• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Mecanica Fluidelor 
146
 
Ø
 D
 Ø
d 
2
V 
r
12
1
V 
r
 D/2
 
Δ
h
ρ
Hg
S
1
S
2
Ø
d 
 E 
≤
0,05
 D
 
e
= (0,005÷0,02)
 D
30
O
÷45
O
 Limite de utilizare:
d 
≥
12,5 mm50 mm
≤
 
 D
 
≤
760 mm0,2
≤
 
β
 
≤
0,75,
β
=
d/D
2600
≤
 
R 
 
≤
10
6
 
 D
 
a.
Diafragm
ă
cu prize la
 D
 
ş
i
 D
/2 (ISO 5167)
Ø
 D
 Ø
d 
2
V 
r
12
1
V 
r
S
1
S
2
 
Limite de utilizare:
d 
≥
12,5 mm, 50 mm
≤
 
 D
 
≤
500 mm, 0,66
≤
 
β
 
≤
0,8,
β
=
d/D,
20000
≤
 
R
 
≤
10
6
.
b.
Ajutaj ISA 1932
Ø
 D
 
21
o
±1
o
7
o
÷15
o
Ø
d d 
 0,5
 D
 (0,5±0,02)
d 
 
Limite de utilizare:
d 
≥
12,5 mm, 100 mm
≤
 
 D
 
≤
800 mm, 0,3
≤
 
β
 
≤
0,75,
β
=
d/D,
2
⋅
10
5
 
≤
 
R
 
≤
2
⋅
10
6
.
c.
Tub VenturiFig. 4.17 – Diafragma, ajutajul
ş
i tubul Venturi
 
4. Dinamica fluidelor ideale147(4.75)
( )
( )
R 
,
212212
m A A
α=εα−ζ+α ε=α
 este coeficientul de debit al diafragmei (ajutajului sau tubului Venturi)
ş
i care se determin
ă
 experimental.M
ă
surarea debitelor cu aparate bazate pe strangularea local
ă
a sec
ţ
iunii estestandardizat
ă
(STAS 7347-83), normele respective precizând condi
ţ
iile în care se poate facem
ă
surarea cu aceste aparate, precizia m
ă
sur 
ă
rii
ş
i valorile coeficientului
α
(
m
,
R 
) pentru diversecazuri.În cazul diafragmelor exist
ă
mai multe moduri de pozi
ţ
ionare a sec
ţ
iunilor 
ş
i : prize marginale, cele dou
ă
sec
ţ
iuni fiind situate în planul diafragmei; prize la flan
şă
, la caresec
ţ
iunile sunt situate cu 25,4 mm în amonte
ş
i aval de diafragm
ă
 
ş
i prize
vena contracta
, lacare sec
ţ
iunea
S
este situat
ă
la distan
ţ
a
 D
în amonte
ş
i sec
ţ
iunea la distan
ţ
a
 D
/ 2 în aval.La fiecare pozi
ţ
ie a sec
ţ
iunilor, deci a prizelor de presiune corespund alte valori alecoeficientului de debit
α
(
m
,
R 
).
1
S
2
S
1
S
2
Utilizarea acestor aparate în condi
ţ
iile prev
ă
zute de norme, asigur 
ă
m
ă
surarea debituluicu o eroare posibil
ă
de (0,5...2) %.Se insist
ă
asupra mont
ă
rii dispozitivului pe o por 
ţ
iune deconduct
ă
rectilinie de lungime (30...50)
 D
în amonte
ş
i circa 10
 D
în aval, în func
ţ
ie de tipulobstacolului care perturb
ă
curgerea. De asemenea este permis
ă
utilizarea acestor aparate dem
ă
sur 
ă
pentru conducte cu diametrul mai mare de 50 mm (
 D
> 50 mm).S-a ar 
ă
tat c
ă
num
ă
rul Reynolds al mi
ş
c
ă
rii influen
ţ
eaz
ă
valoarea coeficientului de debit
α
(
m
,
R 
). În general se recomand
ă
ca utilizarea aparatelor pentru m
ă
surarea debitului bazate pemetoda mic
ş
or 
ă
rii locale a sec
ţ
iunii s
ă
se utilizeze pentru valori ale num
ă
rului Reynolds maimari decât o anumit
ă
limit
ă
, care se precizeaz
ă
în standarde.Toate aceste aparate de m
ă
sur 
ă
a debitului, bazate pe metoda mic
ş
or 
ă
rii locale asec
ţ
iunii, introduc o disipa
ţ
ie energetic
ă
local
ă
(pierdere local
ă
de sarcin
ă
hidraulic
ă
). Pierderealocal
ă
de presiune
δ
p
, în acest caz poate fi determinat cu rela
ţ
ia [ISO 5167 ]
.
 p p
Δβα+βα−=δ
22
11
 Aceste aparate de m
ă
sur 
ă
a debitelor sunt foarte folosite în industrie.
4.3. TEOREMA CANTIT
ĂŢ
II DE MI
Ş
CARE
Ş
I TEOREMAMOMENTULUI CINETIC
4.3.1. Generalit
ăţ
i.
La rezolvarea multor probleme practice se urm
ă
re
ş
te determinareatorsorului for 
ţ
elor exercitate de un fluid în mi
ş
care asupra unei suprafe
ţ
e solide care se afl
ă
îndomeniul ocupat de fluidul în mi
ş
care. Pentru rezolvarea unor astfel de probleme se integreaz
ă
 ecua
ţ
ia de mi
ş
care (4.2) cu condi
ţ
iile ini
ţ
iale
ş
i la limite specifice domeniului, se determin
ă
 reparti
ţ
ia presiunii pe suprafa
ţ
a considerat
ă
 
ş
i apoi se integreaz
ă
aceast
ă
reparti
ţ
ie de presiuni,ob
ţ
inând torsorul for 
ţ
elor de presiune.
 
Mecanica Fluidelor 
148În multe cazuri aceste probleme pot fi rezolvate mai simplu, f 
ă
r 
ă
a se determinareparti
ţ
ia presiunilor, prin aplicarea teoremelor impulsului (teorema cantit
ăţ
ii de mi
ş
care
ş
iteorema momentului cinetic).
 z x yO
V
d
V
 An p
d
r
−
n
r
V
d
 f 
r
ρ
S
d
S
(d
 A
)
V
dDD
t v
r
ρ
r 
r
 
Fig. 4.18 - Volumul material
4.3.2. Teoremele impulsului în mi
ş
careafluidelor
. Dac
ă
se consider 
ă
un volummaterial
V
 
(fig. 4.18). Acesta poate fi asimilatcu un sistem de puncte materiale, fiecareelement d
V
 
reprezentând un punct.Pentru acest punct material se poatedefini cantitatea de mi
ş
care
 H 
r
 
ş
i momentulcantit
ăţ
ii de mi
ş
care
O
K 
r
, fa
ţă
de originea
O
asistemului de coordonate(4.76)
V
V
∫∫∫ 
ρ=
d
v H 
rr
;
V
V
∫∫∫ 
ρ×=
d
vr K 
O
rrr
.
 Prin definirea volumului material se utilizeaz
ă
variabilele materiale (descrierealangrange-ian
ă
a mi
ş
c
ă
rii) deci se pot utiliza teorema cantit
ăţ
ii de mi
ş
care
ş
i teoremamomentului cinetic.
Teorem
ă
.
Derivata cantit
ăţ
ii de mi
ş
care a volumului material în raport cu timpul este egal
ă
cusuma for 
ţ
elor exterioare
ş
i de leg
ă
tur 
ă
care ac
ţ
ioneaz
ă
asupra volumului material.
Teorem
ă
.
Derivata în raport cu timpul a momentului cantit
ăţ
ii de mi
ş
care este egal
ă
cu sumamomentelor for 
ţ
elor exterioare
ş
i de leg
ă
tur 
ă
care ac
ţ
ioneaz
ă
asupra volumului material.Aceste teoreme se pot scrie(4.77)
∑∑
==
OO
 M t K F t  H 
rrrr
dd,dd
,sau(4.78)
∑∑∫∫∫ ∫∫∫ 
=ρ×=ρ
O
 M vr t F vt 
rrrrr
V
V
ddd,ddd,
 
în care
Σ
F 
r
reprezint
ă
suma for 
ţ
elor exterioare
ş
i de leg
ă
tur 
ă
care solicit
ă
volumul material, iar 
Σ
O
 M 
r
reprezint
ă
suma momentelor acestor for 
ţ
e fa
ţă
de originea
O
a sistemului de referin
ţă
.În cazul volumului material
V
 
for 
ţ
ele exterioare sunt produse de câmpul de for 
ţ
emasice
 f 
r
, iar pentru fluidul ideal for 
ţ
ele de leg
ă
tur 
ă
sunt for 
ţ
ele de presiune pe suprafa
ţ
aînchis
ă
 
S
care limiteaz
ă
volumul
V
 
astfel încât se poate scrie(4.79)
∫∫ ∫∫∫ ∫∫∫ 
−ρ=ρ
S
 An p f v t 
ddddd
rrr
V
V
,*)
 *)
Se observ
ă
c
ă
prin utilizarea rela
ţ
iei (3.47) rela
ţ
ia (4.78) devine identic
ă
cu ecua
ţ
ia lui Euler care descrie mi
ş
careafluidelor ideale (4.2)
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...