GHID DE EXECUTIE STATII DE EPURARE PENTRU LOCALITATI MICI (Q 5l/s)

Indicati GE !"#$%!!%

Cuprins & GENERALITATI & PREGATIREA EXECUTIEI LUCRARILOR & EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII & UTILA'E SI (ORTA DE MUNCA & REALI)AREA LUCRARILOR DE MONTA' & PROTECTIA* SIGURANTA SI IGIENA MUNCII & PRE+ENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR & ANEXA ,- .i/li012a3i4 & ANEXA %- Stati4 d4 4562a24 70n0/l0c & ANEXA 8- Stati4 d4 4562a249 Sc:47a t4:n0l01ica

,9 GENERALITATI
,9,9 O/i4ct6l 1:id6l6i Scopul ghidului este de a pune la dispozitia specialistilor n domeniu, un set de masuri care trebuie avute n vedere la executarea statiilor de epurare pentru apele uzate menajere, de debit mic, q 5 l/s. Aceste masuri presupun ! veri"icarea echipamentelor componente ale statiei, pentru ca acestea sa corespunda cerintelor tehnologiei de epurare adoptate n proiecte, realizate de "irme specializate n acest tip de lucrari# ! posibilitatile de instalare a acestora, tin$nd cont de conditiile de amplasare si de racordare la utilitati %energie electrica, transport etc&# ! asigurarea, dupa realizarea acestora, a tuturor conditiilor de ntretinere si exploatare, corespunzatoare instructiunilor date de producatorii de echipamente. 'n lucrare nu sunt cuprinse prescriptii privind calculele de rezistenta si stabilitate ale constructiilor si nici dimensionarea instalatiilor componente, acestea urm$nd a "i prevazute n documentatia de executie. ,9%9 D074ni6 d4 a5lica24 (hidul este aplicabil, n cazul realizarii statiilor de epurare a apelor uzate menajere, pentru ! localitati mici, gospodarii sau grupuri de gospodarii# ! gospodarii sau grupuri de gospodarii izolate# ! hoteluri si restaurante#

! sate de vacanta si campinguri# ! santiere, cazarmi militare, depozite etc# ! mici unitati industriale %bere, racoritoare, p$ine, dulciuri etc&, a caror ape nu necesita o tratare speciala %chimica, schimbatori de ioni etc&. Apele uzate menajere, tratabile cu ajutorul acestor statii, sunt ! apele menajere "ecaloide, care provin din apele "olosite la closete, ca agent de transport pentru evacuarea dejectiilor# ! apele uzate menajere, provenite din apele "olosite la spalat si la alte activitati din gospodarii, care contin n general spume, grasimi, particule minerale "ine si unele particule organice si care sunt colectate prin obiectele sanitare obisnuite %chiuvete, spalatoare, si"oane de pardoseala etc&. Apele uzate din bucatarii, cantine sau restaurante, care impun n mod special separarea grasimilor nainte de epurare, vor "i n prealabil trecute printr!un separator de grasimi. )rezentul ghid este destinat bene"iciarilor statiilor de epurare, prin dirigintii de santier, proiectantilor, care ntocmesc caiete de sarcini ale documentatiilor de licitatie si detalii de executie, veri"icatorilor de proiecte, expertilor tehnici, "urnizorilor de echipamente de epurare etc, celor implicati n executia statiilor de epurare compacte, containerizate, a personalului de exploatare, prestatorilor de servicii n domeniu# de asemenea, specialistilor din ministere, cu atributii n domeniu, regiilor si societatilor comerciale etc . ,989 P20c4d44 d4 4562a24 Statia de epurare reprezinta un ansamblu de constructii, instalatii si echipamente, pentru realizarea epurarii apelor uzate, ast"el nc$t sa se respecte conditiile cerute de *+)A ,,-, de evacuare a apelor uzate n emisari, sau *+)A ,,., de evacuare n retelele publice de canalizare. /purarea apelor uzate menajere, se realizeaza printr!o serie de procese "izice, chimice, biologice etc, care se des"asoara, con"orm unei tehnologii, n "unctie de caracteristicile apelor uzate %concentratie substante nocive, natura lor, debite de ape uzate etc.& si a gradului de epurare necesar. )rin aceste procese, se urmareste ndepartarea substantelor n suspensie, coloidale si n solutie, de natura minerala si organica, a substantelor nocive, a bacteriilor patogene etc, n scopul protejarii sanatatii oamenilor si a mediului ambiant. Procedeele de epurare sunt ! Epurarea mecanica ! consta n retinerea prin procedee "izice, a substantelor sedimentabile, care se a"la n apele de canalizare, si "ermentarea lor separata sau simultana. Acest procedeu o"era un grad de epurare "oarte redus. ! Epurarea mecano-chimica ! presupune retinerea substantelor n suspensie, coloidale si dizolvate, prin tratarea apelor uzate cu substante chimice %reactivi&. ! Epurarea mecano-biologica ! "oloseste activitatea unor microorganisme, care oxideaza sau mineralizeaza substantele organice a"late n apa uzata. Aceasta epurare este precedata si urmata de o epurare mecanica, al carei scop este ndepartarea impuritatilor grosiere. ! Epurarea tertiara (avansata) ! treapta care trans"orma azotatul n azot gazos, n aceasta treapta retin$ndu!se si compusii "os"orului.

Tehnologiile de epurare mecano-biologica, pentru debite mici de ape uzate menajere sunt - Epurarea biologica ! care utilizeaza "enomenul cu pelicula "ixata %"iltre biologice clasice, "iltre biologice cu discuri, sau contactori biologici, rotativi etc&. ! Epurarea biologica ! care "oloseste "enomenul de biomasa n suspensie %bazine cu namol activat, santuri de oxidare etc&. ! Epurarea biologica mixta ! care utilizeaza at$t "enomenul cu pelicula "ixata, c$t si cel cu biomasa n suspensie %procedeul Stahlermatic, aerare cu corpuri imersate din plastic etc&. 0in punct de vedere al e"icientei de epurare, aceasta poate "i ! conventionala %dx 1 25 ! 3,4&# ! cu nitri"icare %dx 1 3, ! 354&. trans"orma azotul atnoniacal n "orme stabile si mai putin periculoase, cum ar "i nitratii&# ! aerare prelungita, sau epurare cu stabilizarea namolului %denumita n mod impropriu si oxidare totala&. ,9"9 Ca2act42isticil4 statiil02 d4 4562a24 d4 ca5acitat4 24d6sa Statiile de epurare de capacitate redusa se clasi"ica dupa a& Modul de amplasare, sunt ! supraterane, montate la supra"ata terenului, n aer liber sau ntr!o incinta special amenajata %unde temperatura va "i de minim 6 -,7C&# ! semingropate, montate partial n pam$nt, n aer liber sau ntr!o incinta special amenajata# ! subterane, montate ast"el nc$t partea superioara a constructiilor sa "ie la nivelul terenului amenajat, sau sub acest nivel, "iind posibila aducerea la cota. Statiile monobloc, montate partial sau total n pam$nt, se pot aseza pe un radier de beton, sau ntr!o cuva de beton, n "unctie de materialul din care sunt realizati peretii, de nivelul apei subterane, de presiunile suplimentare, conditiile impuse de "urnizorii de statii monobloc %vezi Anexa .&. b& Materialele din care sunt realizate bazinele ! beton, turnat pe 8oc sau pre"abricat# ! metal# ! material plastic# ! constructii mixte. c& Modul de realizare ! compacte, tip container, livrate complet echipate, isolate termic, sau nu, si acoperite#

! din mai multe bazine din beton, pe care se monteaza echipamentele, con"orm proiectului. d& Capacitatea maxima de epurare: ! simple, alcatuite dintr!un modul# ! n baterie, alcatuite din mai multe module, legate de obicei n paralel. 9a statiile de epurare de capacitate redusa, se recomanda realizarea, n amonte, a unui bazin de omogenizare si uni"ormizare a debitelor si concentratiilor, ast"el nc$t restul echipamentelor din statia de epurare sa "unctioneze la debite si impuri"icatori constante. /"luentul epurat, poate "i evacuat n ! ape de supra"ata %p$r$uri, r$uri, "luvii, lacuri, mari, oceane etc&# ! n retelele de canalizare publice, daca statia se a"la n apropierea acestora. ,959 P2inci5iil4 d4 /a;a 54nt26 4<4c6ti4 +ehnologia "olosita pentru realizarea statiilor de epurare, trebuie sa asigure satis"acerea exigentelor impuse de 9egea nr. -,/-335, privind calitatea n constructii %rezistenta si stabilitate, siguranta n exploatare, siguranta la "oc, igiena, sanatatea oamenilor, re"acerea si protectia mediului& si de 9egea protectiei mediului, nr.-5:/-335. /xecutia statiilor de epurare pentru localitati mici de tip compact, containerizate, sau realizate din mai multe elemente constructive, se a "ace numai pe baza de proiect. )roiectul se va realiza de catre "irme autorizate n domeniul instalatiilor de canalizare!epurare si va "i veri"icat de veri"icatori autorizati, de organismele recunoscute si cu atributii n domeniu. )roiectantul va stabili schema tehnologica adoptata, sau va alege statia monobloc, containerizata corespunzatoare %vezi Anexa 5&. /chipamentele si constructiile a"erente realizarii statiei, trebuie sa "ie "iabile si per"ormante energetic, stabile si impermeabile, sa prezinte rezistenta la agresivitatea solului, a apei subterane si protejate mpotriva nghetului. Amplasarea statiilor trebuie sa asigure mpiedicarea rasp$ndirii mirosurilor, zgomotelor, namolului etc, n spatiul nconjurator. 'n cazul n care este prevazuta acoperirea partiala sau totala a constructiilor statiilor de epurare, aceasta trebuie sa se realizeze cu elemente usoare, pentru un acces "acil la instalatii %pentru probe, vidanjare, spalare etc&. Se pre"era o automatizare completa, pentru a necesita supraveghere minima. *u se recomanda ca asemenea statii sa "ie ngropate la ad$ncime mare si nici acoperite cu elemente de plansee grele. Statiile de epurare compacte, se vor monta pe un radier de beton %dimensionat corespunzator conditiilor&, indi"erent de modul de amplasare %suprateran, semingropat sau subteran&. )entru o buna "unctionare, este necesar ca statiile supraterane sa ;"ie izolate termic, sau montate ntr!o incinta ncalzita %minim 6 -,7C&.

/ste necesar ca accesul la amplasamentul statiei de epurare sa "ie "acil si sa respecte gabaritele utilajelor %greutate, raza de actiune etc.&, at$t la executia statiei %pentru transportul materialelor si echipamentelor&, c$t si la exploatarea si ntretinerea ei ulterioara. <top=

%9 PREGATIREA EXECUTIEI LUCRARILOR

)regatirea executiei constituie o etapa importanta pentru realizarea lucrarilor de punere n opera a statiilor de epurare si are drept scop des"asurarea lucrarilor cu e"icienta tehnica si economica maxima. 9ucrarile se vor e"ectua numai de personal specializat# acesta are urmatoarele obligatii ! la primirea proiectului, sa studieze planurile si sa le con"runte cu terenul# neconcordantele se vor semnala proiectantului# ! sa cunoasca si sa aplice prevederile din normativele de specialitate, la executarea lucrarilor# ! sa execute lucrari numai n limita de competenta a autorizatiei pe care o detin si numai dupa obtinerea aprobarilor legale# ! sa puna n "unctiune statii de epurare numai n "orma n care au "ost avizate# ! sa monteze numai echipamente agrementate# ! sa semneze numai lucrari pe care le executa sau le supravegheaza direct# ! sa raspunda pentru lucrarile cu vicii ascunse, datorate unei calitati necorespunzatoare a executiei. 0ocumentele de executie, realizate n concordanta cu normativele si S+AS!urile n vigoare, trebuie sa cuprinda# ! avizele necesare# ! un plan de situatie, cu indicarea amplasamentului statiei, a drumului de acces a retelelor existente etc. %cu cote.curbe de nivel etc&# ! detalii de executie pentru constructiile si instalatiile a"erente statiei# ! ordinea operatiilor de montaj# ! program de control, pe "aze determinante, a executiei lucrarilor# ! termenul de "inalizare a lucrarilor # ! masuri de protectia muncii, de prevenire si stingerea incendiilor, de protectia mediului# ! instructiuni de ntretinere si exploatare.

%9,9 R4st2ictii d4 4<4c6ti4 /ste interzisa executarea statiilor de epurare n zonele de protectie sanitara, stabilite con"orm 9egii apelor, nr. -,:/-3>> si a *ormelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara, nr. -,-/-33:. /ste interzisa executia statiilor de epurare n terenuri supuse unor actiuni dinamice %erodari, tasari etc&, "ara luarea masurilor corespunzatoare de protectie, elaborate de specialisti n domeniu, n con"ormitate cu reglementarile tehnice de specialitate. 'n toate cazurile se acorda prioritate conditiilor de siguranta la executarea si exploatarea statiilor de epurare. 'n cazul neconcordantei ntre proiectul de executie si situatia din teren, este interzisa nceperea lucrarilor de executie, p$na la solutionarea corespunzatoare, de catre proiectant si bene"iciar, a acestei probleme. %9%9 L6c2a2i d4 021ani;a24 Aceste lucrari sunt premergatoare executiei si au drept scop realizarea e"icienta a lucrarilor. /lementele principale ale organizarii sunt ! amenajarea terenului# ! identi"icarea instalatiilor subterane existente %cabluri electrice si de telecomunicatii, tevi de gaz sau apa, retele termice etc.& si marcarea lor# ! marcarea, delimitarea supra"etei ce va "i ocupata de santier# ! asigurarea cailor de acces pentru utilajele si mijloacele necesare transportului# ! asigurarea necesarului de materiale, echipamente, utilaje pentru nceperea lucrarilor# ! veri"icarea materialelor si echipamentelor, din punct de vedere al concordantei cu "isele tehnice si a starii lor "izice, daca nu s!au deteriorat n timpul transportului etc# ! nlaturarea de"ectiunilor constatate la "ata locului cu ajutorul "irmelor "urnizoare# ! asigurarea cu dotari de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor# ! racordarea la sursa de energie electrica. %989 A74na=a24a t424n6l6i 'nainte de introducerea utilajelor la "rontul de lucru, este necesara o recunoastere a terenului, n ceea ce priveste ! categoria terenului n care se va sapa, determinata prin studii geotehnice# ! dimensiunile sapaturii de executat# ! traseul de acces al utilajelor si mijloacelor de transport#

! identi"icarea lucrarilor existente, ascunse %gaze, electricitate etc&# ! drumul pe care!l vor parcurge mijloacele de transport, la dus!ntors# ! plat"ormele de lucru ale utilajelor# ! conditii de scurgere a apelor de ploaie. Scurgerea apelor super"iciale se va dirija n a"ara zonelor de lucru, prin executarea de santuri de garda. C$nd debitul apelor de colectat este redus, se recomanda amenajarea de rigole# ! posibilitati de lucru pe timp ne"avorabil# ! prevenirea inundatiilor si surparilor la ploi torentiale, prin amenajarea versantilor# )entru des"asurarea n bune conditii, se executa n primul r$nd lucrarile de amenajare a terenului %prevazute n deviz&, din care cele mai importante sunt ! de"risarea arbustilor si tu"isurilor# supra"etele ce urmeaza a "i de"risate se stabilesc prin proiect# ! dobor$rea arborilor si scoaterea radacinilor# ! asigurarea evacuarii apelor meteorice# ! demolarea eventualelor constructii si instalatii, a"late pe viitorul amplasament al statiei. 0emolarile ncep cu o examinare a retelelor subterane, ale instalatiilor de apa, gaze, canalizare, electrice etc. din zona constructiilor. 0emolarile se vor executa ast"el nc$t sa se evite accidentele sau incendiile ! extragerea pam$ntului vegetal si asezarea lui n depozit# ! amenajarea acceselor la punctul de lucru# ! realizarea de racorduri de "orta %electrice&. Aceste lucrari se "ac manual sau mecanizat, n "unctie de situatia terenului, respect$nd normele de protectia muncii, de protectie si stingere a incendiilor. 'n cazul descoperirii unor gropi cu ad$ncimea sub nivelul cotei de "undare, executantul va solicita bene"iciarului si proiectantului solutii tehnice de "undare. Stratul vegetal se va excava si se va avea n vedere redarea acestuia circuitului agricol. 'n cazul existentei pe amplasament a unor constructii sau instalatii ce urmeaza a "i demontate, materialele rezultate vor "i ndepartate din zona de lucru. 8nstalatiile existente care urmeaza a "i mentinute %apa, gaze, telecomunicatii, electricitate etc.& trebuie protejate, cu luarea masurilor de protectia muncii, de prevenire si stingere a incendiilor. 9ucrarile de demolare, de protejare si de deza"ectare, se vor executa con"orm proiectelor speci"ice. Accesul la plat"orma de lucru se amenajeaza n "unctie de situatia terenului, amploarea lucrarii %tipul statiei de epurare, care urmeaza a se executa& si gabaritele utilajelor "olosite la executie.

'n cazul gasirii pe teren a unor vestigii arheologice, a unor "osile vegetale sau animale, vor "i anuntate organele competente, care urmeaza sa avizeze continuarea lucrarilor. ?rice lucrare, care a"ecteaza spatiul public, va "i re"acuta la s"$rsit, ca acesta sa poata "i "olosit la "el ca si nainte de existenta santierului. %9"9 T2asa24a @aterializarea pozitiei statiei, se realizeaza prin operatiuni de trasare, care trebuie sa asigure pozitia viitoarei statii, a racordurilor %de intrare si iesire ape uzate menajere, electrice etc&. +rebuie semnalate, de catre executant, eventualele neconcordante dintre proiect si situatia din teren. /ste importanta veri"icarea cotei radierului canalului de acces, "ata de racordurile la statia de epurare, prevazute n proiect. +rasarea se materializeaza pe teren prin tarusi, amplasati pe axe, n punctele caracteristice. 9a "iecare din tarusii de ax se "ixeaza c$te un tarus martor, la o distanta su"icient de mare, care sa!i asigure mpotriva distrugerii n timpul executiei lucrarilor de sapare, depozitare a pam$ntului etc. )e tarusii martori se scrie distanta p$na la tarusii ax. Ad$ncimea se materializeaza cu ajutorul unor rigle, montate la cote cunoscute, si a unor distantieri %teuri, prajini, mire etc.& ce au marcate pe ei distanta dintre rigla si "undul sapaturii# n cazuri complexe, vor "i "olosite aparate topogra"ice adecvate. <top=

89 EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

/xecutarea lucrarilor de statii de epurare mici, este permisa numai pentru zona de amplasare aprobata si avizata si se e"ectueaza numai de personal specializat n domeniu. Aceste lucrari pot "i executate de societatile care au n domeniile de activitate lucrari de executie re"eritoare la statii de epurare a apelor uzate. /xecutarea lucrarilor de statii de epurare mici, este permisa numai dupa ce executantul a primit ! avizul asupra solutiilor tehnice prevazute n proiecte# ! autorizatia de construire, dupa caz, obtinuta de investitor sau executant. ?rice abatere de la datele proiectului se "ace pe raspunderea executantului, daca n prealabil nu a "ost obtinuta aprobarea acestuia. 89,9 Sa5at62i c075act4 a9 G4n42alitati /xecutarea lucrarilor de sapaturi, se executa de regula mecanizat, metodele manuale "iind aplicate acolo unde "olosirea mijloacelor mecanice nu este justi"icata economic si/sau organizatoric. n cazul adoptarii

unor metode mixte, volumele executate manual se vor stabili n "unctie de conditiile speci"ice ale "iecarei lucrari n parte. 9ucrarile de terasamente nu vor ncepe naintea executarii lucrarilor pregatitoare. Aene"iciarul are obligatia sa asigure studiile geotehnice necesare. Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pam$nt, ca urmare a executarii lucrarilor de terasamente. Bolosirea utilajelor vibratoare, se va "ace numai cu luarea masurilor necesare, ast"el nc$t vibratiile produse sa nu a"ecteze constructiile nvecinate. Sprijinirea sapaturilor se va executa ori de c$te ori este nevoie, ast"el nc$t sa se evite orice "el de accident. 'n cazul c$nd despre amplasament sunt in"ormatii asupra posibilitatii existentei de corpuri explozibile, se vor anunta bene"iciarul si proiectantul, pentru luarea de masuri corespunzatoare. C$nd sapaturile implica dezvelirea unor retele subterane, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora. 0eza"ectarea acestora se va "ace numai cu acordul bene"iciarului. /9 E<4c6ta24a sa5at62il02 Sapaturile pentru "undatii trebuie sa aiba n vedere urmatoarele ! mentinerea echilibrului natural al terenului, n jurul gropii de "undatie# ! n terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura se va opri cu .,!5, cm mai sus dec$t cota "inala, n cazul c$nd turnarea betonului nu se "ace imediat. *ecesitatea "olosirii sprijinirilor sapaturilor este n "unctie de ! ad$ncimea sapaturii# ! natura, omogenitatea, strati"icatia, coeziunea terenului etc. 'n aceeasi incinta, n "aza initiala, se ataca lucrarile cu "undatiile la ad$ncimea cea mai mare, pentru a nu a"ecta terenul de "undare al viitoarelor lucrari nvecinate. Sapaturile cu lungimi mari, vor avea "undul sapaturii nclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii si evacuarii apelor. 9ucrarile de epuizmente trebuie sa nu produca si a"uierile de sub constructiile nvecinate din zona. *u se vor amplasa puturi de colectare sub talpa "undatiilor constructiilor, n vederea drenarii terenului. Sapaturile executate cu excavatorul, nu trebuie sa depaseasca pro"ilul proiectat al sapaturii, n care scop se va opri cu .,!5, cm deasupra cotei pro"ilului sapaturii, di"erenta execut$ndu!se eventual manual.

'n cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei %pietrisuri, terenuri stancoase etc&, lucrarile de sapatura se executa de la nceput p$na la cota prevazuta n proiect. )entru a se evita ad$ncirea gropii, deci modi"icarea cotelor de "undare, se recomanda acoperirea imediata a sapaturii cu un strat de beton de egalizare. 'n cazul terenurilor sensibile la actiunea apei, sapatura se va opri la un nivel superior cotei prevazute, ast"el ! de la ., p$na la 5, cm, pentru nisipuri "ine# ! de la -5 p$na la .5 cm, pentru pam$nturi argiloase, sensibile la umezire. Saparea acestui strat se "ace imediat, naintea nceperii executiei "undatiei. 0aca "undul gropii, la cota de "undare, prezinta crapaturi, masurile necesare, n vederea "undarii, se vor stabili de proiectant. 'n cazul unei umeziri super"iciale, datorita precipitatiilor, "undul gropii trebuie lasat sa se zv$nte, iar daca umezirea este puternica, se va ndeparta stratul de noroi, nainte de betonare. Schimbarea cotei de "undare n timpul executiei, se poate "ace numai cu acordul proiectantului. ?rice modi"icare de cote, "ata de proiect, se va consemna ntr!un proces!verbal de lucrari ascunse, semnat de constructor, bene"iciar si geotehnician. 'n cazul executarii de sapaturi l$nga constructii existente, sau n curs de executie, proiectantul la "aza de proiectare si constructorul la executie, vor lua masuri speciale, pentru asigurarea stabilitatii acestora. +urnarea betonului se va executa imediat dupa atingerea cotei de "undare din proiect, sau a unui strat pentru care proiectantul %geotehnicianul& si da acordul. 'n timpul executiei, constructorul are obligatia de a solicita prezenta proiectantului geotehnician, la atingerea cotei de "undare, si ori de c$te ori constata neconcordante ntre studiu geotehnic si caracteristicile reale ale terenului si caracterului apelor subterane. Cezultatele cercetarilor e"ectuate n timpul executiei si modi"icarile stabilite la executarea solutiilor de "undare preconizate, se vor atasa la cartea constructiei. )entru lucrarile de terasamente cu volume mari si/sau cu tehnicitate ridicata, atacarea lucrarilor se "ace pe baza unui proiect tehnologic, ce trebuie sa cuprinda "azele de executie, controlul calitatii lucrarilor, veri"icarile si ncercarile care trebuie "acute, la "iecare "aza de executie. Sa5at62i d4as652a ni 4l6l6i a54l02 s6/t42an4 Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa p$na la ad$ncimi de ! ,,:5 m, n cazul terenurilor necoezive si slab coezive# ! -,5, m, n cazul terenurilor cu coeziune mijlocie# ! .,,, m, n cazul terenurilor cu coeziune "oarte mare.

'n acest caz, pentru mentinerea stabilitatii malurilor, se iau urmatoarele masuri ! terenul din jurul sapaturii sa nu "ie ncarcat si sa nu su"ere vibratii# ! pam$ntul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de -,,, m de la marginea gropii# ! apele din precipitatii sa se ndeparteze rapid. 0aca din cauze neprevazute, turnarea "undatiilor nu se e"ectueaza imediat dupa sapare si se observa "enomene de surpare, se vor, lua masuri de sprijinire a peretilor sapaturii, sau de trans"ormare n pereti cu taluz. Constructorul este obligat sa urmareasca aparitia crapaturilor longitudinale, paralele cu marginea sapaturii, ce indica nceperea surparii malurilor, si sa ia toate masurile de prevenire a accidentelor. Sapaturi cu pereti verticali sprijiniti, se utilizeaza n urmatoarele cazuri ! ad$ncimea sapaturii depaseste conditiile de la sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti# ! nu este su"icient spatiu pentru realizarea sapaturii n taluz# ! c$nd dintr!un calcul economic, sapatura sprijinita este mai economica dec$t cea taluzata. Alegerea sistemului de sprijinire se "ace pe baza datelor cuprinse n studiile geotehnice. 0upa executarea mecanizata a sapaturilor, n cazul c$nd este necesara sprijinirea peretilor, supra"etele acestora se vor veri"ica vizual. 0imensiunile n plan ale sapaturii, trebuie stabilite corespunzator cu spatiul necesar executarii lucrarilor de "undatii %spatiul necesar executiei co"rajelor&. +ipul de sprijiniri se stabileste n "unctie de natura terenului si dimensiunile sapaturii. )entru sprijiniri mai ad$nci de 5,5, m, dimensiunile si elementele necesare executarii sprijinirilor, vor "i stabilite prin documentatia de executie. Sapaturile de "undatii utilizate pot "i cu pereti partial sprijiniti %pe ad$ncimea in"erioara a gropii& si partial taluzati. ntre partea superioara, cu pereti n taluz, si partea sprijinita, trebuie lasata o bancheta orizontala, de 5,!-,, cm latime, n "unctie de naltimea portiunii n taluz. /xecutantul, bene"iciarul si proiectantul, vor stabili necesitatea demontarii, pentru a recupera elementele de rezistenta ale sprijinirilor, "ara a pune n pericol securitatea muncitorilor ce executa aceasta operatie. Sapaturi cu pereti n taluz Aceste sapaturi se pot executa n orice tip de teren, cu respectarea urmatoarelor conditii ! pam$ntul are o umiditate naturala ntre -.!-2 4# ! sapatura nu sta deschisa mult timp#

! panta taluzului sapaturii %tg 1 h/b& sa nu depaseasca valorile maxime de mai jos Ad>nci74a sa5at62ii Nat62a t424n6l6i 5>na la 8 7 54st4 8 7 t1 ?:// *isip pietros *isip argilos Argila nisipoasa 9oess 9oess Sa5at62i s6/ ni 4l6l a54l02 s6/t42an4 'n cazul sapaturilor ad$nci, sub nivelul apelor subterane, ndepartarea lor se poate e"ectua prin ! epuizmente directe# ! epuizmente indirecte. Sprijinirea peretilor sapaturii, se "ace cu palplanse metalice, ecrane impermeabilitate si pereti ad$nci, turnati n teren. )entru lucrari deosebite, executarea sapaturilor n terenuri cu apa subterana, se realizeaza n incinte etanse nchise, "ormate din pereti mulati, ncastrati ntr!un strat de baza cu permeabilitate redusa. 0aca nu este pericol de re"ulare a pam$ntului n groapa de "undatii, "isa palplansei este de ,,5,!,,:5 m %ad$ncimea de batere sub nivelul sapaturii&. 'n restul cazurilor, "isa palplansei se va stabili prin calcul. 'n cazul sprijinirii cu palplanse, se vor lua urmatoarele masuri ! ghidarea acestora n tot timpul n"igerii# ! lungimea palplanselor va "i egala cu ad$ncimea gropii, plus "isa acestuia. 'n"igerea palplanselor se "ace prin vibrare, n pam$nturi necoezive, si batere, n pam$nturi coezive. 0upa terminarea lucrarii, palplansele se vor recupera pentru a putea "i re"olosite. - -,.5 - ,,>: - ,,>: - ,,5, - ,,5, - -,5, - - ,,:5 - ,,>: - ,,:5

'n cazurile n care epuizmentele se "ac pe baza unor studii prealabile, alegerea modului de executie a epuizmentelor depinde de situatia hidrogeologica. )entru orientare, se pot "olosi urmatoarele criterii, n "unctie de permeabilitatea terenului -. D E -,!3 ! m/s ! a"luxul de apa este neglijabil# .. D 1 -,!3 !-,!: m/s ! epuizmente directe prin pompare intermediara# 5. D 1 -,!: !-,!F m/s ! epuizmente directe sau "iltre aciculare# F. D 1 -,!F!-,!- m/s ! epuizmente directe sau puturi "iltrante# 5. D G -,!- !m/s ! evacuarea apei este posibila, prin crearea de incinte impermeabile %palplanse, chesoane etc&. Epuizmente directe 'n cazul epuizmentelor directe, se vor executa mai nt$i lucrarile pregatitoare, stipulate n capitolul special. )e masura ce cota sapaturii coboara, sub nivelul apei subterane, excavatiile se protejeaza prin intermediul unor retele de santuri de drenaj, care capteaza apa si o dirijeaza spre puturile de colectare, de unde este evacuata prin pompare. Santurile se ad$ncesc, pe masura avansarii sapaturii, ele av$nd ad$ncimea ntre ,,5!-,, m, n "unctie de caracteristicile pam$ntului. )uturile colectoare vor avea ad$ncimea de cel putin - m, sub cota "undului sapaturii. 'n cazul unui a"lux important de apa, n sapaturi cu terenuri antrenabile, se va captusi putul colector cu "iltru invers, pentru a evita a"uierea. @arirea gradului de stabilitate a "undului sapaturii, executate cu epuizment direct "ata de actiunea apei de in"iltratie, se poate asigura prin sprijinirea peretilor cu palplanse. /vacuarea apei din groapa de "undatie se "ace prin pompare directa, numarul si tipul de pompe ntrebuintate se vor stabili n "unctie de debitul apei de in"iltratie, de ad$ncimea gropii si de distanta la care trebuie pompata apa. 9a alegerea tipului de pompe se va tine seama de natura lichidului ce trebuie pompat %lichid curat, cu suspensii grosiere, cu namol etc&. )uterea pompelor se veri"ica prin ncercari de pompare. )entru calculul initial, debitul de apa pe 8 mp supra"ata "und de groapa, se considera ! nisipuri "ine !,,-> m5/h ! nisipuri mijlocii ! ,,.F m5/h ! nisipuri mari ! ,,.!,,5> mH/h 'n toate cazurile, debitul total al pompelor instalate trebuie sa asigure -,5 ori debitul necesar a "i pompat. Capacitatea de pompare se de"initiveaza n timpul exploatarii, av$nd n vedere ca debitul de pompat poate depasi de .!5 ori prevederile de calcul. 0ebitul de calcul este orientativ, pentru situatia n care proiectul nu prevede o alta solutie. Apa pompata trebuie evacuata c$t mai departe, pentru a nu se in"iltra din nou n groapa de "undatie.

)entru a asigura o evacuare continua a apei din sapatura, trebuie ca ! statia de pompare sa "ie prevazuta cu agregate de rezerva, instalate# ! naltimea coloanei de aspiratie sa nu depaseasca > m n caz contrar pompele vor "i cobor$te pe plat"orme de lucru, sau nlocuite cu pompe submersibile sau autoaspirante# ! grup electrogen de rezerva, pentru pana de curent. Epuizmenle indirecte Se executa cu ajutorul puturilor "iltrante sau al "iltrelor aciculare. Acestea se aseaza n a"ara conturului excavatiei, pe unul sau mai multe r$nduri. /le pot cobor nivelul apei subterane cu F!5 m. 0aca nivelul apelor subterane de cobor$t este mai mare de F!5 m, "iltrele se aseaza etajat. )uturile de epuizment se realizeaza n "oraje cu diametrul de .,,!>,, mm, n care se lanseaza o coloana "iltranta metalica, sau din plastic, cu diametrul de -5,!.,, mm, prevazuta cu "ante. Coloana "iltranta se dispune pe toata grosimea stratului acvi"er. 'ntre coloana de lucru si coloana cu "ante, se introduce material "iltrant granular %dupa regula "iltrului invers& cu nisip spre exterior si pietris margaritar la contactul cu coloana slituita. Biltrele aciculare sunt puturi cu diametrul mic % :,5!-,,, cm&, care se n"ig de obicei cu jet de apa. Biltrele se racordeaza la statii de pompare cu vacuum. n conditii normale se pot realiza depresionari de F!5 m, la o treapta de "iltrare, distanta ntre "iltre "iind de - !5 m. 0imensionarea instalatiei de epuizment %puturi de epuizment sau "iltre aciculare& se "ace pentru "iecare caz n parte si se "ace n "unctie de debit, de caracteristicile hidrogeologice si cele geometrice ale stratelor purtatoare de apa . 89%9 U75l6t62i c075act4 Impluturile se vor executa, de regula, cu pam$nt rezultat din lucrarile de sapatura. Se pot utiliza pentru umpluturi, de asemenea, zguri, reziduuri din exploatari miniere etc. cu conditia prealabila de a "i studiata posibilitatea de compactare si actiunea chimica asupra elementelor de constructii. Se interzice realizarea umpluturilor din pam$nturi cu um"laturi si contractii mari, m$luri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari etc. Impluturile din pam$nturi loessoide, coezive, compactate cu maiul greu, si pam$nturi necoezive, compactate prin vibrare, se vor executa con"orm normativului C.3. C$nd nclinarea terenului este mai mare de - 5, se vor executa trepte de n"ratire a umpluturilor cu stratul de baza. Impluturile executate sub "undatiile constructiilor, se vor "ace pe baza de proiecte speciale. Imiditatea pam$ntului pus n opera trebuie sa "ie c$t mai aproape de umiditatea optima de compactare.

Impluturile din pam$nturi coezive, compactate prin cilindrare, se vor e"ectua n straturi nivelate, av$nd grosimi uni"orme, stabilite initial prin compactari de proba, ast"el nc$t sa se realizeze gradul de compactare prescris pe ntreaga grosime si supra"ata, printr!un numar corespunzator de treceri succesive. Compactarea de proba se executa pe poligon de ncercare, cu scopul de a stabili pentru "iecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri, prin care se realizeaza gradul de compactare prescris. 0eterminarile n poligoanele de proba se "ac ntotdeauna n prezenta proiectantului. Av$nd stabilite tipul utilajului, numarul de treceri ale utilajului, grosimea stratului si umiditatea optima, se va trece la compactarea e"ectiva a straturilor, p$na la realizarea grosimii umpluturii. Impluturile ntre "undatii si exteriorul cladirilor, p$na la cota prevazuta n proiect, se vor executa imediat dupa deco"rarea "undatiilor, pe baza unui caiet de sarcini, ntocmit de proiectant. Jeri"icarea compactarii umpluturilor se "ace pe baza proiectelor speciale, cu respectarea prevederilor K*ormativului pentru veri"icarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; C5> si a K*ormativului privind mbunatatirea terenurilor de "undare slabe prin procedee mecanice; C.3. Initatea executanta a lucrarilor de umpluturi va organiza veri"icarea compactarii, cu personal cali"icat, laboratoarele trebuind sa respecte prevederile K*omenclatorului ncercarilor de laborator;, n con"ormitate cu ord. 8(S8C nr.g din :.--.-32-. Controlul va avea un caracter operativ, pentru ca, n cazul n care se constata ca umplutura este necorespunzatoare, sa se ia la timp masurile necesare. E<4c6ta24a l6c2a2il02 d4 t42asa74nt4 54 ti75 32i1620s 9a executarea lucrarilor de terasamente pe timp "riguros, este obligatorie respectarea masurilor generale, prevazute n K*ormativul pentru realizarea pe timp "riguros a lucrarilor de constructii; C8>. R4c45ti0na24a l6c2a2il02 d4 t42asa74nt4 Jeri"icarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente, se vor "ace n con"ormitate cu prevederile K8nstructiunilor pentru veri"icarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii; C5>. 9a receptionarea terasamentelor, executate n pam$nturi sensibile la umezire, se vor controla, daca s!au respectat si s!au consemnat n procesele!verbale de lucrari ascunse, prevederile normativelor ): si ):,. 9a receptionarea lucrarilor de terasamente pentru constructii civile si industriale, se va controla documentatia de santier privind ! amplasarea puturilor de colectare, pentru drenarea terenului# ! n cazul sapaturilor executate n pam$nturi situate sub nivelul apelor subterane, se va preciza cota la care s!a reusit a se cobor nivelul apelor subterane, care urmeaza a se mentine si dupa terminarea lucrarilor de "undatii# ! masurile luate pentru respectarea cotei de sapare, pentru ridicarea sau cobor$rea acesteia, pentru pregatirea "undului sapaturii, precum si pentru remedierea greselilor "acute la executarea acestor lucrari #

! masuri speciale de siguranta, luate n legatura cu executarea de sapaturi l$nga "undatiile unor constructii existente# ! vor "i luate masuri si pentru persoanele, vehiculele ce circula n vecinatatea imediata a santierului. 8989 C032a=4 si s6stin42i G4n42alitati Co"rajele si sustinerile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii ! sa asigure obtinerea "ormei, dimensiunilor etc., respect$ndu!se nscrierea n abaterile admisibile precizate n Anexa 888.-. din KCodul de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat; */,-.# ! sa "ie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment# ! sa "ie stabile si rezistente# ! sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, "ara a degrada elementele de beton# ! sa permita, la deco"rare, o preluare treptata a ncarcarii, de catre elementele care se deco"reaza. Co"rajele se pot con"ectiona din lemn, produse pe baza din lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. 0etaliile de alcatuire a co"rajelor se elaboreaza de constructor, n cadrul proiectului tehnologic. Co"rajele sunt clasi"icate ast"el ! co"raje "ixe, con"ectionate si montate la locul de turnare# ! co"raje demontabile stationare# ! co"raje demontabile mobile %glisante&. Co"rajele, sustinerile si piesele de "ixare, se vor dimensiona, tin$nd seama de precizarile date n Anexa 888.-. din */?-.. )entru a reduce aderenta ntre beton si co"raje, acestea se ung cu agenti de deco"rare, pe "etele care vin n contact cu betonul. Agentii de deco"rare trebuie sa nu pateze betonul si sa se aplice usor. @anipularea, transportul si depozitarea co"rajelor, se vor "ace ast"el nc$t sa se evite de"ormarea si degradarea lor %umezire, murdarire, putrezire, ruginire etc&. /ste interzisa depozitarea co"rajelor direct pe pam$nt. regatirea lucrarilor

)e baza analizei proiectantului, constructorul va stabili tipul de co"raj, elabor$nd "isele tehnologice, care vor cuprinde ! lucrari pregatitoare# ! "azele de executie# ! pozitia eventualelor "erestre de curatire sau betonare# ! programul de control al calitatii# ! resursele necesare# ! organizarea rationala a locului de munca. 'nainte de nceperea operatiei de montare a co"rajelor, se vor curati si pregati supra"etele de beton, care vor veni n contact cu betonul ce urmeaza a se turna, si se va veri"ica si corecta pozitia armaturilor de legatura sau continuitate, precum si a benzilor de rost. @ontarea co"rajelor cuprinde urmatoarele operatiuni ! trasarea pozitiei co"rajelor# ! asamblarea si sustinerea provizorie# ! veri"icarea si corectarea pozitiei panourilor# ! pozitionarea pieselor de trecere# ! ncheierea, legarea si sprijinirea de"initiva. 'n cazul n care elementele de sustinere reazema direct pe teren, se vor asigura sustinerile, ast"el nc$t sa se evite producerea tasarilor. C0nt20l6l si 24c45tia l6c2a2il02 d4 c032a=4 Jeri"icarile necesare unei executii corecte se etapizeaza ast"el ! se controleaza lucrarile pregatitoare de co"rare si sustinere# ! n cursul executiei, se va veri"ica pozitia, n raport cu trasarea si "ixarea elementelor# ! n "inal, se consemneaza receptia co"rajelor n KCegistrul de procese!verbale pentru veri"icarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse;. Abaterile "ata de dimensiunile din proiect, sunt indicate n anexa 888. - din*/,I.. 89"9 A27at62i ?telurile trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice prevazute n S+AS F52/-,5 si F52/.# se utilizeaza urmatoarele tipuri

! ?A5: ! armaturi de rezistenta sau constructive# ! S+*A ! armaturi de rezistenta sau constructive# ! )C5. ! armaturi de rezistenta# ! )C>, ! armaturi de rezistenta. )entru oteluri din import, este obligatorie existenta certi"icatului de calitate, n care se va mentiona tipul de otel echivalent din S+AS F52/-,.,5. 'n cazul c$nd exista dubiu asupra modului n care s!a "acut echivalarea, otelul se va putea utiliza pe baza ncercarilor de laborator, nsusite de proiectant. Li 2a24a Se realizeaza con"orm prevederilor n vigoare, nsotita de certi"icatul de calitate. C$nd livrarea se "ace de catre o baza de aprovizionare, trebuie nsotita de certi"icate de garantie, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. D450;ita24a 0epozitarea se "ace separat, pe tipuri si diametre, n spatii amenajate, asigur$ndu!se ! evitarea conditiilor care "avorizeaza corodarea otelului# ! evitarea murdaririi cu pam$nt# ! asigurarea identi"icarii usoare a "iecarui sortiment. C0nt20l6l calitatii ?peratia de control consta, con"orm Anexa J8.-.A.5. din */,-.,din ! constatarea existentei certi"icatului de calitate# ! veri"icarea dimensiunilor# ! examinarea aspectului# ! veri"icarea prin ndoire la rece. !asonarea armaturilor Se "ace n stricta concordanta cu proiectul. Se trece la "asonarea armaturilor, de catre executant, dupa analizarea posibilitatilor practice de montare, "ixare, betonare si compactare. 0aca se considera necesar, se va solicita proiectantului reexaminarea pozitiilor de armare. Armaturile ce se "asoneaza trebuie sa "ie curate si drepte, n care scop se vor ndeparta eventualele impuritati si rugina de pe supra"ata barelor, cu ajutorul periei de s$rma.

0upa ndepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita, din Anexa 88.-. din */,-.. ?telul beton, livrat n colaci si bare ndoite, nainte de taiere si "asonare, va "i ndreptat prin ntindere cu troliul, "ara a se depasi o alungirede -mm/m. Aarele taiate si "asonate, vor "i etichetate si depozitate, ast"el nc$t sa nu "ie con"undate si sa li se asigure pastrarea "ormei, p$na n momentul montarii . )e unele plat"orme industriale, unde corodarea este "avorizata, se recomanda montarea si betonarea armaturilor n max. -5 zile de la "asonare. Armaturile se termina, cu sau "ara ciocuri, con"orm proiectului. )entru armaturile netede, av$nd diametrul d ciocul se ndoaie la -2,7C, cu raza interioara de minim -,.5d si portiunea dreapta de capat de minim 5d . )entru armaturile cu pro"il periodic, ciocul se ndoaie la 3,7, cu raza interioara de minim .d si portiunea dreapta de capat, de minim :d. 'ndoirea barelor nclinate se "ace dupa un arc de cerc, de raza cel putin -,d. Capetele barelor nclinate, trebuie sa aiba o portiune dreapta, cu o lungime de cel putin .,d, n zonele ntinse, si cel putin -,d, n zonele comprimate. 'n cazul etrierelor, raza cercului de ndoire va "i .d. Basonarea cercurilor si ndoirea armaturilor, se executa cu o miscare lenta, "ara socuri. Se interzice "asonarea armaturilor la temperatura sub ! -,7C. Aarele cu pro"il periodic, cu diametrul mai mare de .5 mm, se vor "asona la cald. Montarea armaturilor @ontarea armaturilor, ncepe numai dupa ! receptionarea co"tajelor# ! acceptarea de catre proiectant a "isei tehnologice de betonare. 9a montarea armaturilor, se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei des"asurari a turnarii si compactarii prin ! crearea la intervale de max. 5 m, a unor spatii libere, ntre armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului# ! crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, prin montarea partiala a armaturii, sau prin solicitarea reexaminarii dispozitiilor de armare. Armaturile vor "i montate n pozitia prevazuta n proiect, lu$ndu!se masuri care sa asigure mentinerea acesteia n timpul turnarii betonului %distantieri, agra"e, capre etc&.

Se vor prevedea ! cel putin doi distantieri, la "iecare mp de placa sau perete# ! cel putin - distantier, la "iecare metru liniar de grinda# ! cel putin un distantier, ntre r$ndurile de armatura. 0istantierii pot "i din ! ciment n "orma de prisme# ! masa plastica. )entru mentinerea n pozitie a armaturilor, de la partea superioara a placilor de radier, se vor "olosi capre, din otel beton, sprijinite pe armatura in"erioara %- buc/mp n c$mp&. )raznurile, piesele de trecere a conductelor si piesele metalice nglobate, vor "i "ixate de co"raj ast"el nc$t sa asigure mentinerea pozitiei lor n tot timpul turnarii betonului, prin puncte de sudura sau legaturi cu s$rma de armatura elementului. Se recomanda %c$nd se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj& montarea armaturilor sub "orma de carcase. "egarea armaturilor 9a ncrucisari, barele de armare sunt legate ntre ele prin legaturi cu s$rma neagra %S+AS 223!2,& sau prin puncte de sudura. 9a legarea cu s$rma, se vor utiliza doua "ire de s$rma de -!-,5 mm diametru. Cetelele de armaturi, din radiere si din pereti, vor avea legate n mod obligatoriu, doua r$nduri de ncrucisari marginale, pe ntreg conturul. Cestul ncrucisarilor din mijlocul retelelor, vor "i legate din . n . n ambele sensuri %sah&. Cetelele din placi curbe subtiri %peretii bazinelor cilindrice&, se vor lega n toate punctele de ncrucisare. #olerante de executie 'n anexa 88... din */,-.!33, sunt indicate abaterile limita, admise la "asonarea si montarea armaturilor. $eguli constructive )revederile constructive, care trebuie sa "ie respectate la armarea elementelor din beton armat, sunt indicate n Anexa 88... din */?-.!33. %nnadirea armaturilor 'nnadirea armaturilor se "ace, con"orm proiect, prin

! suprapunere# ! sudura# ! mansoane presate la rece# ! mansoane sudate metalotermic. 'nnadirea prin sudare, se poate "ace prin urmatoarele procedee ! sudarea electrica prin puncte# ! sudare electrica cap la cap prin topire# ! sudare manuala cu arc electric, prin suprapunere si cu eclise ! sudare n cochilie# ! sudare n semimanson de cupru# ! sudarea n mediu de dioxid de carbon. 9a executarea si controlul calitatii nnaditilor, se vor respecta reglementarile tehnice speci"ice. Stratul de acoperire cu beton )entru asigurarea protectiei armaturii, contra coroziunii, si buna conlucrare cu betonul, este necesar sa se realizeze un strat de acoperire, pentru elementele de beton armat, av$nd grosimea corespunzatoare prevederilor din S+AS -,-,:, respect$nd prevederile din Anexa 88.5. din Codul */? -.. %nlocuirea armaturilor prevazute n proiect 'n cazul c$nd nu se dispune de diametrele si sortimentele prevazute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora, respect$ndu!se urmatoarele ! adoptarea altor diametre din acelasi tip de otel cu cel nlocuit, se "ace ast"el nc$t aria armaturii rezultate sa "ie cu cel mult 54 mai mare dec$t cea din proiect# ! n cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat trebuie sa "ie egal sau cel mult cu .54 mai mare, dec$t cel prevazut n proiect, dar "ara a schimba tipul otelului# ! distantele minime si maxime ntre bare, precum si diametrele minime adoptate, trebuie sa ndeplineasca conditiile din Anexa 88. -. din */?-.# ! nlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel, dec$t cel prevazut n proiect, se va e"ectua numai cu avizul proiectantului# ! nlocuirea sau schimbarea armaturii la bazine nu se "ace dec$t cu aprobarea scrisa a proiectantului. 8959 .4t0an4

a9 Mat42ial4 6tili;at4 la 5245a2a24a /4t0an4l02 Cimenturi Sortimentele uzuale de cimenturi, sunt precizate n Anexa 8.-. din*/,-.. 9ivrarea, depozitarea, transportul, controlul calitatii cimentului, se realizeaza respect$nd toate cerintele KCodului de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; */? -.. &gregate Agregatele naturale trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice din S+AS ->>: %Anexa 8J.5.&, iar pentru cele concasate, se vor lua n considerare prevederile din S+AS >>:. )entru depozitarea, veri"icarea calitatii acestora, vezi Anexa J8.l.din*/,-.. @etodele de ncercare sunt reglementate n S+AS F>,>, Anexa 8J.F. &pa Apa utilizata la betoane trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice din S+AS :3,. &ditivi +ipurile uzuale si conditiile de utilizare, sunt indicate n Anexa J.5, iar veri"icarea caracteristicilor se "ac con"orm Anexa 8.F. din */,-.. Cenusa de termocentrala Itilizarea se "ace n con"ormitate cu reglementarile speci"ice n vigoare %vezi Capitolul F.5.& din */,-.. /9 P245a2a24a si t2ans502t6l /4t0n6l6i Aetonul se prepara n statiile de betoane, care "unctioneaza pe baza certi"icatului de atestare, eliberat la n"iintare, de catre Comisia de atestare. Certi"icatul de atestare contine modul si conditiile de "unctionare ale statiilor de betonare %vezi */? -.&. +ipurile uzuale de beton, compozitia betonului, sunt n con"ormitate cu prevederile din anexa -.F */,-.. 0ozarea materialelor, amestecarea betonului, ncarcarea n mijloace de transport, transportul betonului, durata maxima de transport a betonului, sunt speci"icate n */? -.. c9 E<4c6ta24a l6c2a2il02 d4 /4t0na24 )regatirea turnarii betonului impune existenta ! "isei tehnologice, pentru betonarea obiectivului# ! dispozitiei de ncercare, pentru betoane de clasa mai mare de Ac .5

! materialelor necesare, si daca au, certi"icate de calitate, sau certi"icate de atestare a calitatii, stabilita n urma ncercarilor# ! "ormatiilor de lucru, daca au "ost stabilite si instruite# ! proces!verbal de receptie a lucrarilor de sapaturi, co"raje si armaturi %daca pe armaturi se constata prezenta ruginii, se va proceda la curatirea acesteia si apoi se trece la o noua receptie&. Se veri"ica, de asemenea, daca ! supra"etele de beton turnate anterior si ntarite, care vin n contact cu betonul proaspat, sunt curatate de pojghita de lapte de ciment# ! nu se ntrevad conditii climatice ne"avorabile %ger, ploi abundente, "urtuna etc.& 'n cazul "undatiilor, sunt prevazute masuri de dirijarea apelor, provenite din precipitatii. 'nceperea betonarii se va aproba de proiectant, bene"iciar sau inspectia teritoriala pentru constructii. $eguli generale de betonare Aetonarea va "i condusa nemijlocit de se"ul punctului de lucru. Aetonul trebuie pus n lucru n max. -5 min de la aducerea lui. 9a turnare trebuie respectate urmatoarele reguli generale ! co"rajele, betonul vechi, venit n contact cu betonul proaspat, se vor stropi cu apa cu .!5 ore nainte# ! din mijlocul de transport, betonul se descarca n pompe, benzi transportoare etc. sau direct n lucrare# ! daca betonul nu se ncadreaza n limitele de lucrabilitate admise, se re"uza# ! naltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa "ie mai mare de 5 m# ! betonarea elementelor co"rate, cu naltimi mai mari de 5m, se va "ace prin "erestre# ! betonul trebuie rasp$ndit uni"orm n lungul elementului. Se vor lua masuri pentru a evita de"ormarea sau deplasarea armaturilor, "ata de pozitia prevazuta. Se va urmari nglobarea completa a armaturilor n beton. *u este permisa asezarea vibratorului pe armaturi. 'n zone cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii. Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a co"rajelor si sustinerilor. Circulatia muncitorilor, n timpul betonarii, se va "ace pe podine. Aetonarea se va "ace continuu, p$na la rosturile de lucru, prevazute n proiect.

0urata maxima admisa a ntreruperilor nu trebuie sa depaseasca timpul de ncepere a prizei %nu mai mult de . ore de la prepararea betonului&. 'n momentul c$nd s!a produs o ntrerupere de betonare, reluarea este permisa numai dupa pregatirea supra"etelor rosturilor. Circulatia lucratorilor pe planseele betonate, prin intermediul podinelor, este permisa numai dupa .F!F2 ore. d9 .4t0na24a di342it4l02 4l474nt4 si 5a2ti d4 c0nst26ctii )ozarea "undatiilor din beton armat %radiere de sustinere a modulelor de epurare& se va "ace pe minimum 5 cm cu beton de egalizare. 'n cazul recipientilor, co"rajul va "i montat pe una din "ete pe ntreaga naltime, iar pe cealalta, pe naltimea de max. - m, complet$ndu!se pe masura betonarii. )rimul strat de beton va avea o lucrabilitate situata la limita admisa prin "isa tehnologica si nu va depasi naltimea de 5, cm. Aetonarea se "ace "ara ntreruperi, asigurandu!se n prealabil toate conditiile. 9a .!F ore de la terminarea betonarii unei zone, se va proceda la protejarea supra"etei libere a betonului, cu materiale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton %saltele, rogojini, prelate etc&. 0etalierea tehnologiei de betonare se va "ace prin caiete de sarcini speciale pentru elementul n cauza. 49 C075acta24a /4t0n6l6i Compactarea mecanica se "ace prin vibrare. Compactarea manuala %cu maiul, vergele sau sipci, n paralel cu cioc$nirea co"rajelor& se "ace n urmatoarele cazuri ! introducerea n beton a vibratorului, nu este posibila# ! lipsa de curent pentru vibrator. Jibrarea poate "i - 'nterna 1 durata de vibrare este de 5!5, sec. Jibrarea se termina c$nd betonul nu se mai taseaza, supra"ata betonului devine orizontala. 0istanta dintre . puncte succesive de introducere a vibratorului este de -,, m. (rosimea stratului de beton supus vibrarii sa nu depaseasca 5/F din lungimea capului vibrator. Se iau masuri pentru marirea rigiditatii co"rajelor, a elementelor de sustinere sau rezemare. 9ucrabilitatea betoanelor se recomanda sa "ie minim + 5 %tasare minima 5cm&. - (e supra)ata 1 se utilizeaza la compactarea placilor cu grosime de max. ., cm. 0urata vibrarii sa "ie 5,! >, sec. (rosimea stratului de beton turnat %nainte de compactare& trebuie sa "ie -,-!-,55 ori mai mare dec$t grosimea "inala a stratului compactat. )ozitiile succesive de lucru ale placilor vibrante, trebuie sa se suprapuna pe minimum 5 cm, n raport cu pozitia precedenta. 39 R0st62i d4 l6c26

'n masura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, executia "ac$ndu!se "ara ntrerupere pe nivelul respectiv, sau ntre rosturi de dilatare. )entru elemente de mare deschidere, constructii masive rezervoare, cuve, radiere etc, pozitia eventualelor rosturi se indica in proiect. 9a stabilirea pozitiei rostului de lucru, se vor respecta urmatoarele reguli ! la placi curbe subtiri si la peretii bazinelor, nu se admit rosturi de lucru# ! la radierele pe care se amplaseaza statiile de epurare, n care pot exista si solicitari dinamice, pot "i prevazute rosturi n zona cu e"orturi minime, numai daca se adopta dispozitii de armare corespunzatoare# ! n cazul dia"ragmelor sau peretilor de lungime mare, se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea "isurarii din contractie. Costurile de lucru vor "i realizate, tin$nd seama de urmatoarele reguli ! supra"ata rostului va "i bine curatata, ndepart$ndu!se pojghita de lapte de ciment# ! supra"ata rosturilor, nainte de betonare, va "i spalata cu apa. 19 T2ata24a /4t0n6l6i d65a t62na24 )entru asigurarea conditiilor "avorabile de ntarire si a reduce de"ormatiile de contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim : zile dupa turnare %pentru recipientii pentru lichide, mentinerea umiditatii va "i asigurata -F!.2 zile, n "unctie de anotimp& protej$nd supra"etele prin ! acoperirea cu materiale de protectie# ! stropirea periodica cu apa# ! aplicarea de pelicule de protectie# @aterialele de protectie vor "i din prelate, rogojini, strat de nisip etc. Stropirea cu apa va ncepe dupa .!-. ore de la turnare. Stropirea se va repeta la intervale de .!> ore. C$nd temperatura mediului este mai mica de 6 57C, nu se va proceda la stropirea cu apa. )eliculele de protectie, se aplica in con"ormitate cu prescriptiile speciale. )e timp ploios, supra"etele de beton proaspat vor "i acoperite cu prelate sau "olii de polietilena. Aetonul ce ar urma sa se a"le n contact cu ape curgatoare, va "i protejat de actiunea acestora, prin devierea provizorie a apei timp de cel putin : zile %cu palplanse sau batardouri&. :9 D4c032a24a

)artile laterale ale co"rajelor se pot ndeparta, dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum .,5 */mm.. 'n lipsa ncercarilor de stabilire a rezistentei betonului, se vor respecta termenele minime indicate n tab. -F.-., -F... si -F.5. pag. 2>!2: din Cod. 'n cazul deco"rarii, se vor respecta urmatoarele reguli ! des"asurarea operatiunilor vor "i supravegheate direct de conducatorul punctului de lucru# ! sustinerile co"rajelor se vor des"ace, ncep$nd cu zona centrala a deschiderii si continu$nd catre reazeme# ! deco"rarea se va "ace ast"el nc$t sa se evite preluarea brusca a ncarcarilor, de catre elementele ce se deco"reaza# 'n termen de .F ore de la deco"rare, conducatorul punctului de lucru si delegatul bene"iciarului, vor trece la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta, consemn$ndu!se ntr!un procesverbal calitatea lucrarilor, precum si eventualele de"ecte constatate. /ste interzisa e"ectuarea de remedieri nainte de aceasta examinare Cemedierea de"ectelor se vor "ace con"orm K8nstructiuni tehnice C -F3;. i9 T0l42ant4 Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton armat, sunt indicate n anexa 888. - din */,-.. 89#9 Hid20i;0latii a9 Hid20i;0latii la c0nst26ctii s6/t42an4 @aterialele cele mai uzuale sunt cartoane bitumate, p$nza bitumata, bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip L>2/:5 si L2,/3, con"orm S+AS :,>F, bitum cu adaos de cauciuc tip SAC3,/-,5, con"orm S+AS! -,5F>. Conditii generale 'n cazul recipientilor, nainte de executia izolatiei la interior si exterior, se "ace proba cu apa, pentru constatarea de"ormatiilor si veri"icarea etanseitatii. 0aca la nivelul hidroizolatiei presiunea depaseste 5 da*/cmp, sau temperatura este mai mare de F,7C, sau daca exista vibratii sau e"orturi tangentiale, nu se va prevedea hidroizolatie bituminoasa, etansarea urm$nd a se asigura prin betoane impermeabile, cuva metalica etc, dupa caz, n "unctie de cerintele tehnologice sau constructive. 9a alegerea tipului de hidroizolatie %tencuiala, vopsitorii, hidroi!zolatie bituminoasa cu straturi multiple& si a structurii hidroizolatiei, se va tine seama de ! categoria de umezire admisibila a supra"etei interioare a peretilor sau radierului 8 ! uscat ! care admite numai pete izolate de umezeala pe max. -4 din supra"ata totala#

88 ! umed ! care admite portiuni de umezeala izolate, "ara aparitia picaturilor de apa, pe o supra"ata de max. ., 4 din total supra"ata# 888 ! umed ! care admite portiuni de umezeala cu aparitia picaturilor de apa max. .,4 din supra"ata totala#

! rezistenta la "isurare a constructiei 8 ! cu deschiderea "isurilor p$na la ,,- mm# 88 ! cu deschiderea "isurilor de la ,,- la ,,. mm# 888 ! cu deschiderea "isurilor de la ,,. la ,,5 mm#

! conditii hidrotehnice si geologice n amplasamentul constructiei %nivelul max. al apelor "reatice, compozitia acestora etc.& ! actiunea temperaturii si a solicitarilor mecanice asupra hidroizolatiei. !orma constructiei Lidroizolatia bituminoasa a peretilor, cuvelor etc, se va prevedea de regula pe structura de rezistenta din beton armat, executia "ac$ndu!se dinspre exteriorul constructiei. 'n cazul c$nd nu se mai poate asigura la exterior spatiul de lucru, se poate adopta sistemul de executie a hidroizolatiei din interior, pe peretele de protectie, cu rol de suport. /9 Hid20i;0latii c0nt2a a54l02 ia2a 524si6n4 Aceste hidroizolatii se prevad mpotriva umiditatii pam$ntului si a apelor din precipitatii, ce nu stagneaza n zona de umplutura, nivelul apei "reatice "iind sub cota de "undare. Alcatuirea hidroizolatiei, n "unctie de categoria de umezire a peretilor, este prevazuta n tabelul nr. 5 pag. F.!C8 -.. Lidroizolatia orizontala, de la nivelul in"erior, se va aplica pe betonul de egalizare cu o sapa din mortar de ciment. Lidroizolatia verticala a peretilor se aplica dinspre exterior, pe structura de rezistenta recti"icata prin tencuire, si se va racorda cu hidroizolatia orizontala pe zona supralargita a betonului de egalizare. c9 Hid20i;0latii la /a;in4 si 24;42 0a24 Aceste hidroizolatii se prevad n cazul prezentei apelor "reatice, sau acumulate din precipitatii, n zona de umplutura. Alcatuirea hidroizolatiilor mpotriva apelor cu presiune exterioara, a caror coloana este sub 5 m, se "ace con". tabel F ! pag. F5, normativul C --.. 9a ape cu coloana ntre 5 si -5 m, se va aplica n plus, "ata de tabel, un strat de p$nza sau tesatura bitumata.

9a ape cu coloana ntre -5 si 5, m, se va aplica n plus, "ata de tabel, c$te . straturi de p$nza sau tesatura bitumata. d9 Hid20i;0latii la /a;in4 si 24;42 0a24 Lidroizolatia contra in"iltratiilor la constructii subterane, cu rol de depozitare a apei, va "i prevazuta la partea in"erioara a structurii de rezistenta. Constructiile subterane, vor "i prevazute, dupa caz, si cu hidroizolatii contra umiditatii terenului sau a apelor cu presiune. Lidroizolatia in"erioara se va stabili, n "unctie de grupa de "isurare, de modul de actiune al apei depozitate si de presiunea acesteia ! la constructii ! ce depoziteaza ape stagnate ! din grupa 8 si 88 de "isurare, se va prevedea o tencuiala impermeabila n grosime de 5 cm, aplicata n . straturi. Se admite aplicarea acestui tip de hidroizolatie si la grupa 888 de "isurare, daca este asigurata veri"icarea anuala si repararea acesteia# ! la constructii ! ce depoziteaza apa n miscare, hidroizolatia va "i dintr!o amorsa cu emulsie, sau solutie de bitum, straturi de p$nza bitumata, n "unctie de presiunea interioara a apei, plus un strat de carton bitumat CA F,,, lipite cu mastic de bitum, si un strat de protectie din tencuiala de ciment armata, de minim 5 cm grosime. 'n cazul rezervoarelor si decantoarelor circulare cu pereti etansi realizati din beton cu grad de impermeabilitate )F, )2, )-., se vor prevedea la exterior urmatoarele sisteme de protectie ! contra umiditatii pam$ntului si apelor "ara presiune# ! contra apelor cu presiune, sub 5 m coloana de apa. Se va aplica o protectie alcatuita dintr!un strat amorsa si . straturi de p$nza bitumata, acoperita cu - strat de carton bitumat CA F,,, lipite "iecare cu mastic de bitum. Aceste straturi vor "i protejate pe orizontala cu sapa de mortar de ciment @-,, de F!5 cm grosime, iar pe verticala cu perete din pre"abricate de beton sau zidarie plina. Lidroizolatiile sau protectiile supra"etelor verticale exterioare, se vor executa dupa veri"icarea probei de etanseitate prin umplerea cu apa a recipientului. 49 Hid20i;0latii la c:4s0an4 si 56362i Lidroizolatia la aceste constructii se aplica numai celor din categoria 88 si 888 de umezire admisibila. )e supra"ata exterioara se va prevedea o hidroizolatie rigida, din tencuiala impermeabila n grosime de minim 5 cm, vopsita cu .!5 straturi emulsie de bitum. )e supra"ata orizontala a betonului de egalizare, se va prevedea o hidroizolatie bituminoasa mpotriva umiditatii pam$ntului, sau mpotriva apelor cu presiune, dupa caz. 9a strapungeri se va prevedea continuitatea hidroizolatiei, pe elementele de strapungere. 39 C0nditii d4 4<4c6ti4

9a executie, se vor mai respecta urmatoarele ! cobor$rea si mentinerea nivelului apei subterane, la minim 5, cm sub cota in"erioara a radierului, pe ntreaga durata a executiei# ! supra"etele suport trebuie sa "ie rigide# ! la sca"e si muchii, hidroizolatia se va ntari cu "$sii din p$nze de 5,!-,, cm latime# ! la rosturi si strapungeri, hidroizolatia se va ntari cu straturi suplimentare de p$nze bitumate, de minim 5, cm latime# ! masticul de bitum se va aplica numai la temperatura de ->,7C!-2,7C, n perioada de vara, si la -,7C! .,7C plus, n perioada de iarna# ! hidroizolatia pe verticala la pereti, se va ncepe de la sca"e si se va executa complet, pe tot conturul constructiei, p$na la naltimea de maxim . m. n cazul naltimilor mai mari, legatura straturilor cu cele superioare, trebuie sa se execute n trepte, cu petreceri de minimum -, cm. ! pe timp calduros, pentru prent$mpinarea alunecarii straturilor hidroizolatoare, hidroizolatia se va executa n structura completa, pe portiuni, urmata imediat de executia peretelui de protectie. 9a protectiile din beton, armatura se va "ixa cu distantieri. pentru a nu strapunge hidroizolatia# ! se va da o atentie deosebita zonelor cu piese de trecere. 19 +42i3ica24a calitatii l6c2a2il02 d4 :id20i;0latii Lidroizolatiile "iind lucrari ascunse, calitatea lor se va veri"ica mpreuna cu bene"iciarul, pe masura executiei, ncheindu!se procese!verbale, din care sa rezulte ca au "ost respectate urmatoarele ! calitatea suportului ! rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate con"orm normelor n vigoare# ! calitatea materialelor hidroizolatoare# ! pozitionarea si ancorarea n beton a pieselor metalice de strapungere# ! calitatea amorsajului si lipirea corecta a "iecarui strat al hidroizolatiei# ! etapele si succesiunea operatiilor# ! str$ngerea "lanselor a"erente strapungerilor# ! executarea, n cazul bazinelor, a probei de umplere cu apa necesara constatarii de"ormatiilor si veri"icarii etanseitatii. 0aca este cazul, se va "ace si o veri"icare practica a executiei prin sondaj ca ! des"acerea, n unele puncte, a izolatiei, pentru a se constata identitatea structurii cu proiectul# ! veri"icarea izolatiei, prin determinari de laborator.

Lidroizolatia se veri"ica vizual, daca ndeplineste urmatoarele conditii ! straturile hidroizolatiei sunt lipite uni"orm si continuu, cu mastic de bitum# ! panta catre gurile de scurgere este con"orm proiectului# ! este continua si nu prezinta um"laturi# ! racordarea cu elementele de strapungere asigura o etansare per"ecta# ! protectia este asigurata con"orm prevederilor din proiect. :9 @nt24tin424a :id20i;0latiil02 Aene"iciarul trebuie sa asigure o ntretinere permanenta, lu$nd urmatoarele masuri# ! interzicerea spargerii protectiei si a hidroizolatiei, pentru executia ulterioara a strapungerii# ! trotuarele sa aiba pante spre exterior, pentru scurgerea apelor, iar rosturile marite se vor umple cu mastic bituminos# ! nu se vor "ace sapaturi l$nga pereti, care sa nlature mpingerea pam$ntului pe straturile de hidroizolatie# ! lucrarile care se impun, n urma veri"icarilor periodice a lucrarilor de hidroizolatii, vor "i executate numai de muncitori specialisti, pe baza indicatiilor date de specialisti. 89A9 P20t4ctii antic020;i 4 a9 G4n42alitati )rezentul capitol cuprinde speci"icatii, pentru executia diverselor retete de protectii anticorozive, alegerea lor "ac$ndu!se n "unctie de tipul de agresivitate a produselor rezultate n urma proceselor tehnologice. )rezentul capitol prezinta urmatoarele retete ! )ardoseli de caramizi de gresie antiacida tip KA; sau K0; caramida de gresie antiacida, pozata n chit, si rostuite cu chit pe orizontala, sau la plinte, pe verticala# "olii din )JC sau polietilena# beton de panta din A.,, n grosimi de 5M., mm, pe orizontala, si mortar @-,,!+, pe verticala, n grosime de . cm, pe o naltime de 5, cm.

! rotectie cuva % pereti din beton armat& la actiune sul"atica, "olosindu!se n compozitia betoanelor si mortarelor de protectie cimentul tip SCA 55 si ca strat hidroizolator "olii de )JC# plasti"iant si "olii de polietilena expandata.

! Straturi pe orizontala

beton A5,, de : cm grosime, turnat n placi de .,,,x.,,,m, rostuite, cu chit anticoroziv# sapa de mortar @-,,!+ de . cm grosime, pentru protectia hidroizola"iei orizontale#

"olie )JC plasti"iat de diverse grosimi %"unctie de gradul de agresivitate& lipita cu mastic de bitum L2,!3, con". S+AS :,>F. sapa mortar, @-,, de . cm, ca strat de egalizare al radierului.

- Straturi pe peretele vertical al cuvei beton A5,, slab armat.cu rosturile chituite cu chit anticoroziv# strat de polietilena expandata de 5!F mm grosime, lipita cu mastic de bitum tip L2,!3,# /9 P20d6s4 Caramizile din gresie ceramica antiacida se "abrica dintr!un amestec de argila re"ractara si caolinoasa , "ondanti si degresanti, ars p$na la vitri"iere si glazurare la cerere. Se "abrica la dimensiuni A.5, x -.5 x >5 mm# 0.5 x -.5 x 5, mm. Caramizile trebuie sa aiba "ata de lucru plana si neteda, cu exceptia celor prevazute prin proiect# "etele glazurate trebuie sa aiba stratul de uzura uni"orm si continuu. Caramizile normale, trebuie sa "ie bine arse, lovite cu un ciocan de otel trebuie sa dea un sunet clar, metalic. Caramizile normale trebuie sa aiba pe toata supra"ata de rupere o structura "in granulata omogena si compacta. (ranulele nu trebuie sa se desprinda usor, sau sa se "ar$miteze la ncercare cu m$na. Chiturile de pozare si rostuire sunt di"erite, "unctie de impuri"icatori si de gradul de agresivitate al apelor c9 Mat42ial4 ! Ciment portland ! S+AS 522!2, ! *isip cu granulatie ! - mm ! Sapa de mortar de ciment ! Apa S+AS :3, d9 Li 2a24* d450;ita24* 7ani56la24 Se va asigura protectia placilor de gresie, "erindu!se de contaminarea cu materialele care se pot pata la depozitare, c$t si la manipulare. Boliile se livreaza n rulouri, n"asurate simultan cu o "olie de polietilena. +ransportul se "ace cu mijloace auto, acoperite, iar depozitarea se "ace n pozitie orizontala. 'n timpul depozitarii, "oliile se vor "eri de actiunea razelor de soare, iar temperatura nu va depasi 6 5,7C. strat "olie )JC plasti"iat de ,,2 mm, lipita cu mastic de bitum L2,!3,#

strat mortar @-,,!+ pe verticala, de . cm grosime, ca egalizare a stratului suport.

Chiturile se livreaza de obicei n bidoane etanse de tabla, bidoane di"erite pentru componentele care se amesteca nainte de utilizare. Componenta solida se livreaza n saci de polietilena, introdusi n saci de h$rtie. /le se depoziteaza n spatii nchise, uscate, "erite de actiunea directa a razelor de soare, la temperatura de 6 5,7C ... 6 5,7C. 0urata de conservare este di"erita, "unctie de producator . Cimentul se va depozita con"orm speci"icatiei KAetoane;. )entru materialele speciale, trebuie pastrate certi"icatele de calitate si, eventual, certi"icatele de atestare. 49 E<4c6tia l6c2a2il02 "ucrari pregatitoare* Supra"ata betonului de rezistenta, peste care se va executa betonul de panta, se va pregati prin sablare si despra"uire. )entru structurile de pardoseli, la care stratul de egalizare si de panta este din beton, nainte de aplicarea acestuia , supra"ata betonului de rezistenta se va uda bine cu apa si se va amorsa cu mortar "luid, cu nisip ,!5 mm, dozaj - -. Aetonul de panta va avea marca Ac.,,, ori A.,, si gradul de impermeabilitate minim )F. Supra"ata betonului de panta, se va realiza per"ect plana, va "i driscuita si va avea pantele din proiectul de executie. Jeri"icarea etanseitatii bazinelor, se realizeaza prin proba de umplere cu apa, con"orm S+AS F->5. n cazul n care betonul prezinta unele de"ectiuni de executie, se va remedia con"orm ):5. Concomitent cu executarea betonului simplu sau betonului armat de rezistenta, se vor executa toate "undatiile de utilaje, rebordurile, golurile de scurgere, strapungerile si celelalte pro"ile indicate prin proiect. Cugozitatea stratului de beton va "i de 6/! 5 mm, n cazul betonului driscuit. )entru evitarea contractiilor la betonul de panta, se va pastra umed timp de : zile. Executia izolatiei Consta dintr!o hidroizolatie anticoroziva, ce se realizeaza din "olie de )JC. Boliile sunt controlate, sa nu aiba de"ecte %"isuri, strapungeri, incluziuni de corpuri straine&, apoi sunt croite si degresate cu toluen pe supra"ata de lipire. +ehnologia de lipire este di"erita, "unctie de producator. Acesta o"era, odata cu livrarea produselor, si tehnologia de punere n opera. )este "olie se aplica chit de pozare. Chiturile de pozare se vor prepara n cantitati care pot "i consumate n interval optim. )repararea chiturilor se va "ace la o temperatura ntre 6 -57C...6 .,7C# materialele componente vor "i tinute la aceasta temperatura timp de .F de ore, nainte de prepararea chiturilor. /xecutarea pardoselilor din placaje, ncepe prin montarea placilor sau caramizilor la coame, dolie si bordurile din lungul peretilor. Se vor monta apoi sca"ele sau plintele la pereti, dupa care va ncepe montarea placilor n c$mpurile dintre coame si dolii, sau dintre perete si dolii.

)ozarea caramizilor sau placilor, se "ace cu chitul de pozare si se acopera cu un strat egal de chit, precum si "etele laterale cu spaclul, prin ntinderea pentru ndepartarea aerului prins ntre masa de chit si supra"ata placii sau a caramizii. Caramida se aseaza pe supra"ata de protejat si se preseaza cu m$na, prin mpingeri n caramizile sau placile nvecinate, pozate anterior, eventual prin batere cu un ciocan de lemn, p$na ce excesul de chit iese din rost. 'n .F de ore de la pozare, se va veri"ica prinderea "iecarei placi prin ciocanire si se va proceda la nlocuirea placilor care nu prezinta aderenta corespunzatoare. Implerea rosturilor dintre placi va ncepe la minim : zile de la terminarea operatiei de pozare. Consistenta chiturilor de rostuire trebuie sa "ie slab plastica, pentru a permite umplerea completa a rosturilor si "uguirea acestora. Chiturile se introduc n rost, prin ndesare laterala cu spaclul pe marginile rosturilor si se compacteaza bine pe "undul rostului, cu "ugul. 0upa ce rostul a "ost bine umplut si compactat, se "iniseaza cu atentie "ata rostului, acord$ndu!se o atentie deosebita per"ectei etanseitati la marginea placii. rotejarea lucrarilor Supra"etele placate si rosturile, vor "i protejate timp de :!-, zile de la terminarea rostuirii, mentin$ndu!se o temperatura a mediului ambiant de minimum 6 .,7C. #erminarea lucrarilor 0area n exploatare a acestor supra"ete, se poate "ace dupa -F zile de la terminarea operatiei de rostuire. &bateri admise 0evierea de la supra"etele orizontale, la dreptarul de . m, sa nu "ie mai mari de 5!-, mm. )entru supra"etele verticale, veri"icarea sa se "aca la "irul cu plumb, tolerantele admise "iind de 5!-, mm. 39 +42i3ica2i* 24c45tia l6c2a2ii )entru o corecta executie, veri"icarea "iecarui strat este obligatorie. *u se vor pune in opera materiale "ara certi"icate de calitate. Jeri"icarea calitatii "iecarui strat de protectie peliculara, se "ace vizual, urmarindu!se obtinerea unor straturi uni"orme, continue si aderente. Bolia de )JC este corect lipita daca pe supra"ata nu apar, dupa aplicare, bule sau um"laturi. Jeri"icarea ntaririi stratului de chit se "ace prin zg$rierea cu un cui de otel. Controlul zidariei prin ciocanire caramizile neaderente se ndeparteaza si se procedeaza la o noua "ixare. Se veri"ica dimensiunea rosturilor si umplerea corespunzatoare a acestora cu chit. 89B9 +42i3ica24a l6c2a2il02 Jeri"icarea calitatii lucrarilor se "ace pe parcursul executiei, pentru "iecare categorie de lucrari n parte, si separat pe bazinul n ansamblu, nainte si dupa aplicarea straturilor de protectie.

Jeri"icarea se "ace n con"ormitate cu prevederile prescriptiilor n vigoare pentru diversele categorii de lucrari. Se recomanda remedierea, nainte de veri"icarea etanseitatii, a de"icientelor vizibile, prin injectare, sau cu masa de spaclu, cu chit tiocolic. 9a bazinele din beton precomprimat, remedierile necesare se recomanda sa se "aca nainte de precomprimare. Jeri"icarea etanseitatii bazinului se "ace prin proba de umplere cu apa, con"orm prevederilor S+AS F->5. 8nstalatiile hidraulice se veri"ica naintea umplerii bazinului cu apa, ast"el nc$t sa nu se produca pierderi prin acestea, care sa de"ormeze rezultatele probei de etanseitate. N 'n prima etapa se umple bazinul cu apa p$na la nivelul corespunzator naltimii utile si se completeaza apa, ast"el nc$t bazinul sa ram$na n permanenta plin, p$na la nivelul indicat, timp de -, zile. n acest interval se "ac veri"icari n vederea eliminarii totale a pierderilor de apa prin instalatiile bazinului sau prin piesele de trecere a conductelor. 0aca se constata pierderi de apa la exteriorul peretilor, se goleste bazinul pentru e"ectuarea reparatiilor necesare, "ara a mai astepta trecerea ntregului interval de -, zile, dupa care proba se reia n conditiile prevazute. N 'n etapa a doua se "ace proba de etanseitate care dureaza tot -, zile. 9a nceputul acestui interval se nchide alimentarea cu apa a bazinului. /tanseitatea bazinului se considera corespunzatoare daca, dupa trecerea intervalului de -, zile, pierderile de apa observate, scaz$nd pierderile prin evaporare, nu depasesc n medie ,,.5 l/zi m. de supra"ata udata. Se recomanda ca nivelul apei sa se masoare zilnic, cu precizia de ,,- mm, constat$nd, totodata, si tendinta la colmatare. 'n a"ara prevederilor generale de des"asurare a probei de etanseitate se va tine seama si de urmatoarele precizari ! umplerea cu apa se "ace lent %minim .F ore&# ! la bazinele compartimentate se vor umple nt$i toate compartimentele, veri"icarea etanseitatii peretilor "ac$ndu!se prin golire succesiva# ! se recomanda a se evita mentinerea bazinului partial umplut cu apa, un timp ndelungat# ! se admit mici pete de umezeala pe pereti, n cazul n care acestia se tencuiesc ulterior pe "ata interioara# n acest caz, pierderea de apa poate "i de maxim ,,5, l/zi nr de supra"ata udata# ! se recomanda o etapa intermediara de veri"icare a etanseitatii radierului, cu naltime de umplere de maxim -m# ! la bazinele "undate pe pam$nturi sensibile la umezire, se va "ace obligatoriu remedierea prealabila a oricaror de"ecte vizibile, care ar putea conduce la neetanseitate, si se va "ace obligatoriu o etapa intermediara de veri"icare a etanseitatii radierului %naltime de umplere maxim - m&# ! n cazul unor pierderi reduse de apa %prin lacrim$ri, pete de umezeala&, cu avizul proiectantului, se poate "ace remedierea cu ajutorul unei suspensii de argila sau ciment n apa. )roba de etanseitate prin umplere cu apa se "ace nainte de aplicarea tencuielilor sau protectiilor, a izolarii termice la pereti si a umpluturilor de pam$nt n jurul bazinului, si este obligatorie indi"erent de natura lichidului nmagazinat.

Jeri"icarea "inala a etanseitatii se "ace dupa aplicarea tencuielilor si a straturilor de protectie. )roba se "ace prin umplerea bazinului cu apa si se considera satis"acatoare daca nu apar pete la exterior. Se poate renunta la aceasta veri"icare daca proba anterioara a dat rezultate satis"acatoare %pierderea maxima ,,.5 l/zi m. de supra"ata udata& si nu se constata pete de umezeala. /9 R474di424a d434ct4l02 d4 4<4c6ti4 0enivelarile, zonele de beton segregat, zonele cu armaturi descoperite sau cu acoperire insu"icienta si cele necompletate cu beton se remediaza n con"ormitate cu prevederile K8nstructiunilor tehnice; C-F3!3F. 'n vecinatatea pieselor de trecere, se recomanda ca remedierile sa se "$ca prin injectare cu lapte de ciment sau cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice. Bisurile se pot remedia prin injectare cu lapte de ciment sau cu rasina epoxidica, con"orm prescriptiilor de aplicare a acestor metode. Solutia va "i data n urma analizarii cauzelor care au determinat aparitia "isurilor. Solutiile de remediere a altor de"ecte de executie, dec$t cele mentionate, se vor elabora n urma analizarii cauzelor care au generat aparitia de"ectelor si cu avizul proiectantului. 9a elaborarea solutiilor de remediere se va avea n vedere compatibilitatea materialelor utilizate cu lichidele nmagazinate. <top=

"9 UTILA'E SI (ORTA DE MUNCA

9a executarea statiilor mici de epurare se vor utiliza numai materiale, echipamente, dispozitive etc. care au agremente tehnice, certi"icate de calitate veri"icate n ceea ce priveste respectarea cerintelor de calitate din standardele prevazute n proiectele avizate. *u se vor utiliza materiale, echipamente si dispozitive care prezinta de"ecte. "9,9 Utila=4 Itilajele necesare executarii gropilor si a santurilor di"era n "unctie de zona si etapa de lucru. Sunt necesare ast"el ! utilaje de sapat# ! utilaje de umplere a gropilor si santurilor# ! utilaje de compactare a terenului. Itilajele de sapat pot "i utilaje specializate sau utilaje multi"unctionale, la care se monteaza echipamente de sapat santuri. Alegerea utilajelor de sapat, umplere si compactare se "ace tin$nd seama de urmatorii "actori

! ad$ncimea maxima de sapare# ! volumul lucrarilor de terasamente de executat# ! sistemul de evacuare a pam$ntului# ! con"iguratia si categoria terenului de sapat# ! spatiul de acces# ! posibilitatile de lucra ale utilajelor# ! productivitatea %puterea motorului instalat&# ! pozitia "rontului de lucru "ata de nivelul terenului si a apei# ! ad$ncimea stratului compactat# ! gradul de compactare necesar pentru realizarea patului conductelor si a radierului din beton# ! durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimpul. Alegerea utilajelor de montaj se "ace tin$nd seama de urmatorii "actori ! marimea si greutatea echipamentelor, ! ad$ncimea de montare# ! dimensiunile gropilor executate. )entru decaparea stratului vegetal %saparea si str$ngerea ntr!un depozit special& si pentru mpingerea n straturi a depozitului de pam$nt sapat n groapa de "undatie %pentru executia Impluturilor&, se "oloseste buldozerul cu lama orientata. 9a realizarea transeelor se recomanda utilizarea excavatorului cu cupa ntoarsa. Sapa sub nivelul plat"ormei de stationare a utilajului si se "oloseste pentru realizarea gropilor si a santurilor. Cu acest utilaj, se lucreaza n conditii bune, n terenuri nisipoase si argiloase. /xcavatorul executa saparea, transportul materialului sapat %din pozitia "ixa& si ncarcarea n mijloacele de transport. )entru lucrarile de sapatura n spatiu ngust, printre sprijiniri, se "oloseste mai e"icient un utilaj numit grei"er. Cu acesta se poate sapa si sub nivelul apei. /xcavatorul cu brat telescopic, ce se "oloseste la saparea santurilor, taluzurilor etc, are avantajul ca, dintr! o singura pozitie, se pot executa operatiuni la di"erite distante "ata de cabina, n directii di"erite, cu o mare precizie. Cupa pro"ilata poate "i rotita n jurul unui ax orizontal. )entru montarea echipamentelor si materialelor %conductelor&, n "unctie de greutatea lor, se "oloseste macaraua pe senile sau macaraua pe pneuri, de di"erite tipuri. Caracteristicile tehnice si dimensiunile de gabarit, necesare pentru alegerea lor, sunt date n KCatalogul utilajelor de ridicat;.

+ransportul surplusului de pam$nt %rezultat din volumul ocupat de bazinele statiilor de epurare sau conductelor si din n"oierea remanenta a volumului total sapat& se poate realiza cu autocamionul basculanta, care are avantajul ca descarcarea nu necesita manopera. +railerul cu plat"orma se "oloseste pentru transportul si depozitarea echipamentelor si materialelor la locul de montaj. C$nd acestea sunt cu dimensiuni mai mici, se pot transporta cu tractorul cu remorca sau semiremorca. )entru evacuarea apei str$nsa n sapaturi, sub nivelul p$nzei "reatice, sau pe timp de ploaie se "olosesc pompa de epuizmente %montata n basa&, pompa cu ax orizontal, care se monteaza deasupra nivelului apei, si pompa cu ax vertical. )entru apa cu namoluri si n terenuri nisipoase se "oloseste pompa cu dia"ragma. )entru compactare si "inisaj, alegerea utilajelor se "ace tin$nd seama de urmatorii "actori ! natura pam$ntului# ! gradul de compactare care trebuie realizat# ! metoda de executie a umpluturilor, respectiv modul de astemere a straturilor de pam$nt# ! marimea "rontului de lucru. )entru compactarea umpluturilor n straturi se va utiliza maiul mecanic, "olosit cu grija, sau maiul manual, n "unctie de volumul umpluturilor. "9%9 (02ta d4 76nca 9ucrarile de executie a statiilor de epurare trebuie realizate cu un nalt grad de mecanizare si este necesara o buna specializare a celor ce le executa . 9a executie trebuie "olositi lucratori cali"icati, atestati de unitatile de constructii!montaj specializate, si reprezentantii cu executia ai "irmelor "urnizoare de echipamente. Stabilirea buna a "ormatiilor de lucru este necesara pentru executarea corecta a lucrarilor de constructii, asigurarea unei productivitati mari si a utilizarii rationale a utilajelor. Acestea toate conduc la realizarea unor lucrari de calitate. Bormatiile de lucru se asigura n "unctie de volumul lucrarilor si complexitatea lor. <top=

59 REALI)AREA LUCRARILOR DE MONTA'

59, T2ans502t6l* d450;ita24a* 7ani56la24a 7at42ial4l02 si 4c:i5a74nt4l02 @anipularea si transportul componentelor statiilor de epurare mici se va "ace cu grija, pentru a le "eri de loviri sau zg$rieturi.

9a ncarcare, descarcare si diverse alte manipulari, n depozite sau pe santiere, echipamentele si materialele nu vor "i aruncate, iar deasupra lor nu vor "i depozitate alte materiale. 'nainte de punerea n opera, aceste componente vor "i veri"icate ast"el ! la examinarea cu ochiul liber, acestea trebuie sa "ie "ara "isuri, zg$rieturi sau lovituri care sa in"luenteze buna "unctionare a statiei# ! nu se admit incluziuni sau corpuri straine n structura materialelor# ! materialele plastice trebuie "erite de actiunea directa a razelor solare# ! materialele gasite necorespunzatoare nu vor "i puse n opera . 59%9 M0nta24a statiil02 d4 4562a24 9a baza realizarii acestor statii vor sta proiecte de executie pe specialitati de lucrari. +oate echipamentele si materialele trebuie veri"icate nainte de montare sau punere n opera, ast"el ! daca sunt cele indicate prin proiect# ! daca au calitatea prevazuta n "isele tehnice# ! daca nu s!au deteriorat n timpul transportului sau depozitarii# eventualele de"ecte se vor remedia. @ontarea unei statii de epurare este di"erita, n "unctie de tipul ei. a& Statiile compacte, containerizate, realizate din materiale plastice sau metalice, cuprind toate echipamentele si instalatiile necesare si sunt complet automatizate. @ontajul se realizeaza prin asezare numai pe un radier din beton sau ntr!o cuva din beton. *ivelul p$nzei "reatice nu trebuie sa depaseasca radierul de beton c$nd se ncepe instalarea statiilor subterane sau semingropate# eventualele ape in"iltrate se vor evacua, iar radierul se va curata. 9a cele realizate din materiale plastice este interzisa montarea lor pe timp "riguros %sub ! 57C&. Aceste statii se monteaza con"orm proiectului, n aer liber, izolate termic, sau ntr!o incinta special amenajata %6 -,7C&, con"orm indicatiilor producatorilor de echipamente. b& )entru statiile de epurare realizate din beton turnat monolit sau din elemente pre"abricate, montarea echipamentelor se va "ace numai dupa veri"icarea calitatii lucrarilor de constructii si izolatii. @ontarea tuturor echipamentelor se va realizata con"orm proiectului si indicatiilor date de "urnizori. )entru toate tipurile de statii este obligatorie veri"icarea cotei radierului si a racordurilor, ast"el nc$t sa "ie asigurata alimentarea cu ape uzate menajere %eventual, evacuarea apelor epurate&. )anoul de comanda se amplaseaza n cadrul statiei sau n apropierea ei, ntr!o "irida cu o temperatura minima de 6 -,7C.

)e toata perioada executiei lucrarilor se va asigura iluminarea corespunzatoare zonei de lucru. )rotectia contra electrocutarii se va realizata prin legarea la pam$nt %nul&. +oate structurile metalice, care nu sunt sub tensiune, se vor lega la sistemul de mpam$ntare. 8nstalatiile electrice exterioare, de alimentare cu energie electrica a echipamentelor, vor "i prevazute cu tuburi de protectie "lexibile. Compresoarele sau su"lantele se vor monta ast"el nc$t sa se evite poluarea "onica. )e tot timpul des"asurarii lucrarilor de executie se va asigura accesul usor pentru utilajele si muncitori. 0upa realizarea statiei, bene"iciarul va asigura zona mpotriva intrarii persoanelor straine. 5989 +42i3ica24a calitatii l6c2a2il02 'n toate "azele de realizare a statiilor de epurare se vor asigura, de catre dirigintele de santier, proiectant, executant, supravegherea si veri"icarea calitatii lucrarilor executate, con"orm programului ntocmit de proiectant. Asigurarea cerintelor de calitate privind at$t materialele utilizate, c$t si sistemul de asigurare a calitatii lucrarilor executate, se va "ace cu respectarea prevederilor 9egii -,/-335, privind calitatea n constructii. Jeri"icarea se e"ectueaza n mai multe etape, toti cei care contribuie la realizarea lucrarii %proiectant, "urnizor, bene"iciar etc.& av$nd obligatia de a asigura conditiile tehnico!economice necesare des"asurarii optime a executiei. ! 'n etapa de pregatire a executiei se veri"ica existenta autorizatiei de construire, con"orm 9egii nr. 5,/ -33- si 9egii nr.F55 care modi"ica si completeaza prima lege# concordanta dintre prevederile autorizatiei si cele ale proiectului statiei de epurare # existenta proiectului veri"icat de veri"icatori atestati, con"orm legislatiei n vigoare# existenta caietului de sarcini si a procedurilor tehnice de executie speci"ice# existenta planului de control al calitatii lucrarilor n toate "azele acestora#

dotarea cu aparatura de masura si control, nsotita de viza metrologica valabila# cota topogra"ica de re"erinta#

daca echipamentele si materialele aprovizionate corespund prevederilor proiectului si sunt nsotite de certi"icate de calitate, garantie, atestare a calitatii %emise de institute abilitate n acest scop& instructiuni de montare, probe, ntretinere si exploatare, agremente tehnice, conditii de depozitare etc# daca echipamentele si materialele "olosite la executia statiilor de epurare au su"erit degradari n timpul transportului si se cauta modalitatea de remediere.

! )e parcursul des"asurarii lucrarilor de executie se veri"ica

cotele de nivel si pozitie ale sapaturilor, "undatiilor, golurilor, partilor de constructie, montarii echipamentelor si instalatiilor, tolerantele admise, daca sunt cele indicate n proiecte# respectarea caietului de sarcini, normelor de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor.

)entru veri"icarile "acute, con"orm programului de control pe "aze determinante, se ntocmesc procese! verbale, semnate de constructor, bene"iciar si proiectant. 'n cazul n care, n urma veri"icarilor e"ectuate, se constata abateri de la prevederile proiectului, se opreste executia lucrarilor, sunt in"ormate persoanele responsabile si se stabilesc masurile care trebuie luate. 0upa remediere se reia veri"icarea. 59"9 E34ct6a24a 520/4l02 )entru retelele care se racordeaza la statia de epurare %conductele de aducere a apelor uzate menajere si a celor de evacuare a apelor epurate& se vor veri"ica aliniamentele, pantele si cotele prin nivelment legat de bornele de reper. Abateri de la cotele prevazute n proiect se vor putea accepta de catre bene"iciar numai cu acordul proiectantului. )robele de etanseitate pentru conducte si bazine se vor realiza n con"ormitate cu *ormativul C 5> ! dupa veri"icarea amanuntita a interiorului bazinelor, pentru a se constata corectitudinea executiei, a dimensiunilor interioare, lipsa corpurilor straine, a murdariilor# ! la bazinele pre"abricate, o deosebita atentie se va acorda modului n care s!au executat mbinarile# ! nainte de punerea n "unctiune, toate conductele si bazinele trebuie curatate de resturile ramase de la executie. )roba de etanseitate a conductelor %de aducere ape uzate menajere si evacuare ape epurate& se e"ectueaza ntre racordul la reteaua interioara si statia de epurare, ntre bazinele componente statiei %atunci c$nd e cazul&, respectiv dupa statie, spre evacuare n emisar, retea de canalizare pluviala etc, dupa ce materialele de etanseitate au ajuns la rezistenta proiectata. )resiunea va "i de -,5 ori presiunea nominala, iar durata de ncercare de 5, de minute. 9ucrarile pregatitoare comporta umpluturi de pam$nt, peste conducte, las$nd mbinarile libere, nchiderea etansa a tuturor ori"iciilor si blocarea capetelor tuturor conductelor si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare n timpul probelor. )roba se va "ace, pe tronsoane, n "elul urmator ! umplerea cu apa a conductelor se va "ace de la capatul aval, aerul evacu$ndu!se pe la capatul amonte# dupa umplerea cu apa, se lasa acestea pline un interval de timp de minimum .F de ore, pentru a se permite absorbtia apei si evacuarea aerului ramas# ! capetele tronsoanelor de conducte supuse la probe se vor nchide cu dopuri, realizate din materiale corespunzatoare conductelor#

! n capatul aval se va introduce un tub "lexibil %"urtun&, terminat cu tub de sticla, pentru a permite observarea nivelului# ! printr!o p$lnie introdusa n capatul tubului "lexibil, tronsonul de canal se va umple cu apa la naltimea de 5m deasupra radierului canalului de la capatul aval# ! se vor depista punctele unde se produc pierderi de apa si se vor corecta de"ectele constatate# tronsonul se va supune apoi din nou probei# ! durata probei va "i de -5 minute# ! n timpul probei se va completa apa pierduta, masur$ndu!se cantitatile adaugate. )robele pentru echipamentele componente statiilor de epurare se vor "ace con"orm indicatiilor producatorilor. Aazinele componente ale statiilor de epurare vor "i supuse la proba de etanseitate, urmarindu!se permeabilitatea si etanseitatea. )roba se va "ace, pe timp de iarna, n zile cu temperaturi ale aerului de peste 57C. 9a s"$rsitul lucrarilor si probelor se va "ace proba tehnologica pentru a se vedea e"icacitatea statiei de epurare. 5959 R4c45tia l6c2a2il02 Ceceptia reprezinta actiunea prin care bene"iciarul accepta si preia lucrarea n con"ormitate cu documentatia de executie, certi"ic$ndu!se ca executantul a ndeplinit obligatiile contractuale. 'n urma receptiei lucrarii, aceasta poate "i data n exploatare. Ceceptia va "i realizata con"orm K9egii privind calitatea n constructii; %9egea nr. -,/35&, KCegulamentul de receptia a lucrarilor de constructii si instalatii a"erente acestora; %L( nr..:5/3F& si a altor reglementari speci"ice. Ceceptiile vor "i organizate de catre investitori %ordonatori de credite sau proprietari&. R4c45tia la t427ina24a l6c2a2il02 /xecutantul va comunica investitorului data terminarii lucrarilor prevazute n contract printr!un document con"irmat de dirigintele de santier. Comisiile de receptie vor "i numite de investitor si vor "i alcatuite din cel putin 5 membri %: membri pentru lucrarile de importanta exceptionala&. ?bligatoriu va "i un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale, restul membrilor comisiei vor "i specialisti n domeniu. 'nceperea receptiei va "i organizata de investitor n maximum -5 zile de la comunicarea terminarii lucrarilor de catre executant. 8nvestitorul va comunica executantului si proiectantului ! data receptiei#

! membrii comisiei de receptie Ceprezentantii executantului si proiectantului nu pot "ace parte din comisia de receptie ! av$nd calitatea de invitati. )roiectantul va ntocmi si va prezenta n "ata comisiei de receptie punctul de vedere privind executia constructiei. 9a receptie va participa si "urnizorul de echipamente. 'n procesul verbal de receptie va "i consemnata realizarea masurilor prevazute n documentatia de executie privind prevenirea si stingerea incendiilor si de protectia mediului, "ara de care receptia nu poate "i acceptata. Comisia de receptie se ntruneste la data si ora "ixata, programul receptiei "iind stabilit de presedintele comisiei. 8nvestitorul are obligatia sa puna la dispozitia comisiei documentatia de executie sau alte documente si explicatii necesare. 'n vederea receptiei instalatiilor este obligatorie existenta urmatoarelor acte legale ! procese verbale de lucrari ascunse# ! proces verbal de probe tehnologice# ! certi"icate de calitate ale materialelor# ! dispozitii derogatorii de la proiect# ! procese verbale ntocmite la "azele determinante preliminare receptiei. /xaminarile "acute de comisie se "ac prin ! cercetarea vizuala# ! analiza documentelor# ! veri"icare tehnologica. Comisia examineaza a& respectarea prevederilor din autorizatia de constructie din avize si alte conditii de executie# b& executarea lucrarilor con"orm documentatiei de executie si a reglementarilor speci"ice, cu respectarea exigentelor esentiale# c& terminarea tuturor lucrarilor con"orm contractului# d& re"acerea lucrarilor publice/particulare a"ectate#

e& "unctionarea sistemului. Ceceptia bazinelor este precedata de controlul riguros al acestora, control ce va cuprinde n mod obligatoriu urmatoarele elemente ! respectarea dimensiunilor si cotelor prevazute n documentatia de executie# ! respectarea prescriptiilor de montaj si "unctionare corecta a echipamentelor# ! asigurarea etanseitatii# ! "unctionarea tehnologica# ! respectarea masurilor de protectia si securitatea muncii. Jeri"icarea se re"era at$t la elementele de constructii, c$t si la instalatiile hidraulice, mecanice, electrice etc, e"ectu$ndu!se respectarea standardelor n vigoare si a actelor cu caracter normativ. 9a receptie se veri"ica si executarea tuturor lucrarilor accesorii ale statiilor de epurare ! alimentarea cu energie electrica# ! amenajarea terenului a"ectat# ! zona de protectie sanitara# ! drumul de acces# ! lucrarile de amenajare pentru protectia la inundatii, la ploi torentiale etc# ! mijloacele de alarmare in caz de avarii majore. R4c45tia 3inala Ceceptia "inala se "ace la maxim -5 zile dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta n contract si se organizeaza de executant. 9a receptie participa ! investitorul# ! executantul# ! proiectantul lucrarii# ! exploatantul lucrarii# ! comisia de receptia numita de investitor# ! n masura aprecierii, "urnizorul de echipamente.

Comisia de receptie examineaza a& procese verbale de receptie la terminarea lucrarilor# b& "inalizarea lucrarilor cerute la terminarea lucrarilor# c&re"eratul investitorului privind comportarea instalatiilor n perioada de garantie# d& analiza "iabilitatii statiei, rezultata dintr!un studiu de specialitate. 9a terminarea receptiei, comisia de receptie "inala va consemna observatiile ntr!un proces verbal. 9a punerea n "unctiune a statiei de epurare, care se "ace de catre constructor, va participa, n mod obligatoriu, si personalul care va exploata instalatiile. Bunctionarea n bune conditii a statiilor de epurare, din care "ac parte conductele, bazinele, echipamentele, necesita luarea urmatoarelor masuri obligatorii ! existenta regulamentului de exploatare si ntretinere# ! gradul de instruire a personalului de exploatare si veri"icarea nsusirii de catre acesta a prevederilor regulamentului de exploatare# ! asigurarea unui sistem corespunzator de in"ormare si transmitere a datelor. <top=

#9 PROTECTIA* SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

'n toate operatiile de executie a statiilor trebuie respectate cerintele esentiale re"eritoare la protectia, siguranta si igiena muncii. Conducatorii unitatilor de executie, precum si reprezentantii bene"iciarului, care urmaresc realizarea lucrarilor, au obligatia sa aplice n activitatea de executie a statiilor de epurare, toate prevederile legale privind protectia muncii %9egea 3,/-33> a )rotectiei @uncii si *ormele metodologice de aplicare# *ormele generale de protectie a muncii elaborate de @inisterul @uncii si )rotectiei Sociale n colaborare cu @inisterul Sanatatii ! -33># *ormele speci"ice de securitate a muncii precizate n anexa >, precum si ?rdinul nr. 3/*/ -5.,5.35 ! Cegulament privind protectia si igiena muncii n constructii&. n acest sens se va asigura ! luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii# ! realizarea instructajelor de protectie a muncii ale ntregului personal de exploatare si ntretinere si consemnarea acestora n "isele individuale sau alte "ormulare speci"ice ce vor "i semnate individual# ! controlul aplicarii si respectarii normelor speci"ice de catre ntreg personalul# ! veri"icarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii#

! pe toata durata executiei lucrarilor trebuie asigurata o zona de lucru si de protectie# latimea acestei zone se stabileste n "unctie de tipul statiei de epurare care se executa si de conditiile locale# ! n interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si al utilajelor straine de santier# zona de protectie se stabileste prin proiect# ! masuri pentru asigurarea circulatiei pietonale sau a vehiculelor, n zona a"ectata de santier. 8nstructajele de protectie a muncii, se vor re"eri cu prioritate la ! semnalizarea si supravegherea lucrarilor# ! executia sapaturilor si sprijinirea peretilor transei# ! executia sudurilor# ! semnalizarea devierii circulatiei, iluminatul pe timpul noptii# ! manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat# ! asigurarea echipamentului de protectie si de lucru# ! obligativitatea "olosirii echipamentului de protectie si de lucru# ! "olosirea utilajelor de executie %motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudura, .aparate de taiat conducte&. )entru protectia prin atingere mecanica se va respecta ! izolarea electrica %conductoare si cabluri izolate etc&# ! carcasarea de protectie %a tablourilor, corpurilor de iluminat etc&# ! amplasarea la naltimi inaccesibile persoanelor# ! blocaje electrice sau mecanice. )entru protectia contra electrocutarii prin atingere indirecta se prevad ! legarea la pam$nt a partilor metalice ale instalatiilor care n mod normal nu se a"la sub tensiune, dar pot intra accidental sub tensiune periculoasa %tablouri electrice, carcasa metalica a corpurilor de iluminat, motoare electrice etc&# aceste elemente se leaga la centura de legare la pam$nt# ! legarea la nulul de protectie, ca mijloc principal de protectie n instalatiile electrice de joasa tensiune legate la pam$nt# se utilizeaza n acest caz conductorul de nul de protectie din compunerea coloanelor si circuitelor electrice. 9ucrarile nu trebuie sa produca di"icultati locatarilor din vecinatate. <top=

A9 PRE+ENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Cespectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la executia retelelor de distributie a apei, inclusiv n timpul operatiilor de revizie preventiva, reparatii si remedieri ale avariilor, n con"ormitate cu SC ,,-. Caspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine constructorului, respectiv conducerii santierului care asigura executia lucrarilor. 'nainte de executarea unor operatii cu "oc deschis %sudura, lipire cu "lacara, topire de materiale izolante, topire plumb& se va "ace instructaj personalului care realizeaza aceste operatii av$nd n vedere prevederile normativului C 5,, %*ormativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor si instalatiilor a"erente acestora&. 'n timpul e"ectuarii lucrarilor de vopsitorii si izolatii se vor lua masuri de evitare a contactului substantelor in"lamabile cu sursele de "oc. Se interzice "umatul sau lucrul cu "oc deschis n zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante in"lamabile. 9ucrarile de sudura nu vor "i executate n zonele n care se realizeaza vopsitorii sau izolatii. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a santierului a carburantilor necesari "unctionarii utilajelor. Itilajele se vor prezenta n santier alimentate cu carburantii necesari. <top=

ANEXA ,9

.i/li012a3i4
883 8 .. *+)A ,,. *) ,5. 8 FF *) ,,5 C 5> ! L( .:5 *)+A ,,9egea -, ) --2 *ormativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico!sanitare si tehnologice cu tevi de policlorura de vinii %)JC& neplasti"iata *ormativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare *ormativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor *ormativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate n retelele de canalizare ale localitatilor *ormativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurarea apelor uzate orasenesti. )artea 8 ! treapta mecanica. I+CA ndrumator privind solutii si masuri n exploatarea instalatiilor sanitare, n vederea reducerii pierderilor si risipei de apa. *ormativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnico!sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena *ormativ pentru veri"icarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii a"erente constructiilor Cegulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii Cegulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii a"erente acestora *ormativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate n emisari 9egea calitatii n constructii *ormativ de siguranta la "oc a constructiilor

L( 53. C -> ): *) ,5. C ->3 ): ) :, C 25 C .3 C 5> C ->

Cegulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n constructii *ormativ pentru executarea lucrarilor pe timp "riguros *ormativ pentru proiectarea si executarea constructiilor "undate pe pam$nturi sensibile la umezire *ormativ pentruproiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apei uzate orasenesti. )arteaa 8 O treapta mecanica *ormativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea "undatiilor constructiilor *ormativ pentru proiectarea si executarea constructiilor "undate pe pam$nturi sensibile la umezire 8nstructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor pe pam$nturi cu contractii mari 'ndrumatorul privind executarea trasarii de detalii n constructii *ormativ privind mbunatatirea terenurilor de "undare slabe prin procedee mecanice *ormativ pentru veri"icarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii a"erente *ormativul pentru realizarea pe timp "riguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor a"erente N0274l4 14n42al4 d4 520t4ctia 76ncii

?rdinul -.55 C -*/ ,-. S+AS ->>: S+AS :3, S+AS 5>.. S+AS -:33

*orme de protectia muncii n activitatea de constructii montaj %aprobat de @.C.8nd.& 8nstructiuni tehnice privind "olosirea panourilor din placaj Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat Agregate naturale pentru mortare si betonare cu lianti minerali Apa pentru mortare si betonare Aetoane de ciment )rescriptiile pentru veri"icarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat S+AS 55-3 Jeri"icarea impermeabilitatii la apa ) -,, *ormativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor S+AS -, Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat C -> /xecutarea lucrarilor de betoane pe timp "riguros C --. *ormativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii ! din Auletinul Constructiilor voi. 3 din -32> %pentru modi"icari vezi Auletinul Constructiilor voi. F!-32: si 5!-323& (L :>> Irmarirea comportarii n exploatare n constructii C .-> *orme tehnice pentru utilizarea "oliilor din ).J.C. la hidroizolarea constructiilor subterane si bazine S+AS 2,2, (resie ceramica antiacida * 88 >:5> Bolie Autarom 0S * 88 >22: Chit A9?C/P @S.2* 88 5.5, Alorex JSA () ,-5 *ormativ pentru alcatuirea si executia pardoselilor anticorozive S+AS ->>: Agregate naturale *C ,-. Cod de practica pentru executia lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat () ,5> (hid de proiectare, constructie si exploatare a bazinelor de beton S+AS :,>F @astic de bitum L2,!3, S 88 F3 Bolii strati"icate din )JC plasti"icat 0irectiva 2>/-,>///C, privind materialele de constructii 0irectiva 3-/.:-/C/, privind epurarea apelor uzate 0irectiva 3F/>--/C/, privind materialele de constructii N0274 d4 520t4ctia 76ncii* 5a;a si stin1424a inc4ndiil02 N0274 s54ci3ic4 d4 s4c62itat4 a 76ncii 54nt26 ali74nta2i c6 a5a al4 l0calitatii si 54nt26 n4 0i t4:n0l01ic4 $ ca5ta24* t2ans502t* dist2i/6ti4 (8BA/,CC5)9 N0274 s54ci3ic4 d4 s4c62itat4 a 76ncii 54nt26 l6c2a2i d4 instalatii t4:nic0$sanita24 si d4 Dncal;i24 (,,C/,CC#)9

N0274 s54ci3ic4 d4 s4c62itat4 a 76ncii 54nt26 la/02at0a24 d4 anali;4 3i;ic0$c:i7ic4 si 74canic4 (88C/,CC#)9 *orme speci"ice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor %:-/-335&. *orme speci"ice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat si precomprimat %-5>:-335&. *orme speci"ice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie, montate pre"abricate si "inisaje n constructii %-->/-33>&. *orme speci"ice de securitate a muncii pentru lucru la naltime %.55/-335&. ) --2/33 ! *ormativ de siguranta la "oc a constructiilor. *orme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu ?rdinul comun al @inisterului de 8nterne si al @inisterului 9ucrarilor )ublice si Amenajarii +eritoriului nr.52l/-.:3/@C/-33F. *ormativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatiilor a"erente acestora C5,,. <top=

ANEXA %9

Stati4 d4 4562a24 70n0/l0c

<top=

ANEXA 89

Stati4 d4 4562a249 Sc:47a t4:n0l01ica

<top=