
 Proteinele si polipeptidele
 Transportul activ al aminoacizilor se face cu asigurarea unor niveluri fetale superioare celor
materne
 Placenta – impermeabila pentru proteinele plasmatice materne → isi sintetizeaza propriile
polipeptide si proteine

FUNCTIA IMUNOLOGICA A PLACENTEI

 Implicata in reactiile imunologice de tolerare a fatului (allogrefa pentru mama)
 Depozitele de fibrinoid de la nivelul placii bazale = expresii ale unor reactii imunologice
 Intervine atat in faza de inducere cat si in faza de expresie a reactiei imunitare